CUPRINS

Introducere in psihologie pag.2 Vointa pag.3 Motivatia pag.5 Personalitatea pag.7 Culoarea ochilor si personalitatea Afectivitatea pag.13 Temperamentul pag.15 Adolescenta pag.19 5 sfaturi pt. ai intelege pag.22 pe adolescenti Constiinta pag.24

pag.10

Psihologia este o stiinta vasta si ambitioasa. Dezvoltata din biologie, la granita cu stiintele naturale, din sociologie si antropologie, la granita cu stiintele sociale, psihologia este preocupata de problemele complexe ale naturii umane considerata n trecut exclusiv un domeniu al literaturii si filosofiei. Psihologia general este considerat a fi ramura central a psihologiei, care ofer baza teoretic i metodologic pentru abordarea, nelegerea i explicarea proceselor i fenomenelor psihocomportamentale umane n situaii specifice. Psihologia general reprezint i forma n care s-a constituit istoricete psihologia ca tiin independent. Abia trziu au nceput s se desprind, succesiv, ramurile ei (psihologia muncii, educaional, clinic, social, organizaional, a artei etc). n prezent, tabloul psihologiei trebuie reprezentat sub forma unui arbore, avnd ca tulpin solid psihologia general, iar ca crengi, psihologiile de ramur (particulare). Abordarea problemelor specifice ale psihologiilor de ramur trebuie s se ntemeieze pe premisele din psihologia general. Schema logic a cursului de fundamente ale psihologiei conine trei componente eseniale: 1. O component general, abstract, introductiv, n care se prezint aspectele metodologice, epistemologice, filosofice i semantice ale psihologiei ca tiin. 2. O component analitic, ntemeiat pe operaiile de descompunere i delimitare a sistemului psihic n procese i funcii individuale specifice, precum i pe analiza acestor funcii i procese psihice luate una cte una, din punctul de vedere al coninutului, al mecanismelor de realizare i al rolului pe care l joac n ansamblul sistemului psihocomportamental. 3. O component logic concret (integrativ), prin care se face restabilirea tabloului iniial al vieii psihice n diversitatea i specificitatea determinrilor sale interne de structur i funcionare. Aceast poriune a cursului va sta sub egida unui concept nou, cu valoare integrativ supraordonat, conceptul de personalitate. Acest concept subordoneaz i circumscrie coninutul tuturor celorlalte noiuni din psihologie, inclusiv pe cea de sistem psihic.

Definire: Voina se definete ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat n mijloace verbale i constnd n aciuni de mobilizare i concentrare a energiei psihonervoase n vederea biruirii obstacolelor i atingerii scopurilor contient stabilite. Vointa, forta care te propulseaza:
Vointa, forta care invinge imposibilul, cea care te sustine in alegerea si hotararea faptelor, are nevoie de tine sa-ti doresti mai mult, si mai mult! Astfel, poti avea totul... trebuie doar sa stii cum vrei sa fii, sa devii, sa-ti visezi schimbarea si sa-ti construiesti planul schimbarii! De multe ori ne gasim motivatii exterioare pentru a merge mai departe, ne agatam de orice "semn" care sa ne trezeasca resursele interioare si ne intrebam cum unii oameni au ajuns la cote inalte de succes personal plecand natang in viata. Au invatat veselia, dragostea, increderea in sine si au luptat cu frustrarea, dezamagirea si ingrijorarea. Au reusit pentru ca au avut vointa, si-au dorit mai mult si si-au urmat calea cu pasiune.

Vointa presupune sa-ti doresti si mai mult, apreciind ce ai realizat in trecut!

Povestea celui care si-a propus sa cucereasca, sa-si atinga idealul si apoi nu a mai putut face nimic... poate fi soarta celui care a renuntat sa-si mai doreasca. Dorinta, motivatia de succes au fost sustinute de vointa, iar fascinatia succesului a "omorat" vointa si, pentru ca cele mai multe povesti au un final fericit, acel om isi revine, se ridica din nou, pentru ca simte iar o dorinta si o forta care-l imping sa creeze din nou. Aceasta forta poarta numele de vointa, acea printesa razboinica ce-si intareste si amplifica forta doar in lupta. Secretul oricarui succes exterior este dorinta si vointa. Trebuie sa stii ce vrei, sa simti aceasta profund si sa crezi. Pasiune, credinta si vointa inseamna putere! Trebuie doar sa continui sa simti si sa actionezi pentru ceea ce vrei, iar "faptele" exterioare vor raspunde la vointa ta. Cand iti exersezi vointa actionand pentru a-ti satisface dorintele, aceasta devine mai puternica. Cu cat insisti mai mult, cu atat mai mult crezi si cu atat mai mult simti.

Vointa nu vine singura, are cateva rude: dorinta, gandirea si increderea in tine!
Chiar daca atunci cand te canalizezi pe obiectivul propus apar piedici, amanari, frustrari sau chiar obstacole de neinvins, cu rabdare si insistenta, vointa te impinge sa cuceresti, ea te ajuta sa mergi pana la capat, sa depasesti momentele de criza, te determina sa-ti spui in forul tau interior: trebuie, vreau, imi doresc mai mult! Poti crea ceea ce vrei daca ti-ai pregatit armele de lupta: pasiunea, perseverenta,

increderea ca esti puternica. Astfel, asumarea unui risc presupune devotament si staruinta, credinta in tine si posibilitatea de a obtine ce doresti.

Tine-ti promisiunile!
Cand reusesti sa respecti termenul, sa faci lucrurile asa cum ti le-ai propus, inseamna ca ai puterea (vointa) de succes. Fiecare promisiune indeplinita iti intareste vointa. Daca ai promis, insa nu-ti mai doresti acel lucru, ia-ti promisiunea inapoi. Decat dezamagire, mai bine puterea de a recunoaste ca nu mai vrei.

Nu mai amana!
Calculeaza-ti timpul necesar pentru a sti cum sa te dozezi. Nu exagera cu termene foarte scurte, nu prelungi niciodata! Ceea ce e prea aproape sau prea departe nu este realizabil.

Amanam cand:
1.avem gresita impresie ca suntem pregatiti suficient; 2.nu vrem cu adevarat acel lucru sau nu il mai consideram necesar.

Sugestii pentru tine:

Aminteste-ti un moment important din viata ta, cand ai fi vrut sa ai mai multa vointa. Noteaza-ti sentimentul, emotiile, trairile pe care le-ai avut in acele momente. Te-ai simtit neputincioasa? Te-ai simtit descurajata? Te-ai simtit fara valoare, dezamagita? Crezi ca sunt definitorii pentru personalitatea ta? Poti fi altfel? Exploreaza-ti resursele, cauta in tine si vei gasi! Forta in gandire, determinarea, echilibrul, capacitatea de a rezolva sarcini diferite rapid si bine, succesul in realizarea obiectivelor, dinamismul, privirea ferma, vocea puternica, marinimia si generozitatea, fermitatea sunt doar cativa dintre indicatorii omului cu o foarte mare putere a vointei. 1. Sa-ti doresti mai mult, sa cresti si sa evoluezi. Munca, tenacitatea, interesul si atentia, rabdarea si perseverenta, credinta si increderea in sine inseamna vointa. 2. Exerseaza-ti vointa in functie de capacitatile tale, altfel vei fi descurajata. Alege cateva actiuni, dar indeplineste-le cu perseverenta! 3. Nu te gandi prea mult fara sa iei o hotarare ferma. Gandeste-te corect catva timp si apoi ia o decizie. 4. Nu te focaliza doar asupra esecurilor, defectelor si greselilor personale. Ele vor fi uitate daca vei cauta sa extragi ceea ce este mai bun din toate lucrurile si situatiile. 5. Fii atenta la ce se intampla in tine si in jurul tau! Vei vedea mai clar drumul ce trebuie urmat. 6. Nu te descuraja, cauta-ti resursele si energia latenta, da-i drumul! 7. Fii rabdatoare! Dumnezeu a facut lumea in 7 zile... 8. Educa-ti simturile si intuitia. Mareste-ti forta. 9. Noteaza-ti succesul si etapele bune, tine un jurnal al momentelor dificile, dar si al celor de glorie. Vei sti ce anume din tine te-a adus aici! 10. Vointa are nevoie de gandire clara, de o motivatie interioara si de multa pasiune.

CE ESTE MOTIVATIA ?
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce'' inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri. Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor notiuni imprumutate din fizica. Motivatia actioneaza ca un camp de forte (Kurt Lewin) in care se afla atat subiectul cat si obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a caracteriza o componenta a motivatiei s-a folosit conceptul de vector care poseda in fizica: marime, directie si sens. Analog vectorilor fizici, vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate, directie si sens, proprietati care pot fi masurate prin anumite metode psihologice. Directia si sensul unui vector exprima atractia, aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regaseste in forta de apropiere sau respingere. Intre motivatiile active la un moment dat, ca si intre fortele fizice, pot exista relatii diverse, dar mult mai complexe.

ROLUL MOTIVATIEI
Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii: - este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna; - semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza scaderea procentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliere este semnalizata de sentimentul de singuratate); - selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le sustine energetic (trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de invatare, participare la concursuri); - contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si

consolidarea unor insusiri ale personalitatii (interesul pentru muzica favorizeaza capacitatea de executie a unei lucrairi muzicale).

Ce faci atunci cnd un lucru nu te mai motiveaz? Ai dou opiuni: Il schimbi/nlocuieti sau caui cauzele demotivrii. Analizezi situaia i vezi care are prioritate: se poate face ceva pentru ca lucrul n cauz s nu se transforme ntro rutin obositoare i plictisitoare, care nu-i mai aduce satisfacii? Dac da, pune mna pe un pix i pe o coal de hrtie i trage dou linii: una pe vertical i una pe orizontal. mparte pagina n patru. Pe coloanele de sus, nir n stnga dezavantajele, iar n dreapta avantajele (dac i-e mai comod, poi s faci i invers). n a doua jumtate a paginii, ia n calcul dezavantajele i continu lista: n stnga, scrie ce nu se poate face, n dreapta ce se poate face. ntoarce foaia pe cealalt parte i, la fel ca prima dat, mparte-o n patru. Scrie n stnga ce nu se poate face, iar n dreapta motivele pentru care crezi c nu se poate face. Adaug soluii. Vezi ce anume te poate motiva i ce nu te poate motiva. ncearc s-i rspunzi la ntrebarea De ce nu mi place?. ncearc s i dai seama care snt cauzele neplcerilor i n ce plan te afecteaz: personal, profesional etc

Exista un motiv pentru care ea este trista!!!...

Ce este personalitatea ?

Personalitatea este o constructie teoretica elaborata de psihologie in scopul intelegerii si explicarii a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care il numim persoana umana. O privire generala asupra mai multor definitii date personalitatii evidentiaza cateva caracteristici ale acesteia (apud Perron, 1985) : Globalitatea : personalitatea cuiva este constituita din ansamblu de caracteristici care permit decrierea acestei persoane, identificarea ei printre altele. Coerenta:majoritatea teoriilor postuleaza ideea existentei unei anumite organizari si interdependente a alementelor componente ale personalitatii. Permenenta (stabilitatea) temporala:daca personalitatea este un sistem functional, acesta genreaza legi de organizare a caror actiune este permanenta.Desi o persoana se transforma , se dezvolta, ea isi pastreaza identitatea sa psihica.Fiinta umana are constiinta existentei sale, sentimentul continuitatii si identitatii personale, in ciuda transformarilor pe care le sufera de-a lungul intregii sale vietii. Cele trei caracteristici evidentiaza faptul ca personalitatea este o structura.Una dintre definitiile ce evidentiaza cel mai bine aceste caracteristici este cea data de Allport: `Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a aceolr sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic.

TEST DE PERSONALITATE Testele de personalitate va ajuta sa va intelegeti mai bine reactiile in comparatie cu persoanele din jurul dumneavoastra. Parcurgerea lor este un mod excelent de a va analiza comportamentul "din afara", de a va vedea asa cum va vad ceilalti si, de ce nu, poate sa decideti ca in anumite privinte ar fi nevoie de schimbari. Raspundeti cu DA sau NU !!! Inventarul de presonalitate EYSENECK Sunteti considerat un om plin de viata? Dupa ce ati realizat un lucru important ramaneti cu impresia ca l-ati fi putut face mai bine? 3. Aveti adesea dorinta de a trai emotii puternice?
1. 2.

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.

Aveti in mod frecvent nevoie deprieteni intelegatori care sa va consoleze? De obicei sunteti nepasator? Va este foarte penibil sa suportati un refuz? Stati sa va ganditi inainte de a intreprinde ceva? Daca va angajati sa faceti un lucru va tineti mereu promisiunea fara a tine cont de necazurile pe care le puti avea? Vi se schimba deseori dispozitia? Actionati si vorbit rapid fara sa va ganditi? Vi se intampla deseori sa fiti nefericit fara un motiv serios? Ati face orice cand sunteti pus la ambitie? Va simtit dintr-o data timid cand trebuie sa intrati in vorba cu o persoana care va atrage? Vi se intampla in diverse ocazii sa va pierdeti calmul si sa va enervati? Actionati deseori dupa inspiratia de moment? Vi se intampla deseori sa fiti necajit de lucruri pe care n-ar fi trebuit sa le faceti sau sa le spneti? Preferati in general tovarasia cartilor decat a oamenilor? Va simtiti usor jicniti? Va place mult sa iesiti in oras? Vi se intampla sa aveti ganduri si idei care nu v-ar place sa fie cunoscute de alte persoane? Va simtiti uneori plin de enregie, iar alteori apatic, abatut? Preferati sa aveti prieteni alesi dar alesi? Aveti obiceiul de a visa (nu cand dormit)? Daca cineva striga la dumneavoastra ii raspundeti cu acelasi ton? Va incearca deseori sentimente de vinovatie? Se poate spune ca modul dumneavoastra de a trai este bun si ca poate fi dat ca exemplu? La o petrecere puteti sa va distrati foarte bine? Puteti sa va descrieti ca fiind moale ori extrem de nervos? Cand sunteti cu alte persoane ramaneti majoritatea timpului tacut? Vi se intampla cateodata sa barfiti? Aveti noapte ganduri care va impiedica sa dormiti? Daca aveti nevoie de o lamurire preferati s-o cautati mai degraba in carti decat sa intrebati pe cineva? Aveti palpitatii sau batai de inima? Va place o munca care cere multa atentie? Aveti crize de tremuraturi si frisoane? Ati declara intotdeauna la vama tot ce aveti chiar daca ati sti ca nu veti prins? Va displace sa fiti intr-un grup de oameni care isi fac farse? Sunteti cu usurinta iritabil? Va plac situatiile in care trebuie sa actionati rapid? Sunteti tulburat de ideea unor lucruri ingrozitoare care vi s-ar putea intampla? Sunteti lent si nepasaor in felul dumneavoastra de a va misca?

42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57.

