Implicatiile economice ale procesului de imbatranire a populatiei in Romania

BCR Cercetare Martie 2013

O privire de ansamblu asupra evolutiilor demografice

1 din 7 romani are peste 65 de ani in prezent; in lipsa unei imbunatatiri rapide a natalitatii, 1 din 5 romani va avea peste 65 de ani in 2030, iar in 2060 raportul va ajunge la 1 din 3. In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani; cresterea graduala a nivelului de trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte o schimbare a standardului de viata dupa 65 de ani in urma diminuarii veniturilor; pensia publica trebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 de ani. Scaderea populatiei si imbatranirea produc trei efecte economice majore: reducerea PIB-ului potential, mentinerea dependentei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat. Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din persoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani. Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035. In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari. Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structura acestora este dominata de active ilichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la batranete.

Romania va cunoaste un proces accentuat de imbatranire a populatiei pana in 2040

Populatia totala a Romaniei, pe grupe de varsta
20 milioane

18
16 14 12 10 8 6

4 2
0 2011 2015e 2020e 2025e 2030e 2035e 2040e 2045e 2050e 2055e 2060e Populatia 0-15 Populatia activa (15-65) Populatia 65+

Sursa: INS, Eurostat, BCR Cercetare

Mediana varstei populatiei totale a Romaniei

55 53 51 49 Ani 52 51 Ani 55 53 51 49

Imbatranirea populatiei este un fenomen global ce afecteaza indeosebi tarile dezvoltate din punct de vedere economic; pe langa acest fenomen, Romania se va confrunta in continuare cu o scadere a numarului total de locuitori, chiar daca sporul natural negativ va fi mai atenuat fata de cel consemnat intre 2002 si 2011. Este de asteptat ca migratia romanilor spre alte tari membre ale Uniunii Europene sa incetineasca in anii urmatori. Romania se afla in top 5 state membre UE (alaturi de Slovacia, Polonia, Letonia si Slovenia) care vor cunoaste cel mai rapid ritm de imbatranire a populatiei in urmatoarele decenii. Mediana varstei populatiei totala va ajunge la 46 de ani in 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 de ani in 2011.

50

47
45 43 41 39 39 42

46

47
45 43 41 39

37
35 2011 2020e 2030e 2040e 2050e 2060e

37
35

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Forta de munca nu va avea o contributie semnificativ pozitiva la PIB-ul potential in anii urmatori
Contributia factorilor de productie la cresterea PIB-ului potential
7 6 5 4 3 2 1 0 % % 7 6 5 4 3 2 1 0

-1

-1

Productivitatea totala a factorilor Capital

Forta de munca PIB potential

O prima consecinta economica a imbatranirii si reducerii populatiei totale este scaderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca dar si a capitalului in conditiile afectarii economisirii interne. PIB-ul potential al Romaniei a scazut la 1,3% in 2013 de la 5% in 2004, pe seama contractiei investitiilor private.

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013e

Sursa: CE, BCR Cercetare

2014e

Populatia ocupata pe domenii de activitate (mii persoane)

12000 10000
29% Comert si servicii Industrie Constructii Agricultura

8000 42% 6000 4000 2000 0

2000 2004 2008 2012

45%
29%

Procesul de imbatranire si de reducere a numarului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pietei muncii din Romania, respectiv o ocupare excesiva in agricultura si inca redusa in domeniul serviciilor. 29% din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura fata de 3,4% in Zona Euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in Romania, fata de 72% in Zona Euro.

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Populatia inactiva in varsta de peste 50 de ani a crescut incepand din 2008

Populatia inactiva pe categorii de varsta
112 (2005=100) 112

110
108 106 104

110
108 106 104

102
100 98 96

102
100 98 96 15-64 de ani 65 de ani si peste 50-64 de ani

94
92

94
92

Oferirea de alternative viabile pe piata fortei de munca persoanelor cu varsta de peste 50 de ani reprezinta o prioritate pentru Romania, in conditiile in care populatia inactiva din aceasta grupa de varsta a crescut puternic dupa anul 2008 datorita pensionarilor efectuate inclusiv pe fondul recesiunii economice. Reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat si public, poate fi o solutie in acest sens; o lege care sa stimuleze comasarea terenurilor agricole in mari exploatatii, prin subventionarea cheltuielilor notariale si de cadastru efectuate de fermierii varstnici cu ocazia vanzarii terenurilor, ar fi benefica. Cele 1,5 miliarde de euro atrase in agricultura sub forma de investitii straine directe pana in prezent plaseaza Romania pe unul din primele locuri in regiune.
5

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Principalele motive pentru a ramane in categoria populatiei inactive (2011)

(%) Pensionare Boala/ invaliditate Alte motive Gandul ca nu exista un job disponibil Alte responsabilitati personale/ familiale Educatie Ingrijirea copiilor/ adultilor cu handicap

10

20

30

40

50

60

65 de ani si peste

50-64 de ani

15-64 de ani

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Presiunea asupra bugetului de stat va creste in urma procesului de imbatranire a populatiei

60

Veniturile bugetare si cheltuielile cu protectia sociala in UE in 2011 (% din PIB) Venituri totale
(% din PIB) DK FI SE FR AT HU NL DE PT UK GR

55

50

BE IT SI

45

EE
40 LV 35 RO 30 15 20 BG LT SK MT CZ PL

CY

LU

ES IE

A doua consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate. Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana la 32,9% din PIB in 2011. Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul de afaceri.

Cheltuieli cu protectia sociala (% din PIB) 25 30 35

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

45

Cheltuieli cu asistenta sociala si investitii publice la 100 lei venituri (lei)

45

30

30

15

15

0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Cheltuieli cu asistenta sociala la o suta lei venituri bugetare Investitii publice la o suta lei venituri bugetare Sursa: Ministerul de Finante, BCR Cercetare

Romania se afla in prezent intr-o zona relativ sigura a finantelor publice in Europa, dar reforma sistemului public de pensii trebuie sa continue
Deficitul bugetar si datoria publica in UE si SUA in anