Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Referat logistica Amplasarea depozitelor

Bucuresti, 2008

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5.
6.

Variante si metode de amplasare.......................................4 O perspectiva istorica asupra amplasamentului.................6 Metode de amplasare a unui singur depozit.......................7 Metode de amplasare a mai multor depozite......................9 Amplasarea dinamica a depozitelor..................................14 Studii de caz......................................................................16 Bibliografie.......................................................................35

Amplasarea depozitelor

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata1. Companiile sunt cele care decid numarul necesar de locatii de depozitare. Astfel, cele care furnizeaza produse ambalate consumatorilor si-au micsorat numarul de depozite de la 10-15 la numai 5-7, iar distribuitorii farmaceutici si-au redus de asemenea numarul de depozite de la 90 la aproape 45. Un exemplu in acest sens ar fi National Semiconductor, care si-a inchis cele 6 depozite pe care le avea si a deschis unul central in Singapore, lucru care i-a micsorat timpul de livrare cu 47%, cheltuielile de distributie i-au scazut cu 2.5%, iar vanzarile i-au crescut cu 34 procente. Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mai repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari2. Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria spatiu in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce priveste schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor, ambalarea si transportul acestora. Depozitarea prezinta mai multe probleme manageriale: numarul, tipologia si amplasarea depozitelor, precum si gradul de proprietate asupra unui astfel de spatiu. Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse care pleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre costurile totale si beneficiile aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. Un tip de depozit care are o amplasare foarte bine gandita este un centru de distributie3. Acesta este strategic localizat pentru accesul transporturilor, de obicei langa autostrazile interstatale. Un astfel de centru poate servi drept punct de consolidare pentru alte depozite existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de magazine Wal-Mart si Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de distributie care aprovizioneaza magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in Marketing Action Memo, cheia preturilor joase de comercializare a produselor celor
1

Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management, 12e, Prentice Hall, 2006, p. 527; Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall,1980, p.434-435;

Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, Marketing, Third Edition, Irwin, 1992, p.421-425;

de la Wal-Mart, este reteaua eficienta de centre de distributie, depozite, care servesc magazinele lor aflate pe o raza de 250 km.

Studiu de caz: Wal-Mart: Unde amplasarea depozitelor chiar conteaza!4

Reteaua Wal-Mart, condusa de Sam Walton, a crescut de la cateva buticuri situate in Arkansas, la un intreg lant ce se intinde pe 35 state si cuprinde 1400 de magazine universale, peste 120 de cluburi SamsWholesale si 3 hypermarketuri. WalMart are vanzari anuale de peste 25 Miliarde $. Sam Walton datoreaza cea mai mare parte a profitului si a cresterii in vanzari, marketingului de distributie hub-and-spoke. Ca majoritatea comerciantilor, WalMart sustine ca primele 3 lucruri care trebuiesc luate in considerare pentru a avea succes in aceasta afacere sunt locatia, locatia si locatia. Si acum urmeaza cea mai mare surpriza: Wal-Mart este in principal interesata de amplasarea depozitelor. Ceilalti construiesc depozite pentru a furniza produse outletelor existente, insa Walton a adus o schimbare de 180 in acest sens. A construit intial un depozit gigantic, dupa care a amplasat magazine in jurul lui, a relatat revista Forbes. Astazi, aproximativ 77% din necesarul de aprovizionare al maganizelor, este furnizat de 13 centre de distributie. Sistemul de distributie este in mod constant actualizat, desi costurile de distributie se afla acum la un nivel care se crede a fi inferior standardului in aceasta industrie. Aprovizonarea magazinelor a caror numar creste in fiecare luna, este un test continuu pentru sistemul de distributie al celor de la Wal-Mart. Deciziile de amplasare a depozitelor au un impact direct asupra capacitatii sistemului logistic de a oferi nivelul dorit de servire a clientilor si costurile totale. In continuare, sunt analizate variantele clasice de amplasare a depozitelor si metodele ce pot fi utilizate pentru pozitionarea spatiala a unui depozit sau a unei retele de depozite.

1.Variante si metode de amplasare

Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spatiale ale clientilor si unitatilor de productie, precum si de particularitatile produselor. Depozitele au rolul de a contribui la eforturile firmei de a oferi clientilor unitati de timp si loc.

Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.423

Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele au fost clasificate5 astfel: a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea depozitului in apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de depozit depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor, marimea comenzii medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple. Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate pe distante mari. Diversitatea sortimentala a stocului mentinut de depozit este mare. Principalele avantaje oferite de aceasta varianta de amplasare sunt urmatoarele: (i) costurile de transport relativ mici, datorita aprovizionarii in cantitati mari de la furnizori; (ii) sortimentul de produse variat; (iii) posibilitatea aprovizionarii fiecarui client, conform necesitatilor, cu cantitati de produse mai mici decat cele specifice aprovizionarii directe de la furnizori; (iv) reducerea timpului necesar pentru completarea stocului, la nivelul firmelor cliente. Amplasarea in apropierea pietei este o solutie intalnita in cazul produselor alimentare si bunurilor de consum curent. De asemenea, se aplica in domeniul sprijinului logistic pentru productie, in vederea asigurarii componentelor care fac obiectul unor strategii de tip just-in-time. b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor. Apelarea la un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui anumit produs, iar clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se inscriu urmatoarele: (i) facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit din produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor de transport prin consolidarea livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare produs; (iv) simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura factura. c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt pozitionate intre clienti si unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita. Prezenta depozitelor unei firme in apropierea clientilor a fost mult timp privita ca un avantaj competitiv, o conditie a succesului. Clientii considerau ca pot beneficia de un nivel inalt de servicii logistice doar de la furnizorii care dispun de depozite
5

Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006,p. 228229;

situate in apropierea lor. Paradigma prezentei locale6a determinat numerosi furnizori sa creeze retele de depozite, in cadrul carora numeroase unitati mentineau un sortiment complet de produse. In prezent, depozitul local nu mai este absolut necesar pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor. Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de productie, depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in acest domeniu dateaza de la inceputul secolului XX. Metodele de amplasare a depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii7: a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele de amplasare a unui depozit unic considera o problema simplificata, deoarece nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai multe depozite, efectele de consolidare a stocurilor si costul depozitului. b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie posibila existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste metode poarta denumirea de metode continue de amplasare. Spre deosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele discrete sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite. c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu grad mic de agregare permit diferentierea intre doua amplasamente foarte apropiate, de exemplu separate doar de o strada. d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de timp( de pilda, un an) este specifica metodelor statice. Amplasarea in functie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cu ajutorul metodelor dinamice.

2. O perspectiva istorica asupra amplasamentului

Multe dintre primele teorii legate de locatie au fost formulate de economisti si geografi cum ar fi: Johann von Thnen, Alfred Weber, T. Palander, August Lsch, Edgar Hoover, Melvin Greenhut si Walter Isard. O tema comuna in lucrarile acestora a fost importanta costurilor de transport in determinarea amplasamentului. O mare parte dintre conceptele care au fost sugerate de acestia, pot fi aplicate si in zilele noastre.
6

Donald J.Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The integrated Supply Chain Process, The McGraw- Companies, 1996, p.498-499 7 Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management, Fifth Edition, Prentice Hall , 2004, p. 551-552;

3. Metode de amplasare a unui singur depozit

Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice sau de aproximare. Metoda frecvent utilizata pentru stabilirea amplasamentului este metoda centrului de gravitatie. Aceasta metoda este denumita si metoda grilei. Are un caracter static si continuu. Cu ajutorul metodei centrului de gravitatie, se poate determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost total. Costul de transport trebuie sa fie minimizat pentru ansamblul ariei geografice unde va fi amplasat centrul de gravitatie. Se considera ca, in principiu, costurile de transport sunt o functie de distanta, cantitate si timp. In cadrul unui anumit teritoriu, depozitul va putea fi amplasat in centrul de gravitatie calculat intr-una din urmatoarele variante: (i) in functie de cantitate; (ii) in functie de distanta; (iii) in functie de cantitate si distanta; (iv) in functie de timp, cantitate si distanta8. Aplicarea metodei se bazeaza pe geometria analitica si impune utilizarea unui sistem de coordonate cartezian. Fiecare centru de cerere este pozitionat spatial prin coordonatele sale x si y. Cu ajutorul teoremei lui Pitagora, se determina distanta dintre oricare doua puncte reprezentate in sistemul de coordonate. O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe centrul de gravitatie in functie de cantitate. In acest caz, este considerata numai una dintre cele trei variabile: distanta, cantitate si timp. Solutia obtinuta cu ajutorul acestei metode este amplasamentul care asigura echilibrul intre destinatii, pe o anumita perioada, in functie de cantitate. Coordonatele x si y ale depozitului se calculeaza pe baza urmatoarelor formule: x=

xi Fi
i =1 n

F
i =1

y=

y F
i =1 n i

F
i =1

unde x si y sunt coordonatele depozitului, xi si y i sunt coordonatele centrului de cerere i si Fi este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i. Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de gravitate in functie de distanta. Solutia obtinuta indica punctul care minimizeaza varianta bazata pe cantitate, stabilirea celui mai bun amplasament presupune parcurgerea unui proces iterativ, pentru a obtine o localizare din ce in ce mai buna a depozitului. Coordonatele depozitului si distanta de la depozit la punctele de livrare se recalculeaza in fiecare etapa, pana cand imbunatatirea obtinuta de la o etapa la alta este minima sau nula.Pentru determinarea solutiei se apeleaza la urmatoarele formule: n n xi y d di x k = i =1 i y k = i =1 i n n 1 1 d d i =1 i =1 i i
8

Donald J. Bowersox, David J. Closs, op.cit., p. 555-561

unde x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, xi si y i sunt coordonatele centrului de cerere i si d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k. Distanta dintre orice centru de cerere si depozit se calculeaza astfel: d i = ( xi x k ) 2 + ( y i y k ) 2 unde d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k, x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, iar xi si y i sunt coordonatele centrului de cerere i. Varianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este superioara in raport cu celelalte doua variante analizate.Comparativ cu metoda bazata numai pe distanta, ia in considerare frecventa livrarilor la fiecare destinatie. Spre deosebire de metoda bazata pe cantitate, urmareste si influenta distantei. Identificarea celui mai bun amplasament in functie de cantitate si distanta este un proces iterativ. Formulele utilizate pentru localizarea depozitului sunt urmatoarele: n n xi Fi yi F d di x k = i =1n i y k = i =1n i F F di di i =1 i =1 i i x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, xi si y i sunt unde coordonatele centrului de cerere i, Fi este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i si d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k. Considerarea tuturor factorilor care influenteaza costurile conduce la varianta centrului de gravitatie in functie de timp, cantitate si distanta. Amplasamentul se determina printr-un proces iterativ, cu ajutorul formulelor: n n xi Fi yi F M Mi 1 1 i i x k = i =n y k = i =n F F Mi Mi i =1 i =1 i i unde x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, xi si y i sunt coordonatele centrului de cerere i, Fi este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i si M i este rata de miscare exprimata in km/ora. M i se calculeaza in functie de distanta ( d n ) si timpul ( t n ) de livrare de la depozit la toate punctele de livrare, in cazul fiecarei iteratii. Durata deplasarii este influentata de tipul de drum si de trafic. M i se determina astfel: d Mi = n tn Metoda centrului de gravitatie, tehnicile grafice si metodele de aproximare, utilizate pentru stabilirea celui mai bun amplasament al unui singur depozit, se diferentiaza prin capacitatea lor de a garanta o solutie optima. Decizia finala de localizare a depozitului este ghidata de solutiile obtinute cu ajutorul acestor metode, fara a coincide neaparat cu coordonatele calculate. Motivul consta in faptul ca

metodele respective pornesc de la ipoteze care simplifica realitatea. Ca exemple de ipoteze9, pot fi considerate urmatoarele: concentrarea cererii intr-un punct. In practica, cererea provine de la mai multe firme cliente dispersate pe o arie teritoriala. In consecinta, costul de transport la punctul de cerere nu coincide cu cel pana la clientii individuali. limitarea la costurile variabile. Modelele de amplasare a unui singur depozit gasesc de obicei locatii bazate pe costuri variabile. Insa nu sunt luate in considerare diferentele de cost corespunzatoare localizarilor posibile ale depozitului sau alte costuri cum ar fi forta de munca. relatia direct proportionala dintre transport si distanta. In realitate, cresterea distantei nu conduce la o crestere in aceeasi proportie a costurilor de transport. Cauza relatiei neliniare este faptul ca in structura tarifelor de transport exista deopotriva componente fixe si componente variabile. rutele rectilinii. Dependenta de caile de transport existente face din rutele rectilinii o exceptie. Se pot utiliza coeficienti de transformare a distantei in linie dreapta in distante pe calea ferata, sosea, etc. caracterul static. Metodele de amplasare a unui singur depozit se refera la o singura perioada. Nu iau in calcul modificarile de venituri si costuri, care vor surveni in viitor.

4. Metode de amplasare a mai multor depozite

Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie amplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna deoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au mai multe facilitati in sistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste facilitati nu pot fi privite independent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de amplasare devine enorm. Problema amplasarii depozitelor este caracterizata de cateva intrebari de 10 baza : - Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de aprovizionare a companiei? Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa fie localizate? - Care magazine ar trebui asociate depozitului respectiv pentru a le aproviziona? Care depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc? - Ce produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebui transportate direct de la punctul de productie la consumatori? Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor care ajuta la aflarea raspunsurilor pentru unele dintre aceste intrebari. Cateva dintre ele, cum ar fi metodele exacte si de simulare, sunt prezentate in continuare.
9 10

Ronald H. Ballou, op.cit., p. 561-562; Ronald H. Ballou, op.cit., p. 563;

Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a garanta fie o solutie matematica optima, fie o solutie de precizie cunoscuta. Metoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele depozitelor care genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupune crearea de subprobleme de amplasare. Centrele de cerere sunt repartizate pe depozitele care urmeaza sa fie localizate. Amplasarea fiecarui depozit al retelei reprezinta o subproblema care va fi solutionata cu ajutorul metodei centrului de gravitatie pentru un singur depozit. Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele ce se pot constitui din centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de depozite egal cu numarul centrelor de cerere, se determina amplasamentele si se calculeza costul aferent. Se diminueaza apoi numarul depozitelor si se recalculeaza coordonatele lor si costul. Scaderea numarului de depozite conduce la cresterea costurilor de transport. Se poate inregistra o scadere simultana a costurilor fixe si a costurilor de mentinere a stocurilor. Solutia de amplasare cea mai buna este cea care minimizeaza costul total. Din categoria metodelor exacte, fac parte si metodele de programare liniara. Cu ajutorul lor se determina solutia optima, din mai multe variante posibile, in conditiile anumitor restrictii. Un model de optimizare considera setul agregat de cerinte ale clientilor, setul agregat de posibilitati de productie, punctele intermediare posibile, alternativele de transport si dezvolta sistemul optim11. Pentru rezolvarea problemelor de programare liniara se folosesc pachete software specifice. Aplicabilitatea programarii liniare pentru problemele de amplasare a mai multor depozite presupune indeplinirea a doua conditii de baza. Pe de o parte, doua sau mai multe amplasamente sau activitati trebuie sa concureze pentru accesul la resurse limitate. De exemplu, un client poate fi aprovizionat din doua sau mai multe surse. Pe de alta parte, toate relatiile din problema trebuie sa aiba un caracter determinist si sa poata fi aproximate liniar. Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei considera canalul de distributie o retea alcatuita din noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de transport). Obiectivul este de a minimiza costurile variabile de productie si transport, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati. O metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport, care are ca obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim. Matricea unei probleme de transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de piata, cantitatea pe care o poate furniza fiecare depozit si costul transportului de la depozit la punctul de cerere. Aplicarea metodei consta in stabilirea combinatiei optime de depozite dintr-o lista de amplasamente posibile. Solutia problemei indica localizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si destinatii. Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa comparativ cu optimizarea retelei si are un grad de aplicabilitate practica mai mare, deoarece reflecta restrictiile existente in sistemele logistice reale. Un avantaj notabil al acestei metode este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care nu erau considerate in cazul optimizarii retelei), precum si diferite tipuri de costuri variabile. De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe si economiile de scara ocazionate de utilizarea unor depozite mai mari.
11

Carmen Balan, op.cit., p.234;

10

Problema de programare liniara cu numere intregi consta in determinarea numarului, marimii si amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurile fixe si liniar variabile, corespunzatoare vehicularii produselor prin reteaua de depozite, in conditiile anumitor restrictii. Aceste restrictii12 pot fi enuntate astfel: oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita; este necesara satisfacerea integrala a cererii; capacitatea depozitelor nu poate fi depasita; crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim; toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi depozit; Principala limita a metodei programarii liniare cu numere intregi mixta, care era legata de dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost inlaturata prin tehnica descompunerii13.Cu ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-o serie de probleme referitoare la un singur produs. Tehnica descompunerii faciliteaza apropierea de realitate, deoarece majoritatea firmelor dispun de o varietate de produse pe care clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite. Procedura de stabilire a amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter iterativ. Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand se obtine costul minim. Utilizarea programarii liniare se confrunta cu o serie de dificultati in cazul sistemelor logistice complexe. Considerarea tuturor combinatiilor posibile de furnizori, amplasamente ale unitatilor de productie, amplasamente ale depozitelor, angrosisti, clienti si produse conduce la o problema de dimensiuni foarte mari. In plus, caracterul optim al solutiei este relativ, datorita faptului ca depinde de modul de definire al problemei, de ipotezele avansate. Desi poate parea ca modelele de amplasare a depozitelor care ofera solutii matematice sunt cele mai bune, trebuie sa realizam ca solutia optima a problemei de localizare a lumii reale nu este mai buna decat descrierea reala a problemei facuta de modelul respectiv14. In plus, aceste modele de optimizare sunt de obicei greu de inteles si cer anumite aptitudini tehnice pe care multi manageri nu le poseda. De aceea, cei care cer ca descrierea exacta a problemei sa fie prioritara, se bazeaza pe simulare, ca metoda de alegere a unui amplasament. Acestia prefera sa riste si sa gaseasca o solutie imbunatatita, sub nivelul optim, la o problema descrisa cu precizie , decat sa gaseasca o solutie optima la o problema vag formulata. In esenta, simularea se refera la studierea unui sistem dat cu ajutorul unui sistem inlocuitor, cu care se afla intr-o relatie de analogie. Solutia obtinuta cu ajutorul unei metode de simulare este imbunatatita sau suboptima, spre deosebire de solutia optima generata cu ajutorul programarii liniare. Caracterul suboptim nu este in totalitate un dezavantaj. Descrierea precisa a realitatii este principalul element de atractivitate al metodelor de simulare. Un model de simulare pentru amplasarea depozitelor este o reprezentare matematica a unui sistem logistic, cu ajutorul unor enunturi matematice si logice, care pot fi manipulate cu ajutorul calculatorului. Aplicarea metodei presupune definirea prealabila a retelei logistice si a componentelor majore de cost. Reteaua consta in unitati de productie, depozite si clienti. Principalele costuri urmarite sunt costurile fixe si variabile ale depozitului, costul transportului de la surse la depozite si de la depozite la clienti, precum si costul de mentinere a produselor in stoc. Modelul de simulare permite evaluarea impactului pe care il au diferite configuratii ale retelei.
12 13

Ronald H. Ballou, op.cit. , p.565; Carmen Balan, op.cit. p.235; 14 Ronald H. Ballou, op.cit., p. 569-570;

11

Prin intermediul simularii repetate, se identifica cea mai buna retea, pornind de la diferite moduri de amplasare si alocare a depozitelor. Calitatea si eficienta rezultatelor depind de gama amplasamentelor care au fost selectate pentru analiza. Sub aspectul preciziei rezultatelor obtinute, metodele de simulare sunt clasificate in doua tipuri distincte simulari fundamentate matematic si simulari euristice. Simularile fundamentate matematic se bazeaza pe teoria probabilitatilor si a statistica matematica, ceea ce le permite sa asocieze rezultatelor obtinute o estimare a erorilor fata de realitate. Simularile euristice nu se bazeaza pe studii matematice riguroase sau neglijeaza calculele referitoare la precizie. In problemele de stabilire a amplasamentului mai multor depozite, procedurile euristice conduc la diminuarea timpului necesar pentru gasirea unei solutii bune, dintre numeroase variante. Etapa initiala a simularii euristice presupune considerarea tuturor amplasamentelor posibile ale depozitelor. Destinatiile (clientii) sunt repartizate pe depozite astfel incat sa se obtina cel mai mic cost total, serviciul maxim ori o combinatie a acestora. Simularea continua prin inlaturarea progresiva a cate unui depozit, din numarul maxim al amplasamentelor posibile, pana cand se ajunge la un numar minim prestabilit. In fiecare iteratie, se evalueaza impactul pe care il are inlaturarea unui depozit asupra costului total, prin compararea cresterii costurilor variabile cu scaderea costurilor fixe. In cazul in care costul total scade, se renunta la depozitul respectiv. Depozitul inlaturat in fiecare iteratie este cel caruia ii corespund costurile cele mai mari. Cererea pe care o satisfacea anterior depozitul inlaturat este repartizata depozitului apropiat, care are cele mai mici costuri si procedura se repeta. Comparativ cu metodele de optimizare, metodele de simulare sunt mai simple si mai putin costisitoare. Fara a oferi o solutie optima, simularea permite incorporarea mai multor detalii referitoare la clienti, produse, depozite, marimea loturilor livrate, fata de metodele de programare liniara. Un model de simulare clasic15 acum folosit pentru determinarea amplasamentului unor depozite este cel realizat de catre H.J.Heinz Company si adoptat apoi de catre compania Nestl, care avea probleme legate de distributia produselor. Metoda asigura raspunsuri la intrebarile de baza legate de localizarea unui depozit( numar, locatie, alocarea de cereri unui anumit depozit, etc.) si se putea ocupa de pana la 4000 clienti, 40 de depozite, si 10-15 fabrici. Cele mai importante costuri ale distributiei luate in considerare de metoda de simulare elaborata de compania Heinz au fost: - Clientii. Caracteristicile acestora care influenteaza costurile de distributie sunt: a) amplasarea clientilor; b) cererea anuala de produse; c) tipurile de produse achizitionate; - Depozitele. Caracteristicile depozitelor care afecteaza costurile sunt: a) investitiile fixe in depozitele private. Unele companii prefera depozitele publice deoarece implica o investitie relativ scazuta; b) operatiunile anuale si costurile administrative; c) costurile variabile de stocare, de administrare, rotatia stocurilor si procesarea datelor; - Fabricile. Locatia acestora si produsele disponibile in fiecare punct de productie, sunt elementele care afecteaza cel mai mult costurile de distributie. - Costurile de transport. Costurile necesare mutarii produselor de la fabrici in depozite sunt denumite costuri de transport. Acestea depind de locatia fabricii si
15

Ronald H. Ballou, op.cit., p. 570-572;

12

depozitului luate in considerare, marimea cantitatii ce va fi transportata, si de tipul produsului ce va fi mutat. - Costuri de predare. Costurile necesare mutarii produselor de la depozite la consumatori sunt denumite costuri de predare, si depind de cantitatea transportata, locatia depozitului si a clientului, precum si tipul produsului. Procesarea datelor de intrare a fost impartita in doua. Pe de o parte, un program de procesare separa cererile clientilor care puteau fi onorate prin intermediul unui depozit, de cele care puteau fi onorate direct de la punctele de productie. Dupa care au fost determinate cu ajutorul unui program distantele existente intre depozite si consumatori, si intre depozite si fabrici. Consumatorii au fost repartizati unor depozite, dupa ce au fost analizate 5 dintre cele mai apropiate puncte de aprovizionare si a fost ales depozitul care presupunea cele mai mici costuri in ceea ce privea transportul catre client, precum si costurile de depozitare si cele de transport a marfurilor de la centrul la productie la depozit. S-a utilizat o metoda de programare liniara pentru a rezolva unele dintre problemele de capacitate pe care le aveau fabricile. Model de simulare pentru determinarea locatiei depozitelor elaborat de compania Heinz:

Modelele de simulare continua sa joace un rol important in determinarea locatiei depozitelor.O problema majora a acestora este faptul ca utilizatorul nu poate sti cat de apropiata este solutia de amplasare gasita de aceste modele, de cea optima. Insa, atata vreme cat un numar rezonabil de configuratii de amplasare au fost evaluate, putem crede cu tarie ca macar o solutie satisfacatoare o a fost gasita. Managerii logistici pot recurge la metodele de amplasare a mai multor depozite, datorita avantajelor semnificative pe care acestea le prezinta: capacitatea de a solutiona o problema cu mari implicatii pentru firma, costurile relativ mici comparativ cu beneficiile, faptul ca se bazeaza pe informatii disponibile in orice 13

firma. In prezent, exista numeroase pachete software care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor de amplasare. Totusi, metodele prezentate nu pot aborda cu precizie relatiile neliniare si discontinue in privinta costurilor. Deocamdata, ele nu sunt cu adevarat modele ale unei retele integrate, deoarece necesita rezolvarea separata a fiecarei probleme. Sub aspectul perioadelor de timp considerate , metodele prezentate au un caracter static. Pentru inlaturarea acestei limite se poate recurge la metode dinamice de amplasare.

5. Amplasarea dinamica a depozitelor

Modelele de amplasare analizate pana acum reprezinta un tip de cercetare sofisticata care este utilizata pentru asistarea logisticienilor in rezolvarea problemelor legate de locatia depozitelor. Desi multe imbunatatiri au facut ca aceste metode sa fie mai eficiente si reprezentative, ele raman totusi statice in practica16. De aceea, ele nu pot furniza tipare optime de amplasare in timp. Tiparele legate de cerere si de costuri se schimba in timp, de aceea implementarea unei solutii bazate pe datele de astazi se poate dovedi a fi sub nivelul optim, luand in considerare conditiile economice de maine. Gasirea celor mai bune configuratii de amplasare in timp,poate fi privita din mai multe perspective. In primul rand, cea mai buna locatie pentru un depozit , poate fi gasita utilizand conditiile curente, precum si cele care sunt preconizate pentru viitor. In al doilea rand, cea mai buna configuratie curenta poate fi gasita si implementata. Astfel, in fiecare an, de indata ce datele sunt disponibile pentru acea perioada, cea mai buna si noua locatie pentru depozite este descoperita. Daca economiile dintre amplasamentul cel nou si cel vechi sunt mai mari decat costurile asociate mutarii in noua locatie, atunci schimbarea ar trebui luata in considerare. Aceasta metoda are avantajul de a lucra mereu cu date curente si nu cu date previzionate. In ultimul rand, o solutie optima de amplasare poate fi gasita in timp, care iti va arata cu siguranta cand este nevoie de o mutare intr-un alt depozit, precum si locul unde se afla acesta situat. Astfel, metodologistii care au fost adusi in discutie la amplasarea unui singur depozit, pot fi incorporati intr-un procedura dinamica de programare pentru a gasi solutia optima de localizare a depozitelor. Depozitele pot fi o parte foarte importanta din politica de servire a clientilor17, atunci cand o companie are depozite la aproape 300 km de fiecare consumator pentru a le putea furniza produse intr-un timp cat mai scurt. Din pacate, si costurile sunt foarte ridicate in acest caz, si de aceea trebuie sa se ajunga la un compromis intre serviciile care trebuie sa fie furnizate acestora si costurile necesare realizarii lor.

16

17

Ronald H. Ballou, op.cit., p. 582-583; Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.421;

14

Studii de caz

1. Cumpara teren in jurul autostrazii!

Normele impuse de UE ii obliga pe marii retaileri sa isi asigure spatii de depozitare in afara aglomeratiei urbane. 15

Cei care detin loturi de teren cu acces la principalele drumuri nationale pot obtine randamente semnificative daca dezvolta pe ele depozite pentru marile lanturi de retail. Speculatiile cu terenurile din jurul marilor autostrazi din tara au fost si au ramas in continuare o afacere profitabila. Factorii care determina rentabilitatea unei asemenea investitii sunt numeroasele companii, straine si autohtone, care si-au facut cunoscuta intentia de a demara proiecte logistice (depozite) in aceste zone. Mai mult, relocarea fostilor mastodonti industriali din zonele centrale ale marilor orase devine tot mai evidenta si singurul loc disponibil sunt terenurile din jurul autostrazilor. Din aceste considerente preturile au prins un val ascendent in ultimii doi ani si ameninta sa ramana la acelasi nivel. "Apropierea de o autostrada atrage in primul rand companiile comerciale care ofera servicii de convenienta conducatorilor auto. In aceasta categorie putem include: restaurante, fast-fooduri, benzinarii, service-uri auto, moteluri, pensiuni etc.", sustine Razvan Sin, consultant in cadrul Departamentului de retail al DTZ Echinox.

Cine alege autostrada?

Un retail park reuneste, in general, operatori de dimensiuni mari care acopera urmatoarele functiuni: cash&carry (Metro, Selgros), hipermarket (Carrefour, Cora, Auchan, Real), magazin de bricolaj (Praktiker, Bricostore, Baumax), magazin de mobila (Mobilia, Mobexpert, Ikea), magazin de electrice si electrocasnice (Media Galaxy, Domo, Flanco), magazine de moda sau sport de dimensiuni medii si mari, food court si uneori elemente de entertainment (cinematograf, bowling). Un centru de tip outlet reuneste, in general, o serie de comercianti care isi vand produsele la preturi reduse. Cu toate acestea, nu doar parcurile de retail sunt dezvoltate in jurul autostrazilor, in functie de vizibilitatea, de accesul, pretul si destinatia zonei prin planurile de urbanism, terenurile pot fi suportul oricarui tip de dezvoltare.

Industria scoasa din oras

Avand in vedere faptul ca Romania are in continuare o singura autostrada terminata 100%, nu putem vorbi decat de spatiile industriale de pe A1, Bucuresti Pitesti, respectiv Cefin Logistic Park (120.000 mp existenti si 70.000 mp prevazuti a fi livrati anul acesta), Bucharest West (livrarea a 70.000 mp pana la sfarsitul lui 2007), ProLogis Park (56.000 mp pentru 2007) si A1 Industrial (60.000 mp tot pentru acest an). "In apropierea autostrazilor se pot construi hale de mari dimensiuni pentru depozitare si logistica, spatii de productie usoara. Un parc industrial devine rentabil din momentul achizitiei la un pret convenabil a terenului pe care se va dezvolta viitorul parc. Fiecare dezvoltator isi imbunatateste mai departe procentele de profit in functie de chirii, optimizarea cheltuielilor legate de constructia halei etc.", subliniaza Ionut Ciocan, consultant in cadrul Departamentului industrial al DTZ Echinox. Ciocan considera ca orice fel de companie care vede avantajul unei autostrazi, mai precis rapiditatea accesului catre orice punct al tarii si conectivitatea la fel de buna cu Capitala, este interesata sa aiba un spatiu de depozitare in apropierea unei autostrazi. http://www.baniinostri.ro/finantepersonale/index.php?ContentID=310 16

2. ProLogis deschide noi spatii de depozitare in Bucuresti

Compania americana ProLogis investeste 80 de milioane de dolari in primele doua module ale ProLogis Park Bucharest A1. Suprafata totala a parcului industrial este de 157.736 metri patrati, din care pentru inceput sunt folositi doar 55.000 de metri patrati. Compania americana va finaliza lucrarile la prima parte a parcului industrial la sfarsitul acestui an. Spatiile de depozitare ale companiei vor fi plasate in vestul Capitalei, in zona autostrazii Bucuresti-Pitesti. Din cele sase cladiri cate va avea parcul industrial, cele doua incepute au o suprafata minima de inchiriat de 8.000 de metri patrati. Pretul chiriei va fi stabilit in functie de suprafata inchiriata si de profilul de activitate al companiei. Celelalte patru module vor fi terminate anul viitor. Daca ne uitam la piata actuala observam ca spatiile de depozit sunt date in chirie pe 5 euro pe metru patrat, asta pentru ca in Bucuresti nu sunt destule spatii de depozitare, iar companiile nu au de ales, asa ca vom putea oferi chirii competitive, a mentionat Michael De Jong-Douglas, vicepresedintele ProLogis pe Europa Centrala si de Est. Pe langa spatiile de depozitare ProLogis Park Bucharest A1 va cuprinde si spatii de distributie, de birouri si spatii la mezaninul cladirilor. Spre deosebire de majoritatea investitorilor in real-estate, ProLogis nu investeste intr-un parc industrial pentru a vinde spatiile. Ei inchiriaza si isi creaza un portofoliu international. Pentru acest proiect ProLogis a cumparat de la o persoana privata cele 28 de hectare de care dispune parcul industrial. Suma platita pentru teren este de 8 milioane de euro. http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6807

3. Bucureti, Cluj, Braov - zone cu o cretere important pentru TCE

Din perspectiva cantitilor transportate, TCE Logistic a reuit n 2007 s transporte peste 2,2 milioane de colete i 220.000 de palei. Acestea au reprezentat 120.000 de tone de marf, n cretere cu 20% fa de 2006. n afar de Bucureti, zonele cu o cretere important pentru TCE au fost Clujul i Braovul. 17

n ambele locaii compania a dublat suprafeele de depozitare i a crescut numrul personalului."n 2007 am deschis la Slatina un nou punct de lucru cu depozit, datorit creterii volumelor", a declarat Sofian. De asemenea, acesta a spus c TCE va relua i promovarea activitii de depozitare. Totodat, TCE Logistic a finalizat investiia n software i terminale mobile. Prin utilizarea acestor dispozitive, informaiile ajung n timp real ntr-o form exact. "Acesta este momentul n care putem folosi integral sistemul de "cod de bare", dup mai bine de un an de la demararea investiiilor. Pentru a face funcional aceast component, am alocat pn acum 700.000 de euro", a declarat Sofian. Furnizorul sistemelor cu care lucreaz TCE este productorul finlandez NordicID. De la acesta, compania a achiziionat pentru 400.000 de euro un numr de 300 de terminale, dintre care 250 pentru agenii de livrare, iar restul 50 pentru depozite. TCE dispune de 250 de vehicule proprii, cu mas util ntre 800 de kilograme i apte tone.

http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-0314/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl =depozite&tip=toate

4. Metro gestioneaza un centru de logistica in care a investit 12 milioane de euro

Metro Romania va asigura aprovizionarea magazinelor sale de tip cash & carry prin intermediul unui nou centru de logistica, operatiune care va aduce majorarea cifrei de afaceri cu pana la 7%, estimeaza oficialii companiei. "Aceasta masura era necesara pentru a gestiona mai bine stocurile, in care investim foarte mult. Simplificam procesul de distributie a produselor de la producatori catre clientii Metro, cu cele mai mici costuri", a explicat directorul administrativ al Metro Romania, Bert Van Der Velde. Rezultat al unei investitii de 12 milioane de euro, centrul logistic cuprinde doua depozite, unul pentru produse alimentare proaspete, cu o suprafata de 7.700 mp, si un depozit pentru produsele ambientale, de peste 4.000 mp. Gestionarea marfurilor si transportul intre platforma logistica si magazine vor intra in responsabilitatea unor firme de logistica selectate de Metro. Compania Geodis Calberson Romania se va ocupa de produsele ambientale, in timp ce Tibbett & Britten Delamode va avea in gestionare produsele alimentare proaspete. Reteaua Metro in Romania cuprinde 19 magazine, prima unitate comerciala fiind deschisa in 1996. Investitiile in fiecare magazin sunt estimate la circa 15 milioane de euro, suprafata de vanzare pornind de la 6.500 mp pana la 10.000 mp. Vanzarile Metro in Romania in anul trecut au insumat 762 de milioane de euro, o crestere de 27% in comparatie cu rezultatele precedente ale companiei. Pe plan global, grupul Metro a inregistrat o cifra de afaceri pentru 2003 de 53,6 miliarde de euro.

18

Grupul german a raportat recent rezultate financiare in crestere pentru primul trimestru al anului. Activitatea din Europa de Est, mai ales in Romania, Bulgaria si Rusia, a reprezentat una dintre sursele principale de crestere pentru Metro.Vanzarile subsidiarelor Metro din Europa de Est au crescut cu 21,3% in primul trimestru al anului, daca sunt raportate la rate constante de schimb. http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=842

5. Se poarta spatiile de depozitare

Peste 300 milioane de euro au fost investite in parcuri logistice si de depozitare din 90 si pana astazi.Cu toate acestea, dispunem de doar 15% din cat detine vecina noastra Ungaria, cu un total de un milion de metri patrati. Spatiile cu destinatie industriala si pentru depozitare din Bucuresti si din tara au inceput sa prinda contur. Platformele vechilor fabrici comuniste sunt lasate in urma de proiectele marilor dezvoltatori straini care investesc in Romania milioane de euro pentru spatii cu destinatie logistica. Primul parc logistic, cu spatii de clasa A, din tara noastra a fost inceput de cei de la Cefin Real Estate, iar primul parc de distributie a fost inaugurat in 1998 de Mega Company. Astazi avem o capacitate de depozitare de 150.000-170.000 de metri patrati. Daca acum parcurile logistice se concentreaza doar in zona de nord a Capitalei, pe marginea soselei de centura analistii imobiliari estimeaza o dezvoltare asemanatoare si in zona de sud, o data cu deschiderea noului inel de centura. Hectare de teren sunt transformate in cladiri intinse care vor acoperi bunuri de larg consum. Un metru patrat de teren pentru constructie costa 35 de euro sau 45 de euro daca dispune de utilitati. Pentru cladirile de clasa A cu destinatie industriala, metrul patrat de constructie este 400 de euro. Oferta de spatii industriale va aduce anul acesta alti 150.000 de metri patrati de spatii logistice. Radiografia parcurilor industriale Cefin Logistics Park dispune de un total de 60 hectare de teren cu posibilitatea unei expansiuni de 20 de hectare. Dezvoltatorul, Cefin Real Estate, are planuiti peste 300.000 de metri patrati de cladiri, dintre care pana acum au fost inchiriati 80.000 de metri patrati, iar pana la toamna vor fi livrate alte doua cladiri a cate 25.000 de metri patrati fiecare. Potrivit directorului managerial al Cefin Romania, Stefano Albarosa, au fost contractate constructii pentru inca 30.000 de metri patrati. Acesta a mai anuntat ca se afla in proces de aprobare de construire a unui centru de service de 7.000 de metri patrati care va cuprinde un minimarket, o cantina care va avea posibilitatea sa pregateasca peste 1.000 de pranzuri pe zi, spatii de birouri si dormitoare pentru soferii veniti la Cefin. Chiriasii Cefin Logistics Park sunt: Iveco, Centrum, FM Logistic, Domo, Macromex, Lekkerland, Dumagas.

19

Mercury Logistic Park are o suprafata de 20 de hectare, pe care dezvoltatorul Phoenix Real Estate va ridica aproximativ 100.000 de metri patrati de spatii de depozitare in urmatorii doi ani. Deja a fost semnat un contract pentru 14.000 de metri patrati cu retailerul MiniMax Discount. Terenul este localizat pe autostrada BucurestiPitesti la kilometrul 22. Grupul Portland, dezvoltatorul parcului logistic Bucharest West, are in proprietate un teren de 70 de hectare, disponibil spre vanzare in parcele de 1,5-6 hectare. Potrivit societatii de analiza imobiliara DTZ Echinox, patru hectare au fost deja vandute germanilor de la Schwarz Muller. Planul Portland este de a livra in jur de 350.000 de metri patrati de cladiri, dintre care 20-30% vor fi destinati pentru birouri. Cladirile nu vor fi mai mici de 1.600 de metri patrati. Prima faza a proiectului va fi demarata in primul trimestru al anului viitor. Bucharest Logistic Centre este situat pe soseaua de centura, in nord-vestul Capitalei. Developerul Liebrecht & Wood dispune de o suprafata de construire de 19 hectare pe care sunt planuiti peste 80.000 de metri patrati de spatii de depozitare si 14.000 de metri patrati de birouri. Cladirile sunt disponibile de la suprafata de 600 de metri patrati pana la 30.000 de metri patrati. Primele spatii vor fi livrate in primul trimestru al anului viitor. Compania americana ProLogis a cumparat de curand de la firma Universal Property un teren de 28 de hectare, amplasat in zona de vest a municipiului Bucuresti, dubland astfel suprafata de teren pe care va dezvolta primul proiect imobiliar propriu pe piata romaneasca. La inceputul lunii aprilie, ProLogis a anuntat ca va investi circa 80 milioane de dolari pentru constructia unui parc logistic in vestul Capitalei, in zona autostrazii Bucuresti-Pitesti, care va cuprinde sase cladiri cu o suprafata totala de aproape 158.000 de metri patrati. Aceasta tranzactie creste potentialul de dezvoltare a parcului pana la 12 cladiri, insumand o suprafata de peste 320.000 de metri patrati de spatiu industrial. Pentru proiectul denumit ProLogis Park Bucharest A1, dezvoltatorii au cumparat initial, cu circa opt milioane de euro, un teren de 28 de hectare. Pana la sfarsitul anului vor fi livrati 25.000 de metri patrati de spatii de depozitare, reprezentand prima faza a proiectului american. Mega Company a pregatit 21.000 de metri patrati de spatii de depozitare pentru noul lor parc logistic, Key Logistic Center. Au fost inchiriati in faza de proiect 15.000 de metri patrati, care vor fi livrati in acest an. Chiriasii acestei faze sunt: LOreal, RH si Bic. Proiectul dispune de patru hectare de teren. Mega Company nu este la primul parc logistic, ei fiind pionierii primului parc de distributie din tara, Mega Park, in apropiere de Key Logistic Center. Capacitatea de depozitare a Mega Park este de 30.000 de metri patrati, complet inchiriati in acest moment. Cerere mare de la companiile de logistica Conform Raportului Anual al Eurisko, cererea de spatii industriale in Bucuresti inregistreaza un trend accentuat crescator, datorita intensificarii activitatilor de productie si de depozitare. Profilul cererii spatiilor industriale in anul 2005 a avut urmatoarea structura: companiile de logistica au avut ponderea cea mai importanta in totalul cererii de spatii de depozitare, urmate de retailerii care isi desfasoara propria activitate de logistica si apoi de productia usoara, care reprezinta cea mai mica pondere in totalul cererii de spatii industriale. Suprafetele medii de spatii industriale si de depozitare tranzactionate pe parcursul anului trecut au vizat intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, insa au fost tranzactionate si suprafete mai mari de 7.000, 10.000 si 14.000 de metri patrati.

20

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=7522

6.Orasele din provincie, tinta dezvoltatorilor de proiecte industriale

Dezvoltarea puternica din ultimii ani a spatiilor logistice si industriale din Bucuresti, cumulata cu cresterea preturilor la terenuri, i-a determinat pe dezvoltatorii de profil sa se indrepte catre orasele mari din provincie, precum Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, Brasov, Pitesti, Ploiesti si Constanta. "Vorbim atat despre spatii de depozitare pentru logistica sau retail, cat si despre spatii de productie, in special in vestul tarii. Oferta anuntata de catre dezvoltatori insumeaza circa 350.000 metri patrati de constructie in orasele mentionate anterior. Acest stoc national echivaleaza cu noua oferta care este anuntata in Bucuresti pentru acest an", a declarat Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al DTZ Echinox. Suprafata spatiilor industriale care vor fi finalizate in Bucuresti in acest an va fi de pana la 400.000 de metri patrati, urmand ca stocul de astfel de proprietati sa ajunga la finele lui 2008 la 900.000-950.000 de metri patrati, potrivit companiei de servicii imobiliare DTZ Echinox."Estimam rata de neocupare a acestor spatii in continuare la un nivel scazut, circa 7%, deoarece piata are potential ridicat de absorbtie, iar cererea este si ea dinamica. In special in tara consideram ca noile depozite construite vor fi inchiriate in totalitate, din cauza lipsei de spatii moderne de depozitare si de productie, respectiv a parcurilor logistice pe plan national", explica Tarcavu. In Bucuresti, cele mai multe parcuri industriale se construiesc in zona de vest, printre cele mai importante fiind Cefin Logistics Park (foto), Bu?cha?rest West, Prologis Park Bucharest A1, A1 In?dustrial Park, Chitila Logistics Park si Olympian Park. Tendinta de crestere a preturilor terenurilor pentru proiecte industriale cu 20% 30% din 2007 se va mentine si anul acesta. http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provincie__tinta_dezvoltatorilor_de_pro iecte_industriale.html

21

7. Unisistem Grup se extinde in provincie

Unisistem Grup, format din firmele Unistem Construct si LIV International, cu activitati de distributie a materialelor de constructii pe sectorul amenajari si finisaje, estimeaza pentru 2008 afaceri in urcare cu cel putin 20%, la peste 13,2 milioane de euro, si intentioneaza sa extinda reteaua de depozite in Constanta si Brasov. Unisistem Construct gestioneaza cele patru centre logistice ale grupului, situate in Bucuresti si Craiova, precum si importul materialelor de constructii, iar LIV International coordoneaza activitatea celor sase depozite de materiale, din Capitala, precum si relatiile cu constructorii. Cele doua firme detin ponderi apropiate, de circa 50%, in totalul afacerilor Unisistem Grup. Piata Capitalei reprezinta 85% din afacerile companiei, insa in urmatoarele 18 luni compania se va extinde cu centre logistice noi, la Brasov si Constanta, investitia intr-o astfel de unitate, care depinde in mare masura de valoarea terenului, fiind de 200.000-500.000 de euro, a declarat Dan Stoicea, directorul general al grupului, pentru agentia de presa Mediafax. Distributia materialelor si asigurarea de servicii catre constructori reprezinta circa 90% din activitatea Unisistem Grup, diferenta fiind acoperita de activitati de retail. http://www.zf.ro/articol_162726/unisistem_grup_se_extinde_in_provincie.html

8. Vanzatorul cu amanuntul, CDW, isi mareste reteaua lanturilor de aprovizionare

La sfarsitul anului 1995, cu o crestere in vanzari de 52% si in profit de 48%, vanzatorul de calculatoare si tehnologie cu amanuntul, CDW, s-a extins in martie 1996 si in Vernon Hills, Illinois, pe o suprafata de 130 000 m 2 . Constructia initiala oferea o crestere de 100% in spatiul detinut de companie si includea 9500 m 2 de depozitare in Chicago. Datorita cresterii continue, acei 9500 m 2 au fost indeajunsi doar un an, dupa care compania a trebuit sa mai adauge 9500 m 2 de depozitare. Daca aruncam o privire la cateva statistici, vom observa provocarea careia au trebuit sa-i faca fata cei de la CDW. Cand au inceput sa construiasca depozitul din Vernon Hills, CDW ajunsesera la o crestere de 52% in vanzari, ajungand la 628 milioane $. Profitul net a trecut de 48 %, atingand suma de 80 milioane $. Decizia de a cumpara un nou loc de depozitare aproape de aeroportul OHare din Chicago era aproape inevitabila. Compania s-a mutat la sfarsitul anului 1997 in noul depozit, si vanzarile au crescut de aceasta data cu 1 miliard $.

22

Doi ani mai tarziu, aveau nevoie din nou de spatiu si au construit un nou depozit de 25 000 m 2 in spatiul care mai era liber in Vernon Hills. Un avantaj pentru aceasta locatie a fost faptul ca era aproape de aeroportul OHare din Chicago. Acest lucru permitea reducerea timpului necesar transportului de marfuri. Soferii mergeau direct de la depozitul celor de la CDW la aeroport. Apropierea catre acest centru de transport aerian, a devenit un factor pentru selectia Las Vegas-ului, ca loc pentru un al doilea centru de distribuire al produselor. California reprezinta unul dintre locurile cu cea mai mare cerere pentru produsele celor de la CDW, a spus Tegtmeyer, unul dintre conducatorii companiei. Illinois era de asemenea un centru de destinatie major, asa ca Vernon Hills era ideal pentru aceste piete. Calculandu-si cu grija fiecare pas al expansiunii, CDW a reusit sa-si imbunatateasca serviciile catre clienti, pe una din cele mai mari piete, reducandu-si costurile de transport, micsorandu-si timpul de transport si mentinand aceeasi politica in cadrul companiei. http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp? S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch&OASKEY=CurrentIssue

9. Unilever inchiriaza spatii de depozitare de la ProLogis

ProLogis a anuntat saptamana aceasta ca a imprumutat 28000 m 2 de depozitare in Budapesta, Ungaria, celor de la Unilever. ProLogis a declarat ca acest spatiu se gaseste intr-o cladire recent terminata in parcul ProLogis Harbour, care este de 132 000 m 2 , si se afla situat in sud-vestul Budapestei. Unilever ocupa acest spatiu deoarece isi extinde operatiunile regionale si va folosi acest loc pentru a-si servi reteaua de clienti din Ungaria, Slovenia si Croatia. Eficienta, timpul de distributie al produselor catre consumatorii nostri, reprezinta cel mai important lucru al afacerii noastre si al succesului nostru pe piata, a spus Martin Whitcombe, directorul european de logistica din cadrul companiei Unilever. Au apelat la ProLogis pentru a face rost de spatii de depozitare in toata lumea, acestia fiind capabili sa ofere servicii de inalta calitate in locatia potrivita si sa se concentreze in acelasi timp si pe segmentul de customer care. Cei de la Unilever sunt nerabdatori sa ocupe noul centru de distributie din Budapesta, avand in vedere beneficiile pe care acesta le va aduce intregii operatiuni logistice din Europa centrala si de est. ProLogis detine 5 parcuri in Budapesta, ce cuprind o suprafata de 301 000 m 2 , si un parc aproape de granita Austri-Slovacia, ProLogis Park Hegyeshalom, intins pe mai mult de 22 900 m 2 . De notat, este faptul ca parcul ProLogis Harbor, care este alcatuit din 11 depozite, este aproape de M6, un nou drum de-a lungul Dunarii, ce leaga Budapesta

23

de Croatia. Acest parc este servit de catre compania nationala de transport feroviar MAV si se afla la 20 minute de aeroportul international din Budapesta. http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse

10. TMT Warehousing deschide un nou depozit in Perrysburg

TMT Warehousing, compania de distributie infiintata in Napoleon, Ohio, a inceput de curand operatiunile la un nou depozit din Perrysburg Township, ce se intinde pe 15000 m 2 . Compania a achizitionat aceasta cladire, care este un vechi depozit ConAgra, precum si un spatiu de 190 000 m 2 . TMT deja a angajat 30 persoane pentru a lucra in acest loc. Tony Marks, presedintele companiei TMT a explicat de ce au ales aceasta locatie si anume datorita faptului ca acest depozit ii va ajuta sa atraga noi consumatori din zona Toledo. A explicat de asemenea ca aceasta cladire ar putea aloca un spatiu si pentru reimpachetare daca va fi necesar. TMT a investit si in renovarea cladirii. Au incheiat un contract cu R. Meyers Company, Inc. of Napoleon and Poggerneyer Design Group, Inc. of Bowling Green, care reprezinta firma de constructii. Investitia totala in acest proiect a fost de aproximativ 2.5 milioane $. http://www.allbusiness.com/north-america/united-states-ohio-metro-areastoledo/1111321-1.html

11. Macromex investeste 1 mil. de euro pentru cel mai performant centru logistic din tara
Macromex, lider de piata in distributia de produse alimentare care necesita temperatura controlata de depozitare si transport, a inaugurat primul centru logistic din Romania care beneficiaza de control total computerizat. Amplasat in comuna Chiajna, judetul Ilfov (Complexul Logistic Cefin), noul centru logistic inchiriat de Macromex se remarca atat prin caracterul unic si inovator,

24

cat si prin standardele europene performante de exceptie, pentru prima data prezente in Romania. Investitia Macromex in infrastructura interioara, sistemul informatic, tehnologie si echipamente se va ridica la cca. 1milion de euro.Centrul logistic a devenit operational la data de 30 decembrie 2005, procesul de constructie si implementare a celei mai moderne platforme de depozitare destinata produselor congelate, refrigerate si nu numai, realizandu-se in mai putin de un an. Ca noutate absoluta, centrul logistic va functiona si ca antrepozit vamal pentru produse congelate, primul de aceasta natura din Bucuresti. Intregul centru insumeaza 4000 mp in ceea ce priveste capacitatea de depozitare, si cuprinde doua camere: camera de refrigerare si camera de congelare. Cu o capacitate de stivuire de 6265 tone, spatiul de stocare este organizat pe cinci niveluri plus parter, asigurand astfel un grad de ocupare de 1,88 palet/mp, dublu fata de cel uzual, iar accesul in camerele de depozitare se realizeaza prin 19 porti de acces, unde se face de altfel si receptia produselor. Centrul ofera siguranta totala privind temperatura de pastrare, prin utilizarea unei solutii frigorifice cu agent de racire intermediar -Tyfoxit- si prin monitorizarea permanenta pe internet a instalatiei frigorifice. Cele doua camere de reglare a temperaturii, dotate cu sisteme independente, permit depozitarea de produse care necesita diferite temperaturi de depozitare (cele recomandate de catre producator), temperaturi controlate permanent printr-un sistem computerizat. Principalele obiective Macromex sunt orientate catre nevoile clientilor: reducerea semnificativa a costurilor operationale (datorita reducerii timpilor de manipulare si livrare, eliminarea erorilor umane, asigurarea calitatii marfii livrate, etichetarea cu cod de bare inca din depozit etc), oferirea de servicii logistice complete si eficiente si un aport important la mentinerea calitatii produsului, a valorilor marcilor distribuite si implicit a valorii serviciilor pe care clientii Macromex le ofera mai departe consumatorului final. http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-mil-deeuro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html

12. Operatorul de logistica al Domo, cea mai mare tranzactie pe industrial

KLG (Kuijken Logistics Group) Europe Logistics, operatorul olandez de logistica al retailerului de electrocasnice Domo, a inchiriat 15.000 de metri patrati de depozite si 550 de metri patrati de birouri in cadrul Cefin Logistics Park, potrivit companiei DTZ Echinox, care a intermediat tranzactia.Chiria medie pentru un spatiu de depozitare este situata in general la 4,5-6 euro pe metru patrat pe luna, potrivit jucatorilor de pe piata imobiliara, iar durata medie a unui contract este situata la aproximativ cinci ani. In aceste conditii, valoarea totala a tranzactiei ar putea depasi 4 mil. euro, aceasta fiind cea mai mare tranzatie de pe piata de profil de anul acesta.

25

Operatorul de logistica va ocupa 60% din cladirea Cefin, care face parte din faza a doua a proiectului, care va fi finalizata pana la sfarsitul anului. Astfel, KLG va detine circa 20% din totalul spatiilor de depozitare construite pana in prezent in cadrul Cefin Logistic Park. Pana la sfarsitul anului, Cefin Logistic Park va oferi peste 80.000 de metri patrati de depozite, adica mai mult de 50% din totalul halelor de depozitare de pe piata logistica din Romania. In prezent sunt inchiriati circa 55.000 mp de depozite. Dupa ce a cautat mult timp parteneri pentru asociere, Cefin a vandut proiectul logistic in toamna anului 2004 catre fondul de investitii imobiliar Europolis, odata cu cresterea interesului investitorilor internationali pentru piata imobiliara locala. Cefin a intrat pe piata locala ca dealer pentru marca italiana Iveco. Dupa investitii importante in extindere, italienii au decis sa intre si pe piata imobiliara, prin proiectul Cefin Logistic Park.Tranzactia dintre Europolis si Cefin a implicat mai intai cumpararea de catre grupul austriac a companiei care dezvolta proiectul Cefin Logistic Park, aflat in prima faza de dezvoltare din cele trei prevazute. KLG coordoneaza transportul intre depozite, magazine, precum si livrarile la domiciliu pentru clientii Domo. KLG a preluat activitatea de logistica, incluzand aici si cele 6 depozite regionale, amplasate in Bucuresti, Constanta, Craiova, Cluj-Napoca, Timisoara si Targu Secuiesc. Stocul de spatii industriale din Romania ar putea creste in 2010 la 1 mil. mp, de la nivelul actual de 520.000 mp, daca vor fi finalizate proiectele anuntate, potrivit CB Richard Ellis. Majoritatea spatiilor industriale propuse pentru finalizare in 2007 sunt de mari dimensiuni, respectiv 25.000-30.000 mp pentru fiecare faza a proiectului. Daca vor fi finalizate proiectele, chiriile ar putea sa scada anul viitor cu 5-10%. http://megastructures.wordpress.com/2006/09/20/operatorul-de-logistica-al-domocea-mai-mare-tranzactie-pe-industrial/

13. Cea mai mare tranzactie de pe piata de logistica

Carrefour a semnat un contract cu Cefin Logistics Park, proiect detinut de grupul Europolis, pentru inchirierea unei suprafete de 45.000 mp de depozite si 2.000 mp de spatii de birouri amplasate la mezanin. Carrefour va beneficia, prin acest contract, in interiorul depozitelor de 4.000 mp de suprafata frigorifica pentru depozitarea produselor proaspete si de o camera de 1.200 mp pentru incarcarea acumulatorilor. Carrefour, impreuna cu Norbert Dentressangle, operatorul sau de logistica, vor prelua depozitele in mai multe faze, in urmatorii doi ani. In aceasta tranzactie, Cefin Real Estate Romania si Europolis au 26

fost asistate de compania imobiliara DTZ Echinox. Compania a inchiriat in ultimii trei ani aproximativ 150.000 mp de depozite si birouri, aducand o contributie valoroasa la succesul CefinLogistics Park pe piata logistica bucuresteana. Cefin Logistics Park apartine companiei Europolis si este unul dintre cele mai important proiecte de pe piata logistica din Bucuresti fiind amplasat la Km 13 pe soseaua Bucuresti-Pitesti. in prezent, Cefin Logistics Park are construiti si inchiriati in totalitate 120.000 mp de depozite si birouri din Clasa A. in toamna lui 2007, Cefin va incheia doua noi faze de constructie, insumand cate 22.000 mp de spatii de depozitare fiecare. intregul proiect va acoperi aproximativ 320.000 mp de spatii de depozitare, dezvoltat pe o suprafata de 80 de hectare si va fi complet la sfarsitul lui 2010. Consultantii imobiliari sustin ca pentru contractele mari, de peste 10.000 mp, chiria este in general de 4 - 4,25 euro/mp, in timp ce chiriile pentru spatiile mici, sub 3.000 mp, oscileaza intre 4,8 - 5 euro/mp. Pe langa chiria efectiva, companiile mai platesc o taxa de servicii, care variaza in functie de proiect de la 0,4 la 0,7 euro/mp. Aceasta suma acopera cheltuielile pentru managementul parcului, de la asigurarea curateniei si iluminatul spatiilor comune, la securitate perimetrala, indepartarea zapezii, intretinerea drumurilor sau asigurarea cladirilor. Cefin Logostics Park face parte din reteaua Europolis de centre de distributie. Aceasta retea se extinde rapid si totalizeaza 1.550.000 mp de depozite moderne aflate in proiecte deja existente sau planificate in Polonia, Ungaria, Cehia, Romania, Rusia si Ukraina. Europolis este in prezent unul dintre primii trei investitori in domeniile distributiei si depozitelor din Europa Centrala, Rasariteana si de Sud Est. Portofoliile imobiliare administrate de Europolis in prezent cuprind 35 de proprietati din Austria, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Croatia, Romania, Rusia si Ukraina. Valorile administrate s-au ridicat la 1,6 miliarde euro in 2006 si urmeaza sa ajunga la 3,4 miliarde euro in 2009. Carrefour este liderul european de pe piata de retail si lider in segmental hipermarketurilor din Romania, cu o cifra de afaceri de 608,9 milioane euro in 2006. Carrefour are deja opt hipermarketuri in Romania, din care cinci in Bucuresti, unul in Ploiesti, unul in Constanta si unul in Brasov. DTZ si-a deschis la Bucuresti birourile in noiembrie 2002 prin semnarea unui contract de parteneriat cu Echinox Consulting, o companie imobiliara locala de succes. DTZ este una din principalele societati de consultanta imobiliara la nivel global cu peste 9000 de angajati in peste 40 de tari. DTZ ofera servicii de consultanta pentru companii, agentie, brokeraj, evaluare, finantari corporative, managementul proprietatilor si cercetare.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-pepiata-de-logistica.html