Vi s-a intamplat vreodata sa intarziati la o intalnire sau la serviciu? Aveti multe cosmaruri? Va place atata de mult sa vorbiti cu cineva incat sa va adresati si unei persoane necunoscute? Aveti junghiuri si dureri? Ati fi fost nefericit/a daca majoritatea timpului v-ar lipsi o companie numeroasa? Va considerati o persoana nervoasa? Dintre toti oamenii pe care ii cunoasteti sunt unii care ca sunt in mod clar antipatici? Credeti ca aveti suficienta incredere in dumneavoastra? Sunteti cu usurinta jicnit cand cineva va critica pe dumnevoastra sau munca dumneavoastra? Va este greu sa va distrati efectiv la o petrecere? aveti deseori sentimente de inferioitate? Puteti cu usutina sa antrenati o petrecere in genereal plicticoasa? Vi se intampla cateodata sa vorbiti despre lucruri care nu stiti nimic? Va faceti griji legate de sanatatea dumnavoastra? Va place sa face fase altora? Suferiri de insomanii? INTERPRETAREA CALITATIVA 3 SCALE:
1. Scala e (intraversiune/extreversiune) 2. Scala n (stbilitate/instbilitate) 3. Scala l (scala de minciuni : tendinte de fatada)

Scala E = -INTROVERSIUNE-Subiectul este in general un tip linistit, rezervat introspectiv, mai muli amator de carti decat de oameni, este rezevat si distant chiar si cu prietenii apropiati, intimi.Are tendinta de a prevedea, nu se angajeaza cu usurinta, se abtine de la impulsurile de moment.Nu-i plac senzatiile tari, este ordonat , calculat si ii place sa aiba o viata bine reglata, isi controleaza sentimentele rareori actioneaza int-un mod agresiv si nu se supara prea usor.Este demn de confidente putin pesimist si acorda o mare valoare criteriilor etice. Scala N = -NEVROZISM-Subiectul are tendinta de a fi emotiv, hiperactiv, hipersensibil, are dificultati in a regasi un nivel normal dupa sarcini emotionale.Se plag adesea de dereglari somatice difuze ca: dureri de cap, tulburari de digestiv, insomii, dureri dorsale.Isi face numeroase griji, este anxios si prezint o stare generala deagreabila.Subiectul are predispozitii catre tulburari nevrotice sub aspectul stresului (dar nu trebuie sa se confunde cu depresia nervoasa) Scala L = -PROBA VALIDA-Subiectul nu are tendinte de fatada , nu a raspuns la intaplare ceea ce nu da posibilitatea acceptarii si interpretarii rezultatelor e si n .

Uneori mergem pe strada si in fata noastra apare o privire care ne atrage atentia si intotdeauna apare intrebarea, oare ce se ascunde in spatele acelor ochi patrunzatori? Obisnuim sa clasificam in mod automat oameniii dupa venit, studii, preferinte muzicale sau statura fizica? Dar ochii, numiti si oglinda sufletului, nu sunt ei oare un indiciu relevant asupra personalitatii omului din fata noastra? Cercetatorii spun ca da, si numeroase studii stiintifice au fost facute pentru a clasifica persoanele in functie du culoarea, natura ochilor.Iar daca studiem un pic diferite filme sau carti, o sa observam ca diferitelor tipologii de personaje le-au fost atrbuite culori pentru ochi in concordanta cu personalitatea lor, iar autorii nu uita niciodata sa specifice acest amanunt din caracterizarea lor. Hai sa vedem deci care este personalitatea atasata fiecarei culori de ochi!

Ochii verzi apartin unor persoane foarte pasionale. Le place sa se joace, cand vine vorba de o relatie,de-a soarecele si pisica. Dar odata ce Cupidon ii tinteste cu sageata dragostei, atunci aveti grija, pentru ca se anunta incendiu de proportii. Pun mare accent pe incredere si respect intr-o relatie, fie ea de prietenie sau de dragoste.Sunt persoane ce sunt foarte bine primite in grupurile sociale, indiferent de nivel, deoarece exprima mult optimism, veselie, emanand o atractie invizibila ca a unui magnet. Sunt persoane profunde care admira chiar si lucrurile cele mai simple din viata, cum ar fi o perna foarte pufoasa pe care odihnesc sau soarele de dimineata ce razbate pe geam. Au capacitatea de a vedea calitatea cea mai buna din oameni si ii apreciaza pentru ceea ce ei sunt si ceea ce ei reprezinta. Au multe vise si intotdeauna scopul lor este sa le implineasca; nu le place sa lucreze cu jumatati de masura. Sunt misterioase si stiu sa pastreze un secret. Ca si defecte trebuie sa punctam ca uneori sunt prea timide si isi arunca prea des ochii in gradina vecinului, fara sa se uite in a sa.

10

Persoanele cu ochi albastri sunt atractive, am putea spune chiar adorabile! Idealuri de frumusete confera atat femeilor, cat si barbatilor cu ochi albastri un punctaj ridicat, si un sarm deosebit! Le face placere sa faca surprize placute, sa ofere lucruri speciale persoanelor care le sunt dragi.Tot timpul sunt alaturi de tine atunci cand lucrurile nu merg prea bine, te sprijina si au harul de a te determina sa razi cu pofta.Fac orice pentru a le face pe placere persoanelor pe care le iubesc. In urma unor statistici a rezultat ca persoanele cu ochi albastri au relatii de lunga durata. Au tendinta de a fi blanzi, frumosi si saruta foarte bine. Dare pe de o parte, pot manipula foarte usor persoanle din jur, uneori se comporta da si cum le stiu pe toate si doamne fereste ca cineva sa ii contrazica, deoarece le place ca intotdeauna sa aiba dreptate.

Persoanele care au ochii caprui se implica profund in relatii, le place sa faca persoana draga de langa ei sa se simta iubita si satisfacuta. Sunt persoane placute, incantatoare, adora sa isi faca noi prieteni si sa si largeasca orizonturile. Pentru persoana iubita sunt in stare sa faca orice, pentru a o impresiona, pentru a mentine pasiunea din ei, si ca relatia lor sa reziste. Sunt persoane amabile, politetea mai intotdeauna e un princiupiu ce-l respecta cu strictete. Nu fug niciodata de responsabilitati sau de obstacolele ce le ies in cale. Le place sa zambeasca si sa-i determine pe cei din jurul lor sa faca la fel. Sunt persoane "pupacioase", le place sa primeasca, dar si sa le ofere saruturi in cantitati cat mai mari. Sunt romantici si le place sa viseze; uneori devin confuzi pentru ca nu mai reusesc sa desluseasca realitatea de fantezie. Se supara usor, dar le trece la fel de repede. Cand sunt suparati sau tristi doresc liniste, sa fie singuri, pentru a se gandi cum sa rezolve situatia cat mai bine posibil. Sunt incapatanati si orgoliosi, si rar renunta la convingerile lor.

11

Sunt persoane curioase, le place sa incerce orice lucru nou ce le apare in cale, foarte rar spun NU la noi experiente. Sunt firi curajoase, nu le este frica sa isi spuna pozitia sau sa ia apararea unui prieten. Au relatii am putea spune ciudate, deoarece desi se implica mult intro relatie, niciodata nu arata acest lucru. De multe ori ar putea parea reci, chiar daca inima lor de fapt are o viteza de 200 de batai pe minut. Nu le place sa minta si nici sa fie mintite. Uneori accepta anumite situatii chiar daca nu le place ceea ce fac. Sunt generosi, adora sa iasa cu prietenii si sa faca multe glume. Se enerveaza repede si tin supararile destul de mult. Un alt defect este ca deseori considera ca parerea lor conteaza mai mult decat a celorlalti.

12

Afectivitatea este o component fundamental a psihicului uman, la fel de prezent n comportamentul i activitatea noastr cotidian ca i cogniia. reflect relaiile dintre subiect i obiect sub form de triri afective; reflect raportul de concordan sau discordan dintre dinamica strilor interne de necesitate i dinamica evenimentelor, a situaiilor obiective externe; ndeplinete funcii de alert i activare energetic, de selectare i potenare a comportamentului, n raport cu stimulii i posibilitile satisfacerii trebuinelor; are att o funcie reflectorie, ct i una adaptativ reglatorie. Ea organizeaz conduita, susine energetic activitatea, dar poate s o i dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicat; . In cadrul afectivitatii gasim: emotii, dispozitii, sentimente si pasiuni. sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam.

sunt trairi afective difuze si generalizate, de intensitate redusa,care pot dura multa vreme, dand astfel o anumita tonalitate intregii noastre vieti psihice.

sunt trairi afective complexe, de lunga durata, stabile si de intensitate moderata.

