,,ABORDAREA:

INTER/TRANSDISCIPLINARĂ
A MATERIEI DE STUDIU-
CONTEXT PENTRU FORMAREA
COMPETENȚELOR.”
ARGUMENT
SCOPUL STUDIERII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ÎN PERIOADA ŞCOLARITĂŢII
OBLIGATORII ESTE ACELA DE A FORMA UN TÂNĂR
• CU O CULTURĂ COMUNICAŢIONALĂ ŞI LITERARĂ DE BAZĂ;
• CAPABIL SĂ ÎNŢELEAGĂ LUMEA, SĂ COMUNICE ŞI SĂ INTERACŢIONEZE CU SEMENII;
• SĂ-ŞI UTILIZEZE ÎN MOD EFICIENT ŞI CREATIV CAPACITĂŢILE PROPRII PENTRU
REZOLVAREA UNOR PROBLEME CONCRETE DIN VIAŢA COTIDIANĂ;
• SĂ POATĂ CONTINUA ÎN ORICE FAZĂ A EXISTENŢEI SALE PROCESUL DE ÎNVĂŢARE;
• SĂ FIE SENSIBIL LA FRUMOSUL DIN NATURĂ ŞI LA CEL CREAT DE OM.
ACCENTE ALE STRATEGIILOR
DIDACTICE
• PROGRAMA ŞCOLARĂ DIN 2009 RECOMANDĂ CA STRATEGIILE DIDACTICE PENTRU
PREDAREA DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SĂ PUNĂ ACCENT PE :
• REALIZAREA PROGRESIVĂ A COMPETENŢELOR;
• FLEXIBILITATEA ABORDĂRILOR;
• COERENŢĂ;
• ABORDĂRI INTER ŞI TRANSDISCIPLINARE.

• DACĂ INSTRUIREA DE TIP „DISCIPLINAR” IA ÎN CALCUL RIGUROZITATEA ŞI ASPECTUL

ŞLEFUIT AL ACHIZIŢIILOR, ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI SCOATE ÎN
EVIDENŢĂ PROBLEMELE SEMNIFICATIVE ALE VIEŢII REALE ŞI SE ÎNTEMEIAZĂ PE NEVOILE DE
EDUCAŢIE ALE ELEVILOR, ÎN CONTEXTUL LUMII DE AZI.
 DIN PUNCT DE VEDERE CURRICULAR,
INTEGRAREA PRESUPUNE:

• ORGANIZAREA, PUNEREA ÎN RELAŢIE A DISCIPLINELOR ŞCOLARE, CU SCOPUL DE A EVITA

IZOLAREA LOR TRADIŢIONALĂ;
• PROCESUL ŞI REZULTATUL PROCESULUI PRIN CARE ELEVUL INTERPRETEAZĂ MATERIA CARE ÎI
ESTE TRANSMISĂ PORNIND DE LA EXPERIENŢA DE VIAŢĂ ŞI DE LA CUNOŞTINŢELE PE CARE DEJA ŞI
LE-A ÎNSUŞIT;
• STABILIREA DE RELAŢII DE CONVERGENŢĂ ÎNTRE CUNOŞTINŢELE, CAPACITĂŢILE, COMPETENŢELE,
ATITUDINILE, VALORILE CE APARŢIN UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE DISTINCTE.
PROCESUL EDUCAŢIONAL VA FI ORGANIZAT ASTFEL ÎNCÂT SĂ TRAVERSEZE BARIERELE
OBIECTELOR DE STUDIU, PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA FIIND VĂZUTE DIN PERSPECTIVĂ HOLISTICĂ,
REFLECTÂND LUMEA REALĂ, CARE ESTE INTERACTIVĂ.
 NIVELURI ALE INTEGRĂRII
Multidisciplinaritatea Pluridisciplinaritatea Interdisciplinaritatea

