Geografia Resurselor

Naturale
Cristina Merciu
cristina.merciu@geo.unibuc.ro
  tipologia resurselor naturale, distribuţia spaţială a acestor precum şi activităţile de
prelucrare, transport, depozitare şi distribuire
 Importanţa: oferă informaţii utile privind:
-locaţiile de prelucrare şi distribuire
- legăturile de producţie stabilite în teritoriu

Obiect de -modul în care resursele naturale sunt valorificate şi gestionate corelat cu

gradul de dezvoltare economică a teritoriilor (Braghină, 2006; Bran, Simon, Ioan, 1996;

studiu
Neguţ et al., 2009).

abordare economică abordare geografică

 suportul informaţional pentru aprecierea cât mai exactă a unor fenomene actuale:
disponibilitatea resurselor de materii prime (Neguţ et al., 2009)
Cunoaşterea actualei game de resurse naturale şi distribuţia acestora la nivel mondial
corelate cu dezvoltarea accelerată a diferitelor activităţi economice
utilizare tot mai intensă a resurselor naturale
  Alte direcţii de cercetare:
 analiza relaţiilor de cauzalitate dintre cerinţele populaţiei şi exploatarea
resurselor
 evaluarea cantitativă şi calitativă a resurselor naturale
 consecinţele exploatării resurselor asupra mediului
 stabilirea normelor pentru gestionarea acestora

Obiect de
studiu (II)
abordări variate
ecologică
geografică
economică
juridică
  Dimensiunea finită a resurselor naturale evidenţiată la scară – perspectiva
ecologică, economică

interferenţa dintre creşterea cererii pentru anumite resurse

Obiectul de elementele naturale scăderea ofertei în comparaţie cu cererea
studiu (III) şi influenţa omului

Gradul de utilizare a resurselor - influentat şi de variațiile de cunoaștere,

tehnologie, structuri sociale, condiții economice și sisteme politice (Prasad
Poudel, 2012).
  perspectiva economică: valorificarea resurselor naturale are ca obiectiv
creșterea bunăstării umane
 valoarea economică de utilizare : suma valorilor actualizate ale
serviciilor pe care le pot genera resursele naturale (Freeman, Herriges,
Kling, 2014).

Abordarea o certă valoare monetară - utilizări care implică consumul de

resurse (ex. vânătoarea)
economică valoarea economică de non-utilizare: nu se exprimă în termeni monetari
(Hailu, 2013) - utilizări neconsumative: aprecierea de către oameni a unei
specii știind că este pe cale de dispariție, chiar dacă nu intenționează
niciodată să vadă sau să utilizeze o astfel de resursă
dorința de a plăti pentru a conserva o zonă sălbatică,
caracterizată prin biodiversitate sau o specie pe cale de dispariție (în
așteptarea utilizării viitoare a acestor resurse) (Hailu, 2013).
  măsuri prevăzute în diferite documente legislative, elaborate la nivel
naţional şi internaţional privind modalitatea de valorificare optimă a
resurselor naturale: scopul : prevenirea degradării mediului
 documente legislative sau acorduri între diferite ţări * - diverse activităţi
economice desfăşurate pe teritoriul altor state care pot genera surse de
poluare pe teritoriul altor ţări
Abordarea stabilirea unor reglementări comune la nivel
internaţional şi / sau la nivel de macro-regiuni privind prevenirea poluării
juridică şi a degradării mediului, gestionarea după criterii comune a ariilor protejate
(Iojă et al., 2000): ex. siturile Natura 2000.

* începând cu anii ‘70 primele demersuri pentru limitarea problemelor de

degradarea mediului şi implicit a resurselor naturale
  Prima conferinţă a Naţiunilor Unite pe tema protecţiei mediului sub egida
ONU : Stockholm, 1972
 Raportul “Clubului de la Roma” (1975) : “să ieşim din epoca risipei”
 Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa – Helsinki, 1975
 Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi,
Geneva, noiembrie 1979; Convenția – cadru de la Viena, martie 1985
Acorduri la Protocolul de la Montreal, 1989, privind stratul de ozon etc.
Conferinţa Mondială privind Mediul Înconjurător şi Dezvoltarea Durabilă
nivel desfăşurată la Rio de Janeiro, iunie 1992 - “Declaraţiei de la Rio de
Janeiro”
internaţional  Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă 2012 Rio+20, Rio de
Janeiro;
 Convenția Organizației Națiunilor Unite privind combaterea deșertificării
(UNCCD) din Namibia (1994);
 Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
finalizată cu semnarea Acordului de la Paris (aprilie 2016) - primul acord
global cu forţă juridică obligatorie.
  Creșterea consumului de apă îmbuteliată a crescut în ultimii 50-60 ani
 Industria apei îmbuteliate - un exemplu de sector în creștere rapidă, care valorifică
un produs relativ simplu
 4 mari producători la nivel internaţional: Nestlé (producţia în 34 de ţări, deţine marcă
proprie şi altele mărci): vânzările de apă îmbuteliată 8,8 miliarde USD (2016) :
aproximativ 11% din vânzările globale de apă îmbuteliată (Coe, Kelly, Yeung, 2019)

