P. 1
Poluarea Cu Hidrocarburi-final

Poluarea Cu Hidrocarburi-final

|Views: 102|Likes:
Published by Gabriel Tatu

More info:

Published by: Gabriel Tatu on Dec 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2013

pdf

text

original

masterand: Buzea Fanica Eugenia

• • • • • • • • • • • • • •

Introducere Eficienta sistemului Obiectivele interventiei in cazul poluarii marine cu hidrocarburi Metode de interventie Aplicarea metodelor Gravitatea/nivelul incidentului de poluare Factori care contribuie la cresterea numarului de accidente Sursa de pericol Sursa de poluare Efectele poluarii Impactul economicImpactul social Impactul politic Tipuri de tarm Concluzii

biologic. insulare. impreuna cu preintampinarea viitoarelor alterari avand in considerare protectia si imbunatatirea starii ecologice a ecosistemelor acvatice. Directiva Cadru Apa prevede introducerea conceptului de “conditie ecologica buna”prin stabilirea unui cadru pentru protectia apelor de suprafata.Prin dispersie. .emulsionare si dizolvare. Raspandit pe suprafata marina. Prezenta hidrocarburilor pe suprafata apei marine provoaca consecinte de ordin fizic.in functie de natura sa si de conditiile oceanologice.accidentale cu hidrocarburi au produs pana in prezent.• • • • Poluarile majore. costale si continentale.sociale cat si economice la nivel international.concentrarea lor in sediment si acumularea in organisme.daune importante atat ecologice. de tranzitie. poluantul petrolier este supus unei evolutii fizicochimice specific.hidrocarburile altereaza calitatea mediului marin prin impurificarea apei.

personal specializat. . specifice zonei poluate. o strategie nationala de interventie. echipamente specializate.• • • • Functionarea eficienta a unui sistem national de interventie se bazeaza pe existenta a patru componente importante: o structura nationala de coordonare.fiabile.instruit si atestat in domeniul interventiei.

Obiectivele principale ale intervenţiei in caz de poluare marina cu hidrocarburi sunt: Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii Reabilitarea zonelor poluate astfel incat din punct de vedere ecologic.limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile . Protejarea tarmului. acestea sa revina la faza initiala.

nave de stocare. Transferul poluantului din tancurile avariate în barje. . Concentrarea şi colectarea petrolului pe suprafaţa apei şi a tărmului. Dispersarea chimică în masa apei.Metodele de intervenţie în cazul unei poluari marine constau în: Degradarea naturală (nu se intervine).

Posibilităţile de acces în zonă: căi de acces terestre/maritime/aeriene. salinitatea apei.Aplicarea metodelor de intervenţie este condiţionată de: Procesele care acţionează asupra peliculei de hidrocarburi deversate în mediul acvatic/sol. vizibilitate. textura solului. . Tipul ţărmului/zonei poluate. Cantitatea şi tipul poluantului deversat. Strategia de interventie (de protectie. Tipul impactului prognozat. de recuperare). Condiţiile hidro-meteo: starea de agitaţie a mării. Resursele de intervenţie disponibile (echipamente. direcţia şi intensitatea vântului/curentului.). temperatura aerului şi a apei. personal etc.

. au fost stabilite următoarele nivele de gravitate : poluare marină minoră (nivel 1) <7 tone.Amploarea unui fenomen de poluare este dată de gravitatea incidentului în funcţie de cantitatea de hidrocarburi descărcate sau pe cale de a fi descărcate. poluare marină majoră (nivel 3) peste 700 tone. poluare marină medie (nivel 2)între 7 şi 700 tone. În acest context conform Convenţiei OPRC/1990. Stabilirea tipului de proceduri de intervenţie se realizează în primul rând ţinând cont de gravitatea/nivelul incidentului de poluare.

Pentru fiecare nivel de poluare în parte se impune un anumit sistem de intervenţie astfel: pentru poluările de nivel 1 şi 2 există planuri locale de intervenţie cu implicarea poluatorului sau a autorităţilor locale. . pentru cele de nivel 3 se activează planul naţional de intervenţie cu implicarea structurilor naţionale desemnate conform legislaţiei in vigoare.

adâncimea apei. 11 Lipsa sistemelor de avertizare/alarmare în caz de accident naval . vizibilitatea redusă. inexistenta unor norme clare de comunicare radio. condiţiile hidro-meteo.•Creşterea cantitătii de petrol transportat. Caracteristicile locale defectuase de navigaţie: densitatea traficului.

cantitatea de poluant. . reprezintă de fapt cauza poluării. gradul de toxicitate a acestuia. minerală. caracteristicile fizico-chimice ale poluantului. radioctivă. de origine cronică sau accidentală. Principalii parametri sunt : natura poluanţilor.Sursa de pericol. etc. organică. poate fi difuză sau concentrată. aceasta fiind provocată de unul sau mai multi poluanţi. caracterul inflamabil şi exploziv.

îmbolnaviri în masă a populaţiei. vulnerabilitate reprezintă valoarea sumei efectelor negative (exemple de efecte negative: dispariţia unei specii. falimentul unor societăţi comerciale. existenţa aşezărilor urbane etc. cât şi pentru alegerea tehnologiei optime de interventie.Gradul de sensibilitate. biodiversitate. criteriul bazat pe tipul şi configuraţia ţărmului. etc.) care apar pe termen lung/ scurt şi care pot afecta o zona în cazul unei poluari majore cu hidrocarburi. Nominalizarea. . în care se poate interveni. direcţionării poluantului în zone accesibile. Deversările de hidrocarburi ajunse în zona litorală produc un impact negativ variat în funcţie de gradul de încărcare economică. cartarea gradului de vulnerabilitate pe zone este necesară atât în scopul protejării siturilor mai sensibile. tipul litoralului. Gradul de vulnerabilitate include totodată potenţialul de "autoaparare" a zonei.

• • • • • Sursa de poluare Deversări de la mal Transport naval Din atmosferă Surse naturale Platforme offshore Valoarea estimată (%) 50 24 13 11 2 .

Poluările provenite din activităţile de foraj şi extracţie reprezintă circa 2% din cantitatea totală deversată.• • • • • Poluările generate de scurgerile de la ţărm provenite din deversarile pluviale şi de ape uzate. accidente produse de navele de transport(coliziuni. reprezintă circa 24% din cantitatea totală deversată. ruperea navei). deversări de santină. accidente survenite în timpul operaţiunilor de încarcare-descărcare ale produselor petroliere. Poluările provenite din atmosferă reprezintă circa 13% din cantitatea totală deversată. reprezintă circa 50% din cantitatea totală deversată Poluările generate de transportul naval provenite din :curaţirea tancurilor. Poluările provenite din cauze naturale reprezintă circa 11% din cantitatea totală deversată. etc. eşuări. .

La stabilirea gradului de vulnerabilitate sunt luaţi în considerare următorii factori: impact economic tipul tarmului Factori impact ecologic impact politic impact social .

tipul ţămului. Impactul asupra activităţilor industriale se constituie în factori economici de risc.Impactul economic se referă la efectele negative induse activităţilor industriale. Deversările de hidrocarburi ajunse în zona litorală produc un impact negativ. în cazul unei poluări accidentale sau cronice. economice. etc.variat în funcţie de încărcarea economică. existenţa aşezărilor urbane.care pot fi cuantificati în funcţie de: potential economic tipul activitatilor din zona sezon .

mediu şi scurt). Impactul ecologic . efectele poluării marine cu hidrocarburi se caracterizează prin manifestări comlexe pe termene diferite (lung. Din punct de vedere biologic.se referă la efectele negative induse ecosistemului în cazul unei poluări.

Impactul social .se referă la efectele negative induse societăţii. Cu cât zona este mai dens locuită cu atât efectele sociale generate în cazul unei polări sunt mai acute. relaţiilor din cadrul comunităţilor afectate în cazul unei poluări. Aglomerările urbane accentuează gradul de vulnerabilitate al unei zone.

. În cazul în care poluarea depăşeste graniţe/frontiere apar o serie de probleme legate de pagube/reclamaţii/despăgubiri între cele două sau mai multe state implicate.Impactul politic se referă la efectele negative induse de o poluare pe plan politic.

Tipuri de tarm Poluantul ajuns pe ţărm are comportamente diferite în funcţie de structura/textura/umiditatea/înălţimea etc. În vederea stabilirii gradului de vulnerabilitate şi a tehnologiei optime de intervenţie este necesară cunoaşterea fiecărui tip de ţărm atât din punct de vedere al comportamentului poluantului cât şi al impactului în zona respectivă. . Răspandirea poluantului la nivelul ţărmului are loc atât pe orizontală cât şi pe verticală. acestuia.

bazele de intervenţie fiind amplasate în apropierea acestor zone permiţând lansarea rapidă a echipamentelor de depoluare.pentru fiecare poluare se aplica o strategie diferita.astfel incat. tipul ţărmului cu faleze înalte. cantitatea de petrol deversată depăşeste cantitatea provenită din toate celelalte surse de poluare în anii respectivi. plaje înguste la bază şi construcţii hidrotehnice nu permit pătrunderea poluantului în adâncime. . piscicole. • În caz de poluare majoră cu hidrocarburi apar efecte negative asupra activităţiilor industriale.• Fiecare accident este unic in felul sau. • In cazul accidentelor majore deşi rare. oferind în acelaşi timp posibilităţi de protecţie şi de limitare rapidă a extinderii poluantului. turism.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->