CURS VIII DREPT DIPLOMATIC

Diplomatia si relatiile diplomatice generalitati

o veche institutie a relatiilor interstatale diplomatie gr. diploo desemna activitatea de redactare a actelor oficiale in doua exemplare diplome un exemplar actul remis trimisului oficial si cel de-al doilea era pastrat la arhiva sec XVIII termenul diplomatie folosit in sensul actual 1787 Anglia ulterior devine un instrument esential in realizarea cooperarii dintre state si in rezolvarea pasnica a diferendelor internationale

Acceptiuni ale termenului diplomatie

- politica externa a unui stat (diplomatia europeana), grup de state (UE), regiune geografica (diplomatia Orientului Mijlociu), a unei epoci (diplomatia contemporana) ; unul sau mai multe organe ale statului ministrul de externe, misiunile diplomatice ; functiile indeplinite de diplomati sau misiunile diplomatice ; o arta a administrarii relatiilor internationale - stiinta limbaj comun : - politete, tact, rabdare, dar si duplicitate, manipulare negativa, inselatoria

= conducerea raporturilor unui stat cu alt stat sau grupuri de state, prin mijloace sau cai oficiale si cuprinde actiunea proprie a agentilor diplomatici si activitatea specifica a organelor interne ale statului in domeniul politicii externe, reprezentand astfel un instrument de baza al relatiilor externe ale statului pentru apararea drepturilor si intereselor acestuia in raport cu alte state si organizatii internationale1.

Stablilirea, ruperea si suspendarea relatiilor diplomatice

Stabilirea relatiilor diplomatice
Conditii : calitatea de subiect de DIP a entitatii internationale care stabileste relatii internationale ; recunoasterea reciproca a entitatilor (numai state) care stabilesc relatii diplomatice ; acordul reciproc in stabilirea relatiilor diplomatice.

Ruperea relatiilor diplomatice masura de constrangere fara folosirea fortei sau ca rezultat al starii conflictuale armate ; act unilateral al statelor, care poate fi expres (declaratia oficiala, motivata sau nu) sau tacit

Suspendarea relatiilor diplomatice rezultatul unor imprejurari care fac posibila mentinerea lor pentru determinate

Dreptul diplomatic izvoare : uzante si cutume internationale au in continuare un rol iumportant sec. XIX- primele codificari in domeniul relatiilor diplomatice Actul Final al Congresului de la Viena 1815 o codificare partiala _ Regulamentul de la Viena reguli de clasificare si precadere a agentilor diplomatici modificat in 1919 prin Protocolul de la Aachen pentru eliminarea conflictelor de precadere ; Societatea Natiunilor Comitetul de experti pentru codificarea DIP privilegii si imunitati diploamtice fara rezultate practice ; 1928 Conferinta internationala americana de la Havana a adoptat Conventia privind functionarii diplomatici ONU- Conventia cu privire la imunitatile si privilegiile ONU 1946 -rol important in evolutia diplomatiei multilaterale ; 1961 Conferinta internationala de la Viena ONU 1964 Conventia privind relatiile diplomatice - relatiile diplomatice bilaterale relatii diplomatice multilaterale : 1969 Viena Conventia privind misiunile speciale - diplomatia ad-hoc 1975 Viena Conventia privind reprezentarea statelor in relatiile lor cu organizatiile cu caracter universal relatii diplomatice regionale : - Actul general privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei - Paris, 2 septembrie 1949

= ramura DIP alcatuita din totalitatea normelor juridice care au ca obiect de reglementare relatiile diplomatice dintre state, dintre acestea si OI. Dreptul intern competenta statelor de a stabili norme privind numirea agentilor diplomatici, a misiunilor diplomatice, structura acestora, organizarea si functionarea organelor de stat interne pentru relatiile internationale. Activitatea diplomatica Clasificare

Dupa organele destinate sa realizeze aceasta activitate : diplomatie realizata prin organele interne ale statului pentru RI (MAE) ; diplomatie realizata prin organele externe (ambasade).

In functie de durata misiunilor diplomatice :

MD permanente (ambasade, nuntiaturi, delegatii permanente) MD temporare sau ad-hoc (ambasadorul itinerant, delegatii la congrese si conferinte internationale, ministrul AE etc)

Dupa numarul partenerilor la relatiile diplomatice : diplomatia bilaterala forme traditionale (ambasade, nuntiaturi, legatii); diplomatia multilaterala - temporara (congrese si conferinte internationale)

- permanenta misiunile pe langa OI Organe de stat interne pentru relatiile diplomatice

1. Parlamentul autoritate legislativa adopta legile de ratificare si aderare la TI, alte legi 2.
prin care se transpun in plan normativ strategiile de politica externa a statului Seful statului reprezentantul statului in raporturile cu alte state

- incheie TI fara a prezenta deplinele puteri ; adreseaza mesaje Parlamentului cu privire la diferite probleme ale ploliticii nationale interne si externe ; acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ; aproba, infiinteaza, desfiinteaza, schimba rangul misiunilor diplomatice ; in strainatate beneficiaza de toate imunitatile si privilegiile diplomatice.

