Pescuitul la mare este un gen de pescuit deosebit de spectaculos, pe care majori tatea dintre noi avem posibilitatea sa-l

practicam doar cateva zile pe an, in sp ecial vara, in concediu pe litoral. Speciile de pesti care se pot pescui la mare sunt numeroase. Cu toate acestea, pescuitul chefalului este deosebit de aprecia t atat datorita spectaculozitatii sale, cat si datorita valorii economice ridica te a acestei specii de peste. Pescuitul chefalului se practica atat in larg, cu barca, cat si pe tarm, in special pe diguri. Chefalul este un peste de culoare alba, cu solzi argintii, svelt, cu forma fusif orma. Este un peste foarte energic, cu vederea agila si se hraneste cu mici viet uitoare, moluste si pesti. In general chefalul umbla in bancuri, la adancimi var iabile, in functie de marimea exemplarelor (exemplarele mici se pot observa cu u surinta in zonele de suprafata, in timp ce exemplarele mari cutreiera zonele med iane sau de fund). Nu va pot preciza care este marimea maxima pana la care poate creste un chefal dar se prind curent exemplare de 10-12 kg. Chelfalul se poate pescui tot timpul anului, rezultatele cele mai bune intregist randu-se in perioada august - septembrie. In zonele de tarm, chefalul se hranest e intens in special dimineata, incepand cu orele matinale pana la orele 9.30-10. 00 si seara - dupa ora 16.00. In afara acestui interval orar capturile inregistrate au frecventa mai redusa. P escuitul chefalului se poate face cu lanseta sau cu undita. Cu lanseta se pescui este uzual la pluta. Fara a fi o regula, montura se prezinta ca in fig alaturata . Se recomanda ca pluta va fi suficient de mare, nu foarte grea, cu antena lunga si viu colorata (galben, portocaliu si alb) cu corp de culoare mai inchisa pent ru a evita atacurile pescarusilor care pot confunda pluta cu un peste. Pluta va fi prevazuta la partea inferioara cu un inel metalic bine fixat de corpul sau, i nel prin care vom trece firul liniei pe care aceasta va culisa usor. Opritorul p oate fi o perla din plastic fixata pe linie deasupra agrafei, cu care legam mont ura de linia principala. La baza fiecarui carlig se poate monta cate o perla flo toare care va ridica carligul si-l va agita, sub actiunea curentilor de apa. In cazul apelor mai agitate (dar nu numai), se poate pescui cu succes si cu monturi normale, la fund. Cele mai bune rezultate se obtin la pescuitul cu taparine (vezi figura de mai jo s). Taparinele sunt monturi prevazute cu mai multe carlige (5-10 carlige sau chi ar mai multe), in functie de preferinta. De regula taparinele au carligele legat e de linie prin cate un forfac de 3-5 cm. Pe fiecare carlig se leaga cate un mic fulg alb, preferabil de rata, la care atasam mici materiale stralucitoare (fasi i subtiri din folie argintie) pentru a ademeni pestii prin stralucirea sa (imita reflexiile solzilor pestilor). In acest caz, utilizarea altor momeli naturale n u mai este necesara. Daca nu folosim fulgii, putem utiliza momeli naturale, cea mai eficienta fiind rama de mare. In functie de marimea medie a pestilor vizati, carligele sunt nr. 4-6. Atunci cand pescuim cu taparina, pescuitul consta in la nsari repetate si recuperari mai lente, deci este un pescuit dinamic. Lanseta es te de preferinta de cel putin 3 m, ideal peste 4.5 m lungime, cu mulineta cu tam bur de capacitate medie si mare.