13

Faza de cristalizare

Faza de maturizare

Faza de decristalizare

sunt trairi afective foarte intense, stabile, de lunga durata, care antreneaza intreaga personalitate. Pasiuni pozitive Pasiuni negative

1.POLARITATEA : Bucurie/Tristete Placut/Neplacut Speranta/Deznadejde Simpatie/Antipatie Incordat/Relaxat 2.INTENSITATEA : forta, taria, profunzimea unei emotii/sentiment/ pasiuni! 3.DURATA : persistenta lor in timp! o emotie cateva clipe,ore! un sentiment/ o pasiune toata viata! spaima poate dura si dupa ce a trecut pericolul! dragostea dupa ce persoana rep. nu mai este! 4.EXPRESIVITATEA : capacitatea trairilor afective de a se exterioriza, de a putea fi vazute/citite pe chipul omului! 5.MOBILITATEA : trecerea rapida de la o stare la alta a aceleiasi trairi!

14

Temperamentul este un ansamblu de elemente biologice care, impreuna cu factorii psihologici, constituie personalitatea; este latura energetica si dinamica a personalitatii; este preponderent innascut. A cunoaste intocmai trasaturile unui om este un demers foarte complex. In sprijinul intelegerii, acestora se pot observa aspecte legate de infatisare, de expresiile fetei, apoi se observa gradul de activism, rapiditatea cu care actioneaza la stimularile externe, implicarea in sarcini care prezinta un efort sustinut, modul cum se reactioneaza fata de semenii sai. . Tipuri de temperament: Exista tot atatea tipuri de temperament cati oameni exista. Temperamentul fiecaruia este un fapt singular, in masura in care fiecare om este unic. Din negesitati de cunoastere s-au facut adesea comparatii si diferentieri intre diversele aspecte temperamentale ale oamenilor, chiar clasificari, ceea ce a condus la variate tipologii. Inca din antichitate, medicii greci Hippocrate si Galen distingeau patru temperamente fundamentale: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic. Acestea rezultau din amestecarea celor patru umori( substante fluide) din organism: bila galbena, sangele, flegma si bila neagra. S-au stabilit corespondente cu elementele Informatiile urmatoare vor arata diferentele celor patru tipuri de caracter. 1. COLERICUL Dac: 1. sunteti neastmprat si agitat; 2. sunteti impulsiv si irascibil; 3. sunteti nerbdtor; 4. sunteti categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni; 5. sunteti hotrt si ntreprinztor; 6. sunteti ncptnat; 7. v descurcati bine n dispute; 8. lucrati doar cnd aveti chef, si atunci fortati nota; 9. sunteti capabil de a risca; 10. nu sunteti ranchiunos, nici suprcios; 11. aveti un discurs rapid, pasionat, si o intonatie neuniform; 12. sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice; 13. sunteti necruttor fat de neajunsuri; 14. aveti o mimic expresiv; 15. sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid; 16. sunteti permanent n cutarea noului; 17. gesturile dvs sunt repezi si bruste; 18. sunteti tenace; 19. sunteti predispus la schimbri bruste ale dispozitiei;

15

atunci sunteti un coleric pur. 2. SANGVINICUL Dac: 1. sunteti vesel si voios; 2. sunteti energic si activ; 3. adesea nu duceti un lucru nceput la bun sfrsit; 4. aveti tendinta de a va supraaprecia; 5. sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou; 6. interesele si atractiile dvs nu sunt stabile; 7. treceti usor peste esecuri si neplceri; 8. v acomodati usor la diferite conditii; 9. v pasioneaz orice activitate nou; 10. atunci cnd o activitate nceteaz s v mai intereseze, o tratati cu indiferent; 11. treceti usor de la o activitate la alta; 12. v displace munca cotidian, monoton; 13. sunteti sociabil si receptiv, nu v jenati n prezenta unor oameni noi; 14. sunteti rezistent si laborios; 15. vorbiti repede, tare si articulat, gesticulati, aveti o mimic expresiv; 16. nu v pierdeti calmul ntr-o situatie com- plex, neasteptat; 17. sunteti totdeauna bine dispus; 18. adormiti si v treziti repede; 19. adesea nu sunteti suficient de mobilizat, nu v cntriti bine deciziile; 20. uneori sunteti superficial, distrat; atunci sunteti un sangvinic pur. 3. FLEGMATICUL Dac: 1. sunteti calm si cu snge rece; 2. sunteti consecvent si cumpnit n orice activi tate; 3. sunteti prudent si chibzuit; 4. stiti s asteptati; 5. sunteti tcut si v displace trncneal; 6. vorbiti linistit si cumptat, cu pauze, fr a afisa emotii strindente, cu cele mai discrete gesturii si mimic; 7. sunteti retinut si rbdtor; 8. duceti lucrul nceput la bun sfrsit; 9. nu v irositi puterile pentru fleacuri; 10. urmati cu strictete graficul vietii si al muncii; 11. v controlati cu usurinta pornirile; 12. sunteti putin sensibil la critic si laud; 13. nu sunteti rutcios, aveti o atitudine ngduitoare fat de sgetile care v sunt adresate; 14. aveti interese si relatii constante;

16

15. v includeti cu greu ntr-o activitate si treceti cu greu la alta; 16. i tratati pe toti n mod egal; 17. v place acuratetea si ordinea; 18. v acomodati cu greu la conditii noi; 19. sunteti inert, nepstor; 20. aveti stpnire de sine; atunci sunteti un flegmatic pur. 4. MELANCOLICUL Dac: 1. sunteti timid; 2. v pierdeti n conditii noi; 3. cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti; 4. nu sunteti ncreztor n propriile forte; 5. suportati usor singurtatea; 6. esecurile v coplesesc si v dezorienteaz; 7. aveti tendinta de a v nchide n sine; 8. obositi repede; 9. vorbiti ncet, uneori pe soptite; 10. v aliniati fr s vreti la caracterul conlocutorului; 11. unele lucruri v impresioneaz att de mult, nct v podidesc lacrimile; 12. sunteti foarte sensibil la critic si laud; 13. sunteti extrem de exigent fat de sine si de altii; 14. sunteti suspicios si ipohondru; 15. aveti o sensibilitate exagerat; 16. sunteti din cale afar de suprcios; 17. sunteti nesociabil, nu mprtsiti nimnui propriile gnduri; 18. sunteti inactiv si sfios; 19. sunteti docil; 20. cutati compasiune si ajutor din partea altora; atunci sunteti un melancolic pur. ***EX*** : 1.Obiectele de studiu preferate la scoala/ invatamantul superior Coleric: matematica, chimia melancolic: Limba romana, Ed. Fizica, Istoria flegmatic: latina,franceza sangvinic: istoria, roamana 2.Cum va petreceti timpul liber : Coleric: facand sport, plimbari melancolic: plimbari (locuri mai putin aglomerate), fotbal,film,teatru, flegmatic: : prin oras, cu pretenii

17

sangvinic: cu prietenii, prin oras, citind 3.Lectura preferata: Coleric:diferite melancolic: beletristica [carti de dragoste, romane, poezii]; flegmatic:romane de dragoste sangvinic:beletristica 4.Ultima carte citita : Coleric: Crima si pedeapsa melancolic: Marchizul de roccaverdina flegmatic: Marele singuratic sangvinic: Femeia in alb 5.Ziare si reviste citite frecvent : Coleric: tot ce imi cade in mana melancolic: Monitorul, Gandul, Ziarul de Iasi, gazeta sporturilor flegmatic: Cool girl, Bravo girl. Ciao sangvinic: nu 6.Tipul de articole care intereseaza: Coleric: orice ar putea prezenta interes in acel moment melancolic: politica .sport, economie flegmatic: lumea mondena sangvinic: nici un fel 7.Urmarirea programelor radio: Coleric:zilnic melancolic:ocazional flegmatic:ocazional sangvinic:ocazional 8.Urmarirea programelor TV: Coleric:zilnic melancolic:ocazional flegmatic:periodic sangvinic:ocazional 9.Emisiuni si programe TV preferate: Coleric: sporturile extreme in general melancolic: Obesrvator antena 1, Cum se fabrica -Discovery flegmatic: Dansez pt tine sangvinic: Cum se fabrica [ Discovery ]

