Deficienţele de vedere.

Particularităţi ale lecţiei de

kinetoterapie la elevii cu
deficienţe de vedere
Clasificare

 Ambliopie, când acuitatea vizuală

este cuprinsă între 0,2-0,1 (resturi de
vedere)
 Cecitate (orbire) când acuitatea
vizuală este cuprinsă între 0,05 şi
incapacitatea de a percepe lumina
In funcţie de momentul
instalării
 Ambliopii – resturi de vedere
 Orbii târzii – lipsa vederii, deficienţa fiind
instalată după 3 ani
 Orbii congenitali sau orbii propriu-zişi
care nu au beneficiat niciodată de acest simţ
sau cei la care orbirea a provenit înainte de
3 ani şi ei nu-şi pot aminti reprezentări
vizuale (forme, culori, mărimi, proporţii)
Importanţa percepţiei
vizuale în practicarea
exerciţiilor fizice
 Acuitatea vizuala dinamică este cea care
răspunde de percepţia vitezei de deplasare a
obiectelor
 Controlul ocular sau coordonarea vizuală
este răspunzătoare pentru vederea
binoculară, care are loc atunci când ochii
lucrează simultan, în aceesşi direcţie; acestă
particularitate este răspunzătoare pt
eficienţa activităţilor care presupun
coordonarea oculo-manuală (scris-citit,
jocuri sp.)
 Discriminarea vizuală – pp recunoaşterea
formelor, mărimilor obiectelor
 Vederea periferică joacă rol important în
anticiparea evenimentelor
 Adâncimea percepţiei – permite aprecierea
formei şi consistenţa obiectelor, în funcţie de
distanţa de la care sunt percepute
 Percepţia vizuală – formă-fond –permite
focalizarea atenţiei copilului asupra unui stimul
vizual: Lipsa acestei percepţii îngreunează
execuţia actelor motrice (prinderea mingii)
 Coordonarea oculo-segmentară (manuală şi
podală) - de ea depinde precizia acţiunilor
motrice, aprecierea forţei de lovire a obiectelor
Particularităţi ale creşterii
şi dezvoltării
 Pe plan neurofiziologic:
 Scăderea vitezei de formare a
reflexelor condiţionate şi a mobilităţii
lor
Pe planul dezvoltării
fizice
 Lipsa de mişcare din primii ani de
viaţă.
 Motricitatea scăzută determină
atitudini posturale deficiente.
 Tulburări la niv sistemelor circulator şi
respirator
Plan cognitiv
 Diminuarea proceselor perceptive
 Predomină informaţiile tactil-
kinestezice şi auditive
 Intârzieri în dezvoltarea mintală
 Nivel scăzut al reprezentărilor şi al
noţiunilor spaţiale
 O intensă solicitare cunoaşte memoria
şi atenţia
Plan socio-afectiv

 Problemele de inadaptare sunt

consecinţa eşecurilor de comunicare,
excluderii, izolării
Planul motricităţii

 Deficit manifestat prin lipsă de

coordonare, mişcări aritmice.
 Lipseşte coordonarea vizuală a
mişcărilor mâinilor
 Lipsă de siguranţă şi precizie
 Dificultăţi de orientare în spaţiu
 Ticuri
 Obiectivele lecţiei de
kinetoterapie
 Corectarea deficienţelor fizice şi formarea
unor atitudini corporale corecte
 Obţinerea unui echilibru psiho-fizic normal
 Stimularea dorinţelor de mişcare
 Îmbogăţirea experienţei motrice
 Asigurarea independenţei în mediul
înconjurător
 Nivel corespunzător al calităţilor motrice şi
încredere în forţele proprii
Elemente de tehnologie
didactică
 Control mărit al gesturilor şi cuvintelor
prin care se transmite mesajul
 Profesorul trebuie sa acorde asistenţă
 Să încerce să stabilească un dialog
 Orice dialog trebuie să înceapă cu
prezentarea celor de faţă
 Se vor evita acţiunile motrice care presupun
schimbări bruşte de direcţie şi sens al
deplasării
 Jocurile, întrecerile, ex executate pe muzică
trebuie alese încât să furnizeze satisfacţie
imediată şi să faciliteze contacte sociale şi să
fie dozate aî să aibă efecte importante în plan
funcţional
 Se folosesc semnale sonore sau indicatori
verbali specifici prin care să marcheze
începutul şi sfârşitul unei activităţi motrice
 Utilizarea unor indicatori verbali care să
faciliteze orientarea spaţială
 Alcătuirea perechilor aî cel puţin unul
dintre parteneri să prezinte resturi de
vedere
 Conducerea formaţiilor de deplasare de
către un copil cu resturi de vedere,
ceilalţi deplasându-se cu un braţ sprijinit
pe umărul colegului din faţă
 Utilizarea muzicii
 Organizarea optimă a spaţiului şi mediului
educaţional (trebuie ajutaţi să cunoască
prin simţurile valide dimensiunea sălii,
terenului, obiectelor, materialele specifice,
zonele care pot prezenta riscuri)
 Uşile încăperilor nu trebuie să stea
întrdeschise pentru că pot crea confuzii la
nivelul percepţiilor
 Spaţiile trebuie eliberate de orice obstacole
 Zonele periculoase trebuie izolate cu materiale
 Marcarea spaţiilor de desfăşurare a
activităţilor se va face prin folosirea unei
texturi diferite sau a unei consistenţe diferite
 Delimitarea terenului se va face cu culori vii
pentru a favoriza orientarea copiilor cu resturi
de vedere (în cazul culoarelor de alergare se
pot utiliza frânghii plasate la o înălţime
corespunzătoare)
 Sălile iluminate suplimentar pentru ca
ambliopii să poată utiliza resturi de
vedere
 Mingiile mai mari si mai intens colorate
 Sisteme de emitere a sunetelor care
însoţesc mingiile

