Pomul care face

ciori- Octav Pancu-Iași

Boda Timea, Csíki Nikolett, Máté
Henrietta, Miklós Brigitta-Dorottya
1. Precizarea speciei literare a textului
„Pomul care face ciori” este o schiță, deoarece este o operă epică
în proză, de mică întindere, în care se relatează un singur episod
semnificativ din viața cărora personaj.
Trăsăturile ale schiței:
• Se referă numerului mic de personaje: aici numai băiatul este
personajul
• Evidența cadrului spațio-temporal limitat al acțiunii: timpul
nu este prea mult în acest text numai atăt căt scriitorul
explică că nu există un astfel de copac, și acțiunea este foarte
mică nu se mișcă numai vorbesc.
2. Povestirea orală a textului ales
Titlul: „Pomul care face ciori” este unul analitic și este în strânsă legătură cu mesajul
textului.

Planul simplu de idei:

• Copilul a înghițit pastile interzise copiilor.

• Era conștient că pomul care face prune se numește prun, care face portocale se
numește portocal și cel care face mere se numește măr, însă nu știa cum se
numește pomul care face ciori.

• A doua zi, când copilul nu a mai uitat să înghite pastilele de deșteptăciune, își
dădea seama că nu există pomul care face ciori.

Modul de expunere: predominat este narațiunea dialogul și descrierea.

Relația dintre ficțiune și realitate:

• Realitatea este ceea ce se întâmplă

adevărat, pomul care face prune se
numește prun, iar ficțiunea este
prezentarea imaginară a copilului,
cum se numește pomul care face
ciori.

• Ficțiunea se împlătește cu realitatea.

Elemente spațio-temporale: aflam doar

că într-o zi și a doua zi.
 3. Caracterizarea personajului din textul
ales
Trăsături fizice: Din textul ales reiese că personajul principal, băiatul este
un băiețel tănâr.

Trăsături morale:

Băiețelul era neatent, pentru că își i-a pastilele interzise copiilor.

Băiețelul era prostuț, pentru că punea întrebări ridicole.

Băiețelul era rușinos, pentru că a doua zi, când deja nu a luat pastilele de
dedeștăpciune își dădea seama ce întrebări ridicole spune și că nu este
pom care face ciori.
4. Relevarea valențelor formative al
textului ales
• În povestea „Pomul care face ciori”, valorile cognitive se găsesc în
enumerații „pe lângă că mă pricep la pomi, și ciori, și coaceri, și culori,
și locomotive, și nopți, și tuneluri, și mere, și zboruri, știu grozav de bine
să țin un secret”. Aceste enumerații dezvoltă atenția și memoria copiilor.

• Valenția afectivă se remarcă în poveste, când autorul răspunde la toate

întrebăriile al copilului calm, cu răbdare și atunci, când deja copilul a
întrebat de mai multe ori, tot aceeași întrebare. Din acest lucru copilul
învață răbdare și încredere în adulți.

• Faptul, că copilul găsește la fiecare întrebare răspuns sincer, învață pe

copil, să fie și el sincer, să întreabă pe adulți când nu înțelege ceva ori de
câte ori e nevoie, e o valoare morală.
• După opinia mea valența estetică contribuie în această poveste foarte
mult în educația copiilor. Învață pe copii să comunice respectuos, frumos
„te rog”, „îmi pare rău”, să se comportă cu respect față de ceilalți.

• Toate aceste valențe: cognitive, afective, morale și estetice alcătuiesc

„cărți a formării”, formează copilul, psihic, sufletește, emoțional. Această
poveste este un bildungsroman, deoarece este o scriere în proză, în
poveste se dezvoltă personalitatea personajului principal, se fromează
personalitatea copilului printr-o o experiență directă. În această poveste
personajul accumulează experiență, care inițial se prezintă ca o foaie
imaculată pe care viața urmează să își pună amprentele decisive.
• Mulțumim, pentru atenție!