DENUMIREA OPȚIONALULUI: ,,Lumea poveștilor”

CLASA: A V-A
DURATA: 1 an școlar
NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 oră

1.Notă de prezentare:
Lumea poveştilor are un farmec inegalabil și de aceea, nimic nu se compară cu
frumusețea ei. Aceasta are rolul de a îmbogăţi cunoştinţele elevilor, de a le dezvolta
vocabularul şi de a le forma un limbaj cursiv, expresiv şi clar.
În acelaşi timp, poveștile adaptate la nivelul de comprehensiune al elevilor creează
emoţii puternice, îi incită să citescă și să descopere finalul povestirii şi nu în ultimul rând
stârnesc râsul şi buna dispoziţie.
Opţionalul “Lumea povestilor” vizează deci, extinderea cunoştinţelor de limba şi
literatura română și dezvoltarea deprinderii de a produce mesaje orale și scrise. Ei vor intra
astfel, in lumea plină de farmec a povestirilor, poveștilor și basmelor alături de cea a poeziei,
descoperind fapte, întâmplări și personaje noi. Ghidați de profesorul de limba română elevii
vor avea posibilitatea să-și lărgească aria de reprezentări, să-și extindă sfera de cunoștințe și
abilitățile de exprimare. Totodată vor avea posibilitatea realizării unori extensii curriculare
interdisciplinare, fapt care va duce la creșterea nivelului de comprehensiune a realității
înconjurătoare.
Parcurgând acest opţional, elevii îşi vor forma abilităţi de comunicare corectă, vor
exersa cunoştinţele dobândite pe parcursul anilor de studiu anteriori, dar lei vor imbogăţi in
acelaşi timp, cu unele noi. Aceste lucruri vor fi indeplinite prin intermediul exerciţiilor de
realizare de dialoguri şi portrete, prin intermediul exerciţiilor de relatare a unor poveşti din
punctul de vedere al unui personaj şi prin exerciţii de realizare a unor scurte rezumate.
In acelaşi timp, se vizează formarea unor atitudini deschise faţă de părerile colegilor,
respectul pentru răspunsurile date, susţinerea pozitivă a tuturor celor care participă la
desfăşurarea lecţiei. Cea mai importantă ramâne insă, formarea unei atitudini degajate in
folosirea limbii române, acest lucru urmând a fi realizat prin incurajări pozitive permanente
ale elevilor .
Actuala programa scolara a fost elaborata din perspectiva trecerii la modelul de
proiectare modulară. Adoptarea noului model de proiectare este determinată, pe de o parte,
de nevoia de a realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la
nivelul învaţământului gimnazial special, iar pe de altă parte, acest demers asigură adaptarea
conţinturilor cu dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile
ale învăţării.
Organizarea modulară a acestei programe va oferi posibilitatea respectării principiilor
didactice ale învăţământului special şi mai ales a alternării activităţilor în sistemul de predare-
învăţare-evaluare, utilizătii metodelor şi procedeelor didactice care favorizează aceste procese
şi vin în sprijinul real al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Exemplele de activităţi de
învăţare rămân deschise posibilităţilor de activare a resurselor şi sunt orientative. Ele
reprezintă o opţiune pentru strategiile didactice propuse în transmiterea, consolidarea şi
evaluarea conţinuturilor învăţării.
Componentă a curriculumului, actuala programă şcolară reprezintă un instrument
orientativ şi reglator pentru profesorii de psihopedagogie specială, o ofertă educaţională care
îi va ajuta să realizeze în bugetul de timp alocat disciplinei, conţinuturile propriu- zise, în
conformitate cu planul cadru şi să faciliteze învăţarea lor.
Diferenţierea curriculară se va face prin organizare de sarcini şi experimente, prin sprijin
acordat, în conformitate cu respectarea de către toţi profesorii a principiilor specifice
învăţământului special: învăţarea prin intuiţie şi descoperire, precum şi a principiului
imitaţiei şi înlănţuirii didactice. Progresele copiilor cu diverse grade de deficienţă pot fi
realizate prin achiziţii cu aplicabilitate largă în viaţa cotidiană şi cu efecte semnificative
pentru buna lui integrare socială.

