MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău

Facultatea Psihologie și Psihopedagogie Specială
Catedra Psihopedagogie și Psihopedagogie Specială
Specialitatea LOGOPEDIE

Pocitari Angela

DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR LINGVISTICE LA ELEVI

TEZĂ DE MASTER

Conducător științific:
Dorina PONOMARI,
dr., lector univ
Chișinău, 2023
 •Actualitatea.
•Problema identificării, prevenirii și corectării tulburărilor de limbaj la copii continuă să fie
relevantă în domeniul științelor psiho-pedagogice și, în special, în logopedie.
•Dezvoltarea limbajului nu este o simplă acumulare de cuvinte, odată cu asimilarea fondului
lexical copilul va însuși sensurile acestora. Multe cercetări realizate vorbesc despre imperfecțiuni,
sau chiar deficiențe la nivelul laturii lexico-semantice la elevii clasei I-îi. Prezența unor tulburări
de limbaj la vârsta preșcolară, precum și o multitudine de factori sociali (ritmul accelerat de viață a
părinților, pandemia, stresul continua a părinților în contextul conflictelor militarea din țara
vecină), abuzul tehnologiilor va estompa lărgirea și activizarea vocabularului, astfel elevii
ancorează la forme simple de comunicare care sunt situaționale, șablonate. Copii cu slabe abilități
de comprehensiune a mesajelor verbale, vor căuta să înțeleagă mesajul reieșind din contextul
situațional, vor citi mimicile și posturile celor din jur, dar nu vor reuși să pătrundă în esența unor
construcții lexico-gramaticale.
•Subdezvoltarea limbajului (chiar dacă tulburările de limbaj au fost suportate la vârsta
preșcolară) va avea impact negativ în tot ce ține de pregătirea către școală și activitatea de învățare
propriu zisă, cum anume poate fi ajutat un elev să-și îmbunătățească performanța școlară prin
intervenții psiho-logopedice rămâne o problemă științifică importantă și în prezent.
 •Scopul cercetării: elaborarea unui program eficient de dezvoltarea a competențelor lingvistice la
elevii cu dificultăți de învățare.
•Ipoteza cercetării:
- subdezvoltarea competențelor lingvistice a elevilor sunt determinate de tulburări la nivelul laturii
lexico-semantice și generează dificultăți de învățare;
- intervenția psiho-logopedică cu scop de dezvoltare a competențelor lingvistice, prin depășirea
tulburărilor lexico-semantice, va ameliora activitatea de învățare a acestor elevi.

•Obiectivele cercetării:
1. Studierea literaturii de specialitate cu privire la particularitățile dezvoltării limbajului la elevii de vârstă
școlară mică și tulburările laturii lexico-semantice acești elevi;
2. Determinarea relației între activitatea de învățare și tulburările de limbaj;
3. Elaborarea și realizarea proiectului de cercetare a laturii lexico-semantice la elevi;
4. Elaborarea, implementarea și verificare unui program de intervenție logopedică pentru dezvoltarea
competențelor lingvistice prin depășirea tulburărilor lexico-semantice la elevi.
5. Elaborarea concluziilor și recomandărilor în baza rezultatelor obținute.
 •Metodele cercetării:
- metode teoretice (analiza și sinteza literaturii de specialitate);
- metode empirice: experimentul de constatare: Analiza documentației școlare, Fișa logopedică;
Tehnica de evaluarea a limbajului după T.A. Fotekova și T.V. Ahutina, Proba Zazzo); experimentul
formativ (ARL, jocul didactic); experimentul de control;
- metode matematice (evaluarea mediei și compararea rezultatelor) .
•Suportul științifico-metodic al cercetării: prezintă teoria activității de învățare dezvoltată de:
A.N. Leontiev, D.B. Elkonin; dispoziții privind relația dintre formare și dezvoltare L.S. Vygotsky;
teoria învățării și activității educaționale a lui Y.K. Babansky, G.I. Vergeles, V.V. Davydov; studii care
relevă caracteristicile clinice, fiziologice, psihologice și pedagogice ale copiilor cu tulburări de limbaj
de către R.E. Levina, L.F. Spirova, R.I. Lalaeva, V.K. Vorobyova, G.V. Chirkina, S.N. Shakhovskaya,
A.V. Yastrebova, C.Păunescu, E.Verza, I carpenco, A.Bondarebco, V.Olărescu.
•Baza experimentală: un eșantion de 20 de elevi de vârstă școlară mică (9-10 ani) dintre care 10
copii cu dificultăți de învățare și 10 copii cu dezvoltare tipică.
 •Prezentarea structurii și volumului lucrării. Teza constă din lista abrevierilor,
introducere, 3 capitole, concluzii, bibliografie din 45 de titluri, 4 anexe; 63 pagini a
compartimentelor de bază a lucrării; 11 figuri, un tabel.

