Baza de date - componentǎ a mixului de marketing

direct
O bază de date este foarte folositoare unei firme indiferent de domeniul în care
iși dezvoltă activitatea. Poate fi folosită atât pentru personalul firmei, cât și
pentru a comunica cu eventualii clienți.

O bază de date, uneori numită și bancă de date, reprezintă o modalitate de

stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare),
cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora. La prima
vedere sarcina poate părea banală. Totuși, în condițiile în care este vorba de a
lucra cu milioane de elemente, fiecare putând consta din mari cantități de date
care trebuie accesate simultan prin Internet de către mii de utilizatori răspândiți
pe întreg globul, soluțiile bune nu sunt de loc simple.
De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fișiere. Bazele
de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.
Cel mai răspândit tip de baze de date este cel relațional, în care datele sunt
memorate în tabele.
Pe langă tabele, o bază de date relațională mai poate conține: indecși, proceduri
stocate, declanșatori, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date,
mecanisme de securitate și de gestiune a tranzacțiilor

Alte tipuri de baze de date sunt:

- modelul ierarhic
- modelul orientat pe obiecte
- modelul XML.
Definirea bazei de date în contextul marketingului direct are în vedere un complex
de elemente asociat conținutului și utilității acesteia în proiectarea și implementarea
campaniilor sale specifice.
Utilizarea bazelor de date în marketingul direct – atuuri:
• măsurabilitatea campaniilor: întrucat organizatia cunoaste caracteristicile
consumatorilor vizati prin intermediul campaniei de marketing direct
• testabilitatea campaniilor: evaluarea exacta a rezultatelor campaniilor specifice
desfasurate permite realizarea unor teste care sa permita optimizarea viitoarelor demersuri
de marketing
• selectivitatea campaniilor: structurarea continutului bazelor de date in raport cu diferite
criterii permite realizarea unor selectii ale consumatorilor care vor face obiectul
viitoarelor demersuri de marketing direct
• personalizarea campaniilor: prin informatiile furnizate, bazele de date permit
construirea unor mesaje al caror continut este diferentiat in functie de caracteristicile
consumatorilor
• flexibilitatea campaniilor are ca suport relatiile existente intre caracteristicile
consumatorilor cuprinsi in baza de date si elementele specifice ale campaniilor de
marketing direct.
Surse de date
Exista două tipuri de surse de date : interne si externe.
Datele interne sau proprietate ale firmei sunt datele despre clientii pe care deja le aveti, de
regula, provin din tranzactiile pe care le faceti cu acestia. Baza de date de marketing ar trebui
sa foloseasca majoritatea informatiilor pe care le aveti despre clienti. Acestea sunt cele mai
valoroase bunuri ale companiei. Datele externe sunt datele pe care le obtineti din exterior, de
exemplu, prin inchirierea unei liste de nume si adrese, prin schimbarea de date cu o alta
companie.
O lista cu nume si adrese este cea mai simpla forma a bazei de date. Aceasta este un set de
nume si de moduri in care puteti contacta clientii (de exemplu, adrese, numere de telefon).
Deseori datele sunt organizate in liste. O lista poate fi:
• cumparată sau închiriată pentru a fi folosită în campanii sau în construirea bazei de date.
Achizitionarea inteligenta a listei de nume si adrese este cheia succesului multor campanii
de marketing.
• extrasă din baza de date a firmei pentru o anumita campanie. Selectarea atenta a listei este
cheia unei rate ridicate a raspunsului la un cost redus.
Datele interne includ:
• Fișierele clientului;
• înregistrările comenzilor;
• rapoartele de serviciu, reclamațiile clienților, etc.;
• înregistrările legate de returnările mărfii;
• înregistrările despre personalul din vânzări;
• datele privind satisfacția clientului;
• formularele de cerere;
• răspunsurile la promoții;
• datele referitoare la risc-credit (clienții au platit la timp?);
• cercetarea pieței;
• chestionare;
• carduri de garanție
Datele externe cuprind liste de raspunsuri directe si colectate din surse din afara
companiei. De asemenea, sunt incluse date clasificate care pot creste numarul celorlalte
date interne si externe.
Selectarea datelor
• Ar trebui sa decideti ce date introduceti in baza de date in functie de costul si de potentialul
acestora de a va aduce bani. Inregistrati in baza de date numai pe acelea care va vor ajuta sa
raspundeti la urmatoarele intrebari:
• cine sunt sau vor fii clientii si cum ii puteti contacta?
• ce produse vor cumpara acestia de la firma dumneavoastra sau de la concurenta? Cum ii
puteti motiva sa cumpere cantitati mai mari de produse de la firma?
• vor mentine acestia un dialog cu compania, iar daca raspunsul este afirmativ, prin ce mijloc
publicitar prefera sa fac acest lucru?
• cum pot fi pastrati acesti clienti? Au inclinatia de a fi loiali furnizorilor din sectorul
dumneavoastra de marketing?
• pe ce piete mai pot fi gasiti astfel de clienti?
• cand sunt mai receptivi clientii la comunicarile dumneavoastra si care este perioada de timp
cea mai probabila in care acestia vor cumpara de la firma dumneavoastra?
Baza de date trebuie să fie construită astfel încât să permită derularea unui in flux
continuu (literatura de specialitate descriind acest flux ca un „cerc virtuos” al
activităților asociate utilizării bazelor de date în marketingul direct).

