PROIECT

AGROTURISM ȘI AMENAJĂRI
AGROTURISTICE II

Nume: Andrei
Prenume: Ionel
Profesor: Aurel Calina
Grupa 943-Montanologie
• TEMATICA PROIECT

• AGROTURISM ȘI AMENAJĂRI AGROTURISTICE II

• Tema 1. Descrieți 10 zone cu potențial agroturistic ridicat. (după siteul ANTREC.ro)
• Tema 2. Efectuați un rezumat al Criteriilor minime de clasificare a pensiunilor agroturistice de
• la noi din țară. (după siteul ANTREC.ro)
• Tema 3. Efectuați o analiză a nivelului de îndeplinire a Criteriilor minime de clasificare a
• pensiunii propuse a se construii, sau a uneia existente, inclusă în proiectul dumneavoastră.
• (după siteul ANTREC.ro și tematica de curs)
• Tema 4. Efectuați o comparație între Criteriile minime de clasificare de la nivel național și cele
• de la nivel European – EUROGITES. (după siteul ANTREC.ro și tematica de curs)
• Tema 5. Întocmiți planul de ansamblu al unei pensiuni agroturistice (gospodării agroturistice
• – termen mai frecvent utilizat în România – noțiunea de fermă agroturistică este foarte rar
• întâlnită), propuse a se construii sau a uneia existente, inclusă în proiectul dumneavoastră, la
• scara 1: 200. (după tematica de curs)
• Tema 6. Întocmiți planul parter, etaj/mansardă pensiunii agroturistice, propuse a se construii
• sau a uneia existente, inclusă în proiectul dumneavoastră, la scara 1: 100. (după tematica de
• curs)
• Tema 7. Întocmiți planul anexei gospodărești denumită șură, la scara 1: 50. (după tematica de
• curs, anexe gospodărești)
• Tema 8. Întocmiți planul anexei gospodărești denumită grajd sau staul, la scara 1: 50. (după
• tematica de curs, anexe gospodărești)
• Tema 9. Întocmiți planul anexei gospodărești denumită adăpost de porci și păsări, la scara 1:
• 50. (după tematica de curs, anexe gospodărești)
• Tema 10. Întocmiți planul anexei gospodărești denumită șopron/magazie, la scara 1: 50. (după
• tematica de curs, anexe gospodărești)
• Tema 11. Întocmiți planul anexei gospodărești denumită pătul/coșar, la scara 1: 50. (după
• tematica de curs, anexe gospodărești)
• Tema 12. Analizați elementele de arhitectură tradițională locală pe care doriți să le introduceți
• în proiectul pensiunii dumneavoastră. (după tematica de curs, tipuri de arhitectură locală)
 Zona agroturistica Bran

Tema I
Zona agroturistica Bran
• Pozitie si accesibilitate. Zona este delimitata de valea raului Barsa,
Ghimbasel, Muntii Piatra Craiului, culmile sudice ale Muntilor
Persani, Muntii Leoata, Muntii Bucegi si zona Podul Dambovitei.
• Accesul rutier se realizeaza pe DN 73 (E 572), 235 km pe ruta
Bucuresti- Pitesti-Campulung-Brasov, ce leaga drumurile europene
E 85, E 60, E 64, E 70.
• Accesul pe calea ferata se face pe tronsonul Bucuresti-Brasov-
Zamesti.
• Cadrul natural. Plaiul Branului se prezinta ca o depresiune inalta de
800-1000 m., cu orientare NE-SV, strajuita pe margine de Masivul
Bucegi, Masivul Leoata, Masivul Piatra Craiului si Muntii Persani.
4
• Climatul este un climat de depresiune intramontana cu veri racoroase
si ierni mai reci, cu amplitudine termica redusa, adapost de vanturi
puternice, umezeala relativ redusa, strat bogat de zapada si indelungat,
cu valente turistice deosebite.
• Hidrografia este bogata, fiind reprezentata de apele de suprafata:
raurile Barsa,Turcului cu o serie de afluenti care strabat vai inguste, cu
versanti abrupti, raul Dambovita cu afluentii Dambovicioara, Valea Cheii,
Ghimbavul, etc.Volumul apelor si oglinda apelor sunt relativ reduse, pe
unele portiuni lipsind cu desavarsire datorita rocilor calcaroase, cu
pierderi prin fisurile rocilor.
• Flora si fauna este specifica zonei padurilor de fag in amestec cu
gorunul la parte inferioara si cu coniferele, la partea superioara. Ca
urmare a unei indelungate populari, regiunea a fost puternic
despadurita, pajistile si fanetele au luat locul codrilor. Circa 35% din
padurile culoarului sunt localizate cu precadere pe versanti. Valoarea
deosebita a padurilor, extinderea lor explica vechimea pastoritului
transhumant.In zona exista parcul national Piatra Craiului (148.000 ha)
ce inglobeaza Cheile Brusturet.
• Cadrul economic si socio-cultural. Din punct de vedere economic, zona
se defineste ca o zona agrara cunoscuta fiind traditia regiunii in cresterea
animalelor. Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea
lemnului, industria alimentara, exploatarea calcarului, industria mica de
artizanat.Zona are in primul rand o functie agrara, o functie economica
forestiera si totodata o functie turistica datorita valorificarii potentialului
natural, cultural si etnografico-folcloric din satele Bran, Simea, Fundata,
Moeciu, Poiana Marului etc. Risipirea de la Poiana Marului acopera
gospodariile permanente si salasele intreaga zona.
• Peisajul rural foarte diferentiat ca rezultat din imbinarea unor intinse fanete,
presarate cu palcuri de padure, ogoare mici pe plaiuri si terase. Dupa 1990
se remarca o revenire la vechile ocupatii pastorale si agricole a locuitorilor
prin reducerea activitatilor industriale din orasele judetului.
• Valorile cultural istorice sunt reprezentate de Cetatea Branului, bisericile
ortodoxe din satele Cheia, Fundata, Moeciu, Sohodol, Poiana Marului,
muzeul etnografic din Bran.
 Zona agroturistica Maramures

• Pozitie si accesibilitate. Maramuresul se suprapune depresiunii cu acelasi

nume si cuprinde din punct de vedere etnografic mai multe subzone
etnografice: Valea Mariei, Valea Casaului, Valea Izei si Valea Viseului.
Accesibilitatea este asigurata de prezenta aeroporturilor din Baia Mare si
Satu Mare, de calea ferata Bucuresti-Sighisoara-Baia Mare, de drumunle
rutiere DN 1 E15, Brasov -Sighisoara DN 13-E60, Tg. Mures-Turda DN 15-E
60, Baia Mare-Sighetu Marmatiei DN 1C si DN 18.
• Cadrul natural. Depresiunea Maramuresului prezinta un cadru fizico-
geografic deosebit de variat. Relieful este reprezentat de catre Muntii
Maramuresului Muntii vulcanici Oas-Gutai-Tibles si o portiune din Masivul
Rodnei, ale caror puncte de atractie sunt:
• • micile bazinete depresionare de la Garta Mica, Turt, Tama
• • defileele spectaculoase: Cheile Tatarului pe Mara, Cheile Runcului
• defileul Sapanta la Apa Rosie etc.
• • stancariile, Creasta Cocosului, mlastinile Vlaschineanu, rezervatii naturale
• • domeniul schiabil de la Mogosa si lacul de agrement
• • abrupturile stancoase Piatra Sapantei, Piatra Soimului, Culmea Pietrei
• • platouri de lava de la Sapanta, Valea Brazilor
Pensiunea Agroturistica
Maramures

8
• Bogatia cadrului natural, resursele naturale, larga deschidere prin pasurile
Huta, Neteda, Prislop, Setref catre regiunile inconjuratoare, ' ofera in continuare
Depresiunii Maramures noi posibilitati de dezvoltare in plan turisti reprezinta
restul de 34%.
• Fauna este reprezentata de capra neagra si marmota de munte din zonele
montane si speciile de interes cinegetic din zonele forestiere ursul, cerbul,
capriorul, mistretul, rasul, lupul etc.Cele mai cunoscute rezervatii naturale sunt
cele cu caracter geologic Creasta Cocosului, Cheile Tatarului, Izvorul Izei. Sub
regim de ocrotire ca monumente ale naturii sunt floarea de colt, laleaua pestrita,
crucea pamantului, gusa porumbelului
• Cadrul economic si socio-cultural. Zona etnografica Maramures este o zona
industrial-agrara in care centrele cele mai importante sunt Baia Mare si Sighetu
Marmatiei. Industria mai este inca reprezentata de industria exploatarii si
prelucrarii lemnului, de industria extractiva la Baia Sprie si Cavnic, industria
materialelor de constructie, industria usoara la Sighetu Marmatiei si industria
mestesugareasca la Sacel (ceramica), Sapanta, leud si Botiza (cergi
maramuresene), Hoteni si Sugatag sat (cojoace si covoare).
• Agricultura se caracterizeaza prin cultura porumbului si a cartofului, cultura
pomilor fructiferi, cresterea bovinelor, porcinelor si a pasarilor.
• Populatia, satelor conform datelor statistice din 1999, se cifreaza la
circa 225.000 locuitori din totalul de 322.300. Forma asezarilor
rurale este influentata in mod deosebit de caile de acces, astfel
situate pe liniile de larga circulatie au o forma alungita ca satele
Mara, Desesti, Hamicesti, Sat Sugatag.
• Altele au o forma tentaculara sau geometrice ca Sugatag Sat Seini
sau Costiui. Alaturi de romani sunt prezente si alte nationalitati ca
sarbi, romi, germani, maghiari, cehi, ucraineni, slovaci, evrei, rusi.
 Zona agroturistica Marginimea Sibiului

