Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Dunrea de Jos Galai

Departamentul de formare continu i transfer tehnologic


Program de conversie profesional Educaie fizic

ACTIVITI MOTRICEADAPTATE
LA ELEVII CU DEFICIENE VIZUALE
REFERAT

Profesor,
Prof. dr. Liliana Nanu
Student,
Stnil Cristian

2016-2017

Activiti motrice adaptate la elevii cu deficiene vizuale

1. Particulariti generale ale elevilor cu deficiene vizuale


Educaia fizic adaptat, acolo unde poate fi folosit are n mare aceleai funcii ca i cea
formativ, cu nite accente aparte, determinate de scopurile i obiectivele speciale care le incub.
Vom descoperi, n planul biologic i sanogenetic, funcia de corectare, readaptare, optimizare
a potenialului biologic actual al individului, meninere i mbuntire a strii lui de sntate.
Funcia de dezvoltare a capacitii psihomotrice a individului cu handicap, de nv are i
perfecionare a deprinderilor specifice sunt parte integrant a capacitii de micare i n strns
corelaie cu cea anterioar.
n plan psiho-social se ncadreaz funcia de socializare i cea de dezvoltare a calit ilor
intelectuale, moral volitive, de adaptabilitate la viaa real n condiiile date.
Funcia de reflectare i contientizare a activitilor motrice este un rezultat al celor anterioare
i este privit ca un act necesar i cultural, de dezvoltare a calitilor adaptative ale individului.
Funcia de ameliorare a randamentului motric, colar i profesional, de petrecere n mod
organizat i util a timpului liber, se face tot cu un scop bine definit, cel corector i de adaptare.
n funcie de handicapul avut, rezonana educaiei fizice speciale se manifest mai pregnant
sau mai estompat n planurile sus menionate, cert este ca ea trebuie s i aduc o contribu ie
major la integrarea individului cu handicap la viaa real, prin formele pe care instituionalizarea
actuala o permite.
Forma de manifestare a educaiei fizice ca parte component a activitilor motrice o
reprezint exerciiul fizic, cel care este menit, s acioneze preventiv pentru combaterea apari iei, s
determine ameliorarea deficienei pn la dispariie, acolo unde este posibil, sau s contribuie la
stabilizarea i non agravarea deficienelor evolutive.
Din punct de vedere fizic, nevztorii prezint o dezvoltare fizic ntrziat i mai puin
armonioas, pentru c lipsa vederii face inutil explorarea spaiului cu privirea mai ales n plan
vertical, ceea ce duce la scderea tonusului muscular care asigur poziia corect a capului (la
nevztori capul este aplecat spre piept). Din toate acestea, pot aprea deformri ale coloanei att n
plan frontal (scolioze), ct i sagital (cifoze, lordoze).
Micrile sunt lipsite de imaginea vizual a efecturii i afecteaz mai ales mersul.
Automatismele mersului trebuie stimulate, altminteri nu se formeaz. Mersul necesit stimulare i
antrenament. Unele caracteristici ale mersului slab stimulat se ntlnesc i la ambliopi.
Unele cercetri comparative apreciaz c la vrsta intrrii n coala primar ntrzierea
dezvoltrii fizice la nevztori ar fi de circa 2 ani. La vrsta de 17 ani aceast ntrziere nu ar fi
dect de circa 1 an, n special n nlime i greutate. S-a mai constatat o insuficient dezvoltare a
7

musculaturii, laxitate muscular i ligamentar, aspect atrofic: membre subiri, torace ngust, nivel
mai sczut al forei fizice i al rezistenei.
Deficitul lor limiteaz micarea, iar limitarea micrii accentueaz deficitul: micri reinute,
ovitoare, economie de micri. Deficitul apare pregnant i pe planul motricitii manuale: la
nceput minile nevztorului sunt oarbe, adic el nu tie s exploreze tactil-kinestezic, are
dificulti n a coordona micrile celor dou mini pentru a apuca un obiect. Nivelul sczut al
dexteritii manuale se datoreaz i lipsei unei conduceri vizuale a micrilor mainilor.
Mersul nevztorilor este descris ca fiind rigid, nesigur, ezitant, uneori cu capul nainte, ridicnd
mult piciorul, aeznd apoi talpa cu grij (mers de barz), cercetnd solul cu vrful pantofului,
prelungind sprijinul bilateral pe sol nainte de a face urmtorul pas. Braele nu se mi c simetric n
timpul mersului , ci atrn n jos.
Mobilitatea sczut accentueaz dizarmonia dezvoltrii fizice. Nu sunt antrenate corespunztor
toate grupurile musculare, unele rmn subdezvoltate.
Se pare c nevazatorul capata mai greu constiinta propriului corp si reprezentarea acestuia, adica
ceea ce numim de obicei schema corporala. El nu se vede in oglinda, nu vede diferitele parti ale
corpului sau si raporturile acestuia cu obiectele inconjuratoare. Aceasta este o dificultate in
construirea identitatii sale corporale.
Ramanerea in urma in dezvoltarea fizica este insotita adesea de atitudini posturale deficiente :
capul si gatul aplecate inainte sau inclinate lateral, umerii cazuti, care cu timpul devin deprinderi.
La toate acestea se adauga uneori manierisme, ticuri, stereotipuri, uneori dizgratioase cunoscute
sub numele de blindisme : leganarea capului, a bratelor, a picioarelor, frecatul mainilor. Sunt
miscari parazitare, fara functie de comunicare cu mediul, foarte greu de dezradacinat. Ele apar
pentru ca nevazatorul nu are constiinta ca este vazut. Pentru a facilita integrarea lui printre vazatori,
trebuie ajutat sa se debaraseze de astfel de blindisme.
Pentru nevazatori, lipsa vederii inseamna lipsa unor stimuli ai miscarii, lipsa orientarii,
imposibilitatea prevenirii unor pericole ce l-ar putea pandi. El nu are controlul vizual asupra
obiectelor din jur si nici asupra propriilor miscari, pe care sa le corecteze pe parcurs. Aceasta
ingradire a libertatii de miscare si lipsa de independenta in miscare explica scaderea tendintei spre
miscare si cresterea tendintei spre sedentarism si pasivitate a unor copii nevazatori.
Educatia fizica are ca scop intarirea organismului si duce la o pregatire fizica buna, aducand
posibilitati pentru o dezvoltare fizica precoce, orientare spatiala optimizata si siguranta in miscare.
Constituirea unei dominante in viata individului are o influenta deosebita asupra organismului,
dar si asupra personalitatii. Vederea organizeaza si regleaza miscarea, postura, echilibrul, supletea,
armonia actelor motorii de conduita, pronuntia verbala, mimica si pantomimica. Pierderea vederii

sau diminuarea acesteia atrage dupa sine un dezechilibru deosebit de mare in activitatea nervoasa
superioara, in structurarea automatismelor, in starea ei morala, in integrarea sociala a acesteia.
Activitatea de educatie fizica si sport din scolile speciale pentru copii cu deficiente de vedere
acopera nevoia indispensabila de miscare, relaxare si divertisment si completeaza dezvolatarea
armonioasa fizica si psihica a individului.
La persoanele cu deficiente de vedere , are loc formarea si dezvoltarea unor reprezentari spatiale
pe baza explorarii tactil-kinestezice a obiectelor. Atentia si memoria sunt puncte forte ale acestor
persoane. Atentia este relativ bine dezvoltata, este favorabila unei bune evolutii a limbajului,
orientand activitatea mintala prin auditii. Memoria are calitati superioare, prin apelarea permanent
la ea, realizeaza antrenarea acesteia.
In plan fizic poate sa apara o dezvoltare dizarmonica, din cauza sedentarismului, bazat pe lipsa
de libertate in miscare si se datoreaza dezechilibrului intre fortele musculare care stau mai mult in
repaus.
Exercitiile fizice sprijina formarea corecta a schemei corporale si a lateralitatii, formarea
reprezentarilor spatiale si temporale si, mai ales, a celor proprioceptiv kinestezice, necesare in
aprecierea corecta a distantelor, vitezei, fortei si anticiparea miscarilor urmatoare.
Limbajul si activitatile trebuie sa fie diferite fata de cele impuse elevilor din scolile de masa,
pentru ca elevul cu deficiente sa fie capabil sa execute miscarile cerute in timpul orelor de educatie
fizica. Astfel fiecare elev trebuie stimulat sa participe la maxima lui capacitate la orele de educatie
fizica si sa desfasoare activitati cat mai diversificate.
Prin complexele de exercitii fizice adaptate posibilitatilor psihofizice si ritmului divers de
achizitionare se urmareste perfectionarea pe cat posibil a calitatilor motrice de baza : viteza,
indemanare, rezistenta, forta.
Competitiile si intrecerile sportive stimuleaza afectiv motivational copiii cu dizabilitati, de
unde si necesitatea ca profesorul sa puna un accent deosebit pe organizarea de stafete, jocuri, si
concursuri sportive scolare si interscolare.

2. Program de activitate fizic


a) Joc Alinierea
7

Profesorul si elevii se afla in sala. In momentul in care lectia trebuie sa inceapa, profesorul se va alinia
in stand, si va incepe sa bata din palme. Cate un elev, se va deplasa dupa auzul batailor de palme spre
profesor. In momentul in care profesorul este atins, elevul se aliniaza in stanga sa. In acest moment
profesorul inceteaza in a mai bate din palme, elevul care este acum aliniat va bate din palme, si tot asa
pana cand intreg colectivul se va alinia. La final, la semnalul profesorului (fluier) intreg colectivul va
aplauda.
Obiectivul acestui joc este de a- i ajuta pe acesti elevi cu deficiente sa se organizeze si pentru a-si
dezvolta coordonarea spatio temporala.

