Despre activitatea Junimii

Epoca marilor clasici isi datorau stralucirea in mare parte personalitatilor de exceptie din Junimea: Maiorescu, Caragiale, Eminescu,Th. Roseti, I. Negruzzi. Junimea era o asociatie de tip intelectual menita sa aduca un suflu nou, poate chiar o autentica nastere.Junimistii erau personalitati de inalta tinuta cu spirit academic, buni oratori si cateodata ironici si avand un spirit critic si estetic foarte bine dezvoltat. Astfel spiritul lor trebuia sa se reflecte intr-o revista (publicata in 1867 sub numele de Convorbiri literare) si in numeroas scrieri despre cultura din acele vremuri.Aceasta miscare nu dorea doar modificarea directiei culturale ci si educarea spiritului uman,Maiorescu sustinand ca prin negura egoismului nu strabate lumina adevarului, nici caldura frumosului. Fiind educati in strainatate doreau sa aduca cultura romana spre aceeasi directie dar sa fie o cultura originala.Prin urmare,romanii nu trebuie sa se bucure din formele din afara ale unei culturi mai inlte, ci au nobila obligatie de a se realiza prin ei insisi dand fondului autohton forme pe masura. Urmarind aceasta cauza, Maiorescu va impune, in 1904, o veritabila reforma a ortografiei romanesti, consemnand o mare victorie a fondului contra formei in limba.Maiorescu a publicat multe studii si cercetari pe baza carora se structureaza principiile filozofice si estetice ale culturii romane. Dintre acestea amintim: In cercetarea numita In contra directiei de astazi in cultura romana Maiorescu raporteaza realitatea la necesitate si propune pentru prima data teoria formelor fara fond. In studiul Despre scrierea limbii romane el combate bombasticismul si stricatorii de limba, iar in O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 stabileste principiul conform caruia o poezie adevarata este o miscare abundenta a gandirii prin cuvinte. Pe o treapta ulterioara, Directia noua in poezia si proza romaneasca(1872) el saluta cu literatura pe care o caracterizeaza ca avand simtamant natural prin adevar si intelegerea ideilor. In general, celelalte mari personalitati s-au ocupat cu dezvoltarea literaturii. Mari personalitati ca Eminescu, Caragiale, George Cosbuc, Ioan Slavici, Ion Creanga au fost cei care concretizat principiile lui Maiorescu si celorlalti critici (Eugen Lovinescu, Iacob Negruzzi si P.P. Carp). Caragiale s-a evidentiat prin comediile sale si prin faptul ca ironiza toate defectele societatii contemporane lui. George Cosbuc impresioneaza prin poeziile sale, iar Slavici s-a orientat spre dezvoltarea prozei (Mara, Moara cu noroc). Ion Creanga a fost unul din marii clasici si este poate unul dintre cei mai cunoscuti prozatori. El s-a evidentiat prin opera Amintiri din copilarie si povestile sale nemuritoare. Chiar daca este cunoscut ca prozator el a scris si multa poezie (Pasarica in timpul iernii). Mihai Eminescu Mihai Eminescu este considerat unul din cei mai mari poeti ai Romaniei din toate timpurile. Nascut la Botosani la 15 ianuarie 1850 isi petrece o parte din copilarie la Ipotesti. Dupa ce invata buchiile in casa parinteasca el este trimis la Cernauti. Isi continua studiile la Blaj, apoi la Viena si Berlin. La Viena Eminescu o cunoaste pe Veronica Micle, care mai tarziu este regasita in poeziile poetului. S-a implicat in actiunile Junimii la insistentele lui Titu Maiorescu care-i devine mentor si protector. Initial Eminescu citeste si traduce din filozofii germane, apoi hotaraste sa renunte la traduceri si sa devina un poet autohton. Cele mai importante mituri de intensa circulatie in opera eminseciana sunt: 1. mitul nasterii si al mortii universului (Scrisoarea I, Rugaciunea unui dac, Memento mori); 2. mitul istoriei (Scrisoarea III, Imparat si proletar, Epigonii); 3. mitul inteleptului (Rugaciunea unui dac, Andrei Muresanu); 4. mitul erotic (Somnoroase pasarele, Dorinta, Lacul, Sara pe deal, Luceafarul); 5. mitul oniric (Sarmanul Dionis); 6. mitul intoarcerii la elemente (Memento mori, Floare albastra, Calin(file din poveste), Povestea Dochiei); 7. mitul creatorului (Oda (in metru antic), Luceafarul, Scrisoarea I); 8. mitul poetic. Nicolae Iorga afirma despre Eminescu urmatoarele: Eminescu stapanea cu desavarsire cunostinta trecutului si avea puterea de a integra faptele marunte si trecatoare ale vietii in maiestuoasa curgere a dezvoltarilor istorice. Nu e de mirare ca un asemenea limbagiu, care ar fi onorat orice tara de veche cultura, n-a fost priceput de contemporani cu o pregatire asa de slaba a caror minte nu se putea ridica la recunoasterea acelorasi adevaruri eterne. Un alt important critic, George Calinescu, afirma urmatoarele cuvinte memorabile despre moartea lui Eminescu: astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata poate, pamantul romanesc. Luand in considerare marturiile criticilor din trecut si prezent Eminescu ramane in continuare unul dintre cei mari si profunzi poeti.

Concluzii finale
Parerile vizand activitatea societatii Junimea au fost dintotdeauna impartite. Totusi majoritatea criticilor literarii si intelectualilor care au urmat epocii junimiste au inteles importanta pe care a avut-o aceasta miscare pentru cultura romanii. Foarte important a fost faptul ca Junimea a ajutat la maturizarea culturii romane, a inaltat-o la gradul de autenticitate. Se mai poate spune despre Junimea ca a propus o noua directie in cultura romaneasca pornind de la aplicarea unui spirit propriu care a fost preluat absolut constient de numerosi oameni de cultura, spiritul lor devenind colectiv. Ei au sprijinit eliminarea nonvalorilor si au impus apararea valorilor nationale, respingeau alfabetul chirilic sustinand folosirea literelor latine. Junimistii au argumentat si probat necesitatea imbogatirii limbii prin introducerea neologismelor combatand, in acelasi timp calculul lingvistic si tendintele de stricare a limbii. Astfel aceasta miscare culturala a avut pentru cultura romana un rol crucial reusind partial sa elimine orientarea spre traducerile din alte limbi si sa introduca in literatura ideea de originalitate. Tot junimistii au fost cei care pentru prima oara au diferentiat conditia materiala si conditia ideala a poeziei demonstrand ca nu cuvintele, in cazul literaturii reprezinta materialul ei, ci imaginile ce se nasc in mintea noastra cu ajutorul lor. Dupa cum este unanim recunoscut si dupa cum au subliniat cei mai exigenti si reprezentativi monografi ai Junimii, trebuie sa recunoastem ca spiritul Junimii a facut sa trimfe ideea conform careia in evaluarea operei de arta, este imperios necesar sa primeze valoarea estetica, indiferent de ideea tematica. Din toate cele prezentate mai sus reiese ca Junimea si Convorbiri Literare au avut un rol decisiv in cultura si literatura romana.