18

Adolescena este varsta ntrebrilor, a ndoielilor. Noi, adolescenii, reprezentm viitorul acestei societi.Unii care sunt contieni de acest aspect, se strduiesc sa invee ct mai bine la coal, sa urmeze un liceu bun i sa intre la facultate.Inerent, la aceast vrst apar tot felul de ntrebri de genul: "Cine sunt?", "De ce trebuie s in cont pentru a lua o decizie corct?", "Care este scopul meu in via?" i multe alte la care vom afla raspunsul mai trziu sau poate niciodat. Considetraii generale Cercetrile psihologice cu privire la adolescent sunt foarte numeroase, iar aspectele din care este privit adolescentul sunt de asemenea variate. Exist in psihologie, un punct de vedere ce s-a consolidat in prima jumtate a secolului al XXlea, conform cruia perioada adolescenei este o etap n care are loc cea mai intens dezvoltare psihic a omului. n voluminoasa lui lucrare, Stanley Hall descrie adolescentul ca fiind un ,,tulburat. Conduita acestuia ar fi plin de surprize i de ,,opoziii, iar Ch. Buchler sau Mendouse descriu diferite aspecte ale crizei personalitii, ca o trstur specific adolescnei. Numeroi psihologi care s-au ocupat de problemele adolescnei vorbesc chiar despre tulburri nervoase specifice (cum ar fi delirul culpabilitii), despre manii de persecuie ca trsturi specifice, izvorte din ncercrile nefructuoase ale tnrului de a se adapta la mediu i de a-i exprima cu orice pre personalitatea. Nu trebuie sa uitm c asupra adolescenilor acioneaz o infinitate de factori. n zilele noastre cnd exist o foarte vie i continu circulaie de idei i de influene, rolul factorilor de influen formativ a devenit mai pregnant dar i mai complex. Perioada adolescnei, se caracterizeaz printr-o dezvoltare intens a personalitii, prin contientizarea evident a concepiei despre lume i prin alegerea unei profesiuni. Jean Piaget a afirmat chiar c la adolescent este evident introducerea in viaa social prin intermediul muncii. Adolescentul nu reprezint numai ieirea din etapele pubertii, dar i ieirea (la modul figurat) din societatea de tip tutelar, familial i colar, i intregrarea in viaa naional, cu toate caracteristicile ei. Cteva probleme speciale Pe adolescent l caracterizeaz o deosebit receptivitate la infuenele pe care le suport. n anii adolescenei, educabilitatea este nc foarte mare, dei atitudinea fa de infuenele educative este mult mai accentuat critic i selectiv dect n perioadele anterioare. Adolescenii au o fireasc pornire de investigare mai larg a vieii sociale. Unii psihologi sunt de prere c adolescentul este nclinat spre o conduit dezordonat, c este un fel de candidat al delincvenei. Educaia, cultura, dezvoltarea unor preocupri, interese, dar mai ales a unei concepii sntoase despre lume i via, a sentimentelor de respect pentru munc, de datorie i de responsabilitate, modestie i devoiune fa de idealuri sociale, constituioe trsturile morale ale majoritii tineretului.

19

Adolescentul, fr s fie un copil, este nc n plin formare, multe trsturi ce-l caracterizeaz sunt atitudini i forme de conduit n care se reflect un caracter in constituire n etapa de cristalizare. Influenele negative manifestate ntr-o familie dezordonat sau condiiile de educaie general greit pot duce la un comportament negativ al tnrului. Deoarece n aceast perioad alegerea prietenilor este nc destul de ntmpltoare, n schimb influena lor este foarte mare, problema prieteniei devine n adolescen o problem de educaie. Nu de puine ori se ntmpl ca adolesceni buni, ordonai, silitori, s se schimbe sub influena unor prieteni ru sftuitori, s devin arogani, lenei, dezordonai i s nceap s aib apucturi proasete, precum: hoinreala, fumatul, mici acte de huliganism, o purtare necivilizat, necorespunztoare. Problemele speciale i un regim de educaie discret pun i extravaganele de conduit, vestimentaie i mod, teribilismele pe acest plan. Odat cu perioada adolescenei se termin prima mare etap a vieii omului, etapa de cretere i de formare complex a personalitii. Orientarea colar i profesional n perioada adolescenei se manifest pentru prima dat necesitatea de a aborda mai larg problema alegerii unei profesii corespunztoare aspiraiilor. Preferinele tnrului sunt relativ puin legate de propriile posibiliti i mai ales de aptitudinile sale pentru anumite domenii. Exist tineri adolesceni pentru care orientarea profesional devine o problem central, clar, ea organizndu-le activitatea. n consecin, acestia acord un interes deosebit materiilor colare corelate cu viitoarea profesie. Exist i tineri care nu au fixat orientarea. Nehotrrea este provocat fie de interese i capaciti dispersate, fie de lipsa acestora. n multe cazuri acesti tineri nu i cunosc nsuirile. n sfrit exist i tineri relativ indifereni fa de orientarea profesional. Libertatea de alegere este orintat direct i indirect printr-o serie de condiii i factori de influen. Tineretul tinde n mod firesc, s se ndrepte spre acele domenii n care tie c va fi folositor, i deoarece presa i diverse mijloace de informaie difuzeaz cerinele privind profesiile necesitate de structura vieii economice, procesul adaptrii i cel al libertii de alegere conform necesitilor economiei naionale nu au un caracter complicat. Procesul acesta, de mare importan pentru om si societate, se cere realizat la un nivel ct mai nalt, la tensiunea optim a acordarii idealurilor umane i sociale. Pe acest teren, urmrirea dezvoltrii psihice a adolescentului permite ca procesul pedagogic s fie adaptat, iar orientarea profesional s devin un instrument de dirijare tiinific. n cadrul orientrii, trebuie s se creeze condiii ca tnrul s se intlneasc cu propria sa vocaie.

20

Adolescena nseamn pentru mine cea mai frumoas perioad din via, cea mai plin de neliniti, izvorat din ntrebrile care i caut rspunsul, cea mai puin echilibrat din punct de vedere emoional din cauza necunoaterii locului pe care l are adolescentul n societate i n univers, i totui febril de a se lansa ntr-o via raional i armonioas!

Adolescentii de azi

Cand vorbim despre adolescenti,vorbin in primul rand despre diversitate,despre libertate si despre ,,certuri.Cu totii stim cat de greu este sa te intelegi cu un adolescent,mai ales atunci cand acesta este pus pe cearta.Asadar,iata cateva dintre lucrurile pe care ar trebui sa la stim atunci cand stam de vorba cu un adolescent,sau cand avem ceva de reprosat la adresa acestuia. 21

1.

