DE LA DESCRIEREA

GHIDATĂ LA POVESTIREA
CREATOARE

Educator: Pavliuc Viorica

Anul de studii: 2022-2023
 Povestirea creatoare

 Este o povestire compusă de copil cu chipuri, situații și

acțiuni noi, create independent, cu un subiect ce se dezvoltă
firesc, cu un conținut de sine stătător, construit logic, cu o
idee finisată.

 Este construită pe baza materialului din imaginație, cu o

transformare creatoare.
 Povestirea creatoare, într-o formă mai perfecționată, se
realizează la vârsta preșcolară mare.

Dar, psihologii susțin că la copiii de 4 ani 6 luni, are loc

un asalt în dezvoltarea cognitivă, se pun bazele dezvoltării
vorbirii coerente. Imaginația la această vârstă se dezvoltă
intens și se recomandă de pus bazele povestirii creatoare a
copiilor.
Punctul de cotitură în dezvoltarea vorbirii coerente este
mijlocul anului.
Domeniul de activitate: Limbaj și comunicare

Aspectul: vorbirea coerentă

Finalitatea:
 Dezvoltarea vorbirii monologate
 Povestirea creatoare
 Important de știut!
Povestirea creatoare:
 Este forma superioară a vorbirii monologate.
 Metodele de bază în dezvoltarea vorbirii monologate sunt:

Repovestirea operelor artistice

Povestirile copiilor
 
Metodele de bază ce pregătesc preșcolarii către povestirile
creatoare!!!!

Povestire după senzație și
percepție
În dependență după materialul
distributiv:
1. Povestire după
- jucării
- obiecte naturale
Povestiri descriptive după:
obiecte
subiecte:
2. Povestire după tablouri:
- după conținutul tabloului
- după tipul tabloului:
Povestiri descriptive după:
Tablouri cu obiecte
Tablouri subiecte:
 povestire cu subiect în baza
tabloului cu subiect.
 povestire cu subiect în baza
serialelor de tablouri
 povestire după peisaje, natura
moartă
Povestirea copiilor
Povestire în baza
memoriei
În dependență de
experiența copilului
reflectată în povestire:
1. Povestire după memorie în
baza experienței colective
din viața copilului.
2. Povestire în baza
experienței individuale a
copilului.
3. Compunerea scrisorilor.
Povestire după imaginație
În dependență de spriginul
metodic acordat:
1. Povestire după imaginație în
baza modelului educatorului.
2. Povestire prin analogia
modelului educatorului.
3. Povestire în baza începutului
sau sfârșitului dat de educator.
4. Povestire în baza momentelor
chee.
5.Povestire în baza cuvintelor
chee.
6. Povestire în baza planului.
7. Povestire în baza subiectului
propus.
8. Povestire la temă liberă.
 E important să știm că:
 Pregătirea pentu povestirea creatoare începe din
grupa medie.
 Povestind despre obiecte și jucării, redând
conținutul unor tablouri, povestind din experiența de
viață copiii de vârsta mijlocie introduc elemente de
creație
 Metodica povestirii în general și a povestirii
creatoare în special presupune nu o însușire izolată
a diferitelor feluri de povestire ci o anumită
consecutivitate în învățare
 În grupa medie la activitățile de povestire creatoare
preșcolarii însușesc structura textului
- începutul
- punctul culminant
- deznodământul
 Povestirea creatoare = compunere
 Etapele de formare a priceperii de a compune în
vărsta mijlocie:

1. Descrierea obiectelor;
2. Alcătuirea independentă a povestioarelor discriptive despre un
obiect;
3. Descrierea tabloului de obiect;
4. Compunerea povestirii în baza tabloului cu subiect simplu;
5. Povestirea în baza tabloului de peisaj;
6. Povestirea unor întâmplări reale din viața copiilor;
7. Compunerea unor povestiri după modelul educatorului.
Etapele de realizare conform ghidului metodic,
vârsta 4-5 ani
I octombrie – descrierea ghidată a obiectului în baza
modelului educatorului
III octombrie – descrierea vietăților pădurii după
întrebările educatorului
I noiembrie – formularea enunțurilor pentru povestirea
colectivă
III noiembrie – conversația - tabloul de obiect
(vestimentația). Povestirea colectivă.
I decembrie – povestirea descriptivă
III decembrie – alcătuirea povestirii din propria
experiența
 Cuvinte cheie:

Povestire – narațiune de volum scurt centrată pe

întâmplări relatate de un singur participant

Narațiune – expunere, relatare, povestire alcătuită

Alcătuire – îmbinare de idei, compunere

 Strategii de bază în dezvoltarea abilităților de povestire la
copiii

 Descrierea - metodă din categoria metodelor de comunicare orală ce

presupune redarea verbală a însuşirilor unui obiect, fapt, personaj, punând
accentul pe aspectele, însuşirile pe care le are un obiect, un fenomen etc.