Apa – o  Danone: vânzări: 5 mld USD (2016) : cele mai mari piețe ale companiei (în 2016):
China, Indonezia și Franța (Coe, Kelly, Yeung, 2019)

resursă vitală,  Coca ‐ Cola: mărci: Dasani (cea mai mare marcă de apă îmbuteliată din SUA), Glaceau
Smart Water și Glaceau Vitamin Water, Muntele Franklin - cel mai mare brand din
un preţ Australia; Dorna (2003)
 PepsiCo: marca Aquafina: vânzări de peste 1 mld USD în SUA în 2016; producţia: 40
supraevaluat? de locații de îmbuteliere în SUA
 costul apei îmbuteliată este mai scump decât costul apei de la robinet, în funcție de
punctul de preț și de unde este achiziționată: multe mărci de apă îmbuteliată folosesc
apa de la robinet ca materie primă (ex. în SUA)
 companiile de îmbutelire a apei plătesc foarte puțin (uneori nimic) pentru dreptul de
a folosi apele subterane: firmele de profil din Ontario, Canada, plăteau guvernului
provincial doar 3,71 cenţi pentru fiecare milion de litri de apă freatică extrasă (Coe,
Kelly, Yeung, 2019)
Consumul de
apă
îmbuteliată

Sursa: https://www.statista.com/statistics/183388/per-capita-
consumption-of-bottled-water-worldwide-in-2009/
 Consumul total de apă
Consumul pe cap de
locuitor de apă îmbuteliată în 2015
îmbuteliată (milioane de litri)

Consumul de
apă
îmbuteliată

Sursa: Rodwan (2016). Reproduced with permission of Beverage

Marketing Corporation citat de Coe, Kelly, Yeung, 2019, p. 14
  Metoda comparaţiei
 o abordare metodologică distinctă:
Metode -încadrată atât în rândul metodelor calitative (selectarea unor studii de
folosite în caz analizate după elementele comune şi cele de diferenţiere), cât şi în
rândul metodelor cantitative (analiza comparativă a datelor statistice)
Geografia (Duşa, 2014).
-utilitate: oferă un context mai larg în analiza fenomenelor şi proceselor,
Resurselor permite identificarea unor modele generale (ex. elementele comune ale
studiilor de caz analizate), permite realizarea de predicţii (Şandor, 2012,
Naturale pp. 94-95).
-perspectiva abordării fenomenelor şi proceselor din perspectiva
evoluţiei lor temporale, cât şi din punctul de vedere al cauzalităţii
 Metoda istorică
una dintre metodele cele mai frecvent folosite în Geografie, oferind
posibilitatea completării cercetării fenomenelor şi proceselor specifice nu
numai în desfăşurarea lor spaţială, ci şi temporală (Erdeli, Braghină,
Metode Frăsineanu, 2000).

folosite în etapele principale din cadrul procesului de valorificare a acestora,

contribuind la explicarea contextului valorificării şi gestionării resurselor
Geografia naturale din perspectiva evoluţiei temporale
Metoda statistico-matematică
Resurselor una dintre metodele cu cea mai largă aplicabilitate în domeniul ştiinţelor, în
Naturale general
Aplicarea în Geografia Resurselor Naturale : cunoaşterea fenomenelor prin
analize cantitative de detaliu: înregistrarea, prelucrarea şi generalizarea unui
volum imens de date strânse în diferite etape ale procesului de valorificare a
resurselor naturale
Metoda
cartografică

Sursa: https://images.app.goo.gl/DCPjSXmpZYvJxYRq9
Metoda
cartografică

Sursa: https://images.app.goo.gl/QsMZBdSSRexGDYc58
 An de referinţă 1958

Metoda
cartografică

Sursa:
https://images.app.goo.gl/qefG3mi83iRNZMibA
Metoda
cartografică

Sursa: https://images.app.goo.gl/dRLcF2vVCzavhWyt7
Metoda
cartografică

Sursa:
https://images.app.goo.gl/CtPnV1dDLBWSbJ25A
Metoda
cartografică

Sursa: https://www.icsm.gov.au/education/fundamentals-
mapping/types-maps/thematic-maps
Metoda
cartografică

Sursa.
https://blog.richmond.edu/geog250/2016/02/08/mapping-the-
impacts-of-climate-change/
 Braghină C., (2006), Geografie economică mondială, Editura Credis, Bucureşti.

Coe N. M., Kelly P. E., Yeung H. W., 2019, Economic Geography a contemporary introduction, third edition,
Wiley Blackwell.

Duşa A., (2014), Elemente de analiză comparativă, Editura Tritonic, Bucureşti, 228 p.

Bibliografie
Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., (2000), Geografie economică mondială, Editura Fundaţia României de
Mâine, 328 p.

selectivă Freeman M., Herriges J. A., Kling Catherine (2014), The measurement of environmental and resource values
theory an methods, Third edition, RFF Press, New York, 479 p.

Hailu F. (2013), The economic value of natural and environmental resource, Grin Verlag, Munchen (rezumat
disponibil la: https://www.grin.com/document/283864).
Neguț S., Vlăsceanu Gh., Bran Florina, Popescu Claudia, Vlad L. B., Neacșu M. C., (2009), Geografie
economică mondială, Editura MeteorPress, București, 302 p.
Prasad Poudel Krishna, (2012), Resource management: a geographical perspective, The Third Pole: Journal
of Geography Education, vol. 11-12, pp. 21-28.
Şandor S. D., (2012), Metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele sociale, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca, Centrul de formare, învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă, Facultatea de Ştiinţe Politice,
Administrative şi ale Comunicării.