în centrul și sud-estul Europei. Teritoriul acoperă partea de sud a Câmpiei Panonice și partea centrală a Balcanilor. Serbia se învecinează cu Ungaria în nord;cu Româ- nia și Bulgaria în est; Repu- blica Macedonia în sud; iar cu Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina și Croaţia în vest; granița cu Albania este în dispută.. CADRUL NATURAL RELIEFUL • Relieful urca in trepte, de la nord spre sud: campii, dealuri, munti. In nord, se afla Campia Voivodinei, sector al Campiei Panonice, care este traversata de Dunare si presarata pe alocuri, cu vechi masive muntoase joase. In centru, se afla Campia Moravei si o regiune colinara putin inalta, iar in est, la granita cu Romania si Bulgaria, se afla Muntii Serbiei si platoul Miroc. In sud si sud-vest se desfasoara un sector al Alpilor Dinarici (altitudine maximă 2656m în vf. Daravica), cu cele mai mari altitudini din tara. In acest sector, Dinaricii au capatat mai mult un aspect de podis inalt, muntos. Clima
Clima este continentală în nordul țării, cu temperaturi cuprinse
între 5° si 10°C. Prezintă 4 anotimpuri,bine diferenţiate(ierni reci și veri umede și calde). Precipitațiile, în medie, sunt cuprinse între 560-1900 mm anual, fiind aproximativ aceleași pe întreg teritoriul.. Amplitudinile termice anuale sunt de 15°-20°C. Bat vânturile de vest. Clima, în partea sudică, are influențe mediteraneene, cu temperature cuprinse între 15°-17° C. Prezintă 4 anotimpuri,însă anotimpurile de tranziţie sunt foarte scurte. Verile sunt calde şi secetoase,iar iernile blânde. Amplitudinile termice anuale sunt reduse,aproximativ 10 °C. Hidrografia
Cele mai importante
râuri sunt Dunărea(pătrunde în Serbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării Lacul Ludaš
Este un lac situat în partea de nord a Serbiei, în provincia
autonomă Voivodina, nu departe de Subotica. Este o arie protejată și din 1977 inclusă în lista zonelor umede de interes internațional. Lung de 4,5 km, lacul cu orientare nord-sud este situat pe terenul nisipos dintre Dunăreși Tisa, la limita cu podișul loessoid Bačka. Partea sa nordică este mlăștinoasă, pe când în sud bazinul este sculptat în loess, cu maluri înalte de 3–4 m. Adâncimea medie este de 1 m, iar în punctul său cel mai profund lacul Ludaš atinge 2, 25 m. Îngheață timp de 3 luni pe an, pe când vara temperatura apei poate ajunge la 30 grade Celsius. Cuveta este de origine eoliană și s-a format aproximativ acum 1 milion de ani, când vânturile au spulberat nisipul dunelor pe argila podișului. Înaintea introducerii sistemului de regularizare a debitelor, în zonă exista doar o mlaștină alimentată din precipitații și câteva pârâiașe, în timp ce un braț al râului Kereš transporta excesul de apă cătreTisa către . În zilele noastre primește ape prin intermediul canalelor Palić-Ludaš și Bega. Palićeste • Palićeste un lac situat în partea de nord a Serbiei, la o distanță de 8 km de Subotica, aproape de orașul omonim. Are suprafața de 3,8 km 2 și adâncimea medie de 2 m. Lacul este considerat o arie protejată și este cunoscut datorită nămolurilor sale curative, care au devenit o atracți turistică. Perimetrul lacului, lung de 17 km a fost amenajat, dând astfel posibilitatea practicării drumeției sau ciclismului. Aproape de luciul de apă se găsesc izvoare minerale hipotermale (25 C). • Râul Tisa Tisa este un râu care curge prin România, Ungaria, Slovacia, Ungaria și Serbia, apoi se varsă în Dunărea lângă Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunării și adună apele de pe o suprafață de 157.186 km².Ieșind din Ungaria, Tisa intră în Republica Serbia, prin nordul acesteia, în provincia autonomă Voivodina. Primește prin stânga apele râului Bega (255 km) și apoi ajunge la Titel și Knicanin. Se varsă, în cele din urmă, în Dunăre, prin stânga, în apropierea localității Stari Slank. Dunărea • Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăște din munţii Pădurea Neagră(Germania) sub forma a două râuri, ce izvorăsc de sub vârful Kandel. VEGETATIA Serbia are o vegetatie variata de la padu- rile temperate (atat foioase cat siconi- fere) la intinse pajisti naturale. Fauna este caracteristica Europei Centrale si meditera- neene. Vegetatia este alcătuită din: păduri sempervescente de stejar de plută, pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul sălbatic, tufişuri xerofile (maquis,garriga,frigana), în sudul ţării , iar în nord, vegetaţia este alcătuită din stepă (asociaţie formată din ierburi mărunte xerofile,mai ales graminee) şi silvostepă(asociaţie vegetală formată din ierburi mărunte şi pâlcuri de arbori). De asemenea,în nord,fauna este alcătuită din rozătoare,iar vegetaţia din sud este alcătuită din magot,vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat,etc. În sud, solurile sunt terra rosa,iar în nord cernoziomuri şi castanoziomuri. POPULAŢIE ŞI AŞEZĂRILE POPULAŢIE
Serbia are un număr de 7.498.001 (la recensământul din 2002)
locuitori. Cea mai mare parte din populația Serbiei este formată din sârbi, la care se adaugă unguri, albanezi, români, țigani etc Densitatea populaţiei este de 97 locuitori / km². Sporul natural este negativ. Grupuri etnice: sârbi 82.9%, unguri 3.9%, rromi 1.4%, iugoslavi 1.1%, bosniaci 1.8%, muntenegreni 0.9%, altele 8% (recensământ 2002). RELIGIE: ortodoxă sârbă 85%, catolică 5.5%, protestantă 1.1%, musulmană 3.2%, alte confesiuni creştine 2.6%, atei (2002) Aşezări
Orașele importante cu peste 100.000 de locuitori
potrivitrecensămân -tului din anul 2002:
• Belgrad: 1.119.642 și 1.576.124 în zona metropolitană
• Novi Sad: 216.582 • Priština: 200.000 (estimare 2002), 262.686 (estimare 2006) • Niš: 173.724 • Kragujevac: 146.373 • Prizren:121.000 (estimare 2002), 165.227 (estimare 2006) • Subotica: 99.981 ECONOMIA • În ciuda faptului că economia Serbiei s-a confruntat în ultimele decenii ale secolului XX cu sancțiuni economice, cu dezintegrarea Iugoslaviei, cu războaie interetnice,a șomajului ridicat, cu agresiunea NATO, ce a afectat puternic infrastructura statului, economia Serbiei își revine treptat la normal. Agricultura reprezintă 30% din PIB, industria - 46% iar serviciile - 24%.În urma agresiunii NATO din 1999, pierderile din economia Serbiei erau estimate la 100 de miliarde de dolari. Actiunile NATO din timpul agresiunii din 1999 au fost declarate, de mai multe tribunale grecesti, crime de razboi, iar unii lideri ai organizatiei au fost găsiți vinovați pentru crime de război. • Resursele minerale sunt variate, dar au rezerve reduse. Industria prelucrătoar este variată: siderurgie, metalurgie neferoasă (aluminiu, cupru ș.a.), construcții de mașini(autoturisme, tractoare, bunuri de larg consum), chimică și petrochimică etc. În domeniul agricol, Serbia ocupă locuri fruntașe, mai ales în pomicultură (prune-locul 1 în Europa și 2 pe Glob, mere etc.),cereale(în principal, porumb), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui), creșterea porcilor. Rețeaua de transport este diversificată și, în bună măsură, modernizată (peste 1/3 din căile feroviare sunt electrificate, autostrăzile dețin 540 km etc.); după desprinderea Muntenegrului din federație, Serbia nu mai are acces la Marea Adriatică. • Agricultura și mineritul sunt importante în Serbia, dar majoritatea muncitorilor sunt angajați în industrie, concentrată în zonele industriale din nord. PRODUSE: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, zmeură, carne de vită, porc, lapte TURISM • Anual, în Serbia vin peste un milion de turisti(2.200.000 în 2007 față de 469.000 în 2006), aducând venituri de cca 398 mil. $. Principalele zone și obiective turistice sunt Belgrad(cetatea Kalemegdan, Centrul de conferințe „Sava”, Monumentul eroului necunoscut, numeroase biserici). În sudul Serbiei, în special în Kosovo, mănăstiri și biserici(Studenica din sec.12-14, Zica din sec.13, Gracanica din sec.14). Alte centre turistice sunt orașele Nis(monumente bizantine dintre sec.4-5, Turnul craniilor), Smederevo(cetatea din sec.15), Prizren(biserici și mănăstiri din sec.14, moscheea Sinan Pașa), stațiuni balneoclimaterice(Vrnjacka Banja, Soko Banja, Niska Banja) sau pentru practicarea sporturilor de iarnă(în jurul masivelor Kopaonik, Jastrebac, Zlatibor). Un important obiectiv istoric și turistic este situl antic arheologic Felix-Romuliana. Parcul Natural Djerdap • Parcul Natural Djerdap este asezat in sud - estul Serbiei la granita cu Romania.