Incercati mai intai sa intelegeti, apoi sa va faceti inteles. Parintii au uneori tendinta de a reactiona rapid, iar acest lucru se poate intoarce impotriva dorintei dumneavoastra de a imbunatati comunicarea. De exemplu, copilul vine acasa cu un 5 la testul de franceza. Inainte de a sari prea rapid, intrebati-l ce s-a intamplat. Tanarul dumneavoastra fiu, posesor de curand al permisului de conducere sau doar proaspat posesor al unui scuter, vine seara acasa dupa ora stabilita. Dumneavoastra patrulati prin casa, bolnava de ingrijorare. Este usor sa sariti la gatul lui cand intra pe usa, chiar daca sunteti usurata ca-l vedeti teafar acasa. Insa mai intai ascultati ce are de spus. Nu numai ca puteti evita sa-l umiliti, dar invata astfel ca il veti asculta intotdeauna si ca respectati ce are de spus. 2.Fiti pe-aproape in ciuda faptului ca va respinge Adolescentul dumneavoastra va poate rani sentimentele daca, intr-un fel sau altul, pare sa va respinga. Aceasta evolutie poate fi o parte naturala a procesului sau de maturizare; pe masura ce adolescentii invata sa fie pe picioarele lor si sa-si dezvolte increderea in propriile decizii, parintii pot avea sentimentul ca sunt respinsi. Iar uneori parintii se imbufneaza sau se confrunta cu sentimentul ca sunt inutili. Dar chiar daca aveti sentimentele ranite, trebuie sa mentineti deschiderea catre comunicarea cu copiii. Ei se afla in toiul unor schimbari dramatice de dezvoltare, sunt uneori coplesiti de evenimente si de schimbarile care fac parte din viata lor. Dumneavoastra trebuie sa fiti pe aproape, deschisi spre comunicare, aratandu-le si spunandu-le tot timpul ca-i iubiti, orice ar fi. Nu interpretati gresit replicile lor taioase reducand comunicarea cu ei; continuati sa le ramaneti aproape deoarece au nevoie de dumneavoastra mai mult ca niciodata. 3. Urmati-va inima si aveti incredere in intuitie Ati avut incredere in intuitie cand copilul era mic. Mai tineti minte ce discutie ati purtat cu medicul cand stiati micutul are o infectie la ureche desi la consultatie medicul nu era de parerea dumneavoastra? Parintii adolescentilor permit uneori stereotipurilor sa capete mai multa importanta decat are propria intuitie. Nu lasati sa vi se intample asa ceva. Chiar daca adolescentul dumneavoastra este in plin proces de schimbare, tot dumneavoastra il cunoasteti mai bine decat oricine. Daca intuitia va spune ca este tot un copil bun, nu cadeti in capcana de a va pierde increderea in el. Daca intuitia va spune ca este ceva in neregula, actionati in consecinta si nu veti gresi. Trebuie sa aveti incredere in toate instinctele dumneavoastra si sa va dezvoltati capacitatea de a asculta (de a fi receptiva la el) pe toate lungimile de unda disponibile. 4. Negociati cu adolescentul este un lucru bun!

22

Este foarte corect ca parintii sa negocieze cu adolescentii lor. Adolescentii merita sansa de a avea acces la regulile pe care trebuie sa le respecte. Pe masura ce se maturizeaza regulile se schimba, iar capacitatea lor de a negocia va ofera informatii despre nivelul lor de maturitate. Aceste informatii sunt foarte pretioase pentru dumneavoastra. De asemenea, este un mod de a va ajuta adolescentul sa dezvolte aptitudini importante in viata.Negocierea este buna si pentru ca le impune parintilor sa examineze regulile pe care le aplica si sa le schimbe in mod constient si atent pe masura ce se dezvolta adolescentii. Asta nu inseamna ca trebuie sa cedati presiunilor sau sa le permiteti lucruri care nu vi se par corecte. Inseamna insa sa discutati cu ei regulile si motivele din spatele lor. 5. Uneori comunicarea indirecta functioneaza cel mai bine. Nu toti adolescentii pot sta la discutii de la suflet la suflet. De fapt, probabil ca foarte putini pot face asta. Cum puteti sa tratati subiectele importante cand copiii dumneavoastra nici macar nu se opresc destul de mult pentru o mica discutie? Ajutati-va de comunicarea indirecta. Scrieti un bilet, o scrisoare, un e-mail. Planificati o scurta discutie cand adolescentul se afla in masina cu dumneavoastra. Ei asculta tot ce spuneti chiar daca nu par sa o faca. Poate va trebui sa le dati timp pentru a absorbi ceea ce spuneti, fara a fi nevoiti sa raspunda imediat. Obisnuiti-va sa comunicati indirect, este adesea cea mai eficienta metoda de comunicare cu adolescentii.

Definireasi explicarea constuiiintei au constitut inca din cele mai vechi timpuri o problema importanta pentru psihologi. Unul dintre primii care si-a pus aceasta problema a fost aristotel, care in tratatul sau Despre suflet afirma faptul ca Studiul sufletului cade sub incidenta stiintei naturii.

23

In prezent, unele dictionare ofera urmatoarea definitie: ansamblu de reprezentri, idei, concepii, cunotine, mentaliti ale unei colectiviti umane, care reflect condiiile de existen ale acesteia, precum i psihologia social a oamenilor.; 1. Forma cea mai nalt, proprie omului, de reflectare a realitii obiective, produs al materiei superior organizate -creierul uman- i al vieii sociale. Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinznd senzaii, percepii, reprezentri, noiuni, judeci, raionamente, inclusiv procese afective i voliionale. 2. Faptul de a-i da seama; nelegere. Constiinta poate fi implicita si reflexiva. Constiinta implicita este doar o constiinta de ceva: vreau sa traversez strada si deodata vad un automobil ce se apropie repede ; ma opresc, astept sa treaca si apoi traversez. Am avut deci constiinta a ceva diferit de mine care ma punea in pericol. Constiinta implicita consta intr-o separatie confuza a fiintei mele de alte obiecte sau fiinte. Astfel, vad o scara in fata mea si reactionez pentru a o urca - ceea ce presupune o cunoastere a unui obiect diferit de mine. O asemenea constiinta o gasim si la speciile animale avansate. Cainele, jucandu-se, nu-si musca propria coada ori laba. El fugareste cu elan o pisica, dar se pazeste de ghearele ei, deci are constiinta pericolului zgarieturilor. Asa cum scrie psihiatrul H. Ey, constiinta (implicita) este un fel de scena in care se petrec evenimentele. Ea se constituie ca un mediu prin care noi accedem la tot ceea ce exista si in care inchegam realitatea. Constiinta e forma in care e trait orice fenomen. Ea ne plaseaza intr-o lume reala. Constiinta reflexiva este caracteristica omului si consta in constiinta clara a unui eu care actioneaza in mod responsabil. Constiinta reflexiva nu exista la copilul mic, intrucat ea presupune deplina constiinta de sine si o dezvoltare a gandirii abstracte. Solicita, de asemeni, existenta unei capacitati de discutie interioara. P. Janet subliniiaza reactiilor noastre fata de propriile noastre reactii. In cazul constiintei reflexive, este vorba de o povestire ori o comentare a propriilor actiuni: Eu mananc grabit la masa, am constiinta implicita a actului, dar deodata imi dau seama ca mananc prea repede, de fapt imi comentez in limbaj interior actiunea: e nesanatos sa mananci prea repede" si continuu, diminuand ritmul. Prin urmare, constiinta reflexiva este o conduita suprapusa, un comentariu propriu asupra reactiilor exterioare ori interioare. H. Ey afirma: A fi constient de ceea ce eu simt sau ceea ce eu vreau inseamna a-mi verbaliza ideile, proiectele sau sentimentele si a dispune de ele".

.Ce anume influenteaza creativitatea? In cazul copiilor mici, factorul critic pentru evitarea asa-numitei "fixatii a raspunsului corect" (un copil nu va raspunde daca nu stie sigur ca raspunsul va fi corect) il reprezinta o atmosfera non-evaluativa. In cadrul procesului de

24

socializare, de-a lungul anilor de scoala elementara, copiii tind din ce in ce mai mult spre conformitate. Procentul de raspunsuri originale in cadrul probelor de fluenta ideationala scade de la 50% la copiii de 4 ani la 25% pe parcusul scolii elementare, crescand apoi iar la 50% in timpul studiilor superioare. Este foarte important sa li se dea posibilitatea copiilor de a exprima o gandire divergenta si de a gasi mai multe modalitati de a ajunge la o solutie. Recompensele sau cointeresarea par sa afecteze procesul creativ. Desi recompensele nu afecteaza numarul raspunsurilor in cadrul probelor de fluenta ideationala, ele par sa diminueze calitatea raspunsurilor copiilor si flexibilitatea gandirii lor. Cu alte cuvinte, recompensele reduc capacitatea copiilor de a trece de la o categorie la alta in cadrul raspunsurilor lor. Intr-adevar, orice constrangere externa pare sa reduca aceasta flexibilitate. Anumite studii au aratat ca materialele structurate, in special cand sunt combinate cu instructiuni structurate, reduc flexibilitatea la copiii de 4 ani. Intr-un anume caz, instructiunile structurate au aparut numai in demonstratia referitoarea la rezolvarea unui puzzle. Pedagogii trebuie sa tina cont de faptul ca structura raspunsurilor unui copil este foarte subtila. Anumite cercetari sugereaza ca acei copii care par sa fie creativi sunt adeseori implicati in jocuri imaginative si sunt motivati mai mult de factori interni decat de factori externi, cum ar fi recompensele sau cointeresarea. Cum pot adultii incuraja creativitatea? - Prin furnizarea unui mediu care permite copilului sa exploreze si sa se joace fara restrangeri exagerate. - Prin adaptarea la ideile copilului, fara a incerca o structurare a ideilor lui astfel incat sa se potrivesca cu cele ale adultilor. - Prin acceptarea ideilor neobisnuite ale copilului, fara a judeca modul divergent in care acesta rezolva o problema. - Folosind modalitati creative pentru rezolvarea problemelor, in special a problemelor ce apar in viata de zi cu zi. - Alocand destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilitatilor, pentru trecerea de la ideile obisnuite la idei mai originale. Incurajand procesul, iar nu scopul.