• Pozitie si accesibilitate. Zona este asezata in Transilvania si se invecineaza cu

zone la fel de bogate in traditii etno-folclorice ca Valea Ampoiului, Tinutul Orastiei,
Tara Oltului, Tara Hategului, Zona Valcea, Tara Lovistei si Valea Oltului.
Accesibilitatea este data de prezenta aeroportului din Sibiu, calea ferata
Bucuresti - Piatra Olt - Podu Olt sau Bucuresti - Fagaras - Sibiu, drumul national
Bucuresti - Pitesti - Rm. Valcea - Brezoi - Sibiu .
• Cadrul natural. Zona Marginimii Sibiului este delimitata de Muntii Cindrel,Muntii
Sureanu, Lotrului, Valea Oltului, Valea Sebesului, Muntii Poiana Ruscai, Podisul
Secas si Harbaciu. Se suprapune unui culoar depresionar de contact intre zona
montana a Carpatilor Meridionali si Podisul Transilvaniei. 0 serie de elemente
atractive din punct de vedere turistic fac ca aceasta zona sa prezinte un potential
turistic deosebit, ca de exemplu:
• numeroase chei Cheile Crivadei, Cheile Cibinului etc,
• circa 34 de pesteri dintre cele mai importante fiind Pestera Bolii, Sura
Mare etc
• lacuri glaciare si circuri glaciare ca lezerul, Sureanu, Obarsia Lotrului,
• platouri si suprafete de eroziune Oasa, Batrana,
• cataractele Lotrului, abrupturi,
• domeniul schiabil la Obarsia Lotrului, Vidra, Voineasa.
12
• Climatul este continental moderat de depresiune intramontana joasa cu ierni
blande, veri racoroase, cu temperatura medie anuala intre 7-9 grade C, cu 50
zile de zile insorite pe an, cu un strat de zapada de 600-700 mm care dureaza
circa 60 de zile pe an.
• Hidrografia este bogata in ape de suprafata ca raul Cibin, raul Olt, lacuri
glaciare din Muntii Cindrel, Sureanu, lacuri de acumulare antropice pe raul
Sadu, pe Sebes si Gura Raului.
• Flora si fauna este specifica zonelor alpine si culoarului depresionar unde se
gasesc pajisti alpine, paduri de molid in amestec cu paltinul, scorusul de
munte, socul, paduri de foioase in amestec cu molid, brad, mesteacan. Gradul
mare de umanizare a acestor munti a redus arealul de raspandire a multor
specii de animale. Se intalnesc ursul, lupul, mai rar cerbii, capriorii. Mistretul,
vulpea, jderii, iepurii coboara catre zona depresionara.
• Cadrul economic si socio-cultural. Zona Marginimea Sibiului este o zona
industrial-agrara cu unele ramuri de interes national ca industria energiei
electrice, constructia de aparate de precizie si masura, industria lemnului, a
confectiilor, a pielariei, alimentara si mestesugareasca.
• Agricultura este diversificata in care se remarca culturile de pomi fructiferi,
culturile de porumb, cartofi, plante furajere iar sectorul zootehnic este
recunoscut in cresterea oilor.Suprafetele intinse de pasune, fanete circa
50% din total arata principala preocupare a locuitorilor. Se remarca
practicarea cojocaritului la Sebesul de Jos, instalatii tehnice taranesti la
Gura Raului, ateliere de icoane pe sticla, industria textila la Cisnadie,
Cisnadioara, Talmaciu. In aceasta zona s-au pus bazele unui intens pastorit
transhumant si a unui comert intens cu produse desfasurat de-a lungul
veacurilor, lucru dovedit de numeroase stane si salase, ce continua si
astazi.Asezarile rurale sunt dispuse pe mai multe etaje carora le corespund
diverse activitati si anume:
• • etajului de la 800-1000 m altitudine ii corespund activitati agricole si
• pastorale
• • celui de la 1300-1600 m altitudine ii corespund cu precadere activitati
• pastorale, unde casele sunt mai rasfirate si cu prezenta a numeroase stane
• si salase.
 Zona agroturistica Muscel