bune, mai ales daca mediul de
Fotbal. Desi nu te-ai fi gandit ca fotbalul poate fi jucat si de catre persoanele cu probleme grave de vedere, acest lucru se intampla. Se joaca in interior, in exterior, doar ca e nevoie de o minge care poate fi auzita. Nu avem un joc atat de dur cum e jocul de fotbal obisnuit, insa performantele celor care il practica pot sa fie foarte

desfasurare este unul linistit, daca nu e foarte multa galagie.

 Golf. Este cel mai popular sport pentru nevazatori si pentru cei care au probleme serioase de vedere. Se foloseste acelasi echipament, regulile sunt aproape la
fel ca la golful normal. Numai ca nevazatorii sunt ajutati de o persoana sanatoasa pentru a pozitiona crosa corect, pentru a sti unde se afla gaura unde va intra
mingea si in ce directie trebuie sa loveasca. Sunt si competitii intre persoane nevazatoare, organizatii care se ocupa de organizarea in conditii bune a partidelor
de golf pentru nevazatori.
 Ciclism in tandem. Este deja in multe zone un sport competitiv, poate fi practicat si de catre nevazatori, de catre cei care au probleme cu vederea. Chiar daca
nu au cum sa vada foarte bine sau deloc pe unde se deplaseaza, mersul pe bicicleta poate fi facut in tandem daca unul dintre participanti are totusi vederea
partiala. Asta e o regula de baza, ca sa poti merge pe biciclete in tandem fara sa ai probleme: cineva trebuie sa te ghideze, sa fie in fata si sa stie unde se
deplaseaza.
 Tenis de masa. Este foarte usor sa joci tenis de masa daca ai probleme cu vederea. Te adaptezi din mers daca ai probleme cu vedere, nu e nevoie sa fie
modificate regulile, nu ai nevoie de echipamente speciale. Auzi zgomotele facute de minge cand loveste masa si stii din ce directie vine. Daca ai si asistenti
fara probleme de vedere care iti spun din ce directie vine mingea spre tine cu atat mai bine.
 Inot. Daca esti nevazator sau ai probleme cu vederea poti sa practici fara probleme inotul. Desigur, sunt mai rare cazurile cand poti face si performante, dar
pentru relaxare, pentru rezolvarea unor probleme de sanatate poti sa te gandesti si la inot. Inotul presupune doar o miscare coordonata a bratelor si a picioarelor
si o incercare de a ramane la suprafata apei. Orientarea de pe margine pentru a nu exista accidente poate fi de dorit mai ales pentru nevazatori.
 Polybat. Este un sport special pentru nevazatori. Seamana cu tenisul de masa si foloseste o masa dreptunghiulara cu margini ridicate si un fel de pod din lemn
la mijloc, cu spatiu suficient pentru minge. Se folosesc nice bucatele patrate de lemn cu o extensie de care se poate tine pentru a lovi mingea. Scopul jocului
este obtinerea unui punctaj cat mai mare prin plasarea unei mingii cat mai aproape de zona oponentului sau lovirea ei de cea a oponentilor.
 Goalball. Alt sport sau joc pentru nevazatori si cei cu probleme de vedere. Se practica in interior, intr-un fel de teren de volei. Se foloseste o minge grea, care
se aude foarte bine indiferent de miscarile pe care le face. Fiecare echipa formata din trei jucatori arunca mingea alternativ de-a lungul terenului pentru a trece
de linia de demarcare a suprafetei oponentilor. Jucatorii incearca sa nu permita unei mingii sa ajunga in suprafata lor „invartindu-se” practic in toate partile pe
langa minge.
 Tir cu arcul. Se poate adapta ca sa poata fi jucat si de catre nevazatori, cei cu probleme grave de vedere. Tot arcuri se folosesc, dar se adauga niste ajutoare
suplimentare. Sunt niste zone de pozitionare, niste mecanisme pentru a ajuta nevazatorii sa isi pozitioneze corect mana si arcul si sa tinteasca in mod corect.
Ajutoare electronice de tintire sunt adaugate in asa fel incat tirul cu arcul sa devina atractiv si accesibil nevazatorilor.
 Beep baseball. E o versiune adaptata a baseballului. Toti membrii echipelor sunt nevazatori, cu exceptia celor mai importanti „actori” din echipa, cel care
loveste mingea si cel care primeste. Daca sunt si persoane care au probleme mai putin grave de vedere sunt legati la ochi pentru ca toata lumea sa fie egala,
cand sunt si nevazatori in joc. Baza scoate un bip cand se activeaza si jucatorii stiu in ce directie sa se deplaseze.