2. COMPETENŢE GENERALE:
1. Formarea capacității de receptare a lumii poveștilor;
2. Activizarea continuă a limbajului prin utilizarea expresiilor din povești și povestiri.

3. COMPETENȚE SPECIFICE
1. Formarea capacității de receptare a lumii poveștilor;
1.1. - Familiarizarea cu personajele din lumea poveștilor și acțiunile acestora;
1.2. - Identificarea trăsăturilor basmelor/ poveștilor pe bază de exerciții.
2. Activizarea continuă a limbajului prin utilizarea expresiilor din povești și
povestiri.
2.1. - Dezvoltarea capacităţii de integrare a expresiilor într-o povestire proprie;
2.2. - Dezvoltarea capacităţii de întocmire a fiselor de lectură;
4. CONȚINUTURI
1. Formarea capacității de receptare a lumii poveștilor;

Competenţe specifice Conţinuturi Atitudini

1.1. Familiarizarea cu M1-„Mirifica lume a Stârnirea interesului pentru
personajele din lumea poveștilor” incursiunea în opera marelui
poveștilor și acțiunile 1. „Povestea limbii române” povestitor;
acestora; 2. „Fata babei și fata Dezvoltarea curiozităţii
moșneagului” de Ion faţă de întâmplările din
Creangă poveștile audiate/ citite;
3. Basm francez-„Frumoasa Dezvoltarea sensibilităţii faţă de
din pădurea adormită” lectură;
Stimularea interesului pentru
cunoaştere;
Exemple de învăţare:
- Exerciţii de comprehensiune textuală;
- Exerciţii de diferenţiere a structurilor învăţate, de brainstorming, de dezbatere;
- Exerciţii-joc: “Ghiceşte din ce întâmplare este! “ Spune mai departe!”, “ Scaunul autorului”;
- Exerciţii de discutarea unei prezentări în Power Point şi pe baza vizionarii fragmentelor din
povești și basm;
- Rezolvarea sarcinilor de pe fişele de evaluare initială si formativa;

1.2. Identificarea Exerciții- joc:

trăsăturilor basmelor/ „Scaunul autorului” Stimularea interesului
poveștilor pe bază de „Spune mai departe” pentru descoperirea trasăturilor
exerciții ; „Explozia stelară” poveștilor

„Cei trei frați” de Frații

Grim
Sarea în bucate”
de Petre Ispirescu
Exemple de învăţare:
-Exerciţii de redare a poveștilor după imagini;
-Exerciţii –joc de identificare a personajelor principale și secundare;
-Exerciţii-joc de evidențiere a trăsăturilor pozitive și negative ale personajelor;
- Exerciţii de observare si analiza a unui film „Un bulgăre de humă”
-Exerciţii – joc tip: „Ştiaţi că...?”, „Cine ştie câştigă!”;
Rebusuri, completarea spatiilor lacunare, asocieri,etc.
-Exerciţii de comprehensiune textuală;
-Exerciţii de analiză şi dezbatere a unei prezentări;
- Exerciţii de caracterizare a personajelor;
- Exerciţii de punctare a trăsăturilor basmelor studiate.

Activizarea continuă a limbajului prin utilizarea expresiilor din povești și

povestiri;
C.S.4.-1-Dezvoltarea M4: Din lumea celor care Stimularea interesului faţă
capacităţii de explicarea nu cuvântă de lectură;
corectă a unor expresii ale „Fricosul” de Emil Gârleanu - Stârnirea curiozităţii faţă
scriitorului; „Căprioara” de Emil de lumea animalelor;
Gârleanu - Dezvoltarea capacității de
„Corbul și vulpea”de La desprindere a mesajului
Fontaine dintr-un text literar;

Exemple de învăţare
- Exerciţii de comprehensiune textuală pe bază de întrebări;
- Exerciţii de integrare a expresiilor in propoziţii;
C.S.4.-2- Dezvoltarea Realizarea fişelor de lectură,
capacităţii de intocmire a cu sarcini diferite -Formarea atitudinii de
fiselor de lectură; a) Selectia unui text dragoste faţă de lectură
b) Desprinderea unor
trăsături
c) Încadrarea expresiilor
in propoziţii
Exemple de învăţare:
- Exerciţii de selecţie a unor pasaje lecturate anterior;
- Exerciţii de analiză a unor comportamente;
- Exerciţii de transcriere;
 - Exerciţii de desprindere a trăsăturilor cardinal şi ordinale a unor personaje;