• Pozitie si accesibilitate. Zona agroturistica Muscel este situata in partea

centrala a Munteniei, fiind una dintre zonele etnografice cele mai bine cercetata
din tara. Se invecineaza cu Branul, Tara Barsei, Tara Oltului si Argesul.Accesul
este asigurat de aeroportul Otopeni din Bucuresti, pe calea ferata de tronsonul
Bucuresti-Pitesti-Golesti-Campulung, pe cale rutiera de DN 73 Pitesti-
Campulung, DN 73C Rm Valcea-Curtea de Arget-Campulung sau Brasov-
Rasnov-Campulung.
• Cadrul natural. Relieful zonei este predominat de unitati montane si deluroase.
• Dintre unitatile montane zona este strajuita de Muntii Fagaras, Subcarpatii
Getici care prezinta o serie de formatiuni deosebit de atractive pentru turism:
• • abrupturile din Vf. Moldovan, Coltii Galbenu
• • cheile Vilsan, cheile Caprei
• • cascadele Vaii Rele, Galbenei, Urlei
• • relief de circuri glaciare pe varfurile de peste 200 m
• • lacuri de munte naturale pe varful Bratila
16
• Climatul este alpin si subalpin caracterizat prin ierni spre si veri scurte si
racoroase, zilele cu strat de zapada oscileaza intre 150-220 zile pe an m
zonele alpine iar grosimea medie a stratului de zapada este de 100-120 cm. in
tinuturile subcarpatice zilele cu strat de zapada oscileaza intre 70-80 zile pe
an, cu o grosime a stratului de zapada de 80 cm, zilele cu cer senin sunt in
numar de 50-60 de zile pe an.
• Hidrografia este bogata in ape de suprafata si lacuri dintre care amintim raul
Arges care dreneaza aproape toata apa din zona in urma realizarii lacului de
la Vidraru, raurile Doamnei, Targului, Topologul. Lacurile cele mai cunoscute
sunt cele de pe culmile lezerului, lacurile din Hartoapele Leaotei, lacul Vidraru
si lacurile mai mici de acumulare cu importanta hidroenergetica si piscicola
Oiesti de pe Arges, Cumpana, Pecineagu, Satic de pe Dambovita, Draghina
de pe raul Doamnei.
• Flora si fauna este caracteristica zonei alpine si subalpine cu pajisti alpine si
fond forestier de conifere si foioase. Catre dealurile subcarpatice arealele
forestiere se reduc mult in favoarea terenurilor agricole.Speciile de animale
cunosc si ele o distributie zonala altitudinala, in padurile de foioase se
intalnesc ursul, mistretul, lupul, vulpea, cerbul, caprioara, pisica salbatica,
rasul, la nivelul coniferelor cocosul de munte, ocrotit de lege.
• Cadrul economic si socio-cultural. Zona Muscel este o zona agro-
industriala, principalul centru economic fiind orasul Campulung.
• Industria este reprezentata de materialele de constructii,
producerea de energie electrica, industria extractiva de lignit de la
Slanic, Poienari, Aninoasa, calcar la Dragoslavele, industria
exploatarii si prelucrarii lemnului, industria usoara si industria
mestesugareasca.
• Agricultura este reprezentata prin cultura porumbului, a cartofului, a
pomilor fructiferi.Cea mai mare parte a populatiei este concentrata
m zona subcarpatica si a piemontului getic. Asezarile rurale sunt in
numar de 23 de comune cu o populatie de aproape 97.000 de
locuitori.Satele mari cum sunt Rucarul, Dragoslavele, Leresti,
Candesti, Albesti, Berevoiesti pot fi considerate tot atatea centre
etnografice si folclorice.
 Zona Agroturistica Muntii Apuseni
• Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților
Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o
altitudine de 1849 de metri.
• Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de
Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a
Transilvaniei. În Munții Apuseni se
• Grupa montană aflată încă în studiu este situată în partea central-vestică a
țării, constituind sectorul nordic al Carpaților Occidentali. află peste 400
de peșteri.
20
• Hidrografie - Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri,
existând și o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante
se află:
• Râul Someșul Mic
• Râul Crișul Repede
• Râul Crișul Alb -Râul Crișul Negru
• Râul Barcău
• Râul Arieș
• Râul Ampoi
• Clima este una temperat-continentală moderată cu nuanțe de
tranziție, având și influențe oceanice. Temperatura medie anuală
este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.
21
• Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste
1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii
ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veverița și ursul.
• În total se pot identifica 45 de specii de mamifere, toate acestea
aflându-se în Parcul Natural ce poartă numele munților. Zona se
remarcă printr-o densitate scăzută a populației, fiind, totuși, cei mai
populați munți de pe teritoriul României.
• Așezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite
(gospodării împrăștiate, despărțite prin fânețe sau pășuni), în
județele Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara.

22
Zona Agroturistica Baile Herculane
• Obiectivul turistic Baile Herculane este situat în sud-
vestul Romaniei, de o parte si de alta a râului Cerna, si
ajung pana la poalele masivului Dormogled unde se
gaseste o rezervatie naturala vestita pentru varietatea si
bogatia florei sale.
• Statiunea turistica Baile Herculane este cea mai veche si
cu cel mai bogat trecut istoric dintre statiunile turistice
romanesti. Zonele turistice Baile Herculane se afla la o
altitudine de 160 m si datorita unor particularitati de
relief, se bucura de un climat bland, cu nuante
mediteraniene.

23
• Temperatura din zonele turistice înregistreaza o medie anuala de +
9,30 C. Vânturile sunt slabe, iar precipitatiile reduse. Ierni blânde si
primaveri scurte si timpurii, veri racoroase.
• Datorita termalitatii si mineralizarii ridicate, actiunea fiziologica a
apelor din Herculane este foarte complexa, iar valoarea terapeutica
ridicata. Temperatura apelor termale variaza între 41 C si 60 C.
• Agricultura- In zona Bailor Herculane predomina pomicultura,
oamenii au suprafete importante plantate cu pomi fructiferi, iar
productia o valorifica in intreaga tara.
• Peisajul variat, flora si fauna bogata, clima placuta, împrejurimile
pitoresti fac din Baile Herculane un loc preferat pentru vacanta,
reconfortare, odihna activa. Muzeul din statiune expune documente
istoria Bailor Herculane si a imprejurimilor, pietre votive, piese
numismatice, etc.

24
25
 Zona Agroturistica Bucovina
• Zona Bucovina s-a suprapus dintodeauna peste suprafata actualului
judet Suceava. Bucovina a ramas o regiune neocupata inca de la
stapanirea romana, fiind considerata zona a dacilor liberi.
• Apogeul istoriei Bucovinei l-a reprezentat epoca domnitorului Stefan
cel Mare (1457-1504) cand intraga regiune s-a dezvoltat din punct
de vedere politic, economic si arhitectural. In acea perioada s-au
construit majoritatea edificiilor religioase, caci conform unei legende
domnitorul Stefan cel Mare ridica cate o manastire dupa fiecare
batalie castigata.
• Asezare geografica - Regiunea Bucovina se gaseste in partea de N
a Romaniei, in N-V zonei turistice Moldova, pe malul drept al raului
Suceava. Bucovina apartine numai judetului Suceava, limita istorica
dintre Imperiul Austro-Ungar si Moldova fiind Valea Sucevei.

26
• Populatie - O pondere dominanta a populatiei o au romanii.
Alaturi de acestia se mai adauga si polonezi, ucrainieni, rusi,
maghiari, germani, evrei etc. Majoritatea acestor etnii traiesc
aici in urma colonizarilor facute de Imperiul Austro- Ungar.
• Suprafata- Zona ocupa o suprafata de 8553 km patrati
(judetul Suceava reperezentand cel de-al doilea judet ca
suprafata, el fiind al doilea dupa judetul Timis).
• Clima - Clima regiunii Bucovina este caracteristica zonei
montane, cu ierni bogate in zapada (favorabile practicarii
schiului dar si a altor sporturi de sezon precum plimbari cu
sania trasa de cai). Verile sunt destul de racoroase mai ales
in preajma muntilor.

27
• Relief - Bucovina reprezinta o zona bine impadurita, fiind
predominata de munti din Carpatii Orientali si de o zona deluroasa.
Sectorul montan ocupa latura vestica a zonei, apartinand grupei
nordice si partial celei centrale ale Carpatilor Orientali (Obcinele
Bucovinei 1483 m, Rarau 1653 m, Giumalau 1887 m, Varful
Pietrosu 2100m).
• Turism - Zona Bucovina reprezinta o regiune cu o insemnata
incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Multitudini de
lacase de cult (printre care renumitele manastiri Moldovita,
Sucevita, Humor, Voronet, Arbore) sau de cetati care au apartinut
unor mari domnitori, se mai adauga si frumusetea peisajului
inconjurator (relief montan, chei, rezervatii si monumente ale naturii)

28
• Economia zonei Obcinele Bucovinei
• Principale ramuri economice se bazeaza pe resursele locale.
• Resursele solului - pajistile si padurile - explica caracterul extensiv
silvo-pastoral al economiei traditionale. Lor li s-a adaugat ( incepand
cu secolul al XIX-lea) exploatarea si prelucrarea resurselor solului.
• Lemnul padurilor este valorificat in unitati mari si modernizate de
prelucrare a lemnului: cherestea - de la Breaza, Pojorata, Iacobeni,
Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vama, Moldovita,
Sucevita; mobila - Campulung Moldovenesc, Gura Humorului sau in
afara zonei Obcinelor Bucovinei la Suceava - la combinatul de
celuloza si hartie. La Molid se afla o fabrica de carton.
• Pajistile au predominat cresterea animalelor, predomina bovinele
unde marea majoritate detin animale cu rasa mare de productivitate,
urmeaza ovinele si cabaline

29
30
 Zona Agroturistica Dobrogea
• Dobrogea este un habitat istoric și geografic dintre Dunăre și Marea
Neagră, care face parte din teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei.
• Principalele orașe sunt in nord:
• Constanța ,
• Tulcea,
• Medgidia
• Mangalia, la care se adaugă stațiunile balneo-climaterice și de
vacanță de pe litoralul românesc: Mamaia, Eforie, Costinești și
stațiunile din zona Comorova a Mangaliei. Dobrogea cuprinde în
partea de nord-est Delta Dunării, habitat aflat pe lista patrimoniului
mondial UNESCO.
• Conform datelor recensământului din 2002, cele două județe din partea
românească a Dobrogei au o populație de 971.643 de locuitori. 883.620
(90,94%) sunt români(inclusiv aromâni.
31
• În regiune, funcționează 5 șantiere navale, la Brăila, Galați, Tulcea,
Mangalia, Constanța, fiind, de asemenea prezente platforme de foraj
marin de-a lungul coastei Mării Negre.
• Portul Constanța este principalul port maritim al României, situat
strategic pentru a aproviziona cu mărfuri Europa Centrală și de Est,
fiind și cel mai mare port de containere din Marea Neagră, prevăzut
de asemenea, cu dane de descărcare pentru mărfuri, dar și cu un
terminal modern pentru călător.
• Agricultura, reprezintă, de asemenea, un sector important, în
regiune fiind concentrată o pondere semnificativă a terenurilor
arabile din România, totodată fiind bine reprezentate și creșterea
animalelor sau pomicultura. De asemenea, datorită condițiilor de
climă și de sol ale regiunii, județele Vrancea (ex.zona Dealu Mare) și
Constanța (ex.zona Murtfatlar) sunt recunoscute pentru viticultură.

32
• S-a în considerare prezentarea aspectelor specifice ale unor sate
axate pe identificarea resurselor turistice locale, a infrastructurii
existente, posibilități de certificare a activităților viticole, oportunități
de organizare şi practicare a activităților cu caracter recreativ sau
cultural și a turismului viticol.
• Potențialul agroturistic cu profil viticol este reprezentat de existența
arealelor cu podgorii, la care se adaugă resursele turistice ale
cadrului natural, obiectivele culturale, religioase şi istorice,
obiceiurile și tradițiile locale autentice
• Resursele viticole din sistemul teritorial Dobrogea de Sud
totalizează circa 10000 ha, distribuite dispersat, dar concentrate în
două areale principale: Murfatlar și Ostrov.

33
34
 Zona Agroturistica Braila
• Brăila este un 35județ în regiunea Muntenia din România .Se
învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul
Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la vest cu județul
Buzău Județul este administrat de Consiliul Județean Brăila,
iar Brăila este municipiul reședință.
• În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila
este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a
Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile,
adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale
râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi
unicitate și un farmec aparte.

35
• Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lățime
de până la 20 de km. După desecare, ea a devenit teren agricol, dar
pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o luptă aprigă cu
apele Dunării.
• Astfel, au fost înălțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost
pompată apa din interior și au fost construite canale de irigații.
Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din
țară, dar peisajul natural a fost înlocuit cu unul artificial, mediul a
fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este
marcată de chinuri și nedreptăți.
• Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de
219.831 de locuitori, din care: 89,4% români, 3,1% evrei, 2,2% greci, 0,7%
maghiari, 0,6% ruși ș.a. Din punct de vedere confesional 93,6% erau
ortodocși, 3,3% mozaici, 1,2% romano-catolici ș.a.

36
• Cei mai mari proprietari de terenuri arabile sunt arabii de la Al
Dahra, care deţin ferma Agricost din Brăila și care are un contract
de concesionare pentru cultivarea a 57.000 de hectare de teren
agricol, ceea ce înseamnă toa­tă suprafaţa agricolă din Insula Mare
a Brăilei.

37
 Zona Agroturistica Transfagarasan
• Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C este o cale rutieră de
circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul
Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și
se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în
apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând
pe axa nord-sud Munții Făgăraș.

• Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un

teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–
1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

38
• Drumul pornește din comuna Bascov de lângă Pitești și urcă
valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de
oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată în
masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă
pe serpentine și viaducte trecând prin trei tuneluri mai scurte, și
ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa
și Vidraru.
• În 1974, o dată cu inaugurarea oficială a drumului, s-au ridicat și inaugurat
două monumente închinate militarilor care au contribuit inclusiv cu viața
lor la construirea Transfăgărășanului.
• În urma vandalizărilor și neglijenței, monumentele inițiale s-au deteriorat
masiv, așa că în septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de
inaugurarea șoselei și a 150 de ani de la înființarea armei geniU, acestea
au fost restaurate integral de militarii Batalionului 136 Geniu "Apulum“.

39
• De neratat sunt obiectivele turistice de pe această rută: Mănăstirea
Curtea de Argeș (ctitorită de Neagoe Basarab, la începutul sec. al
XVI-lea), Cetatea Poenari (în Cheile Argeșului, monument istoric ce
datează din sec. al XIV-lea), Valea lui Stan (recomandat doar
temerarilor și celor care au echipament special), Barajul Vidraru
(construit între anii 1960 și 1965), Statuia lui Prometeu sau a
Electricității (ridicată în cinstea celor care au construit barajul),
Cascada Capra (situată pe versantul sudic al Făgărașului, la 1.960
metri altitudine, cu o cădere de apă de 40 m), Bâlea Lac (considerat
a fi situat la cea mai mare înălțime dintre toate lacurile din
România), Bâlea Cascadă (între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, cu
o cădere de apă de 60 de metri), Muzeul Etnografic „Badea Cârțan“
(dedicat, în parte, faimosului badea Cârțan, care a mers pe jos până
la Roma, pentru a vedea dacii de pe Columna lui Traian).

40
41
• Tema 2. Efectuați un rezumat al Criteriilor minime de clasificare a
pensiunilor agroturistice de la noi din țara. (după siteul ANTREC.ro)

• În România, pensiunile turistice sunt clasificate în funcție de numărul de

margarete pe care le primesc din partea Ministerului Turismului. Această
clasificare are la bază un set de cerințe obligatorii ce trebuie îndeplinite de
către unitățile de cazare, în funcție de numărul de margarete pe care
doresc să le obțină.
• Astfel, pensiunile turistice pot fi clasificate cu 1, 2, 3, 4 sau 5 margarete, iar
cerințele obligatorii pentru pensiuni turistice variază în funcție de această
clasificare. Cu cât numărul de margarete este mai mare, cu atât cerințele
obligatorii sunt mai stricte, asigurând astfel un nivel mai ridicat de confort
și servicii pentru turiști.