Capitolul 1 -

ABORDĂREA TEORETICĂ A PROBLEMEI DEZVOLTĂRII

LIMBAJULUI LA ELEVI,

sunt prezentate particularitățile dezvoltării limbajului la elevii de vârstă școlară mică; este
abordată relația activitatea de învățare vs tulburări de limbaj; sunt analizate tulburări ale laturii
lexico-semantice a limbajului la elevi. Capitolul se încheie cu concluziile studiului teoretic.
 2. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A LATURII LEXICO-SEMNATICE LA ELEVI
•Scopul experimentului de constatare: studierea laturii lexico-semantice a limbajului la elevii cu
dificultăți de învățare și cu dezvoltare tipică
• Ipoteza experimentului de constatare – dificultățile de învățare la elevi au la originea sa
tulburări a laturii lexico-semantice a limbajului.
•Obiectivele experimentului de constatare:
1. Selectarea subiecților pentru experimentul de constatare;
2. Selectarea metodelor de studierea a laturii lexico-semantice la elevi;
3. Determinarea particularităților laturii lexico-semantice la elevii cu DÎ și cu DT;
4. Elaborarea concluziilor și a determinarea strategiei de intervenție logopedică.
•Metodele experimentului de constatare:
1. Analiza documentație școlare;
2. Fișa logopedică;
3. Tehnica de evaluarea a limbajului după T.A. Fotekova și T.V. Ahutina:
 Seria 1 – studiul vocabularului și formarea cuvintelor;
 Seria 2 – studiul funcției nominative;
 Seria 3 – probe cu sinonime și antonime, comprehensiunea lexemelor
4. Proba Zazzo.
 • Rezultatele experimentului de constatare

• Pentru a constitui grupurile experimentale al am apelat la metodele de examinarea care

poate să ne furnizeze informații relevante în acest sens, mai întâi am discutat cu cadrele
didactice și logopezii, am analizat documentația școlară (registre, fișe de evaluare, caracteristici
psihopedagogice elaborate de diriginte, etc.). astfel am identificat grupul de copii cu dificultăți
de învățare.

• Prin aplicarea Fișei logopedice, am precizat unele aspecte a dezvoltării limbajului la faza
actuală dar și a vârstei preșcolare (unele rubrici a acestui instrument au fost completate de
părinți, de exemplu: care a fost evoluția limbajului, ce diagnostice logopedice au avut copii, eu
beneficiat de asistență logopedică la vârsta preșcolară, etc.); de asemenea prin intermediul Fișei
logopedice am selectat copii pentru a doua grupă de cercetare, copiii cu dezvoltarea tipică.
Rezultate - Tehnica de evaluarea a limbajului, după T.A. Fotekova și T.V. Ahutina.
- Seria 1 – studiul vocabularului și formarea cuvintelor;
Rezultate - Tehnica de evaluarea a limbajului, după T.A. Fotekova și T.V. Ahutina
- Seria 2, a probei presupune studiul funcției nominative a vorbirii.
Rezultate - Tehnica de evaluarea a limbajului, după T.A. Fotekova și T.V. Ahutina
- Seria 3. Probe cu sinonime și antonime, comprehensiunea lexemelor
 abilități de a formula definiții