transferă
transferă concepte
concepte şişi
surprinde
surprinde raportul
raportul presupune
presupune studierea
studierea metodologie
metodologie dintr-o
dintr-o
lipsit
lipsit de
de cooperare
cooperare unui
unuiobiect
obiectdintr-una
dintr-unaşişi disciplină
disciplină într-alta
într-alta
între
între două
două sausau maimai aceeaşi
aceeaşi disciplină
disciplină prin
prin permiţând
permiţând abordarea
abordarea
multe
multe discipline
discipline oferite
oferite mai
mai multe
multe discipline
discipline mai
mai adecvată
adecvată aa
simultan
simultan deodată
deodată problemelor
problemelorcercetate
cercetate
TRANSDISCIPLINARITATEA :
• SE REFERĂ – AŞA CUM INDICĂ PREFIXUL TRANS - LA CEEA CE SE AFLĂ ÎN ACELAŞI
TIMP ŞI ÎNTRE DISCIPLINE, ŞI ÎNĂUNTRUL DIVERSELOR DISCIPLINE, ŞI DINCOLO DE
ORICE DISCIPLINĂ.
• FINALITATEA SA ESTE ÎNŢELEGEREA LUMII PREZENTE, UNUL DIN IMPERATIVELE SALE
FIIND UNITATEA CUNOAŞTERII.
• LA ÎNCEPUT DE NOU MILENIU, ABORDAREA TRANSDISCIPLINARĂ ESTE
REDESCOPERITĂ ŞI FOLOSITĂ CA RĂSPUNS LA SFIDĂRILE FĂRĂ PRECEDENT
LANSATE DE LUMEA NOASTRĂ.
• ROMÂNUL BASARAB NICOLESCU LANSEAZĂ, DE LA PARIS, UN „MANIFEST” PENTRU
TRANSDISCIPLINARITATE, PENTRU CEEA CE SE AFLĂ ÎNTRE ŞI DINCOLO DE
DISCIPLINE.
CARACTERISTICI ALE ACTIVITĂŢILOR
TRANSDISCIPLINARE
• ÎN ACTIVITĂŢILE TRANSDISCIPLINARE, ÎNVĂŢAREA DEVINE UN PROIECT PERSONAL
AL ELEVULUI, ÎNDRUMAT, ORIENTAT, ANIMAT DE CĂTRE PROFESOR, CARE ESTE
MANAGERUL UNOR SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE.
• CREAREA UNUI MEDIU CU O LARGĂ VARIETATE DE STIMULI ŞI CONDIŢII, FACE
ÎNVĂŢAREA INTERESANTĂ, STIMULATIVĂ ŞI O CONSOLIDEAZĂ.
• PARTICIPAREA ELEVILOR SE REALIZEAZĂ PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂŢILOR
DESFĂŞURATE, FUNDAMENTATE PE PRINCIPIUL ÎNVĂŢĂRII PRIN ACŢIUNE
PRACTICĂ, CU FINALITATE REALĂ.
CARACTERISTICI ALE
ACTIVITĂŢILOR
TRANSDISCIPLINARE
• ACCENTUL CADE PE ACTIVITATEA DE GRUP ŞI NU PE CEA CU ÎNTREAGA CLASĂ.

• CADRUL DIDACTIC TREBUIE SĂ RENUNŢE LA STILUL DE LUCRU FRAGMENTAT, ÎN CARE

LECŢIILE SE DESFĂŞOARĂ UNA DUPĂ ALTA, CU DISTINCŢII CLARE ÎNTRE ELE, CA ŞI CUM NU
AR FACE PARTE DIN ACELAŞI PROCES.

• SE ADOPTĂ O TEMĂ DE INTERES PENTRU ELEVI, CARE TRANSCENDE GRANIŢELE DIFERITELOR

DISCIPLINE, ORGANIZÂND CUNOAŞTEREA CA PE UN TOT UNITAR, ÎNCHEGAT.

• ABORDAREA REALITĂŢII SE FACE PRINTR-UN DEMERS GLOBAL, GRANIŢELE DINTRE

DISCIPLINE TOPINDU-SE ÎNTR-UN SCENARIU UNITAR, ÎN CADRUL CĂRORA TEMA SE LASĂ
INVESTIGATĂ CU MIJLOACELE DIFERITELOR DOMENII DE CUNOAŞTERE.
CEI PATRU PILONI AI ÎNVĂŢĂRII
A învăţa

să ştii / să cunoşti – să faci –

a învăţa să înveţi a te integra în societate

să munceşti împreună să fii –

cu ceilalţi a manifesta simţ etic
COMPETENŢELE
TRANSDISCIPLINARE
• COMPETENŢE GENERALE –
METODOLOGICE:
• OBSERVAREA
• EXPERIMENTAREA
• REPREZENTAREA GRAFICĂ
• INTERPRETAREA DATELOR SAU A
UNUI TEXT ETC.
• COMPETENŢE METACOGNITIVE:
• ESTIMAREA GRADULUI DE
DIFICULTATE A SARCINII DE LUCRU
• PLANIFICAREA STRATEGICĂ
• EVALUAREA REZULTATELOR
• MONITORIZAREA
COMPORTAMENTALĂ
• TEHNICI PERSONALE DE ÎNVĂŢARE
 COMPETENŢELE
TRANSDISCIPLINAREABILITĂŢI PRAGMATICE:
•
• INIŢIATIVĂ PERSONALĂ
• ATITUDINE POZITIVĂ, MOTIVANTĂ: • CAPACITATE DE CONCENTRARE
• REALISM • ORIENTAREA ACŢIUNILOR PENTRU
REZOLVAREA SARCINILOR DE LUCRU
• INTERES PENTRU ÎNVĂŢARE • DEPRINDERI DE MUNCĂ ÎN GRUP
• TOLERANŢĂ PENTRU INFORMAŢII
CONTRADICTORII
• ATITUDINE POZITIVĂ FAŢĂ DE
PERFORMANŢELE PERSONALE
ÎNVĂŢAREA MONODISCIPLINARĂ
PERMITE ELEVULUI :
• SĂ MEMOREZE;
• SĂ REPRODUCĂ MECANIC
CUNOŞTINŢE;

• SĂ SCRIE DUPĂ DICTARE;

• SĂ FACĂ REZUMATE;
• SĂ EVIDENŢIEZE IDEI PRINCIPALE;
• SĂ FACĂ STUDII DE SPECIALITATE PE
O TEMĂ DINTR-UN ANUMIT DOMENIU.
 ÎNVĂŢAREA TRANSDISCIPLINARĂ
PERMITE ELEVULUI :• SĂ INTERPRETEZE;
• SĂ ANALIZEZE;
• SĂ FORMULEZE;
• SĂ EXPRIME OPINII PERSONALE;
• SĂ UTILIZEZE INFORMAŢIA ÎN SCOPUL
REZOLVĂRII UNEI PROBLEME DATE;
• SĂ IDENTIFICE ŞI SĂ SOLUŢIONEZE
PROBLEME.

Conţinuturile organizate transdisciplinar se vor axa nu pe

disciplină, ci pe demersurile intelectuale, afective şi psihomotorii
ale elevului.
Organizarea conţinuturilor în manieră transdisciplinară se
bazează pe conduitele mentale ale elevului din perspectiva unei
integrări efective în procesul educaţional.
 TEMELE
TRANSDISCIPLINARE :
• AJUTĂ ELEVUL :
• SĂ ÎNVEŢE ÎN RITM PROPRIU;
• SĂ FIE EVALUAT ÎN FUNCŢIE DE CEEA CE ŞTIE .

• STIMULEAZĂ COOPERAREA ÎNTRE ELEVI;

• MINIMALIZEAZĂ COMPETIŢIA;
• OFERĂ ELEVILOR POSIBILITATEA DE A-ŞI CREA STRATEGII PROPRII DE ABORDARE A
DIVERSELOR SITUAŢII;
• ASIGURĂ O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ.
ELEVUL PARTICIPĂ ACTIV, IMAGINAŢIA, INVESTIGAŢIA, CREATIVITATEA SA FIIND
CELE CARE SE EVIDENŢIAZĂ.
CONŢINUTURILE TRANSDISCIPLINARE
• CONŢINUTURILE TREBUIE CONSTRUITE AVÂND CA OBIECTIVE ESENŢIALE:
• DEZVOLTAREA LA ELEVI A SPIRITULUI REFLEXIV-INTEROGATIV ;
• ÎNŢELEGEREA UNOR ADEVĂRURI FUNDAMENTALE DESPRE LUME ŞI DESPRE SINE.

• AR TREBUI ALESE TEME GENEROASE CARE ÎN ACELAŞI TIMP :

• SĂ APARŢINĂ DISCIPLINELOR;
• SĂ TRAVERSEZE DISCIPLINELE;
• SĂ FIE DINCOLO DE DISCIPLINE;
• SĂ VIZEZE RELAŢIA DINTRE ESENŢĂ ŞI APARENŢĂ;
• SĂ GENEREZE EXPERIENŢE ŞI TRĂIRI UNICE.