 Convorbirea/ conversația – metoda întrebărilor și a răspunsurilor;

- Se realizează pe baza întrebărilor succesive din partea pedagogului şi a
răspunsurilor date de către copii.
- Se desfăşoară pe baza unui plan de idei.
Întrebările trebuie să vizeze: scopul, conţinutul convorbirii/ conversației,
complexitatea tematicii etc.
- Este una dintre activităţile prin care preşcolarii ajung în situaţia de a se
exprima în mod independent, folosind cuvinte din vocabularul lor activ, în
urma unor activităţi de observare, jocuri didactice, lectură pe bază de imagini
sau în contactul direct cu animalele şi fenomenele încojurătoare.
 Modelul educatorului – metoda de bază utilizată în scopul
formării priceperii de a compune

Modelul de povestire a educatorului se utilizează în

practică, în special în I jumătate a anului, când servește
drept metodă optimă de învățare a copiilor de a povesti și
care nemijlocit contribuie la calitatea povestirii copiilor.
Deci, se utilizează în cazul:
 când copiii încă nu au deprinderi de a compune povestiri;
 când educatorul vrea să le arate copiilor la ce rezultat
trebuie să ajungă;
 când ajută preșcolarii să se expună într-o anumită
consecutivitate
 Modelul educatorului – metoda de bază utilizată în
scopul formării priceperii de a compune

În dependență de scopul urmărit de cadru didactic, nivelul de dezvoltare a

copiilor la grupa medie
– modelul se dă la debutul activității și prin ghicitori discriptive
- modelul se dă la mijlocul activității de bază (povestește ca mine)

 Se stimulează copilul să copie modelul educatorului “Spune ca mine”

(povestește tot ce știi despre jucărie).
 Modelul prin analogie educatorul povestește despre o jucărie iar copilul
povestește analog.
 Tipuri de povestiri planificate în I
trimestru al grupei medii:

 Povestiri discriptive
 Povestirile colective
 Povestiri din experiență
 Mod de realizare

• Propoziții scurte (despre obiect)

• Propoziții cu părți omogene (cum este, la ce se
folosește)
• Propoziții dezvoltate și nedezvoltate cu părți
omogene.
 Descrierea ghidată a obiectului
• În grupa mică și medie, jucăriile și obiectele sunt utilizate pe scară
largă în predarea vorbirii coerente.
• Examinarea și descrierea lor este una dintre cele mai îndrăgite și
interesante activități de dezvoltare a vorbirii pentru copiii de la trei
până la cinci ani.
• Pentru descriere sunt folosite jucării, legume, fructe, haine pentru copii,
articole de uz casnic. Se efectuează luarea în considerare și cercetarea
obiectelor.

! Este important ca acest tip de activități să se realizeze într-o formă

emoțională jucăușă, foarte vie, făcându-i pe copii să-și dorească să-și
exprime impresiile. Copiii vorbesc despre jucărie și despre cum să
acționeze cu ea prin răspunsuri la întrebările educatorului (cu ajutorul
educatorului).
 Scopul urmărit de educator în cadrul acestor
activități este de a-i învăța pe copii să realizeze
descrieri detaliate. Copiii examinează jucăria,
numesc un obiect, cu ajutorul întrebărilor
educatorului evidențiază principalele caracteristici
și calități, acordă atenție trăsăturilor caracteristice
ale aspectului (culoare, formă, material, proprietăți,
scop etc.), selectează comparații, definiții.

În cadrul acestor activități, întrebările și

instrucțiunile educatorului, sunt utilizate ca metode
de predare, trezesc la copil o curiozitate de
gândire, atenție la ordinea care trebuie urmată în
descriere.
 Povestirea discriptivă
La vârsta preșcolară mijlocie, copiii sunt conduși la realizarea
independentă de mici povestiri descriptive despre jucării și obiecte
pe baza conversației și a unui model de vorbire (povestirea
educatorului), precum și conform schemei:
• indicarea obiectului, numele acestuia;
• descrierea semnelor, calităților obiectului;
• evaluarea subiectului sau a atitudinii copilului față de acesta.
 Consecutivitatea de formare a abilităților de povestire discriptivă în grupa medie:

Vă sugerăm să începeți predarea povestirii cu o descriere a obiectului.

Rezultatul depinde de alegerea lui. Este important să-i atragă pe copii prin
unicitate, aspect (pahar; rățușcă într-o ținută amuzantă; iepuraș trist etc.).
Educatorul trebuie să compună în prealabil o poveste-descriere a
obiectului, evidențiind propozițiile principale din ea (de obicei sunt trei),
care îi va ajuta pe copii să o descrie, să vorbească despre el.
De exemplu: Păpușa, mai întâi despre cât de frumoasă este. (Păpușa
noastră este foarte frumoasă. Are... (ochi albaștri mari, obraji roșii). Apoi,
cât de deșteaptă este, iar mai târziu că păpușa este o jucărie ... (frumoasă,
preferată, iubită).
În primele activități de predare a povestirii discriptive sunt oferite
jocuri de punere în scenă scurte (3-4 minute). Gama de tehnici folosite în
joc este variată și, în același timp, toate sunt concepute pentru a ajuta copiii
să fie atenți asupra particularităților aspectului jucăriei și caracteristicile ei.
De exemplu, o rățușcă se ascunde, iar copiii îi spun: „Ghemotoc
galben pufos, vino afară!” sau spune-i iepurașului: „Vedem, vedem urechile
tale lungi și albe”. Ei ghicesc ce culoare au ochii personajului, sunt de
acord sau infirmă opinia lui despre propria sa înfățișare, se gândesc de ce
iepurele este trist și ce ar trebui de făcut pentru a-l ajuta.
 Bibliografie:
1. Lavric Maria, Metodica dezvoltării vorbirii la preșcolari. 1992
2. Cemortan Stela, Metodica organizării activităților literar artistice ale
preșcolarilor. 1991
3. Dumitrana Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar.
1999
4. Voroșnina L. V., Cum să-i învățăm pe copii a povesti creator, 1986
5. Короткова Э.П. Обучение детей дошкольного возраста
рассказыванию: Пособие для воспитателя дет. сада. - М.:
Просвещение, 1982.
6. Тихеева Е.И. Развитие речи детей (Раннего и дошкольного возраста):
Пособие для воспитателей детсада. - М.: Просвещение, 1981.