14. Romgaz: Patriciu e interesat de un depozit de gaze

27

Presedintele Rompetrol Group Dinu Patriciu este interesat de depozitul de gaze naturale de la Roman-Margineni (judetul Neamt), am avut trei intalniri in acest sens si chiar am incheiat un Memorandum, iar omul de afaceri urmeza sa ia o decizie in acest sens,a declarat joi directorul general al Romgaz, Iakob Alexa."Am semnat un Memorandum de Intelegere, de confidentialitate, de un an jumatate, doi. Dansii au venit cu o solicitare, noi le-am pus niste conditii. Acum depinde de dansul (n.r. Dinu Patriciu) ce decizie va lua. Le-am propus o colaborare, la fel ca si companiei Gazprom si le-am pus aceleasi conditii. Dar desi Gazprom declara ca sunt interesati de depozitul de la Roman-Margineni, vad ca apoi o lasa mai moale. Vin si apoi pun alte conditii", spune Alexa, citat de NewsIn. Declaratia oficialului Romgaz vine dupa ce in ziua anterioara presedintele Rompetrol a declarat ca "Romgaz este o scoica tare a economiei romanesti, care ar trebui sparta". In opinia omului de afaceri, Romgaz nu este capabila sa gestioneze depozitarea gazelor naturale. "Aceasta companie de stat este o mare paguba pe care o platim toti, si la care trebuie sa renuntam. O mare parte din pretul mare al gazelor pe care romanii il platesc se datoreaza monopolului detinut de Romgaz si Transgaz", a conchis atunci Dinu Patriciu.In replica, Iakob Alexa a precizat ca omul de afaceri este de fapt interesat sa preia o parte din Romgaz si ca stie foarte bine Patriciu de ce a facut acele afirmatii. "M-au deranjat afirmatiile domnului Patriciu, cand a spus ca Romgaz trebuie sparta. Problema e ca cineva doreste ca Romgaz sa fie sparta. Domnul Patriciu stie bine de ce a facut acele afirmatii. Dinu Patriciu nu poate prelua tot Romgazul, asta e cert, el vrea doar zacamintele. Deocamdata Romgaz e singura parghie in mana statului care poate controla strategia Romaniei pentru siguranta alimentarii cu gaz a Romaniei", a subliniat directorul Romgaz. Iakob a mentionat ca Romgaz nu a cerut niciodata majorarea pretului gazelor. "Patriciu stie ca este o intelegere cu Uniunea Europeana unde s-au impus niste termene, prin care Romania trebuie sa alinieze pretul gazelor. Pana la 1 ianuarie trebuie sa se faca deja alinierea. Este si o decizie politica despre cum se va compensa aceasta marire, daca si cum trebuie sa se faca", a mai mentionat Iakob Alexa. Compania Romgaz a avut in 2007 un profit brut de 250 milioane euro. Patriciu zice ca nu-l intereseaza Romgazul Dinu Patriciu neaga interesul fata de Romgaz si spune ca declaratiile referitoare la privatizarea licentelor companiei de gaze si cresterea pretului gazelor sunt doar remarci de bun simt. "Cand sunt mai multi investitori pe piata, evident ca preturile sunt mai mici pentru ca exista competitie", spune omul de afaceri."Toate afacerile mele sunt la vedere. Eu vorbesc despre afacerile mele dupa ce le inchei. Am discutat cu Romgaz in urma cu circa doi ani, dar acum nu ma mai intereseaza, iar o dovada in acest sens este faptul ca nu le-am dat niciun raspuns", a precizat Patriciu. In schimb, de depozit se intereseaza Gazprom Gazprom e insa interesata de construirea de noi depozite de gaze naturale in Romania, mai ales de depozitul de la Roman-Margineni. Pana acum au avut loc mai 28

multe intalniri si consultari intre compania rusa si companii de profil din Romania. "Constructia depozitelor de gaze naturale (n.r. UGSF, underground gas storage facilities) pe teritoriul Romaniei este un element foarte important in cooperarea rusoromana, in domeniul gazelor. Acest lucru ar permite furnizarea catre consumatori a unor cantitati de gaz suficiente pentru iarna si o utilizare mai eficienta a capacitatilor de transport al gazelor" - afirma compania rusa. Potrivit intelegerilor, expertii romani si rusi discuta in aceasta perioada conditiile crearii de noi depozite de gaze naturale in Romania. Au avut loc mai multe intalniri si consultari in Romania si Rusia pentru a defini principiile de baza ale cooperarii in sfera constructiei de astfel de depozite. Atat negocierile privind constructia depozitului de la Roman-Margineni, cat si despre alte depozite de gaze sunt in curs de desfasurare", potrivit Gazprom. http://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-depozit-de-gaze36513.html?&search_words[0]=amplasarea&search_words[1]=depozitelor

15. FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru un nou sediu si depozite
FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru un nou sediu si depozite Constructia noului sediu central va incepe in octombrie 2007 si se va finaliza in toamna anului viitor. in afara de achizitia terenului, investitiile ulterioare in constructia propriu-zisa se vor ridica la sume cuprinse intre patru si cinci milioane de euro. Constructia va cuprinde intr-o prima faza o hala de 4.000 de mp, un corp administrativ cu parter si patru nivele insumand 5.000 mp de birouri si o parcare de 10.000 mp. La acestea se adauga proiectele viitoare de construire a unui spatiu destinat coletelor nelivrate pe care nici clientul destinatar, nici expeditorul nu le vor si a unei spalatorii auto. "Compania creste semnificativ. Numai pentru acest an avem preconizata o crestere de 45%. A fost o decizie bine cantarita si calculata, iar amplasarea constructiei este una strategica si imbina toate aspectele importante pentru activitatile de curierat", a declarat directorul companiei, Adrian Mihai. Potrivit reprezentantilor companiei, partea de proiectare este in plina desfasurare.Constructia se va axa in special pe utilizarea cat mai eficienta a spatiului si va lua in considerare planurile de dezvoltare viitoare ale companiei, de marire a echipei la 1.800 de oameni si a flotei la 1.500 de autovehicule anul acesta. Activitatea FAN Courier se bazeaza 100% pe trasportul rutier, avand 44 de trasee optimizate si toate depozitele din tara sunt amplasate pe centura pentru un acces mai usor. in functie de orasul deservit, fiecare depozit masoara intre 100 - 1.000 mp si 5.000 mp. Compania a fost infiintata in 1998 si este leader-ul pietei de curierat, incheind anul 2006 cu o cifra de afaceri de 22,5 milioane euro. Fan Courier Express are peste

29

1.500 de angajati, o flota de 1080 masini si cea mai mare retea de curierat din Romania cu peste 400 de depozite, filiale si puncte de lucru. Compania este condusa de catre Adrian Mihai, Felix Patrascanu si Neculai Mihai. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mileuro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html

16. Gazprom, interesata de construirea unor depozite de gaze naturale in Romania

Gazprom este interesata de construirea de noi depozite de gaze naturale in Romania, pana acum avand loc mai multe intalniri si consultari intre compania rusa si companii de profil din Romania, potrivit reprezentantilor Gazprom."Constructia depozitelor de gaze naturale pe teritoriul Romaniei este un element foarte important in cooperarea ruso-romana, in domeniul gazelor. Acest lucru ar permite furnizarea catre consumatori a unor cantitati de gaz suficiente pentru iarna si o utilizare mai eficienta a capacitatilor de transport al gazelor. Potrivit intelegerilor, expertii romani si rusi discuta in aceasta perioada conditiile crearii de noi depozite de gaze naturale in Romania. Au avut loc mai multe intalniri si consultari in Romania si Rusia pentru a defini principiile de baza ale cooperarii in sfera constructiei de astfel de depozite. Atat negocierile privind constructia depozitului de la Roman-Margineni, cat si despre alte depozite de gaze sunt in curs de desfasurare", potrivit reprezentantilor Gazprom. Gazprom considera ca Romania joaca un rol important in tranzitul gazului rusesc catre tarile balcanice. Compania rusa precizeaza totodata ca volumul gazului rusesc care a tranzitat teritoriul Romaniei a crescut in 2007 cu aproape 2 miliarde de metri cubi fata de anul 2006. "Romania joaca un rol important in intretinerea tranzitului gazului rusesc catre Turcia si tarile Balcanice. Volumul gazului tranzitat pe teritoriul Romaniei catre Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia este in crestere constanta (aproape 15,5 miliarde de metri cubi in 2006 si17,4 miliarde metri cubi in 2007). Speram sa dezvoltam relatii fructuoase cu companiile din domeniul gazelor naturale din Romania", spun reprezentantii Gazprom. In urma unor discutii dintre Romgaz si Gazprom, care au avut loc in perioada 6-7 martie 2007, in privinta depozitului de gaze de la Roman-Margineni, care ar urma sa fie construit in judetul Neamt, Romgaz a solicitat rusilor infiintarea unei companii mixte care sa finanteze studiul de fezabilitate. "Gazprom a respins acesta propunere, iar varianta de compromis la care am ajuns a fost sa finantam noi un studiu", a declarat Alexa Iakob, director general al Romgaz, dupa intalnirea cu reprezentantii Gazprom. La inceputul lunii noiembrie 2007, directorul de dezvoltare al companiei Romgaz, Gheorghe Radu, a declarat ca studiul de fezabilitate al depozitului de la Roman-Margineni va costa peste doua milioane de dolari, fonduri provenite din sursele proprii ale Romgaz. Studiul va fi finalizat la mijlocul anului 2008 cand vor fi reluate discutiile cu Gazprom pe marginea colaborarii in acest proiect.

