BICICLETA

IULIA BARBU
DRAGAN CARINA
O bicicletă poate fi definită în general ca fiind un vehicul
rutier cu două roți așezate în linie una în spatele celeilalte,
puse în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu
picioarele. Se estimează că mersul pe bicicletă este de trei ori
mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos,
iar viteza este de trei - patru ori mai mare.

Fiind inventate în Europa secolului 19, bicicletele sunt acum

în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni
mijlocul principal de transport. Ele sunt de asemenea foarte
populare ca mod de recreație, și au fost adaptate pentru
folosință în multe alte domenii ale activității umane cum ar fi
cel al jucăriilor, fitness, aplicații militare, servicii de curierat și
sportul numit ciclism.

Forma și configurația de bază a cadrului, roților, pedalelor,

șezutului și a ghidonului au suferit doar mici schimbări din
1885, când a fost construit primul model cu lanț, cu toate că
multe detalii importante au fost îmbunătățite, în special odată
cu apariția materialelor moderne de fabricație și a proiectării
asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea
modelelor speciale pentru cei ce practică un anume tip de
ciclism.
Bicicleta a influențat istoria în mod considerabil, atât în
domeniul cultural, cât și în cel industrial. În anii de început,
construcția bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja
existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei
la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât și în
altele noi.

Germania a facut un pas important în dezvoltarea transportului

verde, construind prima autostradă pentru biciclete de pe
teritoriul său. Acum cativa ani, a fost deschis publicului primul
tronson al șoselei, măsurând 5 kilometri. Autostrada are o
lungime de 100km si leaga zece orase importante din partea de
vest a tarii. Traseul urmează o reţea dezafectată de căi ferate
care traversează regiunea Ruhr. De-a lungul acestei autostrăzi
trăiesc aproape 2 milioane de locuitori care vor avea opţiunea
utilizării bicicletei în locul maşinii personale. S-a calculat că
după ce întreg traseul va fi finalizat traficul auto pentru această
regiune se va reduce cu aproape 50.000 de maşini zilnic.
Frankfurt va construi un traseul lung de 30 km până în oraşul
Darmstadt. Munchen urmează şi ea să amenajeze 15 km de
piste care vor deservi periferia din nordul oraşului. La
Nurenberg a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru o
autostradă de biciclete care urmează a uni încă patru oraşe.
Strămoșul bicicletei a fost creat de către baronul german Karl Drais, care
a inventat și și-a patentat drezina (mașina de alergat) în anul 1817.
Așadar, în acel an, pe 12 iunie, a avut loc prima plimbare cu bicicleta de
la locuința sa de atunci, din orașul Mannheim, până la clădirea
Relaishaus, azi situată în Rheinau, suburbie a orașului Mannheim.Ea a
fost perfecționată continuu în mai multe state, aspectul de astăzi fiindu-i
dat în 1845 de un alt inventator german, Milius, iar denumirea de francezi
. Primele biciclete erau din lemn. Din a doua jumătate a secolului, ele se
vor produce din fier și cu roți de cauciuc.
Ultimul deceniu al secolului al 19-lea a marcat apariția bicicletei
Drezina (mașina de alergat)
moderne, cu cadru în formă de romb. Pe rând, au fost introduse
anvelopele de cauciuc umflate cu aer, dezvoltate de John Dunlop, frânele
și pinionul liber (freewheel). Pe lângă vocația de accesoriu la modă,
bicicleta a început să fie folosită în competiții sportive. Cursele pe
velodrom erau cele mai populare pe atunci, industria pariurilor crescând
exponențial mulțumită acestora. De exemplu, Madison Square Garden
din New York a fost construit pentru a găzdui un velodrom, aceste curse
fiind cot la cot cu cele de hipism ca și popularitate. Dar și ciclismul de
șosea începea să capete notorietate, mai ales în urma unor curse ca Liege-
Bastogne-Liege, care a avut prima ediție în 1894. Și meseria de ciclist era
una cel puțin atractivă, câștigurile din victoriile în diferite curse aducând
un premiu care valora cât salariul pe mai mulți ani al unui miner sau
fermier.
Cadrul
Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în formă de romb,
format din două triunghiuri: unul în față și celălalt în spate.
Materialele folosite trebuie să fie rezistente și ușoare. Începând
cu anul 1930 s-au folosit aliaje din fier (oțel), mai apoi prin anii
1980 au devenit comune cadrele din aliaje
de aluminiu (duraluminiu 6061), iar în prezent sunt disponibile
cadre mai scumpe din titan sau din material plastice armate cu fibre
de carbon.