• ÎN ACEST CONTEXT, LECTURA TEXTULUI LITERAR NU SE MAI POATE LIMITA LA SIMPLUL

EXERCIŢIU CERUT DE PROGRAMĂ. EA TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ NEVOILOR REALE ALE EDUCAŢIEI
INTEGRALE.
 MANUALELE PROPUN
• VIZIONAREA ŞI ANALIZA UNOR ECRANIZĂRI ŞI SPECTACOLE TEATRALE :
• DOUĂ LOTURI, VIZITĂ..., D-L GOE... . DE ION LUCA CARAGIALE;
• AMINTIRI DIN COPILĂRIE DE ION CREANGĂ;
• ANALIZA UNOR GRUPAJE DE RECITĂRI:
• M. EMINESCU, NICHITA STĂNESCU;
• ANALIZA UNOR CREAŢII PLASTICE, SCULPTURALE SAU LITERARE CU ACEEAŞI TEMĂ
CA ŞI TEXTUL LITERAR.
• SE PUNE ASTFEL ACCENTUL PE EVIDENŢIEREA INTERFERENŢELOR LITERATURII CU
CELELALTE ARTE (PICTURA, SCULPTURA, MUZICA, CINEMATOGRAFIA, COREGRAFIA,
TEATRUL).
• DAR ORELE DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ TREBUIE SĂ VIZEZE ŞI INTEGRAREA
COMUNICĂRII SCRISE ŞI ORALE.
• SITUAŢIILE DE COMUNICARE CE AR IMPLICA ELEVII S-AR CONSTITUI ÎN SECVENŢE
DE REFLECŢIE ASUPRA PUTERII CUVÂNTULUI ÎN LITERATURĂ, MUZICĂ SAU TEXTE
NON-LITERARE.
 ÎNVĂŢAREA INTERACTIV - CREATIVĂ
• PROFESORII SUNT SOLICITAŢI ASTĂZI, ÎN MOD CONTINUU, SĂ PROMOVEZE:
participativă

învăţarea eficientă activă

creativă

• ÎNVĂŢAREA INTERACTIV - CREATIVĂ ESTE UN PROCES EVOLUTIV, CARE ARE LA

BAZĂ RECEPTIVITATEA FAŢĂ DE EXPERIENŢELE NOI, CĂUTATE ŞI REZOLVATE PRIN :

deducţie analiză sinteză generalizare abstractizare concretizare

ÎNVĂŢAREA INTERACTIV - CREATIVĂ
• SE PUNE ACCENTUL PE REALIZAREA CONEXIUNILOR ÎNTRE SENSURI ŞI SE
SOLICITĂ O PROFUNDĂ IMPLICARE:
• INTELECTUALĂ;
• PSIHOMOTORIE;
• AFECTIVĂ.
• ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂRIIdescoperă
INTERACTIV-CREATIVE
elevu
construieşte
l
filtrându-le
filtrându-leprin
prinprisma
prisma
redefineşte propriei
proprieipersonalităţi
personalităţi
sensurile solicitând
solicitândprocesele
proceselepsihice
psihice
superioare
superioarededegândire
gândireşişide
decreaţie
creaţie
 PROBLEME ALE ACTIVITĂŢII
TRANSDISCIPLINARE
• ACTIVITATEA DIDACTICĂ TRANSDISCIPLINARĂ ADUCE ÎN PRIM-PLAN CÂTEVA PROBLEME CARE
SOLICITĂ ATENŢIE.

• ELE SE REFERĂ LA : cognitive

limbaj metode constrângeri

instituţionale
• TRANSDISCIPLINARITATEA CERE O ADAPTARE A DIFERITELOR MODALITĂŢI DE UTILIZARE A
LIMBAJULUI, FAPT CE POATE DUCE LA :
• DIFICULTĂŢI ÎN COMUNICAREA REZULTATELOR DEMERSULUI DIDACTIC;
• ÎMPRUMUTAREA DE TERMENI TEHNICI UNEORI PUŢIN ÎNŢELEŞI DE CADRELE DIDACTICE CARE PREDAU
ALTE DISCIPLINE.

• DISCIPLINELE SUNT ADESEA DEVOTATE PROPRIILOR METODE DE ÎNVĂŢARE, LUCRU CE POATE DUCE
LA NEÎNŢELEGERI ŞI OPOZIŢII.
 ÎN ACEST CONTEXT, PROFESORUL DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ
ROMÂNĂ ÎŞI PROPUNE

• SĂ-I ÎNVEŢE PE ELEVI :

• SĂ COMUNICE, INDIFERENT CÂND, UNDE, CU CINE ŞI DE CE;
• SĂ RECUNOASCĂ ŞI SĂ PREŢUIASCĂ FRUMOSUL;
• SĂ-ŞI CONSTRUIASCĂ ŞI SĂ-ŞI EXPRIME PROPRIILE PUNCTE DE VEDERE;
• SĂ SE DESCOPERE PE EI ÎNŞIŞI;
• SĂ DESCOPERE ŞI SĂ PREŢUIASCĂ SPAŢIUL CULTURAL CĂRUIA ÎI APARŢIN.
DISCIPLINA NOASTRĂ ATÂT DE INDISCIPLINATĂ ARE NEVOIE DE ÎMBLÂNZITORI
ÎNZESTRAŢI NU NUMAI CU DISCERNĂMÂNT, CI ŞI CU INIŢIATIVĂ ŞI INVENTIVITATE, CU
O SINGURĂ CONDIŢIE: PROFESORULUI SĂ I SE ASIGURE SPAŢIUL DE INIŢIATIVĂ.
 ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA
CONTEXTUL LOCAL • PĂRINŢI
PENTRU ADAPTAREA TRANSDISCIPLI - • MEMBRI AI COMUNITĂŢII
NARĂ A CURRICULUMULUI LA CONTEXTUL
LOCAL, ŞCOALA TREBUIE SĂ SENSIBILIZEZE
• AUTORITĂŢI LOCALE
ŞI SĂ ATRAGĂ ÎN PARTENERIATE PERSOANE • AGENŢI ECONOMICI
SAU INSTITUŢII DIN COMUNITATE CARE • INSTITUŢII GUVERNAMENTALE
DEŢIN COMPETENŢE SAU RESURSE ŞI CARE
POT CONTRIBUI LA REALIZAREA EDUCAŢIEI
• ORGANIZAŢII NON – GUVERNA-
MENTALE ETC.
DE CALITATE:
 ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA
•CONTEXTUL LOCAL • COLABORAREA CU AGENŢII
EXPERIENŢA ÎN CADRUL
ŞCOLII DEMONSTREAZĂ CĂ, DE MULTE
ORI, PĂRINŢII ELEVILOR SUNT GREU
DE ATRAS ÎN SUSŢINEREA
DEMERSULUI DE ADAPTARE A
CURRICULUMULUI LA CONTEXTUL
LOCAL, DEŞI FAMILIA AR TREBUI SĂ
REPREZINTE PRINCIPALUL PARTENER
AL ŞCOLII ÎN ACEST DOMENIU.
ECONOMICI, CARE POT OFERI
RESURSE PENTRU PROCESELE DE
ÎNVĂŢARE, ESTE DESTUL DE MODESTĂ,
DEŞI ACEASTA AR PUTEA JUCA UN ROL
FOARTE IMPORTANT ÎN REALIZAREA
UNUI CURRICULUM ADAPTAT LA
CONTEXTUL LOCAL.
CONCLUZII
POLII SCHIMBĂRII SUNT SOCIETATEA ŞI EDUCAŢIA. CARE SE VA SCHIMBA CEA
DINTÂI? BASARAB NICOLESCU AŞAZĂ CAPITOLUL DESPRE EDUCAŢIE LA
SFÂRŞITUL MANIFESTULUI. OARE SOCIETATEA TREBUIE SĂ DEA TONUL? POATE
EDUCAŢIA SĂ SCHIMBE CEVA SINGURĂ, ÎNTR-UN MEDIU INSUFICIENT PREGĂTIT?
TULBURĂTOARE ÎNTREBĂRI LA CARE VA TREBUI SĂ RĂSPUNDEM ÎMPREUNĂ CU
MILENIUL ABIA ÎNCEPUT.
ÎN LOC DE ÎNCHEIERE…….
” VISEZ O ŞCOALĂ ÎN CARE SĂ NU SE PREDEA, LA DREPT
VORBIND NIMIC. SĂ TRĂIEŞTI LINIŞTIT ŞI CUVIINCIOS, ÎNTR-O
MARGINE DE CETATE, IAR CÂŢIVA OAMENI TINERI AI LUMII, SĂ
VINĂ ACOLO SPRE A SE ELIBERA DE TIRANIA PROFESORATULUI.
CĂCI TOTUL ŞI TOŢI LE DAU LECŢII. TOTUL TREBUIE ÎNVĂŢAT
DIN AFARĂ ŞI PE DINAFARĂ, IAR SINGURUL LUCRU CARE LE E
ÎNGĂDUIT, DIN CÂND ÎN CÂND, E SĂ PUNĂ ÎNTREBĂRI. DAR NU
VEDEŢI CĂ AU ŞI EI DE SPUS CEVA, DE MĂRTURISIT CEVA? ŞI
NU VEDEŢI CĂ NOI NU AVEM ÎNTOTDEAUNA CE SĂ LE SPUNEM?
SUNTEM DOAR MIJLOCITORI ÎNTRE EI ŞI EI ÎNŞIŞI .“

CONSTANTIN NOICA- JURNAL FILOZOFIC