30

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/37702/Gazprom-interesata-de-construireaunor-depozite-de-gaze-naturale-in-Romania.html

17. Depozite subterane de deeuri petroliere, descoperite n Harghita

Comisarii Grzii de Mediu Harghita au descoperit, n Miercurea Ciuc, dou depozite subterane ilegale de deeuri petroliere, rezultate n urma derulrii de afaceri cu produse petroliere.Este vorba de un rezervor cu capacitatea de 25 metri cubi de deeuri petroliere, cu un coeficient de umplere de 70%. Cellalt depozit are un coeficient de umplere de 60%", ne-a declarat Abos Gabriel, comisarul-ef de mediu de la Harghita. Acesta a adugat c primul rezervor descoperit abandonat n subteran a aparinut unei firme din localitate, care, n prezent, se afl n lichidare judiciar.Fotii proprietari, care nu mai sunt de gsit, au vndut terenul unei alte societi, care a identificat depozitul ilegal i a anunat Garda de Mediu. Din cercetrile pe care le-am efectuat rezult c, n zona respectiv, s-au derulat afaceri cu produse petroliere: depozitare, transvazare i comercializare", a declarat Abos Gabriel. Acest fapt e probat de instalaiile existente, unde au fost gsii inclusiv acizi i urme de var. Cel de-al doilea depozit a fost depistat pe platforma CIM Harghita SA din Miercurea Ciuc. (Andreea Ofieru) http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=339435&search=depozite

18. Incendiu de proporii la cel mai mare complex de depozite din Galai
Patru magazine care comercializau produse chimice i alimentare au fost distruse de flcri, duminic noaptea, dup ce un incendiu a izbucnit la cel mai mare complex de depozite din Galai. Incendiul a fost descoperit de agenii de paz ai complexului comercial, care au alertat pompierii militari, acetia intervenind cu cinci autospeciale. Potrivit efului Inspectoratului penru Situaii de Urgen Galai, general Viorel Zaharia, cele patru magazine distruse erau situate ntr-o hal de 250 de metri ptrai. n incinta acesteia erau depozitate produse alimentare, dar i chimice. Acestea din urm au zadrnicit intervenia pompierilor, care au fost nevoii s apeleze la spum pentru a stinge incendiul. Intervenia durat mai bine de dou ore. Dei nu au stabilit cu exactitate cauza incendiului, pompierii cred c este vorba despre

31

defeciuni aprute la instalaiile electrice. Cercetrile vor continua, luni, pentru stabilirea vinovailor i tragerea lor la rspundere. http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=338583&search=depozite

19. Immo Industry Group va demara construirea a trei proiecte industriale in Polonia si Slovacia
Immo Industry Group, dezvoltator de proiecte imobiliare industriale, va demara lucrarile de construire a trei proiecte in Europa Centrala: un depozit de distributie pentru BMW si o facilitate de asamblare pentru ECI in Polonia, precum si o facilitate de productie pentru TI Automotive in Slovacia. Proiectul BMW va avea 15.200 mp de depozite si facilitati de birouri in Slubice, in partea de vest a Poloniei, aproape de granita cu Germania. Locatia va servi drept centru de distributie pentru piese de rezerva si accesorii de masini si motociclete pe pietele din Polonia si Germania, se arata intr-un comunicat al companiei. Proiectul are acces la E30, ruta europeana principala care conecteaza Germania cu Polonia. Tot in Polonia, Immo Industry Group (IIG) a inceput construirea proiectului companiei Electrical Components International (ECI) in Bielsko Biala, in apropiere de Katowice, in partea de sud a tarii. IIG construieste o facilitate de productie si depozitare pentru fabricantul global de retele de cabluri electrice, in suprafata de 10.700 mp, care poate fi usor extinsa cu 3.500 mp. In plus, IIG si partenerul sau J&T au inceput lucrarile de construire pentru proiectul TI Automotive in cadrul Parcului Industrial Trnava din Slovacia. TI Automotive, lider mondial in furnizarea de componente pentru automobile, a fost atras de locatia strategica a parcului, chiar in apropierea fabricii producatoare de masini PSA Peugeot Citroen si a facilitatii de productie Volkswagen Slovacia. "Noua facilitate va economisi costuri enorme logistice, avand in vedere ca pana in acest moment componentele erau transportate cu vaporul din Republica Ceha", a declarat managerul fabricii TI Automotive Trnava, Oliver Garaj. Immo Industry Group (IIG) este lider pan-european in dezvoltarea de proiecte imobiliare industriale inteligente, personalizate in functie de nevoile si cerintele clientilor, fie ca este vorba despre proiecte de sine statatoare, sau de proiecte realizate in parcuri industriale. IIG dezvolta solutii imobiliare de optimizare a costurilor on- si off-balance care reduc investitia initiala si costurile operationale. IIG va dezvolta 18 parcuri industriale in Europa Centrala si de Est si Rusia, dintre care doua parcuri industriale in Romania, la Satu Mare si Bucuresti (Fundulea). In Rusia si Slovacia, IIG a incheiat un joint-venture cu grupul Rostik (ImmoRosIndustry) si cu grupul imobiliar J&T. Portofoliul IIG este format din proiecte de sine statatoare sau din parcuri industriale pentru clienti de top in logistica, retail si din domeniul industrial.

32

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39905/Immo-Industry-Group-vademara-construirea-a-trei-proiecte-industriale-in-Polonia-si-Slovacia.html

20. Producatorul de lactate Delaco a investit 2 mil. euro intr-un nou depozit
Producatorul de lactate Delaco a investit peste 2 milioane de euro intr-un nou depozit situat la Codlea, anul acesta urmand sa mai inaugureze alte 2 centre logistice in tara.Pot spune cu siguranta ca exista inca depozite agreate si functionale in Germania si Franta care nu sunt la fel de dotate ca cel pe care l-am construit la Delaco. Pentru constructia lui am lucrat cu firme experimentate in acest domeniu din Romania. De asemenea, am apelat la o firma de consultanta din Germania cu proiecte realizate pentru Porsche, Pfizer, Gardena, Hilti, a declarat Tudor Comaniciu, general manager Delaco. Suprafata noului depozit este de 3000 mp, incluzand zone de comisionare marfa. Capacitatea depozitului este de 4000 de euro paleti. Investitia in utilitati a fost de 200.000 euro, care vor asigura si dezvoltarile ulterioare, intrucat datorita ritmului de crestere vom extinde acest depozit. Depozitul este construit in cadrul centrului logistic Delaco din localitatea Codlea, din apropiere de Brasov si este al doilea depozit de stoc al companiei, dupa cel finalizat la sfarsitul anului 2006. Anul trecut, producatorul si distribuitorul de lactate a investit circa 5 milioane de euro in consolidarea pozitiei de pe piata de profil, urmand ca anul acesta sa mai fie deschise alte doua centre logistice, in afara de cel de la Codlea. Decizia vine ca urmare a necesitatii companiei producatoare si distribuitoare de a-si crea o retea logistica ce sa acopere toata tara.Pe langa depozitul central, Delaco si-a creat cateva centre regionale de cross docking ( in Arad, Bucuresti si Bacau), iar in 2008 vor fi deschise altele trei in Cluj, Constanta si Craiova. In 2007, compania a investit peste un milion de euro pentru activitati de marketing. Infiintata in 1996, Delaco era specializata in productia de lactate proaspete, iar din anul 2000 s-a concentrat pe distributia de branzeturi si alte produse lactate importate din Germania, Austria, Franta, Olanda sau produse in Romania. Din 2007 este distribuitor unic al producatorului german Zott. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/39798/Producatorul-de-lactate-Delaco-ainvestit-2-mil-euro-intr-un-nou-depozit.html

33

Bibliografie:
-

Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, Marketing,Third Edition, Irwin, 1992; Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management/ Fifth Edition, Prentice Hall, 2004; Ronald H. Ballou, Business Logistics Management/ Third Edition,Prentice Hall, 1992; Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall, 1980

34

Donald J. Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The Integrated Supply Chain Process,The McGraw-Hill Companies,1996; Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management/12e, Prentice Hall, 2006 Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006;

Referinte digitale:
http://www.baniinostri.ro/finantepersonale/index.php?ContentID=310 http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6807 http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-0314/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl =depozite&tip=toate http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=842 http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=7522 http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provincie__tinta_dezvoltatorilor_de _proiecte_industriale.html http://www.zf.ro/articol_162726/unisistem_grup_se_extinde_in_provincie.html http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp? S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch&OASKEY=CurrentIssue http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse http://www.allbusiness.com/north-america/united-states-ohio-metro-areastoledo/1111321-1.html http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-milde-euro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html http://megastructures.wordpress.com/2006/09/20/operatorul-de-logistica-al-domocea-mai-mare-tranzactie-pe-industrial/ http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-depe-piata-de-logistica.html

35

http://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-depozit-degaze-36513.html?&search_words[0]=amplasarea&search_words[1]=depozitelor http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mileuro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html http://www.wall-street.ro/articol/Companii/37702/Gazprom-interesata-deconstruirea-unor-depozite-de-gaze-naturale-in-Romania.html http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=339435&search=depozite http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=338583&search=depozite http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39905/Immo-Industry-Group-vademara-construirea-a-trei-proiecte-industriale-in-Polonia-si-Slovacia.html http://www.wall-street.ro/articol/Companii/39798/Producatorul-de-lactate-Delacoa-investit-2-mil-euro-intr-un-nou-depozit.html

36