VIOLENTA

• VIOLENŢA AMENINŢĂ NU DOAR ŞANSELE DE

SUPRAVIEŢUIRE ȘI SĂNĂTATEA COPIILOR, CI ȘI
BUNĂSTAREA LOR EMOŢIONALĂ ȘI
VIITOARELE PERSPECTIVE. ACTELE DE
VIOLENŢĂ LA CARE UN COPIL ESTE SUPUS
SAU MARTOR LA O VÂRSTĂ FRAGEDĂ, ATUNCI
CÂND CREIERUL ȘI CORPUL SE AFLĂ LA O
ETAPĂ IMPORTANTĂ A DEZVOLTĂRII, POT
PROVOCA DAUNE PE TOT PARCURSUL VIEȚII.
ACESTEA AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA FIZICĂ ȘI
MINTALĂ A COPIILOR, LE COMPROMIT
CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ȘI A SOCIALIZA, ȘI
LE SUBMINEAZĂ DEZVOLTAREA CA ADULȚI
FUNCȚIONALI ȘI PĂRINȚI BUNI MAI TÂRZIU ÎN
VIAȚĂ.
ÎNTRUCÂT CAZURILE DE VIOLENŢĂ SUNT RAREORI RAPORTATE AUTORITĂȚILOR, IAR
SERVICIILE PENTRU VICTIME SUNT LIMITATE, ACEȘTI BĂIEȚI ȘI FETE NU
ÎNTOTDEAUNA PRIMESC ASISTENȚA DE CARE AU NEVOIE. DE ALTFEL, PUȚINI PĂRINȚI
AU CUNOȘTINȚELE ȘI ABILITĂȚILE NECESARE PENTRU A-ȘI EDUCA COPIII ÎNTR-O
MANIERĂ POZITIVĂ.
• ABANDONUL ȘI INSTITUȚIONALIZAREA COPIILOR SUNT, DE ASEMENEA, FORME DE
VIOLENŢĂ. IAR COPII INSTITUȚIONALIZAȚI SUNT PERCEPUŢI CA FIIND DEOSEBIT DE
VULNERABILI.
• VIOLENȚA SE REGĂSEȘTE ȘI ÎN ȘCOLI. EXISTĂ ÎNGRIJORĂRI CU PRIVIRE LA
INTIMIDAREA ÎN ȘCOLI, APROAPE 60% DINTRE ADOLESCENŢI FIIND IMPLICAȚI ÎN
CEL PUŢIN O BĂTAIE ÎN ULTIMUL AN ȘI/SAU HĂRȚUIȚI CEL PUȚIN O DATĂ ÎN
ULTIMELE CÂTEVA LUNI
• MAI MULT DE O TREIME DINTRE ELEVII DE 13-15 ANI DIN ȘCOLILE DIN MOLDOVA AU
RAPORTAT CĂ AU FOST IMPLICAȚI ÎN CEL PUȚIN O BĂTAIE ÎN ULTIMUL AN SAU AU
FOST HĂRȚUIȚI CEL PUȚIN O DATĂ ÎN ULTIMELE CÂTEVA LUNI.
• DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, SE POATE CONSIDERA CĂ
VIOLENŢA ESTE VIOLAREA GENERALĂ A DREPTURILOR
FIINŢEI UMANE: DREPTUL LA VIAŢĂ, LA SECURITATE, LA
DEMNITATE ŞI LA INTEGRITATE FIZICĂ ŞI MENTALĂ. ÎN SENS
GENERAL, EA DESEMNEAZĂ FOLOSIREA FORŢEI FIZICE SAU A
ALTOR MIJLOACE PERSUASIVE, PENTRU A ADUCE PREJUDICII
UNOR BUNURI, SAU O VĂTĂMARE A INTEGRITAŢII UNEI
PERSOANE. IN ACEST SENS, UN ACT DE VIOLENŢĂ ARE, DE
CELE MAI MULTE ORI, UN CARACTER PREMEDITAT, FIIND
ELABORAT CU INTENŢIE SAU SEMNIFICÂND INTENŢIA DE A
PRODUCE O SUFERINŢĂ SAU UN PREJUDICIU FIZIC ALTEI
PERSOANE. TERMENUL POATE FI CORELAT CU CEL DE
DELINCVENŢĂ, CARE DESEMNEAZĂ TOTALITATEA
CONDUITELOR CARE ÎNCALCĂ NORMA JURIDICĂ, AVÂND
DREPT NUCLEU NOŢIUNEA DE INFRACŢIUNE SAU DELICT
• VIOLENTA FIZICA
• POATE CEA MAI SESIZABILA MANIFESTARE A VIOLENTEI ESTE CEA FIZICA, IN CARE
AGRESORUL MANIFESTA COMPORTAMENTE MENITE SA PROVOACE VATAMAREA CORPORALA
ORI SA DEGRADEZE SANATATEA VICTIMEI.
• DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, VIOLENTA REPREZINTA VIOLAREA DREPTURILOR OMULUI:
DREPTUL LA VIATA, LA SECURITATE, LA DEMNITATE SI LA INTEGRITATEA FIZICA SI MENTALA.
• VIOLENTA FIZICA POATE LUA DIVERSE FORME: LOVIRE, IMBANCIRE SAU IMPINGERE,
TRANTIRE, LOVITURI CU PUMNUL, PALMA SAU PICIORUL, RASUCIRI ALE MAINILOR, TRAGERE
DE PAR, PROVOCAREA DE VANATAI, INTEPARE, TAIERE, ARDERE, STRANGULARE, MUSCARE,
IZBIREA DE PERETI, MOBILA SAU ALTE OBIECTE, DESFIGURAREA IN ORICE FORMA SI DE
ORICE INTENSITATE, INCLUSIV REZULTATUL UNOR ACCIDENTE PRIN OTRAVIRE, INTOXICARE,
FOLOSIREA OBIECTELOR CONTONDENTE, SUPUNEREA LA EFORTURI FIZICE EPUIZANTE SAU
LA ACTIVITATI CU GRAD MARE DE RISC PENTRU VIATA SAU SANATATE SI INTEGRITATE
CORPORALA A VICTIMEI.
• VIOLENTA PSIHOLOGICA
• INSA APROAPE INTOTDEAUNA, VIOLENTA FIZICA ESTE INSOTITA DE VIOLENTA PSIHOLOGICA, CU
COMPONENTA VERBALA SI EMOTIONALA, MULT MAI SUBTILA SI MAI GREU DE DEMONSTRAT,
INSA CU CONSECINTE LA FEL DE NOCIVE CA VIOLENTA FIZICA.
• VIOLENTA PSIHOLOGICA AFECTEAZA MINTEA VICTIMEI, FACAND-O SA SIMTA LIPSITA DE
VALOARE SI NEPUTINCIOSA IN ORICE SITUATIE. VIOLENTA PSIHOLOGICA PRECEDE SI
ACOMPANIAZĂ CELELALTE FORME DE VIOLENTA/ABUZ, DAR SE POATE MANIFESTA SI IZOLAT.
• ABUZUL PSIHOLOGIC SE POATE MANIFESTA ATAT PRINTR-O SERIE DE COMPORTAMENTE CE
TERORIZEAZA VICTIMA, CU INTENTIA DE A IZOLA PERSOANA ABUZATA, DE A O DESCURAJA, DE A
O FACE SA SE SIMTA PROST, INDEZIRABILA, INSIGNIFIANTA, LIPSITA DE IMPORTANTA, SLABA,
NEIUBITA, IN PERICOL SAU LIPSIT DE VALOARE SI A-I DISTRUGE INCREDEREA IN SINE DACA NU
INDEPLINESTE NEVOILE/DORINTELE ALTCUIVA.
• VIOLENTA PSIHOLOGICA SE MANIFESTA PENTRU A CONTROLA SI MANIPULA, PRIN ATACURI
VERBALE SAU AMENINTARI EMOTIONALE, PERSOANA AGRESATA CU SCOPUL DE A OBTINE
BENEFICII SAU PENTRU SIMPLA PLACERE A AGRESORULUI.
• VIOLENTA VERBALA
• ALATURI DE VIOLENTA FIZICA SI CEA PSIHOLOGICA, AGRESORII RECURG SI LA VIOLENTA
VERBALA, PRIN FOLOSIREA UNUI TON AGRESIV ORI BATJOCOR, BRUTAL, CU INSULTE,
INTIMIDARI, AMENINTARI, CUVINTE SI EXPRESII DEGRADANTE SI UMILITOARE.
• POATE MAI PUTIN REMARCATE SI COMBATUTE IN SPATIUL PUBLIC SUNT TIPURILE DE VIOLENTA
SPIRITUALA, SEXUALA ORI ECONOMICA, CE ADUC UN DISCONFORT VICTIMEI, IZOLAND-O DACA
NU SE CONFORMEAZA UNOR COMPORTAMENTE CONSIDERATE DE AGRESOR DEZIRABILE.
• INDIFERENT DE TIPUL DE VIOLENTA LA CARE ESTE SUPUSA VICTIMA, PENTRU DEPASIREA
SITUATIEI, SE RECOMANDA INLATURAREA FACTORILOR DE STRES CARE CAUZEAZA ABUZURILE
SI TERAPIA CU UN SPECIALIST .
