POLITICA EXTERNA A CHINEI

I.

CHINA, INTRE TRECUT SI PREZENT n ultimii ani, China a devenit una din puterile economice ale lumii.

Dar, evolutia sa vizeaz, pe lng cucerirea a numeroase piete, restructurarea si reformarea Armatei, precum si ofensiva n spatiu. Primii pasi spre a deveni una din superputerile lumii. In trecut,foarte activ pe scena internationala, Beijingul a preferat sa aiba in ultima vreme un profil mai redus, chiar discret. Inca de la sfarsitul anilor 1970, autoritatile au subordonat politica externa strategiei de deschidere spre lume a economiei chineze. Noua linie pragmatica a insemnat incurajarea intrarii masive in tara a noilor tehnologii si a capitalurilor straine, totul vizand scopul fundamental: dezvoltarea economica. Numai ea poate face posibila desfasurarea unei diplomatii de mare putere, ca si, poate mai important, asigurarea traiului zilnic pentru o populatie de peste un miliard de oameni. Practica este singurul criteriu al adevarului, proclama noua doctrina a partidului, care corespunde perfect unuia dintre proverbele preferate ale lui Deng Xiaoping, deschizatorul de drumuri pentru modernizarea chineza: Nu conteaza ca pisica este alba sau neagra, din moment ce mananca soareci.De aici, doua consecinte asupra politicii externe: China a adoptat o pozitie diplomatica prooccidentala si si-a redus ostilitatea ideologica fata de ceea ce numea imperialismul international. Noul termen, hegemonismul, viza de acum Uniunea Sovietica. Beijingul s-a detasat, totodata, de aliatii traditionali din lumea a treia si a redus progresiv ajutorul acordat acestora. Strategia de deschidere spre exterior a fost, pe de alta parte, orientata in special spre Statele Unite. Mai ales aici se afla inalta tehnologie de care era absoluta nevoie. Relatia interesa si Washingtonul, pentru care China capatase o importanta strategica in rivalitatea cu Moscova. Dominatia americana in
2

Asia de sud-est si necesitatea imperioasa a redresarii economice au indemnat insa Beijingul sa accepte importante compromisuri. Statele Unite au putut, de pilda, sa-si continue vanzarile de arme catre Taiwan. In schimb, China, careia destinderea i-a creat sentimentul unei mai mari securitati, a incetinit ritmul modernizarii sale militare. Situatia s-a schimbat brusc o data cu prabusirea URSS, inamicul comun si ratiune a aliantei strategice chinoamericane, cu incheierea razboiului rece si conturarea unei noi ordini mondiale unipolare, dominata de Statele Unite. China a considerat ca principalul sau obiectiv ramane dezvoltarea. Pentru a contracara izolarea diplomatica, trebuie sa ne ascundem intentiile si sa acumulam forta nationala, indemna Deng Xiaoping. Beijingul avea nevoie de un climat international pasnic, iar pentru aceasta trebuia calmata ostilitatea Occidentului, in primul rand a Statelor Unite. China s-a aflat din acel moment intr-o constanta pozitie defensiva, iar rolul sau a devenit unul preponderent regional. A avut insa masiv de castigat in plan economic prin acordarea, de catre SUA, a clauzei natiunii celei mai favorizate, cresterea extraordinara a investitiilor straine directe, sporirea fara precedent a exporturilor, intrarea in Organizatia Mondiala a Comertului. Toti acesti factori au permis mentinerea ritmului de crestere. Cu mentiunea ca forta crescanda a economiei chineze a inceput sa starneasca neliniste. In cadrul politicii sale de indiguire a puterilor aflate in plin proces de afirmare, Washingtonul si-a intensificat desfasurarile militare in Extremul Orient si sia consolidat aliantele in acelasi plan cu Japonia si statele din ASEAN (Asociatia natiunilor din Asia de sud-est). In fata inegalabilei forte militare a Statelor Unite, conducerea chineza a optat pentru solutia reconcilierii cu Washingtonul, pe de o parte, si pe teserea de legaturi pe diverse planuri cu Rusia, pe de alta parte. Este ceea ce Beijingul a numit diplomatie de mare
3