2. Activizarea continuă a limbajului prin utilizarea expresiilor din povești și

povestiri.
Activizarea continuă a limbajului prin utilizarea expresiilor din povești și
povestiri;
2.1.-Dezvoltarea M4: Din lumea celor care Stimularea interesului faţă
capacităţii de explicarea nu cuvântă de lectură;
corectă a unor expresii ale „Fricosul” de Emil Gârleanu - Stârnirea curiozităţii faţă
scriitorului; „Căprioara” de Emil de lumea animalelor;
Gârleanu - Dezvoltarea capacității de
„Corbul și vulpea”de La desprindere a mesajului
Fontaine dintr-un text literar;

Exemple de învăţare
- Exerciţii de comprehensiune textuală pe bază de întrebări;
- Exerciţii de integrare a expresiilor in propoziţii;
2.2. - Dezvoltarea Realizarea fişelor de lectură,
capacităţii de întocmire a cu sarcini diferite -Formarea atitudinii de
fiselor de lectură; a) Selectia unui text dragoste faţă de lectură
b) Desprinderea unor
trăsături
c) Încadrarea expresiilor
in propoziţii
Exemple de învăţare:
- Exerciţii de selecţie a unor pasaje lecturate anterior;
- Exerciţii de analiză a unor comportamente;
- Exerciţii de transcriere;
- Exerciţii de desprindere a trăsăturilor cardinal şi ordinale a unor personaje;

5. SUGESTII METODOLOGICE
- Metodele de predare-învăţare aplicate în demersul didactic sunt atât tradiţionale, cât şi
alternative:metoda inductivă, problematizarea, învăţarea dirijată şi prin descoperire,
portofoliul, dezbaterea, etc.
- Deşi opţionalul propus vizează şi conţinuturi de extindere, se vor respecta particularităţile
de vârstă ale elevilor, atât în ceea ce priveşte cantitatea informaţiei, cât şi în ceea ce priveşte
metodele de evaluare şi de abordare a temelor propuse.
- De asemenea, în funcţie de nivelul clasei, vor fi anticipate în permanenţă dificultăţile
conţinuturilor ce urmează a fi predate, iar demersul didactic va fi centrat pe beneficiar (elev).

6. REPERE PENTRU EVALUARE

Evaluarea elevilor se va face prin prin chestionare orală, fişe de lucru, probe practice,
realizarea unor portofolii, postere, discutarea unor fragmente din filme, etc.
Se va ţine cont în evaluarea elevilor, de alternarea itemilor obiectivi, semiobiectivi şi
subiectivi in conformitate cu competenţele specifice şi a conţinuturile asociate, prevăzute de
programa şcolară.
Exemple de itemi utilizaţi în aplicarea probelor de evaluare:
- selectarea răspunsului corect, dintr-o alegere multiplă;
- asociere între: noţiuni, enunţuri etc., incluse în coloane diferite;
- completarea propoziţiilor, desenelor, schemelor lacunare, etc.;
- itemi de tipul Adevărat – Fals ;
- completarea unor rebusuri;
- întrebări structurate;
- eseuri structurate;
- realizarea de postere, portofolii, proiecte;
- formularea de ipoteze sau concluzii legate de finalul povestirii;
- caracterizarea personajelor din operele autorului;

7. BIBLIOGRAFIE

● Avasilichioaie, Laura- Literatură universală, Ed. Aula, Bucureşti 2001

● Brais, Aura- Dicţionar de literatură română şi universală, Ed. Coresi, 2006

● Bulboacă, Eleonora- Limba şi literatura română - Modele de cursuri

opţionale, Ed. Nomina, Piteşti, 2009
● Cartojan. N. – Cărtile populare în literatura româneasca, 1938

● Papadima, Ovidiu – Literatura populară, 1968

● Parfene, C. – Compoziţiile în şcoală, EDP, Bucureşti, 1980;

● Şerbanescu, Andra – Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iaşi 2007;