Sunteți pe pagina 1din 57

Structura primar , secundar , ter iar i cuaternar a proteinelor

Structura primar

Structura secundar

Structura ter iar Structura cuaternar

Structura primar

- - Ala Glut Ser His Leu Pro Gly - -

Structura primar

Structura primar

Structura primara a lizozimului este reprezentata de un lant polipeptidic de 129 aminoacizi.

Structura secundar

Dubla elice ADN. Moleculele de adenina (A) intotdeauna se opun moleculelor de timina (T), iar guanina (G), citozinei (C).

Structura secundar

Structura secundar

Plierea unui singur lant polipeptidic intr-o forma tridimensionala = structura tertiara a proteinei
3 principii importante 1. Lanturile secundare sunt consecinta, in principal, numeroaselor legaturi de hidrogen. 2. Structurile secundare de tip -helix si -pliat se asociaza frecvent pentru a forma proteine. 3. Lanturile au tendinta de a se plia in spatiu pentru a ocupa mai putin loc.

Structura tertiar

Trioz-fosfat-izomeraza

Structura cuaternar

Trioz-fosfat-izomeraza

Structura cuaternar

Structura cuaternar - hemoglobin

Structura cuaternar - mioglobin

Func ii generale ale proteinelor

1. Enzime: catalizeaz

ruptura sau formarea unor leg turi covalente (mii)


Ex: - pepsina - ADN-polimeraza - ribonucleaza - tripsina - alcooldehidrogenaza

2. Proteine structurale:
sus inerea mecanic a celulelor i a esuturilor
Ex: - colagenul i elastina - tubulina i actina - - keratina - proteoglicanii

keratina

3. Proteine de transport: transportul


unor molecule mici sau a unor ioni
Ex: - Hb. oxigen transferina - fier albumina - lipide proteine de transport membranar: H2, glucoz (GLUT), Ca2+

4. Proteine motrice:

genereaz mi care n celule i esuturi

Ex: miozina, actina, kinezina, dineina

5. Proteine de stocare:
a unor molecule mici sau ioni

Ex: - feritina - ovalbumina

6. Proteine semnal: transmit


semnale de la celul la celul
Ex: - hormoni (insulina, tirotropina etc.) - factori de cre tere: NGF, EGF

7. Proteine receptoare:
detecteaz semnale i le transmit ma in riei celulare
Ex: -rodopsina, - receptorul pentru acetilcolin al celulei musculare prime te semnale chimice

8. Proteine reglatoare ale genelor: se leag de ADN pentru a


induce sau a inhiba expresia genelor

9. Proteine cu rol particular


Ex: -proteinele antigel ale pe tilor de la polii Nord-Sud -proteine fluorescente - proteine cu func ie de adeziv

lumina produsa = rezultatul reactiei intre luciferina si ATP (sub actiunea unei enzime, luciferaza).

Func iile proteinelor membranare

Metode de studiu a structurii proteinelor

- cristalografia sau difractia cu raze X - rezonanta magnetiga nucleara (RMN)

Difractia cu raze X: studiul regiunilor ordonate

?
Sigla Google din 8 noiembrie 2010: de ce?

Premiul Nobel in 1915 pentru contributia la studiul structurilor cristaline William Henry Bragg si William Lawrence Bragg = tata si fiu (25 ani)

Ecuatia lui Bragg:

Maxime de difractie: diferen a de drum trebuie s fie un num r ntreg, n, de P lungimea de und ) ,

BC + CD = nP dar: BC = CD = h = AC x sinU = d x sinU deci: 2d x sinU = nP

A B

Difractia cu raze X
2d sin = n
BC + BD = n BC = BD = AB sin AB = d

ecuatia Bragg

2d sin
A C D B d

= n

Ecuatia lui Bragg

Maxime de difractie: diferen a de drum trebuie s fie un num r ntreg, n, de P lungimea de und )

Raze X
U

2U

Film, ecran: difractograma

Cristal

a)

b)

c)

Etapele studiului unei proteine

a)

b)

c)

Etape in studiul unei proteine: a). difractograma cu raze X b). harta de densitate electronica a proteinei, realizata pe calculator c). modelul structurii conformationele aproteinei

- une figure de diffraction caractristique apparat C, - qui est provoque par l'interaction des atomes dans le cristal avec des rayons X D. - Grce la complexit des procdures mathmatiques E - F densit lectronique - et enfin un modle de structure tridimensionnelle de la G rcepteur est obtenu.

18.948 structures (15.10.02) ont t dfinis (base de donnes de la structure des protines) et peut tre librement tlcharg l'adresse http:// www.rcsb.org / pdb.

Pentru cca 90% dintre receptori nu este cunoscuta structura tridimensionala

Sur la base de la structure molculaire d'un groupe de substances ligand avec des effets similaire, un modle virtuel de la cible et le rcepteur peuvent tre crs dans une premire tentative A. Ensuite molcules plus connus pour interagir avec le rcepteur sont testees sur le rcepteur B de substitution et une relation quantitative structure-effet est construit C (en vert: la substance de la formation; en rouge: la substance d'essai). Enfin, le modle peut tre utilis pour prdire l'activit de nouveaux types de substances D. Cette mthode est donc appele de conception indirecte ou la modlisation des rcepteurs.

J. Watson i F. Crick premiul Nobel n Medicin i Fiziologie 1962 mpreun cu M. Wilkins: Stabilirea structurii ADN-ului prin difrac ie cu raze X

Imagine de difrac ie cu raze X a ADN

Imagine de difrac ie cu raze X a ADN

Difractia razelor X pe o structura ordonata este un fenomen de difuzie. Pentru simplificare, Bragg considera difractia razelor X ca un fenomen de reflexie.

We have discovered the secret of life


2003 / 1953

J. Watson i F. Crick premiul Nobel n Medicin i Fiziologie 1962 mpreun cu M. Wilkins: Stabilirea structurii ADN-ului prin difrac ie cu raze X

Difractia cu raze X
- metoda cu pulberi -

Difractia cu raze X
- metoda cu cristal turnant -

ADN-ul si ARN-ul (acizi nucleici)

< de 36

10 nucleotizi

Spirala se stabilizeaza prin legaturi de hidrogen ARN mesager, de transfer, ribozomal

a)

b)

c)

Etape in studiul unei proteine: a). difractograma cu raze X b). harta de densitate electronica a proteinei, realizata pe calculator c). modelul structurii conformationale a proteinei

S-ar putea să vă placă și