• Suprafata totala a Parcului National Djerdap
este de 63.608 ha, iar a zonelor de protectie de 93.968 ha. Parcul national Djerdap formeaza impreuna cu Parcul natural Portile de Fier un ecositem unitar. Parcul National a fost inregistrat pe lista UNESCO in 2002. Despre Parcul National Djerdap se poate afirma ca : • este unul dintre cele mai frumoase parcuri nationale din Europa • are cea mai veche istorie geologica din Europa ; • are cea mai lunga vale din Europa compusa din trei clisuri ( schimbare a directiei cursului pe distanta scurta ), doua canione si trei "cazane" ; • este traversat de cel mai mare si cel mai vechi fluviu eroziv din Europa, iar in interiorul parcului, albia Dunarii este cea mai ingusta si cea mai adanca • este cel mai mare muzeu arheologic si natural in aer liber din Europa; • este cel mai mare, cel mai vechi si cel mai bine reprezentat loc de conservare a florei relicte, faunei si vegetatiei; • este spatiul cu cea mai mare biodiveristate in interiorul unei ecosistem; • are cea mai veche asezare neolitica, creata in urma cu peste 8.000 ani ; • are cel mai mare numar de monumente istorice de pe Dunare din perioada limesului roman ( sistem de aparare folosit la granitele Imperiului ). MANASTIREA ZICA • Mănăstirea Zica (sec. XIII, Serbia) Mănăstirea Zica, construită la începutul secolului al XIII-lea, se înalţă astăzi în apropiere de Kraljevo, la intrarea în Golful Ibar din Serbia Centrală. Mănăstirea Zica, ctitorie a domnitorului sârb Ştefan Nemanja, primul încoronat, a fost ridicată între anii 1208 şi 1230. Mănăstirea Zica a fost pictată în culoarea roşie încă de la început, aceasta aducând aminte de tradiţiile athonite din Sfântul Munte Athos. În aceast ă mănăstire au fost încoronaţi aproape toţi domnitorii sârbilor. În anul 1219, M ănăstirea Zica a devenit primul scaun episcopal al arhiepiscopului Serbiei - Sfântul Sava. Spre sfârşitul secolului al XIII-lea, Mănăstirea Zica a fost incendiată şi, treptat, părăsită de vietuiţorii acesteia. Restaurările au avut loc în timpul arhiepiscopului Jevstatije II (1292-1309), şi Nicodim (1317-1337). Sfântul Nicolae Velimirovici a fost înscăunat episcop de Zinca în anul 1919. Mănăstirea a avut de suferit multe pagube de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial, pagube ce nu au putut fi reparate de c ătre Sfântul Nicolae datorită arestării sale subite, în anul 1941. Imediat după terminarea Războiului, Mănăstirea Zica a fost populată cu maici, aceasta devenind mănăstire cu obşte de maici. Mănăstirea Zica a sărbătorit, de curând, 800 de ani de la întemeiere. CALEA FERATA SARGAN
În cazul în care ajungeţi în
localitatea Mokra Gora din Serbia neapărat trebuie să faceţi o plimbare cu mocăniţa pe Šargan Eight.Šarganska osmică, cale ferată ce leagă staţiile Mokra Gora şi Šargan Vitasi.Linia ferată iniţială leagă Belgrad de Sarajevo însă a fost închisă în anul 1974. Ministerul turismului din Sebia a renovat o parte din această linie între anii 1999 şi 2003 cu sprijinul celebrului regizor Emir Kusturica şi astfel a ajuns o foarte importantă atracţie turistică din zonă. SFÂRŞIT