Abordări inovative ale textului literar

prof. înv. primar Butean Monica

Școala Gimnazială Nr. 18 Baia Mare

1. Argument

Personajul literar ocupă un loc central în literatura română. El reprezintă un tip uman,
un model de conduită ce deține însușiri fizice și morale pe care elevii trebuie să și le
conștientizeze. Este necesar ca aceștia să-și exprime opinia personală în legătură cu un anumit
personaj, acordul/dezacordul în legătură cu anumite evenimente, acțiuni, personaje.
Cunoașterea personajelor literare este una dintre căile care duce la descoperirea mesajului
operei respective, prin intermediul personajelor autorul exprimă opinii, atitudini, gânduri,
sentimente.
Menirea învățătorului este de a-i îndruma pe elevi să caracterizeze personajul literar, să ofere
scheme pe care elevii să le utilizeze ca suport de lucru. Se pune accent pe stimularea gîndirii
critice, a competențelor argumentative și a capacităților de comunicare dialogată. De aceea,
învățătorul trebuie să selecteze cu atenție și să aplice în activitatea școlară/extrașcolară
metodele care au ca finalitate formarea elevului.
Metodele de învățământ reprezintă elementul esențial al strategiei didactice, latura executorie,
de punere în acțiune a întregului ansamblu ce caracterizează un curriculum dat. Folosind
metode active, elevul trebuie dirijat în pătrunderea lumii personajului literar. El trebuie să
rețină un minimum de informații referitor la acesta.

2. Caracterizarea personajului literar – aspecte metodice

Traseul metodic legat de personajul literar presupune:

-identificarea personajului/personajelor
-încadrarea acestuia în categoria adecvată: principal/secundar, pozitiv/negativ
-identificarea trăsăturilor fizice și morale pe baza textului.
 Folosind metoda ciorchinelui putem ajuta elevii să extragă din text elementele de
conținut esențiale pentru caracterizarea personajului.

principal secundar

Tipul personajului

Personaj - nume Cine-l caracterizează

Cum se
comportă

autorul autocaracterizare
Mediul în care
trăiește Cum vorbește
(limbajul)
Alte personaje
Cum gândește și
simte

Pentru a ilustra conținutul teoretic de mai sus, am grupat personajele din textele
literare cuprinse în manualul de limba și literatura română, clasa a IV-a, Editura Ars Libri,
după unele caracteristici și am obținut următoarele categorii:

 Tipuri de copil
 Tom, Întâlnirea lui Tom cu prințul, adaptare după Mark Twain
 Goe, D-l Goe..., după Ion Luca Caragiale
 Nică, La scăldat, după Ion Creangă

 Personaje îndrăgite
 Frumusețea Neagră, Frumusețea Neagră, după Anna Sewell
 Uriașul, Grădina Uriașului, poveste populară
 Fir-de-iarbă, Lacrima unui fir de iarbă, după George Mihail Zamfirescu
 Ciocănitoarea, Cioc! Cioc! Cioc!, după Emil Gârleanu
3. Metode active aplicate

Pentru a surprinde trăsăturile lui Tom redate în textul Întâlnirea lui Tom cu prințul, am
utilizat Ciochinele. În prima etapă, am selectat citatele semnificative, pe baza cărora vor fi
identificate trăsăturile personajului:

Cerșea, dar îi rămânea timp Tom Culcat pe paie și foarte

să asculte încântătoarele obosit, uita de suferințele
basme pe care i le povestea sale, zugrăvindu-și în minte
preotul Andrew în curtea tablouri ale vieții
casei. fermecătoare pe care o
ducea vreun prințișor în
palatele regale.

Tot citind, băiatului

începu să nu-i mai placă
curiozitate hainele sale și sărăcia în
care trăia. Graiul și imaginație
purtările băiatului se bogată
schimbau pe măsură ce
afla tot mai multe
sete de
învățături din cărți.
cunoaștere creativitate

dorința de a speranța într-o viață

evolua mai bună

Textul D-l Goe... , după Ion Luca Caragiale surprinde năzdrăvăniile specifice vârstei,
dar și necesitatea unei educații sănătoase pe care copilul trebuie să o primească în familie.
Pentru ca elevii să intre în pielea personajului am folosit metoda pălăriilor gânditoare.
Astfel, copiii au trecut textul prin filtrul personal, au desprins morala, învățătura acestuia.
  Liderul (pălăria albă) – moderatorul, care conduce și coordonează activitatea

 Povestitorul (pălăria albastră) – redă pe scurt conținutul povestirii

 Psihologul (pălăria roșie) – dă semnificație gesturilor, expresiilor folosite de

personaje

 Gânditorul (pălărie galbenă) – găsește soluții (Cum îl putem ajuta pe Goe să

devină un copil cuminte?)

 Criticul (pălărie neagră) – critică, acuză comportamentul adulților (mama,

mamița, tanti Mița):
Îl alintă.
Nu îi fac reguli.
Sunt dispuse să îi ascundă greșelile.