In functie de obiectivele urmărite și de activitățile incluse în cadrul acestui flux

vor fi definite elementele de structură ale bazei de date.
In raport cu conținutul lor, bazele de date sunt împărțite în:
• baze de date referitoare la consumatorii individuali
• baze de date referitoare la consumatorii organizaționali
Crearea bazei de date porneste de la cele două laturi esențiale care o
caracterizează, latura de marketing, specifică elementelor de conținut, structură
și utilizare a acesteia, respectiv latura tehnică, specifică procedurilor de gestiune
a bazei de date.
Din perspectiva marketingului, procesul de construire a bazei de date trebuie
să pornească de la obiectivele urmărite prin construirea acesteia. Desi la prima
vedere ar exista tendința de a aborda bazele de date strict în contextul
marketingului direct, este importantă precizarea că bazele de date sunt, de fapt,
un instrument a cărui utilizare poate avea în vedere diferite zone ale
activității de marketing în general.
În contextul marketingului direct, bazele de date construite pot servi fie pentru
atingerea exclusiva a unor obiective de marketing direct, fie pentru atingerea
concomitent a unor obiective de marketing direct dar și de marketing general
Indiferent de tipul de consumatori care vor fi înregistrați în structura bazei,
aceasta va include cinci categorii majore de date:
• date pentru identificarea consumatorului: nume, prenume, adresa,
numărul de telefon, adresa de email, etc
• date pentru construirea profilului consumatorului: regiune geografică,
vârsta, sex, starea civilă, profesia, marimea veniturilor
• date tranzactionale: datele cumpărătorilor produselor și serviciile
organizației, valoarea cumpărăturilor
• date privind proiectarea campaniilor de marketing direct: tipurile și
oferta la care a fost expus, tipurile de mesaje transmise, suportul logistic
folosit, modurile folosite pentru a comunica
• alte date: orice altceva aflați despre clientul potențial, numele și prenumele
soției, numărul copiilor, vârsta copiilor
Continutul unei baze de date trebuie sa includa acele date care faciliteaza
identificarea clientilor efectivi sau potentiali ai firmei si a modalitatilor de
contactare a acestora, identificarea produselor sau serviciilor cumparate si,
eventual, si a motivelor de cumparare ale acestora, identificarea mediilor si
suporturilor de comunicare asociate clientilor efectivi sau potentiali ai firmei,
masurarea gradului de loialitate al clientilor sau, cel putin, a inclinatiei spre
loialitate a acestora si, nu in ultimul rand, construirea unui profil al clientului
„strategic” al firmei in raport cu care aceasta sa-si orienteze mai bine actiunile
specifice de marketing direct.
 Surse de informații pentru baze de date
1. surse interne. Printre cele mai frecvent utilizate surse interne de date se gasesc:
- dosarele clientilor
- documentele de comanda ale clientilor sau comenzile acestora in formatul clasic
- rapoartele privind activitatea de service
- documentele in care s-au consemnat sugestiile, propunerile si reclamatiile acestora
- documentatia aferenta produselor returnate ca nesatisfacatoare
- datele culese de reprezentantii de vanzari ai organizatiei
- diferitele documente completate de care clientii efectivi sau potentiali sau efectivi
- documentele specifice de inregistrare a reactiei favorabile a clientilor in urma
campaniilor de marketing direct sau a activitatilor „traditionale” de marketing ale
organizatiei
- solicitarile de informatii din partea clientilor
- certificatele de garantie emise etc.
2. surse externe. Definesc, in sens larg, furnizorii din afara organizatiei capabili
sa-i ofere acesteia date utile referitoare la piata si domeniile sale de interes
Din punct de vedere al gradului de specializare:
• surse specializate - includ acei furnizori de date care desfasoara o activitate
specifica, profesionala, cu caracter permanent de culegere, procesare si
conditionare a datelor in vederea livrarii acestora catre utilizatorii interesati

• surse nespecializate - includ organizatiile care dispun de un volum de date,

referitoare in mod obisnuit la clientii acestora sau care desfasoara ocazional
activitati care genereaza date utilizabile in campaniile de marketing direct
Din punct de vedere al nivelului de specializare, sursele externe pot fi:
• surse generale - ofera date referitoare la consumatorii, individuali sau
organizationali, existenti la nivelul pietei.
• surse specifice - pot oferi date cu un grad ridicat de detaliere (de
identificare, de profil si alte date) dar la nivelul unei piete sau chiar al unui
segment de piata;
Din punct de vedere al costurilor asociate furnizarii datelor, sursele externe:
• surse gratuite
• surse comerciale
Din punct de vedere al regimului de proprietate al datelor furnizate, exista:
• surse care vând datele
• surse care închiriază datele

Din punct de vedere al aspectelor „tehnice” asociate crearii bazei de date,

solutionarea acestora revine departamentului specializat in tehnologia
informatiei din cadrul firmei sau unui prestator extern specializat
Crearea bazei de date presupune, din perspectiva suportului tehnologic,
considerarea fiecaruia dintre conceptele fundamentale specifice acestora.
Dacă se are în vedere definirea bazei de date ca o „structură care găzduiește
informații despre multiple tipuri de entități ca și despre relațiile dintre
ele”, construirea acesteia trebuie să pornească de la:

-identificarea entităților care vor face obiectul bazei de date (desigur, în

contextul marketingului direct, acestea sunt reprezentate de către consumatorii
individuali sau organizaționali)

- atributele acestora (proprietăți cu valențe descriptive ale entităților, cum ar fi

de exemplu, caracteristicile geografice, demografice, psihografice și
comportamentale ale consumatorilor firmei)
Descrierea fiecaruia în cadrul bazei de date va fi realizată prin alocarea unui
spațiu dedicat, denumit în literatura de specialitate câmp de date, în care vor fi
înscrise diferite coduri care ilustreaza stările specifice în care se găsesc entitățile
în raport cu fiecare atribut în parte, colecție de caractere care descrie stările
specifice atributelor asociate entităților din baza de date.

Ansamblul câmpurilor de date specifice fiecărei entități formează

o înregistrare. Ansamblul înregistrărilor unice formeaza conținutul bazei de
date.
Definirea tuturor componentelor elementare ale unei baze de date permite
alegerea modelului de construire al bazei.

Modelul include două componente distincte:

• structura, care se refera la modul în care baza de date permite categorizarea
datelor în raport cu cerințele specifice ale utilizatorilor
• operațiile, reprezentând ansamblul operațiunilor puse la dispoziția
utilizatorilor în vederea manipulării datelor existente în structura bazei
Exista trei variante de model de construire a bazei de date:
• MODELUL RELAȚIONAL, conform căruia baza de date va funcționa ca o
colecție de relații, asocieri între entitățile care compun baza de date,
realizate în functie de diferite criterii, care pot fi construite și utilizate în
proiectarea campaniei de marketing direct

• MODELUL ÎN REȚEA, conform căruia baza de date funcționează ca o

colecție de înregistrări diferite, referitoare la aceleași entități, însoțite de
relațiile explicite dintre acestea

