UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Departamentul de Științe ale Educației

Rolul și importanța dezvoltării

limbajului în educația timpurie
Coordonator științific:
Conf. Dr. Antoaneta – Firuța TACEA
Student:
Florentina Mihaela VOICU
 Specialiștii în domeniul educației sunt
de părere că preșcolarizarea reprezintă o vârstă ce
cuprinde cele mai semnificative experiențe
educaționale din viața unui individ. Pe parcursul
acestei etape, se înregistrează cel mai evidente
ritmuri de dezvoltare, precum și achiziții
substanțiale care au influențe majore în etapele
viitoare ale dezvoltării persoanei.

Motivația
alegerii
temei
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. CAPITOLUL 1 BAZELE TEORETICE
3. Particularitățile vârstei preșcolare Importanța dezvoltării limbajului la vârsta preșcolară
4. Cultivarea limbajului și a gândirii – premise ale dezvoltării vorbirii
5. Obiectul și problematica logopediei, relațiile interdisciplinare
6. CAPITOLUL 2 ÎNTÂRZIEREA ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
7. Factorii de risc și cauzele apariției întârzierii în dezvoltarea limbajului
8. Deficiențe de limbaj și tulburările de vorbire
9. CAPITOLUL 3 METODOLOGIA CERCETĂRII
10. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării
11. Metodele cercetării
12. CAPITOLUL 4. REZULTATELE CERCETĂRII
13. CONCLUZII
14. BIBLIOGRAFIE
 • Scopul acestui studiu este de a prezenta rolul limbajului și
METODOLOGIA importanța acestuia în dezvoltarea limbajului în educația timpurie.
• Obiective:
CERCETĂRII • Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului.
• Sublinierea importanței educației timpurii în dezvoltarea
comunicării lingvistice la copiii preșcolari.
• Conștientizarea importanței utilizării metodelor și
procedurilor adecvate pentru adaptarea optimă a copiilor
preșcolari la activitățile școlare.
• Determinarea măsurii în care mediile non-educative afectează
dezvoltarea abilităților de comunicare ale copiilor preșcolari.
 Ipoteza
Implementarea unui program de activități
folosind un set de metode și tehnici specifice
învățământului preșcolar determină
îmbunătățirea abilităților de comunicare prin
contribuția la îmbogățirea limbajului pentru
adaptarea optimă la viața școlară.
 Metode utilizate
În cadrul cercetării noastre, au fost utilizate
următoarele metode de colectare a datelor:
• observația,
• anamneza,
• studiul documentelor personale,
• proba psihologică și
• studiul de caz
Studiu de caz - Bâlbâiala
 Nume şi prenume: B. Andrei
 Data şi locul naşterii: 05.06.2014, București
 Domiciliul: București
 Religia: Ortodoxă
 Şcoala: Grădiniţa cu program normal
Motivul examinării
• La vârsta de patru ani și jumătate, după un atac de panică, a început bâlbâiala.
 Diagnostic
logopedic
Întrucât întreruperile vorbirii în timpul
articulației se datorează spasmelor
care produc silabe sau sunete
repetitive, cred că tulburarea este
bâlbâiala clonică, declanșată de o
tresărire la patru și jumătate. emoții
tulburătoare.
Prognostic
Evoluția este lentă, dar poate fi benefică, cu
un efort echilibrat și perseverență din
partea copiilor, părinților și educatorilor
pentru a oferi un mediu emoțional de
sprijin, înțelegere și siguranță.
 Concluzii
● Printr-o atenție deosebită acordată acestor copii, prin
logopedie, consiliere instrucțională și implicarea familiei,
urmărim să promovăm integrarea funcțională a acestora în
cadrul grupului de copii, permițându-le să participe natural la
activitățile educaționale dirijate ale grădiniței.
● Munca si cooperarea între educatoare, logopedisti, parintii
copiilor, formand un sprijin emotional, volitiv, echilibrand si
integrandu-si cercurile in grupa, setarile de gradinita, ajutandu-i
sa-si corecteze pronuntia, ritmul si fluiditatea.
● Clădirea bazei unei imagini de sine pozitive, bazată pe
încrederea că „poți” să fii ca orice copil.