3. Seful guvernului exercita atributii de reprezentare

poate incheia si negocia TI fara a prezenta deplinele puteri ; numeste negociatorii acordurilor internationale supuse aprobarii lui ; numeste si recheama unele categorii de diplomati ; in strainatate beneficiaza de toate imunitatile si privilegiile diplomatice.

4. MAE organul special de administratiei de stat organizarea si desfasurarea directa a

relatiilor de politica externa a satatului pregateste priectele Ti care urmeaza a fi incheiate cu alte state ; poate incheia anumite acorduri ; notifica statelor straine numirea si rechemarea unor agenti

5. Ministrul de externe reprezinta guvernul in strainatate si poate negocia si incheia

acorduri internationale fara a prezenta deplinele puteri ; are competenta de a controla misiunile diplomatice si consulare ale statului sau ; beneficiaza de imunitati si privilegii Organe de stat externe pentru relatii diplomatice

Misiunile diplomatice permanente = organul specializat al statului sau al altui subiect de DIP, creat in mod permanent pe langa un alt stat sau alt subiect de DIP, cu consimatmantul acestuia, cu scopul de a asigura realizarea si mentinerea relatiilor diplomatice Stat acreditant stat care trimite misiunea diplomatica ; Stat acreditar statul care primeste misiunea diplomatica Categorii 1. Ambasada ambasador ; insarcinat cu afaceri interimar (ad-interim) sau permanent cls I; 2. Nuntiatura apostolica structura echivalenta ambasadei, specifica vaticanului, cu functii diplomatice+ecleziastice nuntiu papal ; pronuntiu cls I; 3. Legatia rang imediat urmator ambasadei- ministru = trimis extraordinar, ministru plenipotentiar, ministru rezident cls a II-a ; nr lor este redus, tendinta generala este de a le ridica la rangul de ambasade 4. Internuntiatura structura specifica Sfantului Scaun, echivalenta legatiei internuntiul ; 5. Inaltul Comisariat/Inalta Reprezentanta misiune diplomatica aparuta in cadrul procesului de decolonizare fostul guvernant Inalt Comisar (coloniile britanice); Inalt Reprezentant (coloniile franceze) Structura 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Seful misiunii ; Cancelaria consilierul, primul secretar ; Departamentul politic (sectie, birou) Departamentul comercial ; Departamentul consular ; Departamentul de informare si presa ; Biroul atasatului militar ; Sectia atasatului cultural.

Membrii Seful misiunii si membrii personlului misiunii Seful misiunii = persoana insarcinata de statul acreditant sa conduca misiunea diplomatica ambasador, inalt comisar, inalt reprezentant, ministru sau trimis, nunuti, pronunti, internunti, insarcinati cu afaceri

In functie de caracterul mandatului lor, pot fi : titulari investiti cu mandat direct pe o perioada nedeterminata ; interimari conduc misiunea cu titlu temporar. Potrivit rangului si etichetei : clasa I ambasadori si nuntii acreditati pe langa sefii de stat si alti sefi de misiune cu rang echivalent (pronunti, inalti comisari, inalti reprezentanti) clasa a II- a trimisii, ministrii, internuntii acreditati pe langa sefii de stat ; clasa a III a insarcinatii cu afaceri acreditati pe langa ministri afacerilor externe

