ELEMENTE SI TEHNICI MEDIATICE

Din sinteza postata de profesor am facut si eu omica sinteza pentru examen. 1. Generalitati ale comunicarii mediatice audiovizuale. Destinatar, autor, produs 2. Scopul: competitivitate, calitate, cantitate. Democratizarea informatiei 3. Caietul de sarcini al produsului mediatic 4. Posibilitate si oportunitate. Impactul. Substanta si ambalaj 5. Greseli de situatie, de limbaj, de gest

Publicul de mass-media audio-vizuale este exclusiv sau combinat si conectat la surse prin doar doua simturi, cele prin care destinatarul-receptor ia contact cu autorulexpeditor-emitator: auzul si vazul . Nu se pot trasa granite certe ale perceptiei exclusive de media. Receptorul are flexibilitatea de a grada diferit modul n care asculta, n care priveste sau n care citeste prin: tehnica receptarii totale sau partiale, unidirectionate sau periferice.
o Publicul este compus din trei mari categorii:

Ascultatorii; Privitorii; Ascultatorii-privitori;

Produsele mediatice sunt adresate receptarii: mono-senzitive si multi-senzitive.

Publicul nu vrea sa fie prost informat, ci doar sa se informeze mai repede, pe cai tot mai sintetizate.

Publicul majoritar doreste sa fie informat cat mai bine intr-un timp cat mai scurt. Unul dintre triunghiurile imaginare complete ale comunicarii mediatice este compus din destinatar (public), autor, produs.

Clarificarea n constructia unui produs mediatic poate porni cu oricare dintre aceste elemente de baza: expeditorul, destinatarul si obiectul comunicarii. Competitivitatea autorului, publicul-tinta si domeniul tematic sau de aspect sunt pilonii oricarei comunicari mediatice: divertisment, informare, culturalizare-educatie, propaganda, promovare sau publicitate comerciala, confesionala sau politica. A fi competitiv nu are neaparat doar o semnificatie cantitativa, ci si una calitativa. Setul de valori fundamentale ale comunicarii, dispuse ntr-un triunghi imaginar, are pe latura bazei cantitatea si calitatea, iar n vrf competitivitatea. Necesitatea adverbelor/adjectivelor Acum, Aici, Scurt, Cuprinzator, Accesibil, Ieftin, Imediat, Oricnd transforma comunicarea ntr-un fenomen, ntr-un proces adeseori instantaneu, creat, transmis, receptionat si comentat n timp real, interactiv. Informatia a devenit efectiv un produs instant. Informatia a cunoscut in ultimele decenii un

proces de democratizare. Cele doua marfuri de circulatie globala sunt informatia si banii.
Este iminenta clipa istorica n care un computer conectat la reteaua planetara de internet va fi la fel de accesibil ca un hamburger, ca orice produs de fast-food. Informatia, la fel ca banul, este indispensabila oricarei activitati n lumea contemporana.

 Tendinta informatiei este sa fie un produs planetar cat mai democratic. Autorii, distribuitorii si detinatorii de informatii au devenit piloni de rezistenta ai lumii care nu si mai concepe existenta fara televiziune, radio, internet, site, blog, e-mail, messenger, telefon, sms, mms, videotelefon, forum, chat, tag, etc Caile principale de comunicatie (radio, televiziune, internet) au ca vehicol de baza electronul, semnalul, unda, cele trei cmpuri mediatice si devin, adesea, unul singur, prin interconectare. Textul este numitorul comun istoric, prezent si viitor al celor doua mari teritorii ale comunicarii: audio-vizualul si presa scrisa. Prin text ntelegem orice forma de comunicare prin cuvnt, fie el scris sau rostit (respectiv vazut-citit sau auzit-ascultat). Ceea ce face diferenta dintre textul destinat presei tiparite traditionale si textul destinat multitudinii de forme ale audio-vizualului este specificul redactarii si al modului de transmitere a informatiei, precum si posibilitatea mult mai mare a audio-vizualului (radio, televiziune, internet) de a oferi interactivitate rapida. Esentializarea, narcotizarea informationala si tabloidizarea sunt procese simultane cu care lumea si n acelasi timp! (este interesanta modificare de sens a termenului tabloidizare, care a ajuns astazi sinonim cu ideea de produs superficial, scandalos, cinic, indiscret. Cuvntul si are originea n termenul tabloid care defineste un anume format fizic de publicatie aproximativ A3, aproximativ 42/30 cm - preferat de tipariturile cu continut scandalos, semnificatia fizica fiind acoperita, treptat, de semnificatie de continut publicistic).

