TEMA: ,,Dezvoltarea

compenţelor comunicative la
copii cu tulburări de limbaj,,

Autor: Popa Diana , logopedie

masterat
Coordonator Glavan Aurelia
dr.conf.universitar.
 Actualitatea temei

Vârsta preșcolară este considerată o perioadă sensibilă a vieții unui individ, părinții și profesorii ar trebui să
folosească această vârstă extrem de productiv pentru dezvoltarea copilului, avem o responsabilitate specială
pentru construirea interacțiunii, deoarece copilul percepe și își asimilează imaginile în comunicare.
Dacă în această perioadă a vieții copilul nu a primit suficientă comunicare, atunci mai târziu are probleme în
stabilirea legăturilor sociale.
Cerințele societății vorbesc despre necesitatea de a construi o muncă special organizată pentru a dezvolta abilități
de comunicare și abilități de comunicare socială. Formarea abilităților de comunicare ale preșcolarilor dintr-o
instituție preșcolară ar trebui să treacă prin întreaga organizare a vieții unui copil într-o instituție preșcolară, să ia
în considerare vârsta și caracteristicile individuale și să respecte normele moralei umane universale.
 Cercetările din ultimii ani au arătat că peste 55% dintre copiii care intră în primul an de
școală primară au o programare incompletă de achiziție a limbajului este incompletă și 60%
dintre preșcolarii moderni au probleme în stăpânirea limbii materne și în peste 50% dintre
copiii preșcolari sunt în pericol din cauza probabilității ridicate de sunt un grup de risc datorită
probabilității ridicate ca aceștia să aibă 7
În plus, 50% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt un grup de risc din cauza unei
probabilități ridicate ca în viitor să dezvolte deficiențe de citire și scriere .
 Scopul cercetării: Stabilirea modalităților de remediere a tulburărilor de vorbire la preșcolari
Problema cercetării: caracteristicile vorbirii copiilor preșcolari cu tulburări de vorbire și dezvoltare normală.
Ipoteza cercetării: - Dezvoltarea vorbirii copiilor preșcolari cu tulburări de diferă printr-o serie de trăsături, care
caracterizează structura și nivelul de formare a abilităților lexico-gramaticale de bază, în comparație cu copiii cu
dezvoltare normală.
Aplicarea procedeelor psihometrice moderne, în special, utilizarea metodelor standardizate de diagnostic psihologic
pentru diferențierea primară a dezvoltării normale și cu deficiențe a vorbirii la copiii preșcolari, este eficientă în
condițiile practicii educaționale moderne.
 OBIECTIVELE CERCETĂRII:
1.Analiza și sintetiza literaturii științifice consacrată problemelor dezvoltării vorbirii copiilor
preșcolari în condițiile dezvoltării normale și cu tulburării de vorbire .

2.. Fundamentarea și aprobarea unui complex de metode de studiere și estimare psihologică a

nivelului de achiziție a vorbirii de către copiii de vârstă preșcolară superioară.

3.Realizarea unui studiu pentru identificarea trăsăturilor și evaluarea dezvoltării vorbirii la copiii
cu dezvoltare normală și celor cu tulburări de vorbire.

4.Determinarea performanței optime pe grupa de vârstă a copiilor examinați pentru fiecare

subtest.

5.Să identifice trăsăturile specifice ale dezvoltării vorbirii la copiii cu dezvoltare normală de vârstă
preșcolară și la copiii cu tulburări de vorbire.

6.Efectuarea unei analize comparative a rezultatelor obținute la examinarea psihodiagnostică a

copiilor, utilizând metode standardizate de evaluare psihologică.
 Metodele de cercetare:
În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate
metode psiho-pedagogice.

- analiza, compararea şi generalizarea datelor din literatura

ştiinţifică la problema studiată;
- observarea, probe psiho-diagnostice, experimentul de
constatare, formare și control;
- metode statistice – analiza calitativă, cantitativă şi
comparativă a datelor obţinute.
Pentru a dezvolta abilitățile de formare a cuvintelor sunt necesare :

• - formarea și utilizarea în vorbire a substantivelor cu sufixe diminutive.