 Golf. Este cel mai popular sport pentru nevazatori si pentru cei care au probleme serioase de vedere. Se foloseste acelasi echipament, regulile sunt aproape la fel ca la
golful normal. Numai ca nevazatorii sunt ajutati de o persoana sanatoasa pentru a pozitiona crosa corect, pentru a sti unde se afla gaura unde va intra mingea si in ce
directie trebuie sa loveasca. Sunt si competitii intre persoane nevazatoare, organizatii care se ocupa de organizarea in conditii bune a partidelor de golf pentru nevazatori.
 Ciclism in tandem. Este deja in multe zone un sport competitiv, poate fi practicat si de catre nevazatori, de catre cei care au probleme cu vederea. Chiar daca nu au cum
sa vada foarte bine sau deloc pe unde se deplaseaza, mersul pe bicicleta poate fi facut in tandem daca unul dintre participanti are totusi vederea partiala. Asta e o regula
de baza, ca sa poti merge pe biciclete in tandem fara sa ai probleme: cineva trebuie sa te ghideze, sa fie in fata si sa stie unde se deplaseaza.
 Tenis de masa. Este foarte usor sa joci tenis de masa daca ai probleme cu vederea. Te adaptezi din mers daca ai probleme cu vedere, nu e nevoie sa fie modificate
regulile, nu ai nevoie de echipamente speciale. Auzi zgomotele facute de minge cand loveste masa si stii din ce directie vine. Daca ai si asistenti fara probleme de vedere
care iti spun din ce directie vine mingea spre tine cu atat mai bine.
 Inot. Daca esti nevazator sau ai probleme cu vederea poti sa practici fara probleme inotul. Desigur, sunt mai rare cazurile cand poti face si performante, dar pentru
relaxare, pentru rezolvarea unor probleme de sanatate poti sa te gandesti si la inot. Inotul presupune doar o miscare coordonata a bratelor si a picioarelor si o incercare de
a ramane la suprafata apei. Orientarea de pe margine pentru a nu exista accidente poate fi de dorit mai ales pentru nevazatori.
 Polybat. Este un sport special pentru nevazatori. Seamana cu tenisul de masa si foloseste o masa dreptunghiulara cu margini ridicate si un fel de pod din lemn la mijloc,
cu spatiu suficient pentru minge. Se folosesc nice bucatele patrate de lemn cu o extensie de care se poate tine pentru a lovi mingea. Scopul jocului este obtinerea unui
punctaj cat mai mare prin plasarea unei mingii cat mai aproape de zona
 oponentului sau lovirea ei de cea a oponentilor.
 Goalball. Alt sport sau joc pentru nevazatori si cei cu probleme de vedere. Se practica in
interior, intr-un fel de teren de volei. Se foloseste o minge grea, care se aude foarte bine
indiferent de miscarile pe care le face. Fiecare echipa formata din trei jucatori arunca mingea
alternativ de-a lungul terenului pentru a trece de linia de demarcare a suprafetei oponentilor.
Jucatorii incearca sa nu permita unei mingii sa ajunga in suprafata lor „invartindu-se” practic
in toate partile pe langa minge.
 Tir cu arcul. Se poate adapta ca sa poata fi jucat si de catre nevazatori, cei cu probleme grave
de vedere. Tot arcuri se folosesc, dar se adauga niste ajutoare suplimentare. Sunt niste zone de
pozitionare, niste mecanisme pentru a ajuta nevazatorii sa isi pozitioneze corect mana si arcul
si sa tinteasca in mod corect. Ajutoare electronice de tintire sunt adaugate in asa fel incat tirul
cu arcul sa devina atractiv si accesibil nevazatorilor.
 Beep baseball. E o versiune adaptata a baseballului. Toti membrii echipelor sunt nevazatori,
cu exceptia celor mai importanti „actori” din echipa, cel care loveste mingea si cel care
primeste. Daca sunt si persoane care au probleme mai putin grave de vedere sunt legati la ochi
pentru ca toata lumea sa fie egala, cand sunt si nevazatori in joc. Baza scoate un bip cand se
activeaza si jucatorii stiu in ce directie sa se deplaseze.
„Dacă privirea mea n-ar fi îndreptată exclusiv spre
exterior, dacă aş reuşi să mă văd pe mine însumi
aşa cum sunt, probabil că aş fi mai îngăduitor faţă
de imaginea Celuilalt. Dacă aş putea să mă judec,
măcar o clipă, pentru ceea ce am făcut şi pentru
ceea ce continuu să fac, fără îndoială că n-aş fi un
judecător atât de sever al celorlalţi…”
Ştefan Augustin Doinaş