42
 Clasificarea pensiunilor

• Pensiunile reprezintă o opțiune populară de cazare pentru turiștii

români și nu numai, care nu doresc neapărat să se cazeze la un
hotel dar își doresc să se bucure de confort.
• În general, pensiunile sunt împărțite în două categorii:
• pensiuni turistice
• pensiuni agroturistice.

43
• Pensiunile turistice sunt situate în zone urbane sau rurale, oferind servicii
de cazare și masă într-un mod profesionist și standardizat. Aceste pensiuni
sunt de obicei amplasate în zone turistice și oferă o gamă largă de servicii
de înaltă calitate. În plus, sunt dotate cu toate facilitățile necesare pentru
a asigura confortul turiștilor. Aceste pensiuni sunt clasificate de către
Ministerul Turismului în funcție de numărul de margarete.
• Pensiunile agroturistice sunt o opțiune populară pentru persoanele care
doresc să experimenteze viața rurală și să se bucure de natură și liniște,
dar și de experiențe inedite. Acestea sunt diferite de pensiunile turistice
clasice în sensul că oferă o experiență mai autentică, mai aproape de
tradiții și obiceiuri locale, în timp ce încurajează vizitatorii să se implice în
activități specifice zonei, cum ar fi agricultura, creșterea animalelor sau
producția de alimente locale

44
 Un avantaj al pensiunilor agroturistice este că acestea oferă
oportunități unice de a experimenta traiul la țară și de a înțelege mai
bine cultura și tradițiile din zona respectivă. Vizitatorii se pot bucura de
produse alimentare proaspete și tradiționale, de multe ori produse
local, cum ar fi fructe, legume, carne, ouă și lactate.
Pensiunile agroturistice pot fi clasificate în funcție de tipul de
activitate oferită. Unele se concentrează mai mult pe agricultură și
creșterea animalelor, în timp ce altele oferă activități legate de cultura
locală, cum ar fi cursuri de gătit, de olărit, degustări de vin sau vizite la
locuri istorice și culturale din apropiere.
De asemenea, unele pensiuni agroturistice oferă cazare în case
tradiționale, ceea ce oferă vizitatorilor o experiență autentică de trai
rural.

45
• Criterii minime obligatorii pentru pensiuni
Este necesară îndeplinirea anumitor cerințe obligatorii pentru pensiuni turistice,
iar acestea pot varia în funcție de clasificarea dorită.
Dacă ești proprietar de pensiune și dorești să îți obții toate autorizațiile necesare
de funcționare sau să ai un număr mai mare de margarete, iată care sunt criteriile
de care trebuie să ții cont:
Aspecte generale pentru a întruni criteriile minime obligatorii pentru pensiuni:
1- Aspectul este foarte important când vine vorba despre unitățile de
cazare. De aceea, clădirile trebuie să aibă o estetică plăcută, să fie
primitoare dar, mai ales, sigure pentru turiști.
2- Orice afacere de acest gen care se respectă este bine să afișeze o firmă
luminoasă, acest lucru fiind obligatoriu doar de la 3 margarete în sus.
Astfel, pensiunea respectivă poate fi mai ușor de identificat dintr-o
stațiune întreagă unde există numeroase unități de cazare. Această firmă
trebuie să cuprindă și însemne distinctive ce reprezintă categoria din care
face parte.
46
 3- Calea de acces este un aspect deosebit de important pentru
turiștii de orice vârstă. De aceea aceasta va fi liberă, amenajată
corespunzător și va fi bine întreținută.
4- Este indicat să existe un spațiu exterior pentru relaxare, la care
turiștii să aibă acces cât și loc sau locuri de parcare.
5- Curățenia este esențială, indiferent de numărul de margarete,
așadar aceasta ar trebui să fie unul din principalele lucruri care vă
recomandă în calitate de gazdă.
6- Băile trebuie să fie dotate corespunzător, oaspeții să aibă la
îndemână consumabile hoteliere, șervețele, hârtie igienică și nu
numai.

47
• Facilități oferite în funcție de numărul de margarete

Facilitățile oferite în funcție de numărul de margarete pot

varia în mod semnificativ. De exemplu, o pensiune care
primește două margarete poate oferi servicii de cazare de bază
și o mică zonă de relaxare, în timp ce o pensiune cu cinci
margarete poate oferi camere spațioase și elegante, servicii de
masaj, piscină interioară și alte facilități de lux.
În general, cu cât numărul de margarete este mai mare,
cu atât serviciile și facilitățile oferite de pensiune vor fi mai
complete și mai sofisticate, ceea ce poate atrage un număr mai
mare de turiști.
48
 Pentru a obține certificatul de clasificare în turism pentru pensiunea
ta conform normelor din România, trebuie să urmezi un proces riguros
și să îndeplinești criteriile specifice stabilite de autoritățile competente.
În primul rând, este necesar să te înregistrezi la Autoritatea
Națională pentru Turism și să completezi un dosar de clasificare, care
să conțină documente precum autorizația de funcționare, planurile de
amenajare a pensiunii și lista facilităților oferite.
De asemenea, va fi necesar să îndeplinești cerințele specifice
pentru numărul de margarete dorit pentru pensiunea ta. Aceste cerințe
includ dotări și echipamente specifice, precum și niveluri de calitate
pentru servicii precum mâncare, curățenie și asistență turistică.
După ce ai completat dosarul de clasificare, un inspector va
efectua o inspecție a pensiunii tale pentru a evalua dacă îndeplinești
cerințele stabilite de normele din România pentru a primi certificatul de
clasificare.
49
 Tema 3. Efectuați o analiză a nivelului de îndeplinire a
Criteriilor minime de clasificare a pensiunii propuse a se construii,
sau a uneia existente, inclusă în proiectul dumneavoastră.