Cercetatorii de la Princeton au studiat legatura dintre activitatea creierului si procesul prin care ne amintim anumite imagini. Ei au descoperit ca, atunci cand ne amintim ceva, noi "calatorim in timp" inapoi in momentul si in contextul in care ne-am format amintirea respectiva. Cu alte cuvinte, memoria nu este un fel de dulap in care tinem stocate amintirile ca pe niste dosare. Lucrurile pot fi descrise mai 25

degraba in felul urmator: Atunci cand ne aflam intr-o anumita situatie, anumite lucruri ne atrag atentia si ne produc emotii, ganduri etc. Pentru a ne aminti ceva, noi ne retranspunem imaginar in situatia respectiva, iar creierul nostru genereaza din nou aceleasi emotii, ganduri etc. (sau daca nu exact aceleasi, macar unele asemanatoare). Studiul a fost coordonat de Kenneth Norman, un profesor asistent de psihologie, si de Sean Polyn care si-a luat in 2005 doctoratul in psihologie la Princeton, iar acum lucreaza la universitatea din Pennsylvania. Acestia au colaborat cu Jonathan Cohen, directorul Centrului de Studiere a Creierului de la Princeton si cu Vaidehi Natu, care lucreaza si el in laboratorul lui Norman. Ei au folosit o tehnica performanta de a scana activitatea cerebrala numita fMRI (functional magnetic resonance imaging), dezvoltata in anii '90. Aceasta tehnica detecteaza acele portiuni din creier care sunt cele mai oxigenate, fiind capabila sa dea o imagine in timp real a activitatii cerebrale (se presupune ca ariile active la un moment dat din creier folosesc mai mult oxigen decat celelalte si, deci, detectarea ariilor cele mai oxigenate ne indica unde are loc activitatea cerebrala cea mai intensa). Participantilor la experiment li s-au aratat 90 de imagini din trei categorii fetele unor celebritati, locatii faimoase si obiecte obisnuite, apoi li s-a cerut sa-si aminteasca imaginile. Cercetatorii au folosit tehnica fRMI pentru a detecta starile mentale ale participantilor atunci cand li se aratau imaginile si apoi cand isi reaminteau imaginile. Cercetatorii au reusit sa arate ca celor trei clase de imagini le corespund trei clase diferite de activitate cerebrala cu alte cuvinte, activitatea cerebrala atunci cand vedem sau ne amintim o fata de om este sensibil diferita de cea cand vedem sau ne amintim o locatie sau un obiect obisnuit. In plus, s-au mai constatat doua lucruri extrem de interesante: Pe de o parte, s-a observat ca exista o corelatie mare intre activitatea cerebrala din momentul in care participantilor li se aratau imaginile pentru prima data si activitatea cerebrala din momentul in care ei isi aminteau imaginile. Aceasta activitate cerebrala nu este localizata intr-un anumit loc din creier, ci este un tipar complex cu alte cuvinte, amintirea nu este stocata undeva anume, ci este o combinatie complexa de reactii. Aceste lucruri sugereaza deci ca procesul prin care se amintim este un fel de "calatorie in timp mentala". Kenneth Norman: "Atunci cand incerci sa-ti amintesti ceva ce s-a intamplat in trecut, ceea ce faci este sa reinstantiezi contextul mental al evenimentului respectiv. Daca reusesti sa te reintorci la starea de spirit pe care o aveai atunci cand se desfasura evenimentul pe care incerci sa ti-l amintesti, vei reusi sa-ti amintesi o serie intreaga de detalii. Tehnicile folosite in studiul nostru ne-au permis sa vizualizam cat de bine reusesc subiectii sa recupereze treptat treptat starea lor mentala initiala." Un alt lucru interesant descoperit de echipa de la Princeton a fost ca, aproximativ cu cinci secunde inainte ca participantul sa-si aminteasca efectiv o imagine anume, in creierul sau aparea o activitate cerebrala specifica clasei in care era imaginea respectiva. De pilda, daca isi amintea o locatie, aparea mai intai activitatea cerebrala a locatiilor in general. Acest lucru arata deci ca pentru a ne

26

aminti ceva noi trecem printr-un proces de particularizare de la cazul general la lucrul concret pe care ni-l amintim. Spectaculos este si faptul ca, monitorizand activitatrea cerebrala a participantilor, cercetatorii reuseau sa ghiceasca ce imagine anume isi vor aminti ei, inainte chiar ca acestia sa-si constientizeze amintirea. Se spera ca acest gen de studii sa aiba impact nu numai teoretic ci si practic in vindecarea unor boli precum Alzheimer, in care pacientii sufera o pierdere a amintirilor.

Evenimetele si lucrurile placute nu se uita niciodata !!!

un film regizat de Joel Schumacher

Distributia:Lynn Collins (Blonda sinucigasa/D-na. Dobkins/Mama lui Fingerling tanar)

27

Rhona Mitra (Laura Tollins) Virginia Madsen (Agatha Sparrow/Fabrizia) Jim Carrey (Walter Sparrow/Fingerling) Logan Lerman (Robin Sparrow) Regizori:Joel Schumacher Gen:Thriller | Drama Durata:95 minute Limba :Engleza Premiera SUA Sinopsis Prizonier intr-o sumbra obsesie cu numarul 23, Walter Sparrow (Jim Carrey) isi schimba viata intr-un infern de tortura psihologica care ar putea sa duca la moartea sa precum si la moartea celor dragi. Stimulat de un roman misterios, Numarul 23, pe care nu indrazneste sa-l lase din mana, Walter este fortat sa dezvaluie secretele trecutului sau inainte ca el sa-si poata continua viata cu sotia sa, Agatha (Virginia Madsen), si fiul adolescent Robin (Logan Lerman).Romanul, dat lui Walter de catre Agatha drept cadou, descrie un mister al unei crime reci care pare sa reflecte viata lui Walter in feluri sumbre si necontrolabile. Viata personajului principal al cartii, un detectiv cugetator Fingerling (de asemenea jucat de Carrey) este plina de momente care evoca propria istorie a lui Walter. Cand lumea din carte incepe sa prinda viata, Walter este contagiat de un amanunt infricosator al cartii: obsesia lui Fingerling in ceea ce priveste puterea ascunsa a numarului 23. Psihiatrie: Obsesia In cadrul acestei maladii psihice, o persoana devine blocata mental intr-un model de ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si suparatoare, dar sunt dificil de depasit. Obsesia: ganduri obsesive depresia majora sau dorinta de a obtine drogul din dependenta de substante psihoactive Obsesia: criterii ale diagnosticului Diagnosticul obsesiei e valabil doar daca cele 3 criterii de mai jos sunt respectate: - comportamente repetitive, intentionate, cu scopul de a raspunde unei obsesii, in functie de anumite reguli sau intr-o maniera stereotipa - comportamente care intentioneaza protejarea de un disconfort sau de o situatie de temut, dar care nu corespund realitatii, fiind excesive - recunoasterea de catre pacient a faptului ca aceste comportemente sunt nerezonabile Diagnosticul de obsesie (a bolii obsesiv compulsive) e valabil doar daca obsesia si/sau compulsia sunt diagnosticate conform criteriilor de mai sus, cauzeaza un disconfort major, consuma timp (cel putin 1 ora pe zi) sau interfera in mod semnificativ cu rutina normala, munca sau relatiile interumane.

