Planul alb i Planul galben
Btlia Franei a reprezentat invazia german a Franei i a arilor de Jos n timpul celui deal Doilea Rzboi Mondial. Operaiunea a nceput pe 10 mai 1940, odat cu sfritul Rzboiul ciudat.
Btlia a constat n dou operaiuni. n prima faz, denumit Fall Gelb (Planul Galben), formaiunile blindate germane au ptruns prin Ardeni pentru a separa i a ncercui unitile Aliate care au avansat n Belgia. n timpul luptelor, Corpul Expedieonar Britanic (CEB) i o mare parte a soldailor francezi au fost evacuai din Dunkerque n timpul Operaiunii Dynamo.
A doua faz a btliei, denumit Fall Rot (Planul Rou), a nceput pe 5 iunie. Trupele germane au nvluit Linia Maginot i au avansat adnc n teritoriul francez.
Italia a declarat rzboi Franei pe 10 iunie.
Guvernul francez s-a refugiat la Bordeaux la scurt timp dup acest eveniment. Paris, capitala Franei, a fost ocupat pe 14 iunie. Pe 17 iunie, marealul Phelippe Pain a anunat public faptul c Frana va cere semnarea unui armistiiu. Pe 22 iunie, armistiiul a fost semnat, intrnd n vigoare pe 25 iunie. Pentru Puterile Axei, campania a reprezentat un succes spectaculos.
Dup Btlia Angliei, Frana a fost mprit ntro zon de ocupaie german n nord i vest, o mic zon de ocupaie italian n sud-est i o zon neocupat (n francez zone libre) n sud. Regimul de la Vichy administra toate aceste zone n condiiile impuse de armistiiu. n noiembrie 1942, forele Axei au ocupat i zone libre, Frana metropolitan fiind sub ocupaia Axei pn la debarcarea Aliailor din 1944. rile de Jos au rmas sub ocupaie german pn n 1944 i 1945.
