23 octombrie 1989 – Ungaria renunță oficial la comunism

Zecile şi chiar sutele de manifestanţi care s-au aflat pe străzile Budapestei pe parcursul lui 1989 au
câştigat la 23 octombrie marea victorie: ţara lor a redevenit Ungaria, renunţând la apelativul stalinist de
Republică Populară. Partidele necomuniste, reînfiinţate deja, îşi căpătau dreptul legitim la existenţă.

Schimbările începuseră însă de mulţi ani, iar cu acordul tacit al liderului sovietic, Mihail Gorbaciov,
se acceleraseră în ultimele luni.
Confruntat cu perestroika sovietică, Ianos Kadar, comunistul instalat de sovietici prin înfrângerea
revoluţiei din '56, a permis micile afaceri private în economie şi a relaxat regulile privind călătoriile în
străinătate. Breşa a dus însă la frustrări în rândul muncitorilor, la nemulţumiri în rândul micilor capitalişti
şi, până la urmă, la revendicări politice.
Cumpărăturile frecvente în Austria le arătau maghiarilor cât de bine trăiesc „capitaliştii” şi cât de
scăzută le este puterea de cumpărare.

Vizita prim-ministrului Miklos Nemeth la Moscova, în martie 1989, a fost decisivă. Când premierul
maghiar l-a întrebat direct pe Mihail Gorbaciov dacă este de acord cu reapariţia pluralismului în
Ungaria, acesta a răspuns categoric că „NU”, dar că nu va exista nici un fel de intervenţie militară a
Moscovei în cazul în care comuniştii maghiari îşi asumă decizia.
 Mii de est-germani au venit în Ungaria în vara lui 1989 în încercarea de a ajunge prin Austria în
Germania de Vest. Frontiera dintre Austria şi Ungaria, surorile gemene ale vechii monarhii habsburgice,
fusese deja deschisă. La 27 iunie 1989 miniştrii de externe Alois Mock şi Gyula Horn tăiaseră simbolic sârma
ghimpată din apropierea oraşului Sopron.
Dar aglomeraţia est-germană de la ambasada vest-germană de la Budapesta ridica problema liberei
circulaţii în întreaga Europă de Est, cu alte cuvinte, a prăbuşirii Cortinei de Fier.

Episodul aşa-numitului picnic paneuropean organizat în apropierea oraşului de frontieră Sopron, când
sute de est-germani au trecut în Austria fără vize, a presat autorităţile ungare să ia o decizie categorică.

La o lună de la deschiderea frontierei pentru est-germani, Partidul Socialist Muncitoresc din Ungaria s-a
adunat în congres (7-10 octombrie) ca să-şi schimbe numele, în încercarea de a deveni un partid socialist de
tip european. Partidele necomuniste au obţinut şi desfiinţarea organizaţiilor comuniste din întreprinderi şi a
Gărzilor Muncitoreşti.
În plus, opoziţia a reuşit să câştige, chiar dacă la un scor strâns, referendumul de la 26 noiembrie care
stabilea regulile alegerilor libere.
La 25 martie 1990, foştii comunişti au obţinut doar 8 procente, iar victoria a aparţinut Forumului
Democratic cu 43% din voturi.
În alianţă cu Partidul Micilor Întreprinzători şi creştin-democraţii, premierul Joszef Antall a condus
primul guvern fără comunişti al Ungariei de după al Doilea Război Mondial.