28

Revenid asupra personajului Walter Sparrow, in cadrul filmului putem observa procesele psihice ce sunt parcurse pana a se ajunge la stadiu de obsesie in ceea ce priveste enigmaticul numar 23. La inceputul peliculei putem constata statutul personajului.Viata lui Sparrow este normala, relativ monotona. Are profesia de hingher, este casatorit si are un copil. Este lipsit de prieteni. Este nascut in ziua de 3 februarie ( 03.02 => 32, inversul lui 23 ), actiunea filmului incepe in aceasta zi, derulandu-se pe parcursul a cateva zile. Este solicitat la prinderea unui caine, pe care ulterior va descopi ca se numeste NED. Este muscat, iar din dorinta de razbunare pleaca in urmarirea sa; cainele dispare in cimitir. Din cauza acestei interventii, Walter intarzie la intalniera cu sotia sa, timp in care aceasta ii cumpara o carte intitulata Romanul obsesiei Numarul 23 de Topsy Kretts. Prezentarea de pe prima pagina a romanului anticipa ceea ce va urma: Vezi fi cuprinsi de paranoia.Cele mai teribile memorii scrise vreodata. Fiti atenti la << cainele >> de alaturi . Se face referire la cainele NED ce isi face aparitia in momentele cheie ale actiunii. Inceputul romanului de asemenea este preventiv Toate personajele din aceasta carte sunt fictive si oricine descopera similitudini cu persoane reale, vii sau moarte sa NU mearga mai departe. Walter este atras din ce in ce mai mult de aceasta carte, gasind asemanari intre el si personajul principal. Dupa citirea primelor capitole acesta face corelatii intre el si autorul romanului. Spre exemplu si lui i se citea din cartea Fingerling la gradina zoologica cand era mic, nume ce este atribuit protagonistului povestii relatate in roman. Totodata incepe a vea aceleasi cosmaruri si halucinatii ca si personajul principal. Detectivul Fingerling este contaminat de obsesia numarului 23 prin intermediul blondei sinucigase, sintagma preluata din roman. Aceasta se numea Isabel Lidia Hunt, iar printre altele, ea argumenteaza ca numele sau insumeaza suna de 23, acest numar fiind motivul incercarii sale de suicit. Walter incearca sa gaseasca explicatii plauzibile cu privirile la enigmele numarului 23,Fiind si el cuprins de aceasta obsesie, ce il determina sa vada numarul peste tot si chiar sa-l caute. (numarand numarul literelor numelor si aclculand diferite date) Astfel el afla ca : 1.Fiecare parinte contribuie cu 23 de cromozomi la ADN-ul unui copil. 2.Dureaza 23 de secunde ca sangele sa circule prin intreg corpul. 3.La oameni, al 23-lea cromozom determina genul. 4.Sunt 23 de litere in alfabetul latin. 5.Iulius Cezar a fost injunghiat de 23 de ori atunci cand a fost asasinat. 6.Axa Pamantului este inclinata la 23,5 grade. 7.Cavalerii templieri a avut 23 de Comandanti Supremi. 8.William Shakespeare s-a nascut pe 23 aprilie 1564. 9.William Shakespeare a murit pe 23 aprilie 1616. 10.Calendarele egiptene si sumeriene incep pe 23 iulie. 11.Titanicul s-a scufundat pe 15 aprilie 1912 (4+1+5+1+9+1+2=23). 12.Maiasii credeau ca lumea se va sfarsi pe 23 decembrie 2012

29

(20+1+2=23). 13.Compania de productie a lui Jim Carrey este JC 23 Entertainment. 14.John Dillinger a jefuit 26 de banci dar numai 23 pentru banibani. 15.Distanta din centrul lui Marte pana la luna sa cea mai apropiata este de 23,500 km. 16.230 de oameni au murit in zborul TWA 800. 17.Kurt Cobain s-a nascut in 1967: 1+9+6+7=23 18.Kurt Cobain a murit in 1994: 1+9+9+4=23. 19.Filmarile la Numarul 23 au inceput pe 23 ianuarie 2006. 20.Literele din Joel Schumacher si Jim Carrey insumeaza 23. 21.Literele din Virginia Madsen si Jim Carrey insumeaza 23. 22.Axa Terrei se inclina la 23, 5 grade (2 +3 =5) 23. 2/3 = 0,666 : Numarul diavolului.. De asemenea in enumeratia de mai sus au fost incluse si alte similitudini observate anterior. Incercand sa descopere adevarul el o banuieste pe sotia sa ca ar fi scris romanul, dar dupa alte cercetari descopera ca el a fost cel care l-a scris. Reuseste cu succes sa invinga inca o data obsesia si paranoia ce-l cuprinse si se intoarce in sanul familiei. Numarul 23 este un film emotionant, incarcat de simboluri si procese psihice complexe, ce pot fi observate de-a lungul actiunii. Jim Carrey joaca in thriller-ul psihologic al New Line Cinema, Numarul 23, o productie a Contrafilm/Firm Films regizat de Joel Schumacher (Phone Booth, 8AM, Falling Down) dupa scenariul original al scenaristului Fernley Phillip. Producatorii sunt Beau Flynn si Tripp Vinson (After the Sunset, The Exorcism of Emily Rose). Producatorii executivi sunt Mike Drake si Toby Emmerich, Richard Brener, Keith Goldberg, Brooklyn Weaver si Eli Richbourgh. Co-producatorul este Fernley Phillips, iar producatorul asociat este Linda Fields Hill. Virginia Madsen (Sideways) si Danny Huston (The Constant Gardener) conduc o distributie remarcabila care ii include pe Logan Lerman (Hoof), Rhona Mitra (TVs "Nip/Tuck") si Lynn Collins (The Merchant of Venice) printre altii. Si-au adus contributia si: apreciatul Matthew Libatique, ASC (Requiem for a Dream), proiectantul de productie Andrew Laws (Down With Love), designerul de costume Daniel Orlandi (The DaVinci Code), editorul Mark Stevens (Phone Booth) si compozitorul Harry Gregson-Williams (The Chronicles of Narnia: The Lion, The Witch and The Wardrobe). Filmul, a carui productie a inceput pe 23 ianuarie 2006, a fost filmat in locatii in si in imprejurimile Los Angeles-ului, inclusiv comunitatile Altadena, Pacific Palisades, Monterey Park si Temple City. Intensificand lumea stilata a cartii, unele interioare au fost filmate inauntrul Studiourilor Sunset Gower in Hollywood si Studiourile Los Angeles Center la periferia Los Angeles-ului. Numarul 23 (catalogat "R" de catre M.P.A.A. pentru "violenta, imagini deranjante, sexualitate si limbaj") va fi lansat in cinematografe in toata lumea de catre New Line Cinema la data de 23 februarie 2007. Personal recomand acest film cu toata increderea. Daca v-a trezit interesul cat de putin va urez Vizionare placuta!

30

La realizarea reviste au contribuit : 1.Arustei Roxana Introducere in psihologie 2.Tarca Petronela Vointa 3.Bejanaru Georgiana Motivatia 4.Brinza Corina Personalitatea 5.Roca Madalina Culoarea ochilor si personalitatea

31

6.Dorneanu Renata Afectivitatea 7.Gherman Patriciea& Temperamentul Andriuca Daiela 8.Apostol Daniela Adolescenta 9.Savin Florentina 5 sfaturi pentru ai intelege pe adolescenti 10.Horghidan Andreea Constiinta 11. Toropoc Madalina Creativitatea 12. Blajuta Cornelia Cum functioneaza memoria ! 13. Leahu Andra Despre obsesie si enigmele nr. 23 Coperta: Dorneanu Renata Redactor: Dorneanu Renata Sponsor : Brinza Corina

32