70%

30% 30% 30%

20% 20%

Nivel înalt Nivel mediu Nivel jos Nivel f.jos

DÎ DT

Rezultate Probei Zazoo

•Rezultatele experimentului de constatare

•Tulburările laturii lexical-semantice a limbajului care se manifestă prin vocabular limitat, discrepanța dintre volumul
vocabularului activ și pasiv, dificultăți în generarea cuvintelor după model, utilizarea incorectă a unor cuvinte, lipsa câmpurilor
semantice și dificultățile actualizării a vocabularului: copiii nu își folosesc inventarul unităților lingvistice, nu știu cum să
opereze cu ele, ceea ce indică lipsa unei structuri ordonate a mijloacelor lingvistice, imposibilitatea alegerii spontane a semnelor
lingvistice și utilizarea lor în activitatea de vorbire. Substituțiile de cuvinte sunt frecvente, printre substituțiile substantivelor,
predomină substituțiile de cuvinte care fac parte din același generic concept. În înlocuirea verbelor, se atrage atenția asupra
incapacității copiilor de a diferenția unele acțiuni, ceea ce, în unele cazuri, duce la utilizarea verbelor cu un sens mai general.
•Aceste date precum și analiza literaturii de specialitatea ne permis să realizăm următoarea etapă a cercetării
experimentale, și anume experimentul formativ.
 • 3. DEZVOLATREA COMPETENȚELOR LINGVISTICE LE ELEVI
• Scopul experimentului formativ: dezvoltarea a competențelor lingvistice la elevii cu dificultăți de învățare.
• Ipoteza experimentului formativ: intervenția logopedică cu scop de dezvoltare a competențelor lingvistice va
ameliora activitatea de învățare a acestor elevi
• Obiectivele experimentului formativ:
1. Selectarea metodelor de dezvoltare a vocabularului, de dezvoltare a abilităților semantice;
2. Elaborarea și implementarea programului de intervenție logopedică pentru depășirea tulburărilor lexico-semantice la elevi.
3. Elaborarea concluziilor și recomandărilor în baza rezultatelor obținute
• Baza experimentală: un eșantion de 10 copii cu DÎ (GE, grup experimental – 5 elevi; GC, grup de control – 5 elevi).
• Metodele experimentului formativ: ARL de grup și individuale
• Suportul științifico-metodic al cercetării:
 Olărescu, V. Fundamentele logopediei.
 Ponomari D., Corghencea N.. Metodologia dezvoltării competențelor lingvistice la elevii clasei întâi.
 Ponomari, D., Corghencea, N. Dezvoltarea competenței lingvistice la elevii cl. I-îi (latura lexico-semantică a limbajului).
 CURRICULUM NAȚIONAL Învățământul primar. Curriculumul disciplinar, 2018.
 Лалаева Р.И., Серебрякова Н.В. Коррекция недоразвития речи у школьников (формирование лексики и
грамматического строя)
 Direcțiile Programului de intervenție logopedică
PROGRAM DE INTERVENȚIE LOGOPEDICĂ DE DEZVOLTARE
A COMPETENȚEI LINGVISTICE LA ELEVI
Creșterea Dezvoltarea Crearea de Dezvoltarea Dezvoltarea
volumului abilităților de conexiuni conexiunilor comprehensiunii
vocabularului comunicare paradigmatice sintagmatice
a LLSL a LLSL
Rezultatele obținute în urma demersului de intervenție logopedică
 • Concluzii la capitolul 3
• În etapa experimentului formativ, a fost elaborat și implementat un program de intervenție logopedică pentru dezvoltarea
laturii lexicale și semantice a limbajului elevilor. În lucrul cu copiii, s-au folosit jocuri didactice și s-a organizat un mediu optim de
dezvoltare a laturii lexico-semantice.
• În cadrul intervenției logopedice au fost respectate următoarele condiții: asigurarea unei practici extinse de vorbire pentru copii
în diverse activități; participarea obligatorie a fiecărui copil la îndeplinirea diferitelor tipuri de sarcini la un nivel accesibil acestuia;
dezvoltarea funcțiilor de analiză și control asupra producției proprii de vorbire și a discursului semenilor din punctul de vedere al
oportunității semantice.
• Prin realizarea experimentului de control, am reușit să aflăm că dezvoltarea competențelor lingvistice, inclusiv a laturii lexico-
semantică a limbajului copiilor, s-a îmbunătățit cu ajutorul implementării programului elaborat. Se poate spune că acum copiii
folosesc mai multe cuvinte în discursul lor și înțeleg sensul acestor cuvinte în sens mai larg. Un mediu de vorbire organizat și
utilizarea jocurilor didactice în lucrul cu copiii asigură un nivel ridicat de activitate de vorbire a copiilor, contribuie la stăpânirea
abilităților de vorbire ale copiilor.
• Copiii GE, în general, au arătat un rezultat bun în dezvoltarea competențelor lingvistice, numărul copiilor cu un nivel mediu a
indicatorilor estimați, relevanți pentru competențele lingvistice a crescut, au rămas mai puțini copii cu niveluri jos, pe când copiii
grupului de control GC au rămas la nivelele anterioare de dezvoltare a laturii lexico-semantice a limbajului.
• În urma asistenței logopedice acordate copiilor cu dificultăți de învățare vocabularul copiilor a crescut, copiii au început să
folosească cuvintele cu o precizie mai mare, sunt atestate mai puține dificultăți în actualizarea vocabularului, mulți copii au început
să arate cea mai largă înțelegere a sensului cuvintelor. Se poate spune că acum copiii folosesc mai multe cuvinte în discursul lor și
înțeleg sensul acestor cuvinte în sens mai larg, astfel, în cursul studiului nostru, ipoteza a fost confirmată.
 CONCLUZII
•La finele cercetării teoretico-empirice am ajuns la următoarele concluzii:
•La baza DÎ deseori stă subdezvoltarea competențelor lingvistice și anume tulburările
LLSL.
•În etapa de constatare a experimentului, am stabilit că competențele lingvistice, în general,
și în special latura lexico-semantică a limbajului la copiii cu DÎ și la semenii cu DT e diferită.
•Subdezvoltarea LLSL la elevii cu DÎ se caracterizează prin subdezvoltarea tuturor
componentelor semantice, absența tendinței de generalizare a materialului lexical, natura difuză
a sensurilor, sărăcia vocabularului activ și pasiv, insuficiența relațiilor paradigmatice și
sintagmatice la nivel lexical, deformarea structurii sensului cuvântului, etc.
•Organizarea și desfășurarea experimentului formativ cu scop de dezvoltare a
competențelor lingvistice prin depășirea tulburărilor LLSL a soldat cu rezultate pozitive, am
constatat că în dezvoltarea vorbirii și îmbogățirea vocabularului, este posibil să se obțină
rezultate tangibile atunci când se utilizează jocuri didactice; la etapa de control am determinat
că dezvoltarea vorbirii copiilor GE, s-a îmbunătățit, comparativ cu copiii GC.
•Ipoteza cercetării a fost confirmată, fapt ce ne permite de a recomanda atât Programul de
evaluare a LLSL elevilor cu DÎ cât și Programul de intervenție logopedică cu scop de
dezvoltare a competenților lingvistice a cestor copii.