Membrii personalului diplomatic Personal diplomatic agentii diplomatici (membrii personalului misiunii cu calitatea de diplomati ministri, consilieri, secretari, atasati etc), personal administrativ si tehnic (personal nediplomatic secretari, arhivari, contabili), personal de serviciu 9soferi, bucatari, menajere) Numirea agentilor diplomatici atribut al statului acreditant, dar cu consimtamantul statului acreditar -este necesara indeplinirea a doua proceduri specifice : agrementul si acreditarea Agrementul procedura obligatorie prealabila prin care statul acreditant se informeaza daca persoana propusa pentru a deveni seful misiunii este persona grata (dezirabila) statul acreditar poate sa refuze acordarea agrementulu, fara a fi obligat sa comunice motivele refuzului ; seful statului decide asupra agrementului pentru diplomatii din primele doua clase, iar ministrul de externe pentru cei din clasa a 3-a Acreditarea procedura prin care statul acreditant acorda calitatea de sef de misiune diplomatica persoanei care a primit agrementul de la statul acreditar. Se concretizeaza prin scrisorile de acreditare documentul care atesta calitatea oficiala a sefului de misiune diplomatica ; semnate de seful de stat acreditant si prezentate sefului statului acreditar pentru primele doua clase. Ceilalti diplomati (inafara sefului de misiune) nu urmeaza procedura agrementului si a acreditrii Functiile misiunilor diplomatice 1. reprezentare a statului acreditant in statul acreditar ; 2. ocrotirea intereselor statului acreditant si ale cetatenilor sai ; 3. purtarea de tratative cu guvernul statului acreditar negociere functia esentiala - oficioase (contacte de cunoastere) ; - oficiale (inceput de angajare) ;

- directe (intre seful misiunii si seful statului) ; - indirecte (intre seful misiunii si alti oficiali). 4. functia de informare (prin mijloace licite) despre evolutia evenimentelor din statul acreditar ; 5. functia de promovare a relatiilor de prietenie si de dezvoltare a relatiilor economice, culturale si stiintifice Activitatea misiunilor diplomatice

1. Instructiunile contin sarcinile concrete pe care misiunea diplomatica le va indeplini in 2. 3.

raport cu interesele statului pe care il reprezinta ; Indeplinirea sarcinilor demersul diplomatic (cereri, propuneri, comunicari, avertizari) si nota diplomatica (nota verbala, nota semnata, nota colectiva, note circulare, aidememoire, ultimatumul) ; Rapoartele diplomatice mijloace de informare catre statul acreditant

Imunitatile diplomatice

1. imunitatea de jurisdictie scoaterea de sub actiunea legii penale sau civile a statului
acreditar a misiunii diplomatice, personalului misiunii si a mebrilor lor de familie nu e vorba de o scaotere totala de sub jurisdictie, ci doar de sub cea a statului acreditar statul acreditatnt poate renunta expres la aceasta imunitate

2. Inviolabilitatile Inviolabilitatea misiunii chiar si in caz de conflict armat

-Obligatia statului acreditar de a nu permite agentilor sai patrunderea in localurile misiunii, neputand opera perchizitii, rechizitii, sechestru sau masuri asiguratorii ; Inviolabilitatea arhivelor toate documentele diplomatice, inclusiv corespondenta ; Inviolabilitatea diplomatului si a resedintei saleexceptarea acestuia de la orice forma de retinere sau detentie impiedicarea oricarei atingeri aduse persoanei, libertatii si demnitatii sale

Privilegiile diplomatice :

1. Libertatea de comunicare mijloace publice sau specifice curierul diplomatic si valiza 2.

diplomatica Libertatea de miscare dreptul de a circula liber pe teritoriul statului acreditar, cu posibilitatea acestuia de a declara anumite zone interzise

3. Privilegii de ordin fiscal scutirea de taxe si impozite cu exceptia bunurilor imobile 4. 5.

particulare; Privilegii de ordin vamal scutirea de taxe vamale de import destinate uzului oficial si personal al misiunii, diplomatilor si membrilor familiei acestora ; Dreptul de a arbora drapelul national si stema nationala

Facilitati diplomatice -inlesnirea de catre statul acreditar a desfasurarii activitatii specifice : localuri pentru misiune adiplomatica, ajutor pentru obtinerea de locuinte pentru membrii misunii etc Diplomatia ad-hoc : realizata de agenti diplomatici si de organe interne ale statului, pe o perioada de timp limitata : sefii de stat si de guverne, ministrul afacerilor externe, alti demnitari ; delegatii sau membrii misiunilor speciale la congerese si conferinte internationale

Misiuni speciale Conventia cu privire la misiunile speciale, Viena, 1969

= o misiune temporara, avand un caracter de reprezentare a statului ei, trimisa de un stat pe langa un alt stat, cu consimtamantul acestuia din urma, pentru a indeplini pe langa el o misiune determinata. art 1 Diplomatia prin OI Conventia asupra reprezentarii statelor in relatiile lor cu OI cu caracter universal, 1975, sub egida ONU Functii mentinerea legaturilor cu OI ; reprezentare ; negociere ; observare si informare forme permanente si temporare misiuni asemanatoare celor clasice, care variaza ca marime si organizare, nefiind clasificate dupa rang nu este necesar consimtamantul OI, dar in general se trimite o notificare din partea statului acreditant membrii beneficiaza de privilegii si imunitati diplomatice specifice