Legenda:
-

cercul rosu simbolizeaza profesorul

cercurile negre simbolizeaza elevii

iar <| )) simbolizeaza bataia din palme

b) Joc Culorile
Elevii vor fi impartiti in patru grupe ( 3 3 2 2 ). Fiecarei grupe i se va atribui un numar ( unu, doi,
trei, patru). In cele patru colturi ale salii vor fi asezate patru persoane din afara colectivului reprezentand
ajutoarele profesorului. Fiecare persoana din cele patru colturi va fi insarcinata cu una din urmatoarele
actiuni: o persoana va bate din palme ( va reprezenta coltul rosu), o persoana va fluiera (coltul galben), o
persoana va suna dintr un clopotel (coltul albastru), iar cealalta va striga aici, aici, aici (coltul verde).
Jocul se va desfasura astfel: elevilor li se vor prezenta colturile cu caracteristicile lor urmand sa execute
comenzile profesorului. Comenzile profesorului vor fi urmatoarele: numarul trei la coltul verde sau
numarul unu la coltul rosu. Elevii se vor deplasa prin mers ascultand suntele ce sunt emise. Jocul se
termina cand fiecare elev ajunge la coltul unde a fost trimis. Elevii se vor realinia conform primului joc.
Jocul are ca obiectiv cunoasterea salii de catre elevi, orientarea spatio temporala, dar si
dezvoltarea memoriei motrice, care oricum este bine dezvoltata deoarece apeleaza des la ea.

c) Joc Atenia
Elevii sunt asezati in linie pe un rand. La comanda profesorului elevii executa urmatoarele
exercitii: la enuntarea cuvantului drepti! , elevii apropie picioarele, bratele sunt pe langa corp si
ridica barbia. La enuntarea cuvantului ne aliniem, elevii isi duc bratul drept pe sold, lundu-si
astfel distanta fata de colegul de langa el, iar la comanda pe loc repaus, elevii isi apropie
picioarele, duc calcaiul piciorului stang langa varful piciorului drept dupa care il departeaza la o
latine de talpa. Profesorul va exersa de cateva ori pentru o mai buna origanizare, pentru obisnuirea
cu pozitiile fundamentale, dar si pentru captarea atentiei.
d) Joc Traseul
Elevii sunt asezati de catre profesor in coloana. La fiecare colt al salii de sport se afla cate o persoana
din afara colectivului de elevi care reprezita ajutorul profesorului. La bataia din palme a celei mai
apropiate persoane de coloana formata din elevi, cel care se afla in capul coloanei se va deplasa la pas spre
locul de unde vine sunetul. Odata ajuns la primul colt, va incepe cealalta persoana din coltul de langa sa
bata din palme, astfel incat elevul sa reuseasca cu ajutorul elementelor auditive sa faca o tura de sala, sa
ocoleasca intreaga sala. La sosire il va astepta profesorul care- l va ajuta sa se pozitioneze din nou in
formatie. Cand cea de-a doua persoana va bate din palme, ce- l de- al doilea elev va porni si tot asa pana ce
intreg colectivul va reusi sa ocoleasca sala de doua ori.
Obiective: sa reuseasca sa se acomodeze cu sala, orientare spatio temporala.

e) Joc Turneul
Idem jocul patru, doar ca acum jucatorii se vor deplasa pana la primul colt in alergare usoara, de
la unu la doi in mers ghemuit cu atingerea palmelor pe sol (pentru siguranta), de la doi la trei, mers
pe calcaie, bratele intinse inainte, iar de la trei la patru, la pas.

Am inceput cu acomodarea cu sala, iar acum am introdus si exercitii( de la usor la greu, de la


simplu la complex), obiectivele fiind: elevii cu ajutorul perceptiei spatio temporala sa reuseasca sa
execute exercitii necesare pregatirii organismului pentru jocurile ce vor urma (efort).

Bibliografie
1.

Rozorea, A., (1998). Deficienta de vedere. Abordare psihosociala si educatia terapeutica,

Bucuresti, Editura Pro Humanitate


2.

Preda, V., (1993). Psihologia deficientilor vizuali, Cluj Napoca , Editura Multiplicare

3.

Curriculum pentru copii cu deficiente ( dizabilitati ) severe si profunde Reprezentanta

UNICEF in Romania, Asociatia RENINCO Romania


4.

http://www.referatele.com/referate/Deficienta_de_vedere2007-06-18.html

5.

http://www.didactic.ro/lectii-invatamant-primar-19-deficienta-de-vedere-p114096-t3