 Creatorul ( pălăria verde) – imaginează un alt final povestirii

Metoda cubului permite explorarea unui subiect din mai multe perspective, iar în
cazul personajului literar surprinderea caracterului complex al acestuia. Am folosit
această metodă pentru caracterizarea lui Nică din textul La scăldat, după Ion Creangă.
Cerințele de pe fețele cubului au fost următoarele:

DESCRIE-L pe Nică, evidențiindu-i trăsăturile fizice și morale

COMPARĂ în diagrama Wenn pe Nică cu Goe

ANALIZEAZĂ - șase verbe (acțiuni) care definesc însușirile personajului

ASOCIAZĂ substantive cu adjective care exprimă însușirile personajului

 APLICĂ informațiile despre personaj în realizarea unui desen (Chip de copil)

ARGUMENTEAZĂ de ce, după săvârșirea faptei, Nică încearcă să nu mai

iasă din cuvântul mamei ,,nici cu fapta, nici cu vorba”

Metoda blazonului permite exprimarea liberă a gândurilor, trecerea textului

prin filtrul personal. După citirea și discutarea textului se cere elevilor să specifice
dictonul după care se ghidează personajul, locul său preferat, culoarea, planta sau
personajul pe care îl admiră.

Blazonul pentru Frumusețea Neagră:

Voi crește cumsecade și blând și nu voi căpăta nicicând

obiceiuri nedemne

Locul: pajiștea verde a Floarea: crin

fermei

Personajul Culoarea:
pe care îl negru
admiră:
stăpânul

Pornind de la principiul asigurării calității prin cantitate, metoda brainstorming își

propune dezvoltarea gândirii divergente, copiii având posibilitatea de a combina, asocia și
îmbunătăți ideile personale și ale celorlalți membri ai grupului. Prin aplicarea acestei metode
elevii își dezvoltă abilitățile de comunicare interpersonale, elimină stările de frustrare și
anxietate, aducându-și contribuția în obținerea produsului final.
În caracterizarea personajului Uriașul (textul Grădina Uriașului, poveste populară) am
aplicat, pornind de la blazon, metoda brainstormingului, solicitându-le elevilor să motiveze
răspunsurile date.

Sensibil Uriașului i se încălzi inima pentru prima Jucăuș

singura- dată în viață.
tic

Locul: grădina Planta: copacul

altruist
Înspăimân-
tător, Personajul:
Obiectul:
castelul băiețelul

iubitor

bătrân

binevoitor
egoist

Harta textului este o metodă care permite explorarea acestuia atât din punct de
vedere al momentelor subiectului, cât și prin trăirile personajelor.
 Titlul: Autorul:
Lacrima George Fir-de-iarbă
unui fir de Mihail
iarbă Zamfirescu
Bulgăre-de-tină

Furnicuța
Locul: în personajele
adăpostul
unui zid Câine-lățos

Cel mai important Gângania

moment: pățania
Gânganiei și povestea
Timpul: în lui Câine-lățos
zorii unei
zile de
primăvară Concuzia: Fir-de-iarbă
promite să fie un copil
ascultător.

Explozia stelară este o metodă care își propune dezvoltarea gândirii convergente,
elevii punându-si întrebări referitoare la o temă dată și chiar găsind răspunsuri, cultivându-se
astfel capacitatea de explorare și investigare.
 Cine povestește
întâmplarea?
De ce Unde a fost prins
ciocănește hoțul?
ciocănitoarea
la fiecare
copac?
Cioc! Cioc! Cioc!

Emil Gârleanu

Ce învățătură se Cum a fost pedepsit

desprinde din text? hoțul?

4. Concluzii

Aplicând metodele active la clasă, am observat că elevii le întâmpină cu interes și

curiozitate, participă cu plăcere la realizarea lor, iar rezultatele muncii le evaluează obiectiv,
ținând cont de factorii implicați în desfășurarea activității (temporali, materiali, umani).
Determinând elevii să muncească în echipă, metodele active contribuie la procesul de
socializare, la dezvoltarea abilităților comunicative, a spiritului de echipă, a toleranței și
întrajutorării, întreaga clasă participă la activitate, nu există timpi morți sau plictiseală.
Prin prisma metodelor active, educația este centrată pe elev, care devine subiect al
educației. El execută anumite sarcini de lucru și, totodată, ajunge să dețină controlul asupra
propriilor activități de învățare. Este realmente agent activ, trăind experiențe care se petrec în
întregime în viața lui interioară. Dinamismul său și resursele pe care le activează îi vor da
sentimentul de autenticitate: poate da curs propriei inițiative, e capabil de autonomie și de a
decide, de a se angaja activ în propria lui formare.
 Din această perspectivă, metodele active sunt singurele autentice și eficiente,
ele ,,scoțând” din adâncuri ce este mai personal în fiecare, ,,dinamismul vital” care este unul
rațional, realist, dirijat spre evoluția ființei.

Bibliografie:

Învățarea activă, ghid pentru formatori și cadre didactice, M. E. C., Consiliul național
pentru pregătirea profesorilor, București, 2001
Metode moderne de învățare – evaluare, Mariana Pintilie, Editura Eurodidact, Cluj
Napoca, 2002