MODIFICAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Art 1891 C Civ: In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lege nu se dispune altfel, modificarea contractului de societate se face cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru incheierea sa valabila. Actul de modificare a actului constitutiv trebuie sa imbrace forma ceruta de lege, sa fie supus controlului de legalitate si sa i se asigure publicitatea legala. Conditiile generale ale modificarii actului constitutiv sunt reglementate de art 204. Actul constitutiv poate fi modificat prin hotrre a adunrii generale ori a Consiliului de administraie, respectiv directoratului, adoptat n temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotrrea instanei judectoreti

a. Modificarea actului constitutiv prin hotararea Ag Art. 115 (1) Pentru validitatea deliberrilor adunrii generale extraordinare este necesar la prima convocare prezena acionarilor deinnd cel puin o ptrime din numrul total de drepturi de vot, iar la convocrile urmtoare, prezena acionarilor reprezentnd cel puin o cincime din numrul total de drepturi de vot. (2) Hotrrile sunt luate cu majoritatea voturilor deinute de acionarii prezeni sau reprezentai. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societii se ia cu o majoritate de cel puin dou treimi din drepturile de vot deinute de acionarii prezeni sau reprezentai.

In cazul SRL hotararea privind modificarea actului constitutiv se ia prin votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevad altfel.

b. Modificarea actului constitutiv prin decizia Cs de Administratie Aceasta modificare priveste SA si SCA, potrivit art 114 (1) , prin actul constitutiv sau prin hotararea AG extraordinare, exercitiul atributiilor privind modificarea actului constitutiv poate fi delegat Cs de Adm, respectiv directoratului. Masura are caracter exceptional si priveste numai mutarea sediului societatii, schimbarea obiectului de activitate, cu exceptia domeniului si a a ctivitatii principale sin majorarea capitatului social. Atributiile primite de Consiliu nu pot fi delegate directorilor societatii art 142(3)

c. Modificarea actului constitutiv prin hotarare judecatoreasca Reprezinta o exceptie, impusa din ratiuni practice. In cazul excluderii si al retragerii unui asociat din societate in temeiul unei hotarari judecatoresti, intanta trebuie sa dispuna si cu privire la structura participarii la capitatul social al celorlalti asociati. Pentru operativitate si pentru evitarea consecintelor unei viitoare neintelegeri intre asociato, legea prevede posibilitatea modificarii actului constitutiv prin hotarare a instantei, hotarare prin care s-a dispus excluderea sau retragerea asociatului din societate, insa exclusiv cu privire la structura participarii la capitaul social la celorlalti asociati.

Forma actului de modificare a actului constitutiv Trebuie sa imbrace forma scrisa, putand fi un inscris sub semnatura privata ce dobandeste data certa prin depunera la oficiul RC (art 5 ). Art 204 prevede insa si exceptii: (2) Forma autentic a actului modificator adoptat de asociai este obligatorie atunci cnd are ca obiect: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport n natur a unui imobil; b) modificarea formei juridice a societii ntr-o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; c) majorarea capitalului social prin subscripie public.

Inregistrarea si publicarea actului modificator Legea impune inregistraea la RC si publicarea actului modificator. Astfel, dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii respectiv directoratul vor depune la RC actul modificator si textul complet al actului constitutiv. Ca rice inregistrare, modificarea actului constitutiv este supusa controlului de legalitate care se realizeaza de catre directorul oficiului.

Dreptul de opozitie la modificarea actului constitutiv Intrucat modificarea acestuia poate afeca interesele creditorilor societatii sau ale altor persoane, legea reglementeaza, pentru protejarea acestor interese, dreptul la opozitie la modificare. Art. 61 (1) Creditorii sociali i orice alte persoane prejudiciate prin hotrrile asociailor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziie prin care s solicite instanei judectoreti s oblige, dup caz, societatea sau asociaii la repararea prejudiciului cauzat