Numărul de margarete pe care o pensiune îl poate obține este

acordat în funcție de măsura în care sunt îndeplinite anumite condiții
• Criteriile sunt împărțite în 9 categorii care surprind aspecte precum:
 Starea generală a clădirii
Se referă la curățenie și întreținere, aspect vizual, facilități de parcare
și depozitare, arhitectură cu specific local, etc.
 Organizarea spațiilor
Dotările cu mobilier adecvat, accesibilitatea și ușurința de deplasare în
cadrul clădirii, spații și facilități corespunzătoare igienizării.

50
 Instalații
Încălzire, canalizare, aer condiționat, apă curentă, iluminat și electricitate
 Număr de locuri/cameră
Se poate observa cum doar pensiunile de sub 4 stele dispun de mai mult de două
locuri/cameră
 Echipare sanitară
 Existența grupurilor sanitare în fiecare cameră (Cadă/cabină de duș, lavoar. WC)
 Dotarea camerelor
Existența și calitatea diferitelor piese de mobilier cât și facilități de confort în camerele
oaspeților
 Dotarea bucătăriilor
Vase, ustensile și diverse posibilități de preparare și depozitare a hranei
 Telefon și posibilități de comunicație
Existența minimă a unui telefon mobil sau fix
 Criterii minore adiționale
Surse de ingrediente, anexe ale animalelor, calificare în cadrul conducerii
51
• Criteriile suplimentare sunt împărțite la rândul lor în 5 categorii:
 Sisteme de management.
 Construcții, aspect general și echipare exterioară
 Amenajări și dotare a spațiilor
 Dotarea bucătăriei
 Protecția turiștilor

Nivelul de indeplinire a acestor criterii este necesar pentru

construirea si punerea in folosire a pensiunii pe care o avem,
trebuie sa realizam aceste criterii minime pentru a fi in regula.
Criteriile pensiunii stau la baza acordari numarului de margarete pe
care o pensiune le poate avea, cu cat pensiunea pe care o
detinem indeplineste mai multe criterii si are cele mai bune
facilitati cu atat numarul de margarete va fi ridicat.
52
Tema 4. Efectuați o comparație între Criteriile minime de clasificare de la nivel
național și cele de la nivel European – EUROGITES.

Intre criteriile minime de clasificare de la nivel national si cele de la

nivel european exista diferente considerabile, dar pot fi si parti negative la
nivelul European.

- În majoritatea ţărilor (18), hotelurile si pensiunile de 3 stele trebuie să aibă serviciu

de primire în permanentă sau la cel puţin un serviciu de primirea temporară

- Hoteluri de 3 stele în (aproape) toate ţările oferă acces la internet, acces la PC-uri şi
un seif la recepţie

- În 25 de ţări hoteluri de 3 stele trebuie să accepte plata cu card-ul de credit sau de

debit.

53
-În majoritatea ţărilor (19), angajaţii vorbesc o limbă străină în plus
faţă de limba naţională.

-În toate ţările oferă servicii de micul dejun; în 17 ţări, de asemenea,

se serveşte prânzul şi / sau cina

-Servicii suplimentare cum ar fi maşina de spălat, călcat şi servicii

/facilităţi de parcare fac parte din categoria de service minime

-În unele ţări accesul în clădire trebuie să fie adaptat pentru

persoanele cu handicap.

-Trebuie să aibă bai individuale şi să ofere gel de duş şi / sau

șampon
54
- Aproape în toate camerele l de 3 stele veţi găsi radio, TV şi telefon.

- În unele ţări (8), este obligatoriu pentru un hotel de 3 stele să ofere aer
condiţionat, service de mini-bar şi pat pentru copil la cerere.

- În 10 ţări, este obligatorie existenţa camerelor destinate persoanelor cu handicap.

Cu toate acestea s-a intamplat sa rezervaţi o pensiune/hotel, în

străinătate, de o anumită categorie şi ajunşi în cameră să constati că
acesta nu corespunde nici pe departe cu imaginea pe care o aveai în
legătură cu acea categorie
Cu toate că agenţiile de turism sunt obligate să precizeze şi să
explice diferenţele dintre categoriile de clasificare ale hotelurilor din
diferitele ţări de destinaţie

55
• Bibliografie
• https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/romania---vacanta-la-t
ara,-turism-rural--pensiuni-agroturistice--
18
• https://
ro.scribd.com/document/245531986/Agroturismul-in-Rom
ania
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Agroturism
• https://
www.igienaphs.ro/stiri/189-cerinte-obligatorii-pentru-pens
iunile-turistice-in-functie-de-numarul-de-margarete.html
• Tematica curs
• https:// 56