TEMA 7.

DREPTUL ÎN SISTEMUL
NORMATIV SOCIAL.

Doctor în drept, conferențiar universitar

Virginia ZAHARIA
 Unităţi de conţinut:

1. Societatea şi reglementarea normativă a relaţiilor

sociale.
2. Trăsăturile normelor sociale.
3. Corelaţia normelor juridice cu alte categorii de norme
sociale.
 Obiective de referinţă:
să identifice deosebirile dintre reglementarea normativă
de reglementarea individuală;
să stabilească sistemul normelor sociale;
să determine trăsăturile esenţiale ale normelor sociale;
să evidenţieze criteriile de clasificare ale normelor sociale;
să stabilească corelaţia dintre norma juridică şi alte
categorii de norme sociale;
să identifice normele obiceiului;
să caracterizeze normele tehnice;
să determine normele religioase.
 Termeni-cheie:

acțiunea socială,
conduita umană,
norme sociale,
norme juridice,
norme etice,
normele obiceiului,
normele tehnice,
normele religioase.
 1. Societatea şi reglementarea normativă a
relaţiilor sociale.

• Reglementarea socială se caracterizează prin următoarele:

• fiecărui tip istoric de societate îi este caracteristică o anumită
măsură de reglementare socială („mai mare” sau „mai mică”);
• pe măsura dezvoltării societăţii umane creşte nivelul
„socializării” vieţii, adică tot mai multe relaţii dintre oameni
necesită o reglementare socială;
• tendinţă de dezvoltare a reglementării sociale o constituie
formarea unor mecanisme de reglementare normativă a
relaţiilor sociale;
• pe măsura dezvoltării vieţii sociale, au loc schimbări calitative
ale mecanismului de reglementare normativă.
Reglementarea socială poate fi de
două feluri:
- Individuală,
- Normativă.
 2. Trăsăturile normelor sociale.

Normele sociale reglementează conduita oamenilor în

diferite domenii de activitate socială.
Fără acţiunea normelor ar fi imposibilă desfăşurarea normală
a vieţii sociale.
Pe măsura dezvoltării societăţii se dezvoltă şi sistemul
normelor sociale.
 În cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidenţiate
următoarele sisteme de norme:
norme etice (norme de morală);
norme obişnuielnice (sau pur şi simplu: obiceiuri);
norme ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice
(norme politice), normele diverselor organizaţii
nonguvernamentale (norme corporative);
norme religioase;
norme juridice;
un loc aparte în sistemul normelor ce activează în
societate revine normelor tehnice.
Normele sociale pot fi clasificate şi după multe alte criterii:

în dependenţă de sfera de reglementare normativă.

după modul de apariţie.
după conţinutul lor.
după natura ocrotirii, garantării lor, etc.
3. Corelaţia normelor juridice cu alte categorii de
norme sociale.

Istoric, dreptul s-a desprins treptat din normele de morală

şi din obiceiuri.
A.Morala.
B.Normele obişnuielnice (obiceiurile).
C.Normele politice.
D.Normele religioase.
E.Normele tehnice.
 Bibliografie selectivă:
1. Gheorghe Avornic, Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2004.
2. Elena Botnari, Principiile dreptului: aspecte teoretico-practice, Teză de doctor în drept,
Chişinău, 2004.
3. Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2001.
4. Ion Dogaru, Teoria generală a dreptului, Craiova, 1998.
5. Ion Dogaru, Dan Claudiu Dănişor, Gheorghe Dănişor, Teoria generală a dreptului,
Bucureşti, 1999.
6. Ştefan Georgescu, Filosofia dreptului. O istorie a ideilor din ultimii 2500 de ani, Bucureşti,
2001.
7. Hegel G.W., Principiile filosofiei dreptului, Bucureşti, 1969.
8. Philippe Malaurie, Antologia gîndirii juridice, Bucureşti, 1996.
9. Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2000.
10. Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2002.
11. Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2000.
12. Alexandru Văllimărescu, Tratat de enciclopedia dreptului, Bucureşti, 1999.
13. Giorgio Del Vecchio, Lecţii de filosofie juridică, Bucureşti, 1993.
14. Ion Vlăduţ, Introducere în sociologia juridică, Bucureşti, 2002.
15. Costică Voicu, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 2002.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !