Carl Ransom Rogers - 8 ian.

1902-4 feb 1987 Illinois, Chicago

 A fost unul dintre principalii fondatori ai abordarii umaniste in psihologie si unul dintre parintii fondatori ai cercetarii in psihoterapie Primele studii le-a facut in domeniul agriculturii apoi teologie la care a renuntat si s-a reorientat spre psihologia clinic

 Si-a inceput activitatea clinic ntr-un centru de prevenire a cruzimii mpotriva copiilor. In 1936 il invita pe Otto Rank sa sustina cateva prelegeri am devenit infectat de ideile lui Rank, teoria si tehnicile terapeutice ale lui Otto Rank au fost punctul de plecare al drumului ctre elaborarea propriei lui abordri.

 Rogers regsete n ideile lui Rank propria sa convingere c natura uman este n esen pozitiv. Rank evideniaz libertatea i potenialul fiinei umane i asemenea lui Jung, Horney, Adler i Fairbairn vede self-ul ntr-o manier holistic. Contrazicnd determinismul freudian, Rank consider voina ca fiind nucleul personalitii umane: neleg prin voin o orientare pozitiv care organizeaz i integreaz self-ul servinduse de creativitate i care inhib i controleaz impulsurile instinctuale.

 n 1942 a scris prima lui carte Counseling and Psychotherapy. In 1951, i-a fost publicat cea mai important lucrare, Client-Centered Therapy, n care prezint principiile de baz ale teoriei sale. A scris numeroase carti si articole, a facut cercetare, a tinut discursuri In 1987, a fost propus pentru premiul Nobel pentru pace.

 Conform unui studiu empiric( Haggbloom 2002) Rogers a fost considerat printre primii sase psihologi si clinicieni ai secolului XX. In 1956 a primit premiul pentru remarcabile contributii stiintifice acordat de Asociatia de Psihologie Americana iar in 1972 pentru contributii profesionale Abordarea Centrata pe Persoana isi gaseste aplicatii in diferite domenii ca psihoterapia, si consilierea educatia, organizatii si grupuri

 Nasterea Psihoterapiei Centrata pe Persoana este datata la 11decembrie 1940 cand Rogers are o prezentare la Universitatea din Minnesota cu tema:Concepte mai noi in Psihoterapie. Atunci a vorbit despre Non Directivitate, fiind foarte convins de acest fundamental insight al lui. Rogers a considerat ca cel mai bine stie clientul, ca el stie ce il raneste si el stie cum sa mearga mai departe.

 A accentuat faptul ca obiectivul terapeutului este sa-l faca capabil pe client sa ia contact cu propriile resurse, decat sa-l ghideze, sa-l sfatuiasca sau sa-l influenteze in ce directie ar trebui sa o ia. Pentru ca au fost foarte multe critici ca este inactiv, s-a facut o mare presiune si atunci a denumit abordarea psihoterapie centrata pe Client.

 Mai tarziu a redenumit-o psihoterapie centrata pe Persoana pentru a reflecta ca aceasta teorie se poate aplica in toate interactiunile dintre oameni nu numai in acelea dintre terapeut si client. Cu privire la dezvoltare el descrie mai degraba principii decat stadii;cea mai importanta tema este cea a dezvoltarii self-conceptului de la un self nediferentiat la a deveni deplin diferentiat

 Self conceptul este o structura globala organizat consistent conceptual, compus din perceptii ale caracteristicilor lui Eu sau Mie, si perceptiilor relatiilor lui Eu sau Mie cu altii si cu diferite aspecte ale vietii , impreuna cu valorile atasate acestor perceptii. Este o structura globala accesibila constientului , desi nu in mod necesar constienta, este fluid si in continua schimbare, un proces dar in fiecare moment o entitate specifica.

 ntreaga sa teorie se bazeaz pe o unic for a vieii pe care el o numete TENDINA LA ACTUALIZARE Poate fi definit ca motivaia intrinsec prezent n orice form de via de a-i dezvolta potenialul pn la cel mai nalt nivel posibil. Nu vorbim despre supravieuire: Rogers consider c toate fiinele tind s fac ce/ cum este mai bine pentru existena lor.

 Rogers cuprinde cu aceast unic trebuin sau motivaie toate celelalte motivaii despre care vorbesc celelalte teorii TA este direcional, constructiv i prezent n toate organismele vii. Poate fi reprimat, dar nu poate fi suprimat dect cu preul morii organismului. Ea acompaniaz toate motivaiile: tensiunea, nevoia, creativitatea, cutarea plcerii. Este caracteristic organismului ca un tot. (Rogers 1959)

 Rogers prin tendinta la actualizare se adreseaz tuturor formelor de via. n TCP, tendina la actualizare este considerat a fi singura motivaie pentru dezvoltare i pentru comportamentul uman; este unica surs de energie a organismului (Rogers, 1963) i formeaz o baz a proceselor de aspiraie (nzuin) i aciune, specifice fiinei umane (Rogers, 1978).

 O presiune biologic a organismului de ai ndeplini destinul genetic Maddi (1996). Deci, fiecare persoan tinde s-i dezvolte propriul potenial. Oamenii, n cursul actualizrii potenialului lor, au creeat societatea i cultura.

 Rogers, 1980 spunea: dei condiiile sunt nefavorabile creterii, cartofii dintr-un beci vor nmuguri, iar mldiele vor crete spre firicelul de lumin care ptrunde prin fereastr. Dei nu vor deveni niciodat plante adulte, aceste mldie palide sunt expresia tendinei la actualizare, tendina de a-i ndeplini potenialul. Viaa nu abandoneaz lupta nici n cele mai neprielnice condiii. Rogers vede sntatea mental ca fiind perspectiva normal a vieii i consider boala mental, criminalitatea i alte probleme umane ca distorsiuni ale tendinei naturale.

 Un alt concept important este cel de evaluare organismica Rogers ne spune c organismele tiu ceea ce este bun pentru ele. Printre multele lucruri pe care le valorizm n mod instinctiv este i APRECIEREA POZITIV (POSITIVE REGARD), umbrela sub care Rogers adun iubirea, afeciunea, atenia, purtarea de grij i altele asemenea.

 Un alt lucru specific uman, de aceast dat pe care l valorizm este AUTO-APRECIEREA POZITIV (POSITIVE SELF-REGARD) reprezentat prin: stima de sine, sentimentul propriei valori, o imagine de sine pozitiv. Cptm aceast auto-apreciere pozitiv experimentnd, nvnd din aprecierea pozitiv pe care ne-o arat ceilali n timpul copilriei noastre.

 valorizarea organismic condiiile de valorizare Pe msur ce cretem, prinii, profesorii, amicii, mass-media i alii ne dau ceea ce ne trebuie atunci cnd dovedim c meritm mai curnd dect pentru c avem nevoie! Primirea de apreciere pozitiv numai n funcie de anumite condiii a fost denumit de Rogers apreciere pozitiv condiionat (conditional positive regard).

 Odat cu trecerea timpului (nainterea n vrst), aceast condiionare ne conduce spre autoaprecierea pozitiv condiionat (conditional positive self-regard). ncepem s ne placem numai dac ndeplinim nite standarde pe care alii ni le-au fixat i nu dac/ atunci cnd ne actualizm cu adevrat pontenialul nostru. i cum aceste standarde au fost creeate fr a ine cont de fiecare individ n parte, n cele mai multe cazuri, ne descoperim incapabili de a le atinge/ ndeplini i, ca urmare, incapabili s pstrm o stim de sine ct de mic

 Prpastia (decalajul, discrepana) dintre self-ul real i self-ul ideal, dintre ceea ce sunt i ceea ce ar trebui s fiu se numte INCONGRUNA . Cu ct prpastia este mai adnc , cu att mai mult incongruen este. Cu ct este mai mult incongruen, cu att mai mult suferin este. De fapt, incongruena este esenial pentru definiia pe care Rogers o d nevrozei: a fi nesincronizat (incongruent) cu propriul tu self.