putere.Concurenta inversunata dintre SUA, Uniunea Europeana si Japonia pentru cucerirea imensei sale piete a dat Chinei o anumita marja de manevra, limitata totusi la sfera economica. Bombardarea de catre aviatia americana sub egida NATO a ambasadei chineze la Belgrad, in mai 1999, a reprezentat apoi o umilire digerata greu la Beijing. II. CHINA O FORTA A SECOLULUI XXI Guvernul chinez continua sa se concentreze pe transformarea economica si politica a tarii.Scopul politicii externe a Chinei este de a asigura dezvoltarea economica si integritatea teritoriala.Partidul Comunist Chinez spera sa intareasca legimitatea Chinei prin o politica externa sofisticata,pentru a devenii o tara cu o mare influenta pe scena politica internationala si creeand stabilitate pentru natiunea ei. Diplomatii si oamenii de afaceri chinezi sunt de-a dreptul uluiti de imensa piat de desfacere pe care o reprezint India si n mod special de parcul industrial high-tech de la Bengalore. Indubitabil, cele dou mari puteri nucleare, care au mpreun nu mai putin de 40% din populatia globului se apropie unul de cellalt. n ultimii ani, ambele tri au avut ritmuri de dezvoltare deosebite, China de 9,5%, n vreme ce India 6,5. Nu este de mirare c premierul indian, Manmohan Singh a spus c dac si unesc fortele, China si India pot re-amesteca crtile la masa de joc global. Sau s o destabilizeze, cum afirm fostul premier singaporez, Lee Kuan Yew.1 Ctiva strategi de la CIA au afirmat c dezvoltarea celor doi giganti asiatici poate avea conecinte militare si economice similare cu cu ridicarea Germaniei n secolul XIX sau a SUA n secolul XX. Aceste compromisuri
1

Cristian Banu China si India sau prietenia dintre dragon si elefant(Cadran Politic)

indic faptul c cele dou tri foste inamice sunt decise s ngroape securea rzboiului. Unindu-si eforturile, India si China sunt convinse c pot elimina SUA din rolul de jandarm al Asiei. China mai are si un alt interes: o Indie nfloritoare si bine dezvoltat poate constitui o contrapondere a influentei Japoniei n Asia. India reprezinta o excelent piat de desfacere pentru produsele chinezesti. Astfel, doreste s o ia naintea SUA, deoarece dac americanii ajung n India primii, cresterea economic a Chinei ar putea fi serios ncetinit, ca s nu mai vorbim de rolul ei de putere regional. Dar ofensiva Chinei se manifest pe toate planurile, nu numai economic ct si militar si al cuceririi spatiului. "Armata Popular de Eliberare chinez, cea mai mare din lume, si continu n mars fortat modernizarea", nota "Liberation".Dar generalii chinezi viseaz nu numai la o restructurare care s duc la o armat de profesionisti dar si una ultramodern. De aceea, n ultimul deceniu, accentul a fost pus n primul rnd pe modernizarea echipamentului. China a devenit astfel primul client al industriei ruse de armament si ar dori foarte mult ridicarea embargoului european asupra vnzrilor de arme ctre Beijing. Potrivit unor surse citate de ABC , capsula navetei Wengzhou("Nava Divina") ar fi fost proiectat aproape n ntregime dup modelul celei sovietice Soiuz. Guvernul chinez a anuntat c pregteste zboruri experimentale fr echipaj pentru a explora suprafata Lunii si a planetei Venus si c ar testa inclusiv lansarea de rachete de pe sateliti. Un motiv pentru ca analistii strini s afirme c dezvoltarea programului spatial chinez este mai mult legat de programele militare, mai afirm ABC. Daca unul din motivele cele mai presante ale programului Shenzhou este obtinerea prestigiului politic, eforturile depuse pentru zboruri cu echipaj uman vor contribui aproape sigur la ntarirea arsenalului militar spatial al Chinei pna n 2010-2020, avertizeaza Pentagonul n
5

raportul sau pe 2003 asupra capacitatilor militare ale Beijingului.Potrivit serviciilor occidentale de informatii, China ar putea detine, pna n 20082009, lansatori din familia Marsul cel Lung susceptibilli de a transporta ncarcaturi de 25 de tone pe orbita joasa sau de 14 tone, pe orbita geostationara, cu care sa plaseze pe orbita, de exemplu, statii de observatie, cu aplicatie duala, stiintifica si militara, sau arme antisatelit. Dispunnd de rachete cu propulsie solida, China ar putea pune la punct, pna n 20102015, niste vectori realmente intercontinentali - o suta potrivit previziunilor aceleasi surse - care sa fie capabili sa dejoace un eventual scut antiracheta acolo unde ar fi desfasurat.n prezent, China detine n principal 20 de rachete Dongfeng DF-5A cu carburant lichid, cu o raza de 12000-13000 de kilometri si ncarcaturi de 3-5 megatone (de 150-200 de ori puterea bombei de la Hiroshima) si 50 de rachete DF-21 cu propulsie solida, cu focoase de 200300 kilotone (de 10-15 ori puterea bombei de la Hiroshima), care pot lovi Japonia, Filipine, Vietnamul, Coreea de Sud, Extremul Orient rus, India si Taiwanul. Perspectiva unor rachete chineze de mare putere, n 2010-2015, va relansa, ndeosebi n Japonia, Coreea de Sud si Taiwan, dezbaterea n favoarea instalarii n aceste tari a unei aparari antiracheta care sa fie asociata americanilor.2 "ntrebarea este pentru ct timp comunistii chinezi vor putea sa-si pastreze puterea de decizie asupra amplului proces de modernizare al Chinei. Supra reforma declansata la Beijing pentru cucerirea lumii nu nseamna automat si pastrarea la putere a Partidului Comunist Chinez. Dar daca comunistii vor ramne la putere la Beijing si dupa succesul reformei, atunci fara ndoiala lumea nu va mai fi la fel de sigura datorita modernizarii, inclusiv n spatiu, a industriei militare chineze. Aceasta ar putea fi chiar
2

Andrei Badin China cucereste lumea(Cadran Politic)

provocarea acestui mileniu pentru omenire. Mai ales ca se vede nca de pe acum ca Beijingul nu doreste sa renunte la Taiwan. Planurile expansioniste vor capata nsa si mai mare putere atunci cnd si economia, dar si arsenalul militar, vor permite o ofensiva si n acest sens. Nu n ultimul rnd, trebuie mentionat pe fondul ofensivei chineze rolul serviciilor de informatii. Acestea au fost reformate din temelii la nceputul anilor 60, iar rezultatele s-au vazut pe termen lung. Serviicile de la Beijing sunt deja vazute de multi analisti ca unele din cele mai performante din lume, iar rolul acestora este evident n ofensiva mondiala de care vorbim."3 III. SECURITATEA REGIONALA Imensul teritoriu al Chinei de astazi este inconjurat, aproape la toate punctele cardinale, de zone de conflict care-i pot pune la incercare potentialul de mare putere. Primul obiectiv declarat, este Taiwanul. Insula unde s-a refugiat, in 1949, Cian Kai Si, impreuna cu demnitarii si resturile armatei sale, a fost de atunci constant tratata de conducerea de la Beijing ca o provincie rebela care urma inevitabil sa revina candva la sanul patriei.Nu vom tolera niciodata independenta Taiwanului si nu vom permite fortelor separatiste sa rupa insula de China, a avertizat presedintele Hu Jintao, la deschiderea unei sesiuni a parlamentului, care a si adoptat o lege impotriva secesiunii Taiwanului.Beijingul s-a impus ca actor esential in dialogul cu Coreea de Nord pe tema delicata a programului de inarmare nucleara. Eventuala reunificare a celor doua Corei - daca si cand va avea loc - va trebui sa tina seama de interesele Chinei, care va pune cu siguranta conditia
3

Andrei Badin China cucereste lumea(Cadran Politic)

retragerii trupelor americane din Peninsula Coreeana. Aceasta ar naste dispute nu doar cu Statele Unite, ci si cu Japonia, plasata, si ea, deocamdata sub umbrela de securitate americana, dar care poate oricand decide sa redevina o putere militara respectabila, chiar daca, de una singura, nu-si va permite o atitudine ostila fata de China, vechiul sau rival. Strategii chinezi vad in Japonia un adversar potential in cazul unui conflict limitat si califica drept inacceptabila revenirea acestei tari la statutul de putere regionala... In aceasta optica, Japonia ar putea fi tentata de o alianta strategica alaturi de India, ca o contrapondere la Rusia, dar si la China, crede Ludovic Woets consultant in strategie la Ministerul francez al Apararii.4 Administratia Bush se bazeaza pe guvernul chinez, de la care asteapta sa contribuie decisiv la dezamorsarea crizei nucleare declansate de Coreea de Nord, iar China ncearca sa si foloseasca atuurile pe care le are n plan economic si militar pentru a le folosi mpotriva Taiwanului, a comentat cotidianul american The New York Times. Fostul Cancelar al Germaniei,Schrder le-a facut pe plac liderilor comunisti chinezi.El a precizat ca tara sa va respecta principiul unei singure Chine si nu va livra arme Taiwanului. Mai mult dect att, Germania va livra Chinei instalatia de plutoniu de la Hanau,subliniind ca a venit vremea suspendarii embargoului european asupra livrarilor de arme catre China.5 Triunghiul nuclear China-India-Pakistan este, pentru multi experti, cel mai periculos focar de conflict de pe continentul asiatic. Si aceasta cu toata reconcilierea amorsata, in ultimul timp, de India si Pakistan. China, parte a unui conflict inghetat cu India pentru cateva piscuri din muntii Himalaya, nu ar ramane indiferenta in cazul unui eventual razboi. La aceasta
4 5

Alexandru Antonesc China hegemonul noului mileniu?(Lumea magazin) Andrei Badin Miracolul chinez (Cadran politic)

se adauga si dosarul Tibetului - etern front de atac la adresa Chinei pentru aparatorii drepturilor omului si un alt motiv de divergenta cu India, legata istoric de budismul tibetan si loc de exil al lui Dalai-Lama. O alta zona fierbinte care ingrijoreaza - poate chiar mai mult - China este Asia Centrala, candva sovietica, acum bantuita de spectrul fundamentalismului islamic si de ambitiile de putere ale fostilor ierarhi comunisti, deveniti sefi de stat autocrati. Preocuparile strategice chineze se intalnesc aici cu cele ruse: Moscova, ca si Beijing, trebuie sa mentina divizarea etnica, religioasa si politica a Asiei Centrale, afirma Ludovic Woets, pentru a preveni aparitia unei noi puteri regionale care ar modifica radical echilibrul de forte din regiune, mai ales daca ar inalta steagul islamismului. China are si un motiv suplimentar de ingrijorare: agitatia separatista a minoritatii musulmane din provincia Xinjiang, situata, geografic si etnic, in aceeasi regiune a Asiei Centrale. Pe termen lung insa, obiectivele Chinei si Rusiei nu mai coincid: fiecare ar avea numai de castigat din slabirea influentei celeilalte in zona. IV. CONCLUZII Din punctul de vedere al Chinei o continuare a dialogului pe probleme de securitate dintre Asia si Europa este necesara pentru a putea face fata viitoarelor probleme.China mizeaza pe colaborarea cu Europa in a contrabalansa,monopolul de putere detinut de SUA. "Arhitectura securitatii regionale in Asia trebuie sa fie inteles mai curand ca un proces politic de securitate sau coexistenta catorva procese decat ca o institutie fixa.Institutionalizarea poate fi implementata incet pornind cu dialogul pe politica de securitate si pana la masuri de construire a increderii.Rezultatul procesului conduce la o transformare in relatiile dintre tari si schimbari
9

simultane si a conditiilor sociale din interiorul statelor,asa cum se intampla in cadrul OSCE si in procesul de integrare europeana.Integrarea economica planificata a unei parti importante din Asia de Est este considerata o conditie importanta pentru o cooperare politica mai apropiata."6 Principala "arma" a politicii externe chineze este arta diplomatiei,a cuvantului si mai ales strategia economica. Pledeaza pentru democratizarea relatiilor internationale, iar cand isi surprinde adversarul in ofsaid - cum a fost cazul avionului- spion american, constrans sa aterizeze, in aprilie 2001, pe insula Hainan - pune piciorul in prag: retine aparatul ostatic atata timp cat sa produca la Washington disconfort oficial si un val de critici la adresa slabiciunii administratiei, care a ingaduit o adevarata umilire nationala.

KNUT DETHLEFSEN: Chinas Foreign Policy in Transition mai 2004

10

BIBLIOGRAFIE :
KNUT DETHLEFSEN: Chinas Foreign Policy in Transition mai 2004 Andrei Badin : China cucereste lumea(Cadran Politic) Andrei Bdin : China: ofensiv pe toate liniile (Cadran Politic)

Cristian Banu : China si India sau prietenia dintre dragon si elefant(Cadran Politic) Alexandru Antonescu : "China,hegemonul noului mileniu"(Lumea Magazin) Andrei Badin : "Miracolul chinez"(Cadran Politic) "China mereu la panda"(Lumea magazin)

11