• MODELUL IERARHIC, conform căruia baza de date funcționează ca un

ansamblu arborescent al datelor despre entitățile incluse, fiind accesabil
într-o manieră ierarhică
Punctul de pornire în identificarea direcțiilor de utilizare a bazei de date este
reprezentat de consumatorii firmei:
- consumatorii potențiali ai firmei
- clienții noi ai firmei
- clienții in creștere ai firmei
- clienții maturi ai firmei
Din punct de vedere al statutului comercial al consumatorilor firmei, sunt
identificate patru tipuri de consumatori și, implicit, patru modalități distincte
de orientare a utilizării bazei de date:
A. utilizarea orientată către consumatorii potențiali ai firmei vizând:
• dezvoltarea și testarea unor modele predictive cu ajutorul cărora să fie
identificați consumatori potențiali, cu un profil identic sau similar clienților
firmei

• testarea programelor de achiziție a clienților firmei ținând cont de

capacitatea acestora de a genera clienți cu o valoare comercială ridicată

• integrarea facilă a înregistrărilor privind noii clienți ai firmei în baza de

date existentă și realizarea tuturor operațiunilor analitice corespunzătoare
 B. utilizarea orientată către clienții noi ai firmei (având o vechime mai mică
de 4 luni) vizând:
• asigurarea suportului necesar pentru a depăși prima cumpărare a produselor
sau serviciilor firmei și a stimula repetarea cumpărării acestora

• stimularea, în sensul „activizării”, a clienților noi, prin recompensarea

acestora cu diferite avantaje oferite de cumpărarea produselor și serviciilor
firmei și formarea unui anumit comportament de cumpărare și
consum/utilizare al acestora
 C. utilizarea orientată către clienții în creștere ai firmei (având o vechime de
4 până la 12 luni) vizând regularizarea comportamentului de cumpărare al
acestora prin stabilizarea frecvenței de cumpărare, a momentelor cumpărării și
crearea unui tipar comportamental caracterizat prin menținerea volumului
vânzarilor către aceștia în limite convenabile și predictibile pentru organizație

D. utilizarea orientată către clienții maturi ai firmei (având o vechime de cel

puțin 12 luni) vizând menținerea relațiilor cu aceștia și dezvoltarea relațiilor
urmărind latura intensivă a relațiilor, soluționarea problemelor de rutină ivite în
derularea relației, stimularea interesului și motivarea acestora înspre cumpărarea
noilor produse și servicii oferite de organizație
 Evaluarea bazelor de date
Una din cele mai utilizate modalități de evaluare a bazelor de date ale
firmelor care desfășoara acțiuni de marketing direct – METODA RFM

RFM – Recency (recența – data ultimei cumpărări), Frequency (frecvența –

numărul cumpărărilor efectuate în perioada analizată, de obicei, în
ultimele 12 luni) și Money (bani – valoarea cumpărărilor în perioada
analizată).
Potrivit acestei metode, fiecare client existent în baza de date va fi evaluat
utilizând următorul sistem de punctaj:

a) recența – va fi evaluată acordându-se 24 puncte (pentru cumpărarea cea

mai recentă, efectuată în ultimele 3 luni), 12 puncte (cea mai recentă cumpărare
efectuata în ultimele 4 – 6 luni), 6 puncte (ultima cumpărare efectuată în
ultimele 7 – 9 luni) și 3 puncte (ultima cumpărare efectuată în ultimele 10 – 12
luni);

b) frecvența – va fi evaluată acordându-se câte 4 puncte pentru fiecare

cumpărare efectuată în perioada analizată (ultimele 12 luni)

c) valoarea cumpărărilor – va fi evaluată prin acordarea unui număr de

puncte echivalent cu 10% din această valoare, dar nu mai mult de 9 puncte.
O firmă de vânzare prin corespondență realizează o analiză a clientelei sale
cuprinsă în baza de date, în vederea optimizării viitoarelor ei acțiuni de
marketing direct. In vederea realizării analizei, compartimentul de marketing a
decis să utilizeze metoda RFM. In acest sens, firma a elaborat o listă cu toți
clienții săi actuali, cuprinzând data ultimei cumpărări, frecvența realizării
cumpărărilor în ultimele 12 luni (aceasta fiind perioada analizată) și valoarea
cumpărărilor efectuate în aceeași perioadă. Informațiile extrase din baza de date
sunt prezentate în tabel:
COD DATA NUMĂRUL VALOAREA
CLIENT ULTIMEI CUMPĂRĂRILOR CUMPĂRĂRILOR
CUMPĂRĂRI în ultimele 12 luni în ultimele 12 luni
În urma utilizarii metodei RFM – perioada analizată 01.10.2020 – 30.09.2021
Cod Data ultimei Număr Valoare Punctaj Punctaj Punctaj Punctaj
client cumpărări cumpărări în cumpărări recența frecvența valoare cumulat
ultimele 12 în ultimele
luni 12 luni
001 15.08.2021 3 29 24 12 2,9 38,9
002 01.04.2021 2 43 12 8 4,3 24,3
003 12.05.2021 3 22 12 12 2,2 26,2
004 31.08.2021 3 97 24 12 9 45
005 30.10.2020 1 10 3 4 1 8

Pe baza rezultatelor (punctajelor cumulate) obţinute prin utilizarea metodei

RFM, se pot desprinde următoarele concluzii:
• clientul cel mai atractiv şi interesant pentru firmă dintre cei analizaţi este cel
având codul 004 (cu 45,00 puncte), urmat de cel cu codul 001 (38.9 puncte),
aceşti clienţi prezintă potenţialul de marketing cel mai ridicat pentru firmă
• clientul avand codul 005 (cu doar 8,00 puncte) și cel cu codul 002 (cu 24,30
puncte) au obținut punctajele cele mai mici și prezintă potențialul cel mai
scăzut la nivelul bazei de clienți a firmei

• se poate observa că clientul cu codul 004 a primit doar 9,00 puncte (limita
maximă), chiar dacă valoarea cumpărărilor efectuate de către acesta a atins 97
unități și i s-ar fi cuvenit, în absența limitei maxime, 9,70 puncte

• punctajul cumulat mediu calculat la nivelul bazei de clienți este de 28,48

puncte

• la nivelul bazei de date analizate, cele mai recente cumpărări s-au repartizat
temporal după cum urmează: doi din cinci clienți (40 % din totalul acestora) au
efectuat cea mai recentă cumpărare în perioada iulie – septembrie 2021, doi din
cinci (40 %) în perioada aprilie – iunie 2021, unul din cinci (20 %) în perioada
octombrie – decembrie 2020; perioada cea mai potrivită pentru a rula campanii
de marketing direct pare să fie cea cuprinsă între lunile aprilie și septembrie;
• la nivelul bazei de date analizate, numarul mediu de cumpărări a fost de 2,4
ori, majoritatea clientilor (trei din cinci, 60 % din totalul acestora) cumpărând
produsele și/ serviciile organizației de 3 ori; numărul minim de cumpărări a
fost unu iar numărul maxim al acestora a fost trei

• la nivelul bazei de date analizate, valoarea medie a cumpărărilor efectuate de

către clienți în perioada analizată a fost de 40,2 unități; valoarea minimă a
cumpărărilor a fost de 10 unități în timp ce valoarea maximă a acestora a fost
de 97 unități; prin raportarea la numărul mediu de cumpărări rezultă
că valoarea medie a unei cumpărări a fost de 16,75 unități
Pe baza acestor rezultate, firmei i se poate recomanda să îşi planifice şi să-şi
realizeze campaniile de marketing astfel încât să acopere mai ales perioada
aprilie–septembrie, să menţină numărul mediu de cumpărări efectuate de către
clienţi la 2,4 (eventual să determine creşterea acestuia) şi, de asemenea, să
menţină valoarea medie a unei cumpărări la 16,75 unități (eventual să
determine creşterea acesteia).

Creşterile potenţiale ale numărului mediu de cumpărări efectuate, respectiv ale

valorii medii a unei cumpărări vor putea produce o îmbunătăţire semnificativă
a performanţelor de marketing de ansamblu ale organizaţiei.
Valoarea rezultatelor unei analize de tip RFM poate creşte atunci când:
• analiza este realizată şi la nivelul unor sub-portofolii de clienţi, pentru a
facilita dezvoltarea unor segmente de clienţi diferenţiate în raport cu
atractivitatea acestora din punct de vedere al oportunităţilor de marketing oferite

• analiza este extinsă prin completarea criteriilor clasice folosite cu un set de

criterii geografice, demografice, psihografice şi comportamentale pentru a
permite identificarea clienţilor şi a segmentelor care vor fi vizate în cadrul
viitoarelor campanii de marketing
Utilitatea analizei de tip RFM constă, mai ales, în proiectarea viitoarelor
campanii de marketing prin orientarea mai bună acestora înspre segmentele de
clienţi potenţiali având caracteristici geografice, demografice, psihografice şi
comportamentale cât mai asemănătoare, identice chiar, cu cele ale clienţilor
care au obţinut punctaje cumulate maxime în urma analizei.

