ASISTENȚA PERINATALĂ

ÎN REPUBLICA MOLDOVA
 Etapa preconcepţională este o
perioadă de mare importanţă, ce se
răsfrînge atît asupra rezultatului final al
sarcinii, cît şi asupra sănătăţii viitorului
copil.
 Asistenţa preconcepţională include
un complex de măsuri informativ-
educaţionale, consultativ-diagnostice şi
curativ-profilactice, menite să prevină
sarcinile nedorite şi cu risc sporit.
 Programul perinatal se axează pe
următoarele strategii de implementare:

1. Regionalizarea asistenţei medicale

perinatale.Depistarea şi referirea femeilor
cu risc sporit în naştere la un nivel mai
superior de acordare a asistenţei
perinatale.
2. Ameliorarea asistenţei antenatale, în
naştere şi neonatale.
3. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în
tehnologiile moderne ale asistenţei
antenatale, în naştere şi neonatale.
4. Elaborarea unui sistem de monitorizare şi
evaluare a calităţii asistenţei perinatale.
 Serviciul reproductiv din Republica
Moldova cuprinde şase etape separate de
evaluare, dirijare şi asistenţă medicală:

 preconceptională;
 antenatală;
 intranatală;
 lăuzie;
 neonatală;
 evoluţie.
 La oricare din aceste etape este posibilă
apariţia diverselor probleme şi necesităţi.
Atît mama, cît şi tatăl, fătul sau nou-
născutul necesită o îngrijire complexă,
adeseori costisitoare, care solicită resurse şi
cunoştinţe speciale.
 Regionalizarea asistenţei medicale
perinatale

 Structura asistenţei medicale

perinatale de 3 niveluri organizată
în cadrul unei regiuni geografice
concrete se numeşte regiune de
îngrijire perinatală.
 Programul naţional stabileşte
următoarele nivele de asistenţă
medicală perinatală:
 Nivelul I
 Instituţiile medicale de acest nivel asigură cu
asistenţă medicală de ambulatoriu şi de staţionar
femeile gravide fără antecedente obstetricale
agravante şi maladii extragenitale, în afara unui
risc prognosticat.
 asistarea naşterilor fiziologice la termenele de 38
- 41 săptămîni.
 îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la
naştere de 2500 g şi mai mult
 La nivel de ambulatoriu asistenţa medicală
perinatală e acordată de medicul de familie,
moaşele şi asistentele medicale de profil
perinatal, consultanţii obstetricieni şi pediatri, iar
la nivel de staţionar - secţia obstetrică cu saloane
“mamă-copil” a spitalului raional
 Nivelul I
 În acelaşi timp, toate maternităţile de
nivelul I sunt obligate să dispună de toate
cele necesare pentru acordarea ajutorului
medical în cazurile de urgenţă ce pot surveni
imprevizibil, inclusiv pentru stabilizarea
stării mamei şi a nou-născutului înainte de
transportare
 Echipamentul necesar în aceste scopuri se
va afla în permanenţă în perimetrul sălii de
naşteri
 La acest nivel operaţia cezariană se va
efectua numai în caz de urgenţă şi lipsă a
condiţiilor de transportare maternă
Asistenţa medicală perinatală de nivelul I
se acordă în maternităţile spitalelor
raionale

 Drochia, Donduşeni, Ocniţa, Briceni,

Floreşti, Rîşcani, Glodeni, Făleşti,
Sângerei, Rezina, Teleneşti, Călăraşi,
Şoldăneşti, Aneniii Noi, Ştefan-Vodă,
Căuşeni, Criuleni, Străşeni, Nisporeni,
Cimişlia, Basarabeasca, Ialoveni,
Leova, Cantemir, Comrat, Vulcăneşti,
Taraclia, maternitatea nr. 2 din mun.
Chişinău.
 Pentru funcţionarea calitativă a
nivelului I este necesară
constituirea unui sistem, ce ar
permite, în primul rînd, să fie
depistate gravidele cu risc şi să
se efectueze transportarea lor la
nivelurile II sau III, precum şi
să se asigure accesul gravidelor
în termenele precoce de sarcină
la asistenţa medicală primară
 Nivelul II
 La acest nivel este asigurată asistenţa
medicală perinatală femeilor gravide cu risc
obstetrical moderat, conduita naşterii în
termenele de 32 - 37 săptămîni şi îngrijirea
nou-născuţilor cu o greutate la naştere între
2000 - 2500 g
 Adesea starea fătului şi a femeii la acest
nivel necesită conduita în comun atît a
specialistului obstetrician, neonatolog cît şi
a medicului-internist.
 Astfel de femei vor fi supravegheate în
comun, naşterea va avea loc în maternităţile
dotate cu echipament corespunzător
 Nivelul II
 Toate centrele perinatologice
ale Serviciului Asistenţă
Medicală Perinatală de nivelul II
vor cumula funcţiile centrelor de
asistenţă perinatală de nivelul I
din teritoriul în care sunt
amplasate
 Nivelul II
 Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este
efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ
specializat şi spitalicesc.
 La nivel de ambulatoriu gravidele sunt
supravegheate în secţia consultativă de
perinatologie din Centrul Perinatologic de nivel
II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai
cabinetelor specializate, prematuritate, sterilitate
internist, genetician, medicul-psiholog diagnostic
prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către
jurist.
 Asistenţa spitalicească este acordată în secţia
obstetrică, secţia patologie a sarcinii, secţia
reanimare, terapie intensivă şi îngrijire a nou-
născuţilor şi prematurilor (> 1800 g) şi secţia
pediatrie generală a spitalului raional.
 Nivelul III
 La acest nivel sunt asigurate cu asistenţă
medicală perinatală femeile cu risc obstetrical
înalt, conduita naşterii la termenul de gestaţie de
22 - 32 săptămâni şi îngrijirea nou-născuţilor cu o
greutate la naştere sub 2000 g.
 Asistenţa medicală perinatală de nivelul III este
asigurată de Centrul Perinatologic al IMSP
Centrul Mamei si Copilului (în continuare –
IMSP CMşiC), cu titlu de Centru Perinatologic
de nivelul III pentru întreaga ţară şi
concomitent Centru Perinatologic de nivelul
II pentru sectoarele limitrofe ale
municipiului Chişinău.
 Nivelul III
 Centrul Perinatologic de nivelul III al IMSP CMşiC
funcţionează în calitate de instituţie republicană
centrală, unde sunt repartizate şi spitalizate
gravidele şi nou-născuţii cu complicaţii perinatale
importante, conduita cărora necesită cunoştinţe
şi deprinderi profesionale profunde şi asigurare
cu echipamentul respectiv
 Asistenţa medicală perinatală de nivelul III
constă din asistenţa de policlinică şi asistenţă
spitalicească.
 Asistenţa de policlinică e prestată de Policlinica
Republicană pentru Femei, Centrul Naţional
Ştiinţifico-Practic de Reproducere Umană,
Genetică Medicală şi Planificare Familială,
Policlinica Republicană pentru Copii
 Nivelul III
Asistenţa spitalicească se prestează în maternitatea IMSP
IMşiC:
 secţia internare
 secţia obstetrică
 secţia observaţie
 secţiile specializate patologie a gravidităţii
 secţia reanimare a nou-născuţilor
 secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire
continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia
intensivă a prematurului cu masa între 500 - 1499 g,
secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult, secţia
patologia nou-născuţilor
 secţia neurologie a nou-născuţilor, secţia chirurgicală
de corecţie a viciilor, echipa de transportare a
gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II).
 Îmbunătăţirea asistenţei medicale
antenatale

Scopurile îngrijirii antepartum sunt:

 asigurarea unei stări de sănătate fizică şi
emoţională optimă pentru mamă şi copil pe
perioada sarcinii prin efectuarea unor adaptări
fiziologice şi psihologice necesare;
 furnizarea informaţiei adecvate femeii
însărcinate, familiei privind procesul de adaptare
în sarcină şi travaliu, insuflarea sentimentului de
încredere că vor putea face faţă stresului
puerperal;
 acordarea de sprijin femeii gravide şi întregii
familii în obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor,
care le vor permite să capete încredere în
capacitatea lor de a iniţia îngrijirea copilului.
 Pentru atingerea acestor scopuri se vor
implementa următoarele tehnologii:

 asigurarea tuturor gravidelor cu

asistenţă medicală antenatală în egală
măsură în baza medicului de famiie;
 Organizarea luării precoce în evidenţă a
femeii gravide pînă la 12 s.g.
 “Carnetul medical perinatal”,
implementat la scară naţională, în care
gravida va înregistra toate examinările
cît şi senzaţiile provocate de sarcină;
 Pentru atingerea acestor scopuri se vor
implementa următoarele tehnologii:
 Gravidograma (în care se va înregistra dezvoltarea
intrauterină a fătului) de către toate serviciile de
asistenţă medicală antenatală pentru depistarea
retardului de dezvoltare intrauterină;
 Educaţia familiei pe problemele planificării
familiale şi sănătăţii reproductive În acest scop
este deosebit de importantă buna funcţionare a
cabinetelor planificare familială, secţiilor
consultative de perinatologie şi a Centrul Naţional
Ştiinţifico-Practic de Reproducere Umană, Planificare
Familială şi Genetică Medicală (CNŞPRUPMşiGM) la
toate cele trei niveluri ale Serviciului Asistenţă
Medicală Perinatală
 Pentru atingerea acestor scopuri se vor
implementa următoarele tehnologii:

 alimentaţia pe parcursul sarcinii (a fost elaborat

ghidul privind alimentaţia pe parcursul sarcinii, naşterii,
alăptării la sân);
 Organizarea administrării acidului folic
preconcepţional şi în primele 12 s.g. (profilaxia viciilor
congenitale);
 Administrarea preparatelor de Fe pentru profilaxia
anemiei în sarcină;
 recomandări femeilor gravide privind luarea măsurilor
concrete în cazurile de urgenţe obstetricale (ele
sunt incluse în “Carnetul medical perinatal” şi „Ghidul
practic în asistenţa antenatală pentru medicii de
familie”). Această informaţie este de asemenea adusă
la cunoştinţa femeilor gravide de către medicul de
familie şi specialistul obstetrician-ginecolog al secţiilor
consultative;
 Pentru atingerea acestor scopuri se vor
implementa următoarele tehnologii:

 Organizarea screeningului antenatal al viciilor

congenitale (screeningul USG a maladiei Down la
femeile cu vîrsta > 35 ani);
 instruirea antenatală a familiei (şcoala mamei şi şcoala
tatălui), suportul psiho-emoţional şi social al gravidelor,
elaborarea unui compendiu de instruire pentru moaşe şi
medicul de familie;
 organizarea activităţii cabinetelor diagnostic
prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic),
sănătate reproductivă (fertilitate, sterilitate,
prematuritate), precum şi a cabinetelor consult medico-
genetic, psihologic şi juridic în cadrul secţiilor consultative
de perinatologie ale centrelor perinatologice, aflate în
subordonarea Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de
nivelul II;
 administrarea hormonilor (dexametazonei) în
profilaxia detresei respiratorii la prematuri;
 depistarea şi tratamentul bacteriuriei
asimptomatice;
 postnatal – pachetul de asistenţă a familiei
(asistenţa neonatală de urgenţă şi tratamentul
pneumoniei comunitare).
 Asistenţa în naştere

În acest scop se implementează următoarele tehnologii:

 suportul psiho-emoţional al femeii în naştere: persoana de
suport este aleasă de femeie, care, de obicei, este un membru al
familiei cu pregătire preventivă sau un lucrător medical;
 Partograma recomandată de OMS/UNICEF;
 demedicalizarea procesului de naştere, se exclud procedeele
agresive;
 vacuum-extracţia ca modalitate de prevenire a hipoxiei
intrauterine şi a travaliului prolongat (se va efectua la toate
nivelurile);
 monitorizarea contracţiilor cordului fetal(cardiomonitoring
fetal) (la nivelurile II – III gravidele cu risc sunt supuse
monitorizării selective a contracţiilor cordului fetal).
 standarde sanitaro-igienice modificate (se elaborează noi
standarde sanitaro-igienice pentru maternitatea mamă-copil);
 metode eficiente de profilaxie a infecţiilor nosocomiale;
 asistenţa calificată şi neonatală imediată, asistenţa obstetricală
de urgenţă;
 antibioticoterapia în ruperea precoce prenatală a pungii
amniotice;
 antrenarea largă a membrilor familiei (tată, bunică, bunel) în
îngrijirea nou-născutului.
 Ameliorarea asistenţei medicale
neonatale