Dreptul apartine creditorilor sociali, precum si oricaror alte persoane prejudiciate, ca de exemplu creditorii particulari ai asociatilor SNC , SCS, SRL. Nu beneficiaza de dreptul la opozitie asociatii societatii, ei avand dreptul de a cere anularea hotararilor in baza art 132. Cel indreptatit sa exercite dreptul de opozitie nu poate invoca nulitatea hotararii , daca motivul de nulitate a fost inlaturat inainte de apune concluzii in fond la tribunal. Opozitia nu este o cale de atac, ci o actiune in raspundere si se face in 30 de zile de la publicarea hotararii asociatilor privind modificarea actului constitutiv. Dreptul asociatilor de a se retrage din societate Cum modificarea actului constitutiv al societatii poate afecta interesele asociatilor, pentru protejarea lor, legea le recunoaste dreptul de a se retrage din societate. SA, SCA: Art. 134 (1) Acionarii care nu au votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale au dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor lor de ctre societate, numai dac respectiva hotrre a adunrii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societii n strintate; c) schimbarea formei societii; d) fuziunea sau divizarea societii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat n termen de 30 de zile de la data publicrii hotrrii adunrii generale n Monitorul Oficial al Romniei SRL: Conditia exercitarii acestui drept este ca el sa fie prevazut in actul constitutiv (art 194 (2) ). Drepturile asociatului retras se stabilesc potrivit art 224,225 prevazute pentru excludereaasociatului din societate, iar nu in condiiitle art 126 care privesc retragerea acestuia pe motiv ca retragerea din societate este urmarea modificarii actului constitutiv si nu libereai vointe a asociatului.

Cazuri de modificare a societatilor comerciale: 1. Majorarea capitalului social Pentru societatea comerciala procurarea de fonduri financiare prin marirea capitatului social este mai putin impovaratoare decat imprumutul bancar sau emiterea de obliagtiuni. In anumite cazuri aceasta majorare poate fi determinata de acumularea unor rezerve care nu au fost folosite sau de necesitatea reevaluarii patrimoniului societatii. In alte cazuri, poae fi impusa de lege, atunci cand prin HG se modifica plafonul minim al capitalului social. Conditii sa existe hotararea adunarii asociatilor sau decizia Cs de Admn/directoratului,iar actul modificator, in forma ceruta de lege, sa fie mentionat in RC si publicat in Mo Of la SA, marirea capitalului social se face cu respectarea dispozitiilor referitoare la constituirea societatii (prevederi care reglementeaza aporturile, numarul de asociati, modalitati de formare a capitaului social) SRL isi poate majora capitalul social in modalitatile si din sursele prevazute de art 210 Modalitati si procedee Art 210 (1) Capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur.- prin noi aporturi (2) De asemenea, aciunile noi sunt liberate prin ncorporarea rezervelor, cu excepia rezervelor legale, precum i a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creane lichide i exigibile asupra societii cu aciuni ale acesteia.- fara noi aporturi (1) Majorarea capitalului social prin noi aporturi
a. Emisiunea de actiuni: In mod obisnuit, marirea capitalului social se efectueaza prin

emisiunea de actiuni noi in schimbul unor aporturi noi in mumerar si/sau natura. Capitatul nu poate fi insa marit si nu se vor putea emite actiuni noi, cat timp nu vor fi platite actiunile din emisiunea precedenta, iar noile actiuni vor ava aceesi valoare nominala ca si actiunile existente ale societatii. Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite la data subscrierii in proportie de 30% din valoarea lor nominala, restul urmand a fi platit in termen de cel mult 3 ani de la publicarea actului de marire a capitalului in MO, iar actiunile emise in schimbul aporturilor innatura vor fi platite in 3 ani de la piblicarea deciziei in MO. Pentru a le proteja interesele legea recunoaste actionarilor existenti ai societatilor un drept de preferinta la subscrierea noilor actiuni, actiunile emise pentru marirea capitaului urmand

a fi oferite in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care il poseda. Dreptul de preferinta

se poate exercita atat in cazul aportului in numerar, cat si al aportului in natura este un drept individual al actionarului are ca izvor legea si deci nu poate fi suprimat prin actul constitutiv poate fi exercitat in termenul stabilit de Ag/ Cs de A/directorat, termen ce este de cel putin 1 luna de la publicarea hotarariii Ag/ deciziei Cs de A de marire a capitaului, in MO dupa expirarea termenului, actiunile vor putea fi subscrise public

b. Majorarea valorii nominale a actiunilor existente: Consta in majorarea valorii nominale

a actiunilor pe care le detin actionarii in schimbul unor aporturi in numerar si/sau in natura, cu excluderea aportirilor in creante (art 215). Prin suplimentarea aporturilor lor, actionarii existenti isi pastreaza actiunile detinute, a caror valoarea nominala a fost majorata. Potrivit art 210 (4) hotararea Ag trebuie luata cu votul tuturor actionarilor
c. Finalizarea majorarii capitalului social: Marirrea capitalului implica mai multe

operatiuni care se desfasoara succesiv: adoptarea hotararii de majorare a capitalului, exercitarea dreptului de preferinta de catre actionari, etc. Nerespecatrea termenului de 1 an in care masura poate fi adusa la indeplinire atrage dupa sine caducitatea operatiunii de majorare a capitalului, solutie menita a-i proteja pe creditorii sociali in privinta limitei gajului general asupra patrimoniului societatii. Daca majorarea de capital nu este subscrisa inegral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite, dar numai daca aceasta posibilitate a fost prevazuta in prospectul de emisiune. (2) Majorarea capitalului social fara noi aporturi Potrivit art 210 (2), actiunile noi pot fi eliberate prin ncorporarea rezervelor, cu excepia rezervelor legale, precum i a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creane lichide i exigibile asupra societii cu aciuni ale acesteia. In cazul acestor operatiuni, pentru majorarea capitatului social sunt foloste resursele interne ale societatii. Spre deosebire de majorarea capitalui social prin noi aporturi care imbogateste patrimoniu sociatatii cu anumite valori patrimoniale, majorarea acestuia fara noi aporturi este lipsita de efect, ea constand in simple operatiuni contabile.

a. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor Rezervele constau in sume de bani prelevate din profilul societatii si au destinatiile prevazute de lege, putand fi de 3 feluri: legale, statutare si facultative Rezervele legale se constituie in mod obligatoriu in cazul SA si SRL, prin preluarea din profitul societatii in fiecare an a cel putin 5% pana ce fondul atinge minim a 5 parte din capitaulu social. Aceste rezerve sunt destinate acoperirii pierderilor din capitalul social in perioade deficitare. Rezervele statutare se constituie in conditiile si au destinatia data de Ag in actul constitutiv si pot constitui sursa acordarii de dividende in perioadele cand nu se realizeaza beneficii. Rezervele facultative se constituie si au destinatia data de Ag a asociatilor. b. Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului sau a primelor de emisiune Profitul societatii destinat a fi impartit actionarilor sub forma de dividende poate servi la liberarea actiunilor si implicit la marirea capitalului social, in locul dividendelor actionarii urmand a primi actiuni noi emise de societate. O atare modalitate de marire a capitalului social mai este cunoscuta si sub denumirea de marire a capitalului social prin plata de dividende in actiuni.

Prima de emisiune reprezinta diferenta intre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor e care trebuie sa o suporte noii actionari. Aceasta prima este destinata sa acopere cheltuielile emisiunii, precum si diminuarea valorii intrinseci a actiunilor vechi. Majorarea capitatului social cu prima de emisiune nu este obligatorie, ci este o optiune a Ag. Prima de emisiune trebuie platita integral la data subscrierii actiunilor

Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului sau a primelor de emisiune, ca si in cazul incorporarii rezervelor, se realizeaza printr-o operatiune contabila intre conturile de pasiv.

c. Majorarea capitalului social prin compensarea crenatelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia Sumele de bani cuvenite creditorilor, in baza creantelor lichide si exigibile pe care le au fata de societate, pot servi la achitarea actiunilor noi ale societatii. In schimbul creantelor fata de societate, creditorii primesc actiuni ale societatii. Modalitatea mai este cunoscuta sub denumirea de conversiune a datoriilor societatii in actiuni.

2. Reducerea capitalului social In anumite cazuri, din cauza unei activitati deficitare a scietatii sau a unei conjuncturi nefavorabile, se poate ajunge la pierderea unei parti din activul patrimoniului societatii, caz in care acesta trebuie reintregit sau redus, atfel nu se poate face vreo repartizare sau distribuire de profit. In cazul SA sau SCA, daca se constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatia financiara anuala aprobata, activul net al societatii (active-datorii) s-a diminuat la cel putin jumatate din valoarea capitatului social subscris, Cs de Adm/directoratul va convoca AG extraordinara pentru a hotari reintregirea capitaului social, limitarea lui sau dizolvarea lui (art 153 ind 24).

Procedee:

Daca reducerea este determinata de pierderi din activul social

a. Micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale - cu pastrarea valorii nominale a

acestora. b. Reducerea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale c. Dobandirea propriilor actiuni urmate de anularea lor

Daca reducerea nu este detrminata de pierderi din activul social a. scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate b. restituirea catre asociati a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala c. alte procedee prevazute de lege

Conditii:

Reducerea capitalului social se poate realiza in conditiile art 204, prin hotarare a asociatilor, constatata printr-un inscris in forma prevazuta de lege, care trebuie mentionata in RC si publicata in MO.

Art 115 : Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societii se ia cu o majoritate de cel puin dou treimi din drepturile de vot deinute de acionarii prezeni sau reprezentai.

Hotararea privind reducerea capitalului trebuie sa respecte plafonul minim al capitalului social, atunci cand legea fixeaza un asemenea plafon, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul utilizat pentru efectuarea ei.

Art 10 : Cu excepia cazului n care societatea este transformat ntr-o societate de alt form, capitalul social al societilor prevzute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal dect dac valoarea sa este adus la un nivel cel puin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotrri de majorare de capital n acelai timp cu hotrrea de reducere a capitalului.

Reducerea capitalului social va putea fi realizata numai dupa trecerea a doua luni de la data publicarii hotararii adunarii asociatilor in MO.

Dreptul de opozitie

Art 61 : Creditorii sociali i orice alte persoane prejudiciate prin hotrrile asociailor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziie prin care s solicite instanei judectoreti s oblige, dup caz, societatea sau asociaii la repararea prejudiciului cauzat

Acest drept il au insa numai creditorii ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii de reducere a capitalului deoarece numai ei pot fi pagubiti printr-o asemnea hotarare.

Hotararea de reducere a capitalului nu produce niciun efect si se interzic platile in beneficiul actionari,lor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantei lor ori garantii adecvate sau pana la data cand instamta judecatoreasca a respins cererea creditorilor, in conditiile art208 (4).

3. Prelungirea duratei societatii

Conditii Hotararea se ia de adunarea asociatilor, in conditii de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru Ag extraordinara, se inregistreaza la RC si se publica in MO. ACestea trebuie insa sa aiba loc anterior expirarii duratei societatii prevazute de actul constitutiv. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, societatea este dizolvata ope legis. Asociatii pot stabili o noua durata a societatii sau o durata nedeterminata, in functie de interesele lor. Art. 1931 Cod Civil Societatea este tacit prorogat atunci cnd, cu toate c durata sa a expirat, aceasta continu s execute operaiunile sale, iar asociaii continu s iniieze operaiuni ce intr n obiectul su i s se comporte ca asociai. Prorogarea opereaz pe o durat de un an, continund din an n an, de la data expirrii duratei, dac sunt ndeplinite aceleai condiii.

Dreptul de opozitie Art. 206 (1) Creditorii particulari ai asociailor dintr-o societate n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat pot face opoziie, n condiiile art. 62, mpotriva hotrrii adunrii asociailor de prelungire a duratei societii peste termenul fixat iniial, dac au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotrrii. (2) Cnd opoziia a fost admis, asociaii trebuie s decid, n termen de o lun de la data la care hotrrea a devenit irevocabil, dac neleg s renune la prelungire sau s exclud din societate pe asociatul debitor al oponentului.

Dreptul de opozitie nu este recunoscut creditorilor particulari ai asociatilor din SA sau SCA deoarece acesti creditori nu trebuie sa astepte pentru satisfacerea drepturilor lor dizolvarea si lichidarea societatii. Art. 66

(1) Pe durata societii, creditorii asociatului pot s-i exercite drepturile lor numai asupra prii din beneficiile cuvenite asociatului dup bilanul contabil, iar dup dizolvarea societii, asupra prii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevzui la alin. (1) pot totui popri, n timpul duratei societii, prile ce s-ar cuveni asociailor prin lichidare sau pot sechestra i vinde aciunile debitorului lor.

4. Fuziunea si dizolvarea societatilor Sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizeaza restructurarea societatilor comerciale in scopul adaptarii lor la exigentele activitatii comerciale.

Fuziunea este operatiunea prin care a) una sau mai multe societi sunt dizolvate fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului lor unei alte societi n schimbul repartizrii ctre acionarii societii sau societilor absorbite de aciuni la societatea absorbant i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate; sau

b) mai multe societi sunt dizolvate fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului lor unei societi pe care o constituie, n schimbul repartizrii ctre acionarii lor de aciuni la societatea nou-constituit i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate.

Divizarea este operaiunea prin care: a) o societate, dup ce este dizolvat fr a intra n lichidare, transfer mai multor societi totalitatea patrimoniului su, n schimbul repartizrii ctre acionarii societii divizate de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate;

b) o societate, dup ce este dizolvat fr a intra n lichidare, transfer totalitatea patrimoniului su mai multor societi nou-constituite, n schimbul repartizrii ctre acionarii societii divizate de aciuni la societile nou-constituite i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc i prin transferul simultan al patrimoniului societii divizate ctre una sau mai multe societi existente i una sau mai multe societi nou-constituite. Fuziunea sau divizarea se poate face i ntre societi de forme diferite. Fuziunea sau divizarea poate fi efectuat chiar dac societile dizolvate sunt n lichidare, cu condiia ca acestea s nu fi nceput nc distribuirea ntre asociai a activelor ce li s-ar cuveni n urma lichidrii. Nu pot face obiectul fuziunii sau divizarii societatile comerciale aflate in procedura insolventei.

Desprinderea consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei societi i transmiterea ei ca ntreg uneia sau mai multor societi existente ori unor societi care sunt astfel constituite, n schimbul alocrii de aciuni sau pri sociale ale societilor beneficiare ctre: a) acionarii sau asociaii societii care transfer activele (desprindere n interesul acionarilor ori asociailor); sau b) societatea care transfer activele (desprindere n interesul societii).

Conditiile fuziunii si divizarii:

Art. 239 (1) Fuziunea sau divizarea se hotrte de fiecare societate n parte, n condiiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societii.
-

aceasta inseamna ca fiecare societate in parte trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de art 204 fuziunea sau divizarea se pot realiza exclusiv in temeiul hotararii AG extraordinare, nefiind permisa delegarea exercitarii acelei atributii catre CS de Administratie/ Directorat AG adopta o hotarare de principiu privind operatiunea de fuziune/divizare, in temeiul careia administratorii, resperctic membrii directoratului sunt imputerniciti sa negocieze si sa incheie proiectul de fuziune/divizare si apoi adopta hotararea finala de aprobare a operatiunii cand aciunile sunt de mai multe categorii, hotrrea asupra fuziunii/divizrii este subordonat rezultatului votului pe categorii, in conditii de cvorum si majoritate cerute pentru AG extraordinara

cand SC a emis si actiuni preferentiale cu dividend prioritar ara drept de vot, solutia este de a-i proteja pe actionarii care detin aceste actiuni dac, prin fuziune sau divizare, se nfiineaz o nou societate, aceasta se constituie n condiiile prevzute de prezenta lege pentru forma de societate convenit.

Etapele realizarii operatiunii de fuziune sau divizare

(1) Intocmirea proiectului de fuziune (art 241)

se realizeaza de catre administratori, membrii directoratului este un act de natura contractuala, ale carui efecte e produc numai dupa adoptarea de catre AG a hotararii finale privind fuziunea/divizarea

(2) Avizarea si publicarea proiectului -

proiectul semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune se dupune la oficiul RC la care e inmatriculata fiecare societate proicetul trebuie insotit de o declaraie a societii care nceteaz a exista n urma fuziunii sau divizrii despre modul cum a hotrt s sting pasivul su, precum i de o declaraie privitoare la modalitatea de publicare a proiectului de fuziune sau de divizare proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judectorul delegat, se public n Monitorul Oficial al Romniei pe cheltuiala prilor, integral sau n extras, potrivit dispoziiei judectorului delegat sau cererii prilor, cu cel puin 30 de zile naintea datelor edinelor n care adunrile generale extraordinare urmeaz a hotri asupra fuziunii/divizrii.

(3) Opozitia asupra proiectului

-

orice creditor care deine o crean cert, lichid i anterioar datei publicrii proiectului de fuziune sau de divizare, n una dintre modalitile prevzute la art. 242, nescadent la data publicrii, a crei satisfacere este pus n pericol prin realizarea fuziunii/divizrii, poate face opoziie opoziia se face n termen de 30 de zile de la data publicrii proiectului de fuziune sau divizare si se depune la oficiul registrului comerului, care, n termen de 3 zile de la data depunerii, o menioneaz n registru i o nainteaz instanei judectoreti competente formularea unei opoziii nu are ca efect suspendarea executrii fuziunii sau divizrii i nu mpiedic realizarea fuziunii sau divizrii. in cazul n care creditorul nu dovedete c satisfacerea creanei sale este pus n pericol prin realizarea fuziunii sau dac, din examinarea situaiei financiare i operaionalcomerciale a societii debitoare/societii succesoare n drepturile i obligaiile societii debitoare, rezult c nu este necesar acordarea de garanii adecvate ori, dup caz, de noi garanii sau societatea debitoare ori societatea succesoare n drepturile i obligaiile societii debitoare a fcut dovada plii datoriilor sau prile au ncheiat un acord pentru plata datoriilor ori exist deja garanii sau privilegii adecvate pentru satisfacerea creanei, instana respinge opoziia. de asemenea, instana respinge opoziia i n cazul n care este refuzat de ctre creditor constituirea, n termenul stabilit de instan prin ncheiere, a garaniilor oferite

(4) Informarea asociatilor asupra fuziunii sau divizarii

-

pentru a vota in AG in cunostinta de cauza, asociatii trebuie sa fie informati asupra consitiilor si consecinelor operatiunii, legea prevazand in acest scop obligatia intocmirii unui raport al administratorilor/ membrilor directoratului si un raport al expertilor, precum si obligatia de a fi puse la dispozitia asociatilor documentele operatiunii

(5) Hotararea AG asupra fuziunii/divizarii

-

hotararea se ia de catre AG a fiecarei SC participante la operatiune in termen de 3 luni de la data publicrii proiectului de fuziune sau de divizare in cazul unei fuziuni prin nfiinarea unei noi societi sau al unei divizri prin nfiinarea unor noi societi, proiectul de fuziune sau de divizare i, dac sunt coninute ntr-un document separat, actul constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii/noilor societi vor fi aprobate de ctre adunarea general a fiecreia dintre societile care urmeaz s i nceteze existena.

Efectele fuziunii/divizarii

a. Are ca efect dizolvarea fara lichidare a societatii sau societatilor care isi inceteaza

existenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului lor catre societate sau societatile beneficiare, existente sau care iau fiinta; totalitatea activelor si pasivelor absorbite sau divizate se transfera catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune sau divizare (art 250(1)) Efectul transmiterii se produce ex lege si priveste atat raporturile intre scietatile implicate, cat si raporturile cu tertii. Prin fuziunea prin absortie si divizare se realizeaza majorarea capitalului social al societatii absorbante, respectiv al societatilor beneficiare existente.

b. In schimbul patrimoniului primit , societatea sau societatile beneficiare atribuie

actiuni sau parti sociale ale lor asociatilor societatii care isi inceteaza existenta; asociatii societatii absorbite sau divizate devin asociati ai societatii absorbante, respectiv ai societatii beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune sau divizare (art 250 lit b)

c. Operand o transmisisune universala sau cu titlu universal, fuziunea sau divizarea

produce efecte si in privinta drepturilor si obligatiilor societatilor implicate in operatiune

In cazul fuziunii prin absortie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii absorbite. In cazul fuziunii prin contopire , drepturile si obligatiile societatilor care isi inceteaza existenta vor trece asupra societatii care a luat fiinta. In cazul divizarii, societatile beneficiare vor dobandi fractiuni din totalitatea drepturilor si obligatiilor care au constituit patrimoniul societatii divizate.