Metoda RFM oferă posibilităţi mult mai diverse de analiză a bazelor de date şi
poate fi folosită cu succes de către orice firmă care îşi creează şi utilizează în
acţiunile sale de marketing o bază de date.
 Gestiunea si utilizarea bazei de date
Gestionarea eficientă a datelor cuprinse în structura bazelor de date presupune
existența unui ansamblu de instrumente și proceduri folosite în activitățile
curente care implică utilizarea datelor incluse în cadrul bazei. Organizațiile care
desfășoară sau intenționează să desfășoare activități de marketing direct vor
trebui să considere necesitatea de a proiecta și operaționaliza un sistem eficient
de gestiune a bazei de date (SGBD). Funcțiile specifice unui SGBD utilizat în
contextul marketingului direct se refera la:
• stocarea, accesibilizarea și actualizarea datelor conținute
• structurarea datelor într-o manieră accesibilă utilizatorului
• asigurarea suportului tranzacțional (actualizarea datelor asociate
fiecărei tranzacții realizate)
• controlul utilizării concurente a bazei de date (de către mai mulți
utilizatori concomitent)
• asigurarea serviciilor de recuperare a conținutului informațional (back-
up, esențial pentru menținerea bazei de date în situații de „criză”)
• autorizarea accesului la baze de date în condițiile prestabilite
• asigurarea suportului pentru transmiterea datelor (realizarea activităților
de import și export de date)
• asigurarea integrității bazei de date (prin stabilirea și respectarea unor reguli și
proceduri de utilizare obligatorii pentru toți utilizatorii)
• asigurarea utilizării independente a datelor în raport cu programele de
operare folosite pentru a gestiona baza de date
• asigurarea unor servicii de „utilități” eficiente (cum sunt facilitarea
realizării schimbărilor logice sau fizice în structura bazei de date, furnizarea de
statistici privind utilizarea bazei de date, evaluarea structurii bazei de date din
punct de vedere al functionalității acesteia)
Caracterul operațional efectiv asigurat prin implementarea acestor funcții ale
SGBD aduce o serie de avantaje importante.
Printre acestea, în afara celor asociate direct contextului utilizării bazei, pentru
proiectarea campaniilor de marketing direct, se disting obținerea unor economii
de scară sesizabile în conditiile unui volum ridicat al bazei de date și al
unei utilizări intense a acesteia, capacitatea de a asigura suportul
informațional pentru o parte semnificativă a activităților organizației
(desfășurate de către celelalte compartimente din structura acesteia în
exercitarea funcțiunilor specifice – producție, financiar-contabil, comercial etc.),
eficientizarea activităților de gestiune a datelor (prin reglementarea accesului și
utilizării bazei, crearea și respectarea standardelor de operare a bazei,
flexibilitatea și interactivitatea utilizării, asigurarea integrității și a securitatii
datelor).
Gestiunea eficientă a bazelor de date presupune desfășurarea unor activități
specifice de menținere a calității acestora. Bazele de date utilizate în
marketingul direct se uzează atât din punct de vedere moral cât și din punct de
vedere fizic.

Cea mai sigură cale de menținere a gradului de acuratețe o

constituie verificarea periodică a înregistrărilor din baza de date, care se poate
desfășura selectiv sau total.
In primul caz, verificarea vizează un eșantion selectat aleator (incluzând
înregistrările referitoare la oricare „n” clienți ai organizației)
sau nealeator (incluzând înregistrările referitoare la clienții care fac parte dintr-
un anumit segment), în funcție de interesul tactic sau strategic al organizației. In
cel de-al doilea caz, verificarea vizează conținutul complet al bazei de
date, fiind verificați toți clienții înregistrați în baza de date.
Verificarea periodică a bazei de date vizează realizarea actualizării
conținutului bazei de date, gradul de actualitate al datelor conținute exercitând
un impact deosebit asupra rezultatelor campaniilor de marketing direct
desfășurate având-o ca suport.
Baza de date/Agenție imobiliară