• CUM RECUNOSTI VIOLENTA PSIHOLOGICA?
• AGRESORII RECURG LA IMPUNEREA VOINTEI SAU CONTROLULUI, PROVOCAREA DE STARI DE TENSIUNE SI SUFERINTA
PSIHICA IN ORICE MOD SI PRIN ORICE MIJLOC.
• AMENINTAREA VERBALA, SANTAJUL, MANIPULAREA, INVINOVATIREA, INTIMIDAREA, REFUZUL DE A COOPERA SI A FACE PE
PLAC VICTIMEI, RIDICULIZAREA IN PUBLIC, CRITICAREA SI UMILIREA VICTIMEI, VIOLENTA MANIFESTATA ASUPRA
OBIECTELOR SAU ANIMALELOR, SUPRAINCARCAREA CU RESPONSABILITATI, AFISARE OSTENTATIVA A ARMELOR, NEGLIJARE,
SAU, DIMPOTRIVA, CONTROLUL VIETII PERSONALE, ACTE DE GELOZIE, URMARIRE, SUPRAVEGHERE A LOCUINTEI, LOCULUI
DE MUNCA SAU A ALTOR LOCURI FRECVENTATE DE VICTIMA, APELURI TELEFONICE FRECVENTE, LA ORE NEPOTRIVITE
MENITE SA CREEZE TEMERE, CONSTRANGERILE DE ORICE FEL, SUNT DOAR CATEVA DINTRE MANIFESTARILE VIOLENTEI
PSIHOLOGICE.
• MANIFESTARILE VIOLENTEI PSIHOLOGICE POT VARIA DE LA IGNORANTA COMPLETA, LA OSTILITATE EXPRIMATA VADIT, PANA
LA GRIJA EXCESIVA, MENITA SA INGRADEASCA UNELE ACTIVITATI ALE VICTIMEI. IN MAJORITATEA CAZURILOR, VICTIMA SE
INVINOVATESTE SI NEAGA ABUZUL PSIHOLOGIC, FIIND FRECVENT MANIPULATA SI AMENINTATA CU DESPARTIREA, IAR ACEST
LUCRU O FACE SA RAMANA IN RELATII TOXICE DIN CARE CU GREU POATE IESI FARA AJUTOR SPECIALIZAT.
• VIOLENTA PSIHOLOGICA SE POATE MANIFESTA ATAT IN CADRUL UNUI CUPLU, SAU IN FAMILIE, CAT SI LA SERVICIU, LA
SCOALA, DAR SI IN ALTE CONTEXTE SOCIALE, ATAT LA ADULTI, CAT SI LA COPII.
• DE REGULA ASOCIATA CU O ACTIUNE, VIOLENTA PSIHOLOGICA SE POATE MANIFESTA SI PRIN LISTA DE ACTIUNE IN UNELE
SITUATII, DE PILDA, IGNORAREA DECIZIILOR PERSOANEI ABUZATE.
• NU IN ULTIMUL RAND, DESI VIOLENTA PSIHOLOGICA ESTE MANIFESTATA LA NIVEL MENTAL, EXISTA TOTUSI O SERIE DE
MANIFESTARI FIZICE PE CARE PERSOANA AGRESATA LE POATE RESIMTI, PRINTRE ACESTEA SE NUMARA SIMPTOME FIZICE
PRECUM: DURERI MUSCULARE, OBOSEALA, DURERI DE CAP, PROBLEME LA NIVELUL SISTEMULUI DIGESTIV
• SIMPTOME ALE VIOLENTEI PSIHOLOGICE
• VICTIMELE ABUZULUI EMOTIONAL DEZVOLTA O NEINCREDERE IN SINE,
ANXIETATE, AU UN SENTIMENT DE CULPABILITATE, SE CONFRUNTA CU FRICA DE
ABANDON SI SUNT PREDISPUNE LA A ADEZVOLTA DIFERITE BOLI.
• ACESTEA PREZINTA UN INTERES SCAZUT FATA DE CEEA CE SE PETRECE IN JURUL
LOR, SE IZOLEAZA, EVITA CONTACTUL CU ALTI OAMENI, MANIFESTA UN
COMPORTAMENT DEFENSIV, INREGISTREAZA PERFORMANTE SCAZUTE LA
SCOALA SAU LA SERVICIU, SE CONFRUNTA CU DEPRESIE SAU ANXIETATE,
TULBURARI ALE SOMNULUI, CONSUMUL DE DROGURI SI ALCOOL, INCEP SA AIBA
REACTII EXACERBATE DE TEAMA, MANIE ORI MANIFESTA TENDINTE DE
AUTODISTRUGERE SI CHIAR SUICID.