Ghidonul
Ghidonul bicicletei poate fi din oțel (modelele mai ieftine), din
aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din
punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (flatbar) sau
curbate (riserbar). Mărci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point.

Furca
Este subansamblul care se fixează, printr-o articulație, de cadrul
bicicletei. În interiorul furcii se fixează roata din față a bicicletei.
Există două categorii mari de furci: cu amortizor și fără amortizor.
Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circulă pe teren
accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike).
Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil.
Roțile
La bicicletele pentru adulți, roțile au de obicei diametrul de
26" .Alte diametre frecvent întâlnite la roțile de bicicletă sunt
24", 27'5", 28" si 29". Componentele unei roți de bicicletă sunt
butucul, spițele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-
rilor), anvelopa ("guma") și camera. Roțile de bicicletă au de
obicei 24, 32 sau 36 de spițe.

Pedalele
O parte importantă in circulația bicicletei care pune in mișcare
roțile bicicletei. Piciorul omului acționează cu o anumita forță
asupra pedalelor și ele la rândul lor acționeaza asupra roților si
alte părți ale bicicletei .

Lanțul
Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate.
În partea din față, lanțul este antrenat de foaia de antrenare, iar
în partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul
roții din spate.
Pinioanele

Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o

componentă foarte importantă este pinionul sau setul de
pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul
roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea
pot fi patru sau cinci (la bicicletele mai vechi), șase, șapte, opt
sau nouă la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge
până la un număr de zece sau unsprezece la bicicletele de viteză
(cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare,
pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar încă folosit la
bicicletele ieftine) sau pe casetă (modelul mai nou). Pinioanele
cele mai des întâlnite au între 13 și 28 de dinți.

Schimbătoarele

Ajută la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai ușoară sau

mai rapidă, în funcție de preferințe sau de teren. Se mai numesc
deraioare (derailleur). Există schimbătoare pentru pinioane și
schimbătoare pentru foi.
Frânele
Servesc la reducerea vitezei de deplasare și la oprirea bicicletei.
Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe
tipuri: frâne tip clește ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi
mecanice sau hidraulice, frână de picior. Bicicletele pot avea
frâne pe disc pe cele două roți, sau pot avea pe o roată frâna tip
V, iar pe cealaltă roată - frână disc. Din punctul de vedere al
sistemului de acționare, frânele pe disc pot fi mecanice sau
hidraulice. Sau pot să aibă frână în V pe față și frână de picior
pe spate. La probele de Cross Country (XC), la BMX și în oraș
se pot folosi frâne V. La FreeRide (FR), Downhill (DH), All
Mountain (AM) și 4X se folosesc frâne pe disc hidraulice. La
FR, DH și 4X frânele au discuri mari (203/180mm), iar etrierele
au câte 4 pistoane (în loc de două ca la frânele de XC).

Șaua
Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate
competițiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", șaua poate lipsi.
Mărci de șa: Selle San Marco, Altrix, Point. Există șei special
concepute pentru femei sau pentru bărbați, care oferă un confort
sporit ciclistului/ciclistei.
Bicicliștii și conducătorii de vehicule motorizate au cerințe
diferite în ceea ce privește proiectarea străzilor, fapt ce poate
duce la conflicte atât politice, cât și pe străzi. Unele orașe oferă
prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme
extinse de străzi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare
capacitate. Alte orașe aplică metode de reducere a traficului
pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau
chiar măsuri extreme împotriva bicicliștilor, spre exemplu, în
Shanghai, un oraș în care bicicletele obișnuiau să fie mijlocul
dominant de transport, mersul pe bicicletă pe străzile orașului a
fost chiar oprit temporar în decembrie 2003.

În orașele unde ciclismul este popular și încurajat este permis

transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau
se asigură dispozitive externe de atașare a bicicletelor pe
mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele orașe
se găsesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi
dedicate trebuie adesea să fie împărțite cu skateri, skateboarderi
și cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele
orașe a avut succes doar parțial, atât în ceea ce privește
siguranța, cât și promovarea mersului pe bicicletă.
Cicliștii formează asociații, atât pentru interese specifice (cum
ar fi benzi pentru biciclete, întreținerea drumurilor, proiectarea
urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât și
pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea
poluării, promovarea bunei condiții fizice).

Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc

alternativ de transport și subliniază potențialul ei pentru
conservarea energiei și a resurselor precum și beneficiile pe
care mersul pe bicicletă le aduce sănătății în comparație cu
mersul cu mașina. Astfel de activiști cer de asemenea
îmbunătățirea transportului în comun atât local, cât și între
orașe. Ei cer și dotarea acestora cu soluții pentru transportul
bicicletelor.

Masa Critică este o mișcare mondială de promovare a

ciclismului. Are legătură cu lărgirea spațiului alocat
bicicletelor și este susținută atât de cei ce fac campanie pentru
protejarea mediului înconjurător, cât și de alte școli de gândire
politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu
bicicletele, la care „din întâmplare” participă sute de cicliști.
În România, astfel de evenimente au avut până acum loc în
București, Timișoara, Iași, Cluj Napoca cât și în Alba Iulia.
În România, bicicletele au devenit „o modă” abia în ultimii ani,
vânzările ajun­gând anual la 380.000 de bucăți la o popu­lație de 19,5
milioane de locuitori. Producția anuală de biciclete se ridică la
450.000 de biciclete, respectiv 4% din totalul producției Uniunii
Europene, pe o piață dominată clar de economiile dezvoltate din
Vest, Germania și Italia care au împreună o cotă de piață de aproape
40%.În anul 2014, se estima că românii cheltuie anual pe bicicle­te
circa 45 milioane euro, plătind în medie 120 de euro pe un vehicul pe
două roți, o sumă de patru ori mai mică decât cea plătită de nemți și
de șase ori mai mică cea dată de olandezi. Producția totală - de părți
com­ponente și pro­duse finite - se ridica la 245 milioane euro.În anul
2013, România ocupa locul trei în Uniunea Europeană la producția
de com­ponente și accesorii pentru biciclete, cu livrări în valoare de
200 milioane euro în 2011, reprezentând 15% din total, cu puțin sub
rezultatul Germaniei, într-un top dominat de Italia. În Germania s-a
produs în valoare de 210 milioane euro iar în Italia valoarea
producției a fost de 420 milioane euro . România se situa, de
asemenea, pe locul patru în UE în funcție de numărul locurilor de
muncă asigurate de industria bicicletelor, de 800. Pe primele locuri în
clasament se situau Italia, Germania și Franța. Cele mai mari fabrici
de biciclete din România sunt la Deva și Reșița, deținute de
Eurosport DHS și respectiv de Decathlon.Cei mai mari producători
de biciclete din România sunt Campagnolo, Decathlon și Eurosport
DHS.
Bibliografie
https://www.descopera.ro/dnews/14940891-germania-construieste-o-cale-neconventionala-de-transport-este-pr
ima-de-acest-gen-foto
https://www.ciclism.ro/2008/10/22/istoria-bicicletei/
https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/galerie-foto-bicicleta-din-1893-prima-revista-1450969.html
https://www.zf.ro/companii/romania-consuma-biciclete-de-45-mil-euro-pe-an-dar-produce-de-cinci-ori-mai-mult
-13067514
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biciclet%C4%83#Bibliografie
https://freerider.ro/mag/istoria-bicicletei-inainte-de-bicicleta-asa-cum-o-stim-27326
https://www.cicletarie.com/componentele-unei-biciclete-ghid-cu-ilustratii/