Art 241 (1) Dac un element de activ nu este repartizat n proiectul de divizare i dac interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, elementul de activ n cauz sau contravaloarea acestuia se repartizeaz ntre toate societile beneficiare, proporional cu cota din activul net alocat societilor n cauz, n conformitate cu proiectul de divizare.

(2) Dac un element de pasiv nu este repartizat n proiectul de divizare i dac interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societile beneficiare rspund solidar pentru elementul de pasiv n cauz.

(3) Dac un creditor nu a obinut realizarea creanei sale de la societatea creia i este repartizat creana prin divizare, toate societile participante la divizare rspund pentru obligaia n cauz, pn la concurena valorii activelor nete care le-au fost repartizate prin divizare, cu excepia societii creia i-a fost repartizat obligaia respectiv, care rspunde nelimitat.

Efectele fuziunii sau divizarii se produc de la date diferite:

-

in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in RC a noii societati sau a ultimei dintre ele in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei AG care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului cand prin acordul partilor s-a stabilit o alta data.

Nulitatea fuziunii sau divizarii Nulitatea unei fuziuni sau divizri poate fi declarat numai prin hotrre judectoreasc. De la data realizrii sale, fuziunea, respectiv divizarea, poate fi declarat nul doar dac nu a fost supus unui control judiciar de catre judecatorul delegat sau dac hotrrea uneia dintre adunrile generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizrii este nul ori anulabil. Procedurile de anulare i de declarare a nulitii fuziunii sau divizrii nu pot fi iniiate dup expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectiv sau dac situaia a fost rectificat.

In ideea de a salva operatiunea, dac neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitii unei fuziuni sau divizri poate fi remediat, instana competent acord societilor implicate un termen pentru rectificarea acesteia. Hotrrea definitiv de declarare a nulitii unei fuziuni sau divizri va fi naintat din oficiu de ctre instan oficiilor registrului comerului de la sediile societilor implicate n fuziunea sau divizarea respectiv.Ea are ca efect desfiintarea operatiunii de divizare/fuziunea si revenirea la situatia anterioara. Hotrrea definitiv de declarare a nulitii unei fuziuni ori divizri nu aduce atingere prin ea nsi valabilitii obligaiilor nscute n sarcina sau n beneficiul societii absorbante ori societilor beneficiare, angajate dup ce fuziunea sau divizarea au devenit efective, n temeiul art. 249, i nainte ca hotrrea de declarare a nulitii s fie publicat.

n cazul declarrii nulitii unei fuziuni, societile participante la fuziunea respectiv rspund solidar pentru obligaiile societii absorbante, nascute dupa ce fuziunea sau divizarea a devenit efectiva , dar inainte ca hotararea de declarare sa fie publicata.

n cazul declarrii nulitii unei divizri, fiecare dintre societile beneficiare rspunde pentru propriile obligaii angajate dupa ce fuziunea sau divizarea a devenit efectiva , dar inainte ca hotararea de declarare sa fie publicata. Societatea divizat rspunde, de asemenea, pentru aceste obligaii, n limita cotei de active nete transferate societii beneficiare n contul creia au luat natere obligaiile respective.

5. Fuziunea transfrontaliera

Reglementarea privind fuziunea transfrontaliera se aplica operatiunilor de fuziune realizate de SA, SCA si SRL. persoane juridice, precum si societatile europene cu sediul social in Romania cu societati comerciale care au sediul social sau administratia centrala ori sediul principal in alte state membre UE sau apartinand Spatiului Economic European