• - utilizarea substantivelor masculine și feminine la singular și la plural în toate cazurile.

• - învățarea înțelegerii și utilizării formei reflexive a verbelor la persoana a III-a singular a timpului
prezent.

• Distincția și utilizarea în vorbire a verbelor la modul imperativ, a infinitivului, precum și a verbelor la

masculin și feminin la singular la timpul trecut indicativ.

• -Concilierea pronumelor posesive, a adjectivelor și a numeralelor cu substantivele.

• 9. Dezvoltarea unui discurs coerent și a comunicării verbale.

• - Îmbunătățirea capacității de a repeta o poveste descriptivă după un adult.

• -Dezvoltarea capacității de a inventa povești în 2-3 propoziții simple despre un obiect și pornind de la o
imagine de poveste.
 • Forme de organizare a activităților corecționale și educaționale:

 Individual;

 -Subgrup (2-3 persoane).

• Principala formă de clase de remediere este activitatea de joc. Toate activitățile de corecție și dezvoltare
sunt de natură jucăușă, pline de o varietate de jocuri și exerciții de joc de dezvoltare.

• Scopul principal al activităților corecționale și educaționale individuale este de a selecta și aplica un set de
exerciții de articulare care vizează eliminarea tulburărilor specifice ale laturii sonore a vorbirii caracteristice
dizartriei etc. În activitățile individuale, logopedul are posibilitatea de a stabili un contact emoțional cu copilul,
de a activa controlul asupra calității vorbirii, de a corecta defectul de vorbire, de a netezi reacțiile nevrotice.
 Tabelul 2.10. Nivelul comparativ al educației estetice la copiii din grupa
experimentală

Probele Nivel înalt Nivel mediu Nivel scăzut

  Experiment Experiment Experiment Experime Experiment de Experiment
de constatare de control de nt de constatare de control
constatare control

Proba 64% 69% 25% 27% 11% 4%

Nr.1
Proba 16% 20% 55% 57% 29 % 23 %
Nr.2
     

Proba 35% 36% 22% 25% 43% 39%

Nr.3
 
 La formarea subgrupurilor, se iau în considerare următoarele:
 
1. vârsta copiilor;
 
2. ritmul individual de activitate;
 
3. starea funcțională;
 
4. similare în natura și gravitatea încălcării.
 

Subgrupurile sunt mobile, compoziția se poate schimba pe tot parcursul anului, în funcție de
succesul individual al fiecărui copil.
 CONCLUZII
•Analiza literaturii științifice a arătat că achiziția vorbirii și a limbajului oral la copil are, pe lângă modelele
generale, și modele generale particularită ți individuale. Există diferen țe individuale în ceea ce prive ște momentul și
ritmul de achiziție a vorbirii și limbajului de către copiii cu dezvoltare normală.

•Vorbirea orală este dobândită de copii la vârsta pre școlară. Într-o situa ție de dezvoltare cognitivă și de vorbire
normală, copiii de vârstă pre școlară parcurg în mod natural perioada gramaticală de achiziție a limbii materne într-o
manieră completă.

•Până la vârsta de șase sau șapte ani, modelele de bază ale structurii lexicale și gramaticale ale vorbirii sunt
stăpânite, formarea proceselor fonemice în dezvoltarea vorbirii este finalizată, structura gramaticală, morfologică și
sintactică a limbii materne este în cea mai mare parte stăpânită, iar turnurile standard de vorbire folosite de adul ți
sunt ferm fixate.

•În ultimele decenii s-a observat o tendin ță generală de scădere a abilită ților de vorbire și de limbaj ale copiilor
de toate vârstele. Copiii cu deficien țe de vorbire constituie în prezent cea mai mare categorie de copii cu dizabilită ți
de dezvoltare. Se știe, de asemenea, că deficitele de vorbire sunt caracteristice majorită ții tipurilor de distogeneză
mentală distinse în mod tradițional.
Vă mulțumesc pentru
atenție !