Perioada post-partum este importantă atât pentru

mamă, cât şi pentru prunc din cauza adaptărilor
fiziologice ce se produc în acest răstimp. De aceea
îngrijirea lăuzei şi nou-născutului în perioada
post-partum va fi continuă şi va include mai multe
măsuri:
 îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi concepută
ca o unitate integrală “mamă-prunc”. Nou-
născutul poate fi calificat drept “pacient aparte”
doar în cazul unor patologii;
 Crearea condiţiilor pentru promovarea
rooming-ului (aflarea în comun a mamei şi nou-
născutului) în toate maternităţile;
 aplicarea precoce la sân conform celor 10 paşi,
recomandaţi de OMS/UNICEF (imediat după ce s-
a constat cu certitudine că respiraţia a fost iniţiată
normal, pruncul e necesar să fie adus mamei
pentru alăptare);
 profilaxia hipotermiei prin monitorizarea
permanentă a temperaturii nou-născuţilor
prematuri cu greutatea sub 2000 g (pruncul va fi
protejat de răcire excesivă, fiind bine uscat şi
învelit);
 implementarea metodei de îngrijire şi încălzire
a prematurilor “piele la piele” – metoda
Kangoroo;
 aprobarea unui model unic de resuscitare şi
tratament al sindromului detresei respiratorii
în centrele de nivelul II şi III (fiecare sală de naşteri
va fi dotată cu utilaj corespunzător pentru
resuscitarea neonatală, inclusiv cu echipament
special pentru resuscitare);
 crearea secţiei reanimare, terapie intensivă şi
îngrijire a nou-născuţilor la nivelul II interraional;
 crearea condiţiilor de îngrijire delicată,
inofensivă şi umană a nou-născuţilor cu retard de
creştere intrauterină, pruncilor bolnavi şi a
prematurilor cu greutatea sub 2000 g la nivelurile II
şi III;
 aprobarea unui model unic de diagnostic al
infecţiei intrauterine şi afecţiunilor hipoxice ale
sistemului nervos central la nou-născuţi, a
protocoalelor de profilaxie a infecţiei nosocomiale;
 transportul “in utero” ca mod prioritar de
transportare în centrul de referinţă, unde există
condiţii de îngrijire a prematurilor. Este necesar să
se conştientizeze importanţa evidenţierii şi
transportării femeilor gravide cu naştere prematură
în aceste centre;
 aprobarea unui model unic de îngrijire umană
a nou-născutului şi, în special, a celor cu greutate
mică la naştere;
 Screening-ul nou-născuţilor pentru depistarea
fenilcetonuriei şi hipotireozei în Centrul Naţional
Ştiinţifico-Practic de Reproducere Umană, Planificare
Familială şi Genetică Medicală (CNŞPRUPMşiGM),
reieşind din considerentele că fenilcetonuria se
înregistrează în proporţie de 1:4000, iar hipotireoza
- 1:5000 nou-născuţi.
 monitorizarea viciilor congenitale în perioada
antenatală şi la nou-născuţi cu colectarea datelor în
Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Reproducere
Umană, Planificare Familială şi Genetică Medicală
(CNŞPRUPMşiGM).
 Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor medicale în
tehnologiile bazate pe dovezi ştiinţifice

 În domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor:

 a fost elaborat un program de instruire pe problemele
asistenţei antenatale, în naştere şi neonatale;
 vor fi elaborate şi publicate materiale pentru
instruirile antanatale, intranatale şi neonatale, auditul
perinatal, management perinatal;
 a fost organizat, în special, instruirea formatorilor
naţionali cu suportul specialiştilor străini. Formatorii
vor fi pregătiţi din rândurile colaboratorilor catedrelor
USMF “N.Testemiţanu” şi Colegiului Medical din municipiul
Chişinău;
 au fost revăzute şi fortificate pe principiile medicinei
bazate pe dovezi ştiinţifice Ghidurile naţionale în
perinatologie, ce vor reflecta politica naţională în
perinatologie. Ghidurile au fost consultate de experţii
internaţionali şi vor fi elaborate în conformitate cu
recomandările OMS. Ele vor servi drept călăuză în
implementarea Programului naţional de perinatologie;
 au fost şi se va continua elaborarea protocoalelor de
îngrijire şi tratament în asistenţa ante-, intra-, post- şi
neonatale;
 vor fi elaborate, în comun cu USMF “N. Testemiţeanu”
şi Ministerul Sănătăţii, Programele de instruire în
perinatologie pentru medicii de familie, ce
urmează a fi integrate în pregătirea medicilor
generalişti, obstetricieni şi neonatologi prin rezidenţiat.
De asemenea, pentru asistentele medicale şi moaşe,
lucrătorii medicali cu studii superioare sunt preconizate
cursuri de instruire integrate în programele de studiu
ale colegiilor medicale. Se impune pregătirea
specialiştilor perinatologi şi psihologi, care va fi
integrată în programele USMşiF “N.Testemiţanu”;
 va fi elaborată curicula pentru asistenta perinatală a
medicului de familie;
 va fi finisată formarea unui sistem electronic de
monitorizare permanentă a sistemului de asistenţă
medicală perinatală.
 Formarea unui sistem de informare-educare-
comunicare prevede

 Serviciile orientate către familie şi

cele orientate către comunitate
încurajează autoîngrijirea, inclusiv
adaptarea tehnicilor îmbunătăţite de
îngrijire şi solicitarea adecvată a
asistenţei în caz de afecţiune.