In caietul de sarcini al produsului mediatic, utilitate inseamna folos. Termenul informatie a devenit echivalent cu termenul utilitate Stravechea regula potrivit careia ambalajul vinde produsul si-a gasit n audio-vizualul modern un teren exceptional de crestere si de autoimpunere, tocmai prin aceea ca informatia este nsasi interfata dintre marfa si client, este proiectarea realitatii (sau a ce se doreste sa para ca e real) pe retina, pe timpanul si, implicit, n creierul publicului cititor-ascultator-privitor-consumatoralegator

In caietul de sarcini al produsului mediatic, claritate inseamna inteles.

informatia a devenit o institutie att de democratica si un mecanism att de comercial, nct este accesibila oricui. In caietul de sarcini al produsului mediatic, acceptabil inseamna perceptibil/receptare. Acceptabilitatea se obtine si prin alegerea cu predilectie a unui ton pozitiv, n detrimentul tonului negativ sau al celui neutru. Tonul neutru se confunda, de obicei, cu tonul negativ.

In caietul de sarcini al produsului mediatic, recognoscibil inseamna recunoscut. In caietul de sarcini al produsului mediatic, vizbilitatea inseamna identificarea. n comunicare, totul este posibil, dar nu totul este oportun. (Expresia In comunicarea mediatica, tot ce este adevarat este totdeauna oportun este adeseori corecta.)
Aproape totul este permis, dar mult mai putin este acceptabil. Aproape totul se poate explica, dar mult mai putine lucruri au si o explicatie temeinica si credibila. Aproape totul poate ajunge sa fie accesibil, dar numai o parte din oferta ajunge sa fie si necesara. Nu tot ce are o justificare este si just. Nu tot ce are dreptul sau ocazia sa acceseze o rampa de lansare mediatica trebuie sa si fructifice aceasta cale, daca nu are si o ntrebuintare adevarata.

 Nu tot ce este legal este si moral. Nu tot ce este moral este si autentic. Nu tot ce pare veste buna nseamna aduce si audienta buna, nu tot ce este veste proasta genereaza o stare proasta. Produsul mediatic este informatia care aduce publicului ceva bun si folositor, devenind, n acest fel, util si autorului/transmitatorului

Decalogul rolului mass-media cuprinde un set de valori in numar de zece. Decalogul creatiei cuprinde un set de valori bazat pe trecut, prezent si viitor.
Set de valori, un set de ntrebari: CINE?, CUI?, CE?, DE CE?, CUM?, AVECVAREA, TONUL, SUBIECTUL SI EXPRESIA, SIMPLITATEA SI CORECTITUDINEA, AMBALAJUL VINDE MARFA. In comunicarea mediatica, expresia Ambalajul vinde intotdeauna marfa este uneori

aplicabila.

Sintaxa se ocupa cu constructia propozitiei si frazei. Termenul vocabular este sinonim cu lexic. Termenul ortoepie este sinonim cu rostire.
Topica eficienta este: 1) Subiect, 2) Predicat, 3) Complement Diateza cea mai accesibil de urmarit si de nteles este cea activa, iar nu cea pasiva. Produsul mediatic trebuie sa se concentreze asupra nevoii si posibilitatilor publicului de a prelua si folosi informatia, nu asupra intentiilor autorului de a spune ceva sau cumva.

6. Internet. Situl. Tipuri. 7. Blog. Blogosfera. Blogger. Blogging. Tipuri. Creare si administrare 9. Posta electronica. E-mailul si Messengerul 10. Radio. Tipuri de posturi, public tinta, grile de programe 11. Radio. Impactul radiofonic, genurile si stilul productiei radio 12. Televiziune. Tipuri de posturi, public tinta, grile de programe 13. Televiziune. Impactul TV, genurile si stilul productiei TV 14. Produsele cu public direct. Din capitolele astea nu am mai citit pentru ca banuiesc ca stim aproape toti la ce se refera..