PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA LUCRĂRII:
Lucrul cu harta la clasă sau în adăpost. Pregătirea
datelor necesare deplasării în teren după azimut
CERINȚE:
-Lucrul cu harta;
-Deplasarea în teren după un azimut;
-Pregătirea datelor necesare deplasării în teren
după azimut.
ABSOLVENT
Elev Constantin
Topografie Militară

Topografia militară este o ramură a cartografiei

care se concentrează pe producerea de hărți și alte
evidenţe geospațiale necesare planificării și
desfăşurării operațiunilor militare. Scopul
principal al topografiei militare este de a furniza
informații și date geografice exacte și precise
pentru a ajuta forțele militare să planifice și să
execute operațiunile lor.
Terenul si importanta lui in lupta

1. Elementele topografice ale terenului. Prin

notiunea de teren se intelege o portiune
oarecare de pe suprafata Pamantului,
cuprinzand toate neregularitatile suprafetei
terestre si totalitatea obiectelor naturale sau
artificiale existente pe aceasta.
• Relieful este notiunea prin care se intelege conformatia
suprafetei terestre cu toate neregularitatile sale ce se prezinta
sub forma de ridicaturi sau de adancituri mai mult sau mai
putin accentuate, constand dintr-o combinatie de
neregularitati de forme foarte variate.
• Dintre cele doua elemente topografice ale terenului relieful
are o importanta mare din punct de vedere militar, deoarece
conditioneaza in mod deosebit desfasurarea diferitelor actiuni
de lupta ale trupelor.
 Lucrul cu Harta

Hartile topografice militare

Cunostinte generale despre hartile topografice militare
Necesitatea de a se intocmi harti sau planuri ale unor zone
mai intinse sau mai reduse de pe suprafata pamantului a
existat din cele mai vechi timpuri. Nevoia oamenilor de a
studia anumite portiuni de pe suprafata terestra, fara a se
deplasa in teren, a favorizat in mare masura si a stimulat
neincetat perfectionarea metodelor si tehnica intocmirii
hartilor.
 Primele harti au fost simple desene aproximative ale
terenului si ale detaliilor aflate pe acesta.
Cu timpul insa, odata cu dezvoltarea stiintei si a
tehnicii, precizia si continutul hartilor s-au imbunatatit
incontinuu. Dezvoltarea comertului si a navigatiei pe
mari si oceane, cerintele mereu mai insistente ale armatelor,
precum si anumite nevoi politice, sociale si economice au
impulsionat si mai mult perfectionarea tehnicii si a
metodelor de intocmire a hartilor.
 Lucrul cu harta la clasa sau in adapost

În determinarea distantelor a fost prezentată diferite

procedee de masurare, de determinare sau de apreciere a
distantelor in teren. Spre deosebire de aceste procedee, harta
topografica ofera posibilitatea determinarii distantelor intr-un
timp scurt, cu eforturi minime is fara a parcurge terenul.
 Acest fapt constituie un mare avantaj, daca se are in
vedere rapiditatea cu care este necesar sa se execute unele
misiuni de lupta, cum sunt de exemplu:
-stabilirea distantelor pana la tinte sau alte obiective
-descoperite de catre observatori in dispozitivul de lupta al
trupelor inamice,
-pregatirea datelor pentru deplasarea in teren dupa azimut,
-stabilirea latimii unui curs de apa, determinarea distantelor
dintre diferite obiective in localitati.
• Pe timpul ducerii actiunilor de lupta, harta constituie, in
majoritatea cazurilor, unica posibilitate de a determina
distantele dintre detaliile din teren sau obiectivele situate in
zona ocupata de trupele inamice.
 Determinarea distantelor cu ajutorul hartii consta in
masurarea pe harta a distantei grafice dintre detaliile sau
obiectivele in cauza si aflarea distantei naturale (din teren)
corespunzatoare, cu ajutorul scarii hartii.
 Determinarea pe harta a distantelor se poate executa
prin mai mult procedee, ce se aleg in functie de timpul si de
instrumentele avute la dispozitie si de precizia ce se urmareste a
fi obtinuta.
Procedeele care se descriu in continuare asigura o suficienta
precizie intr-un timp scurt, daca sunt aplicate corect si cu atentie.
• Determinarea distantelor cu ajutorul scarii numerice
• Determinarea distantelor cu ajutorul scarii grafice simple
• Corectia de relief
• Determinarea cotelor si a diferentelor de nivel
• Determinarea vizibilitatii intre doua puncte
• Determinarea vizibilitatii prin procedeul triunghiului
• Determinarea vizibilitatii cu ajutorul profilului simplificat
• Determinarea pe harta a pozitiei obiectivelor
 AZIMUTUL

Azimutul Cu ocazia orientarii in teren, directiile spre

detaliile de planimetrie sau de relief se indica de regula fata de
punctele cardinale. In aceasta situatie, drept directie origine se ia
directia nord fata de care se masoara unghiurile orizontale spre a
determina diferitele directii din teren. Se numeste azimut unghiul
orizontal pe care-l face intr-un punct de pe suprafata terestra
directia nord a meridianului cu o directie oarecare din teren.
 Determinarea Unui Azimut Cu Ajutorul Busolei
• Determinarea azimutului magnetic al unei directii date Pentru a putea
determina cu ajutorul busolei azimutul magnetic al unei directii date se
procedeaza in felul urmator:
• - militarul se intoarce cu fata spre detaliul din teren al carui azimut magnetic
urmeaza a fi determinat;
• - se ridica busola in pozitie orizontala la inaltimea aproximativa a ochilor, se
deblocheaza acul magnetic si se roteste busola in plan orizontal pana cand
varful nordic al acului magnetic ajunge in dreptul gradatiei zero de pe
cadran;
• - se roteste capacul busolei si se vizeaza prin dispozitivul de vizare
(crestatura-catare) detaliul din teren, avandu-se griija ca acul magnetic sa se
mentina pe gradatia zero a cadranului;
• - se citeste pe cadran gradatia din dreptul indicelui catarii, aceasta fiind chiar
valoarea azimutului magnetic al directiei date. In exemplul de pe figura 58,
valoarea azimutului magnetic al directiei catre pomul rotat este de 45º sau
7-50.
• Determinarea unei directii dupa azimutul magnetic dat sau cunoscut.
• Cu ocazia deplasarilor in teren dupa azimut, la indicarea unor obiective
sau in diverse alta situatii, se iveste frecvent necesitatea de a determina o
directie necunoscuta in teren, dar al carei azimut magnetic este dat sau
cunoscut.
• In asemenea cazuri se procedeaza astfel:
• - se roteste capacul busolei pana cand indicele catarii se suprapune peste
valoarea azimutului magnetic dat sau cunoscut;
• - se ridica busola intr-o pozitie orizontala la inaltimea aproximativa a
ochilor si se deblocheaza acul magnetic;
• - militarul se intoarce cu busola in mana pana cand ajunge intr-o pozitie in
care varful nordic al acului magnetic se suprapune peste gradatia zero de
pe cadran;
• - mentinand acul magnetic pe zero cadranului, se vizeaza prin dispozitivul
de vizare (crestatura-catare) un detaliu din teren, determinandu-se astfel
directia al carei azimut magnetic a fost dat sau cunoscut.
• Deplasarea in teren dupa azimut
• Continutul, succesiunea si tehnica deplasarii in teren dupa
azimut In diversele situatii de lupta se ivesc deseori cazuri
cand priceperea militarului de a se deplasa dupa azimut este
de mare importanta pentru asigurarea indeplinirii cu succes a
unei anumite misiuni ordonate.
• Pregatirea datelor necesare deplasarii in teren dupa azimut
• De regula datele necesare deplasarii in teren dupa azimut se
comunica in acelasi timp cu darea misiunii de lupta, ramanand
doar sa se organizeze deplasarea.
• Cu toate acestea se poate intampla ca sa se indice numai
punctul de plecare si cel de sosire. In astfel de cazuri,
pregatirea propriu-zisa a tuturor datelor necesare executarii
deplasarii in teren dupa azimut ii revine chiar celui care
urmeaza sa indeplineasca misiunea.
 APARATURA TOPOGRAFICĂ/ ARTILERISTICĂ UTILIZATĂ
• Busola BI 69 servește la:
• determinarea punctelor cardinale;
• măsurarea azimutului magnetic al unei direcții;
• orientarea harții;
• deplasarea în teren după un azimut magnetic dat.
Goniometrul – Busolă
Goniometrul-busolă face parte din grupa aparatelor
pentru conducerea focului și servește la:
• Măsurarea unghiurilor orizontale și verticale;
• Măsurarea distanței de la 50 la 400 m;
• Executarea turului de orizont orientat și neorientat;
• Indicarea obiectivelor;
• Măsurarea azimutului magnetic (Am) și a gismentului (G) unei
direcții;
• Îndreptarea pieselor și aparatelor pe derecția de bază;
• Executarea lucrărilor topogeodezice.
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE