MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

ȘCOALA MILITARĂ DE MAIȘTRII MILITARI ȘI SUBOFIȚERI

A FORȚELOR TERESTRE ”BASARAB

PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNDRUMĂTOR

ABSOLVENT
Surlan Radu
 TEMA LUCRĂRII:
 RIDICAREA TOPOGRAFICĂ A UNEI SUPRAFEȚE

 CERINȚE:
 Drumuirea deschisă
 Drumuirea închisă
 Intersecția directă
 Intersecția înapoi
 DRUMUIREA

 Drumuirea este procedeul prin care se determină

coordonatele unui punct plecând de la coordonatele unui
punct inițial și măsurând unghiurile orizontale dintre
laturi și lungimile laturilor liniei poligonale ce unește
punctul inițial cu punctul de determinat. În acest scop se
determină pintr-o serie de radieri succesive coordonatele
vârfurilor conturului poligonal ce leagă punctul de
determinat de punctul cunoscut. Pentru verificare , linia
poligonală este prelungită până la alt punct de coordonate
cunoscute.
 Principipiul procedeului
 Drumuirea constă în determinarea coordonatelor unui punct, plecând
de la un punct de coordonate cunoscute, măsurând unghiurile
orizontale dintre laturi (gismentele acestora) și lungimea laturilor.
 În funcție de forma conturului poligonal, de numărul și dispunerea
punctelor de sprijin, se deosebesc următoarele feluri principale de
drumuire: deschisă, închisă și suspendată.
 drumuirea deschisă reprezintă o linie frântă care se sprijină cu
capetele sale pe punctele cunoscute A și B și pe direcțiile de orientare
AM și BN
Drumuirea închisă începe și se termină pe același
punct de sprijin. Schema unei astfel de drumuiri
reprezintă un contur poligonal închis ale carui vârfuri
sunt punctele drumuirii.
INTERSECȚIA
Intersecția se bazează pe măsurători de unghiuri orizontale executate în
punctele cunoscute pe punctul de determinat sau invers.
În funcție de locul unde se instalează aparatul cu ajutorul căruia se măsoară
unghiurile se deosebesc:
- Intersecția directă
- Intersecția inversă
- Intersecția combinată

Intersecția se poate executa cu aparatul orientat sau neorientat.

 INTERSECȚIA DIRECTĂ

 Principiul procedeului

 Intersecția directă constă în determinarea coordonatelor unui punct staționat

în trei puncte de coordonate cunoscute din care vizează punctul de
determinat
 Pot exista două situații:
 - între punctele cunoscute există vizibilitate reciprocă.
 - între punctele cunoscute nu există vizibilitate reciprocă, dar dintre ele se
vede un punct comun D de coordonate cunoscute.
 . INTERSECȚIA ÎNAPOI

 Principial, problema este de a găsi coordonatele unui punct nou

P(X,Y) prin vize date exclusiv din acest punct nou P spre trei puncte
vechi A(XA,YA), B(XB,YB) şi C(XC,YC) - date prin coordonatele lor.
Soluţia acestei probleme a fost dată de Snellius în 1624 şi perfectată
de Pothénot în 1692. Se mai numeşte şi "Problema Pothénot" sau
"Problema hărţii".
Spre deosebire de intersecţia înainte, care impunea staţionarea
cu aparatul în cel puţin două puncte de coordonate cunoscute, din
care sunt vizate puncte vechi şi punctul nou ce urmează a fi
determinat, intersecţia înapoi presupune staţionarea exclusiv în
punctul de coordonate necunoscute şi măsurarea direcţiilor spre cel
puţin trei puncte vechi (de coordonate cunoscute).
Metoda se numeşte intersecţie înapoi deoarece măsurarea
direcţiilor se face în sens invers decât la intersecţia înainte.
 PROCEDEE PENTRU CALCULUL SUPRAFEȚELOR

 În cadastru orice imobil ( una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără
construcții, aparținând aceluiași propietar) este definit de următoarele
elemente: suprafață, propietar, categoria de folosință, calitatea și situarea lui
teritorial-administrativă, elemente care alcătuiesc structura cadastrului
general.
  APARATURA TOPOGRAFICĂ/ ARTILERISTICĂ UTILIZATĂ
PENTRU RIDICĂRILE TOPOGRAFICE. DESTINAȚIE,
DESCRIERE, CARACTERISTICI
 Goniometrul-busolă face parte din grupa aparatelor pentru
conducerea focului și servește la:
 Măsurarea unghiurilor orizontale și verticale;
 Măsurarea distanței de la 50 la 400 m;
 Executarea turului de orizont orientat și neorientat;
 Indicarea obiectivelor;
 Măsurarea azimutului magnetic (Am) și a gismentului (G) unei
direcții;
 Îndreptarea pieselor și aparatelor pe derecția de bază;
 Executarea lucrărilor topogeodezice.
 CARACTERISTICI
 Caracteristicile goniometrului-busolă sunt:
 puterea măritoare.................................................................................................
 câmpul vizual: - fără periscop.............................................................................
 - cu periscop..................................................................................
 diametrul pupilei de intrare................................................................................19 mm
 diametrul pupilei de ieșire.................................................................................3,1 mm
 luminozitatea.......................................................................................................9,6
 periscopicitatea.................................................................................................350 mm
 greutatea goniometrului propriu-zis fără periscop..............................................1,5 kg
 greutatea periscopului..........................................................................................0,4 kg
 greutatea goniometrului propriu-zis cu accesorii în toc......................................2,5 kg
 greutatea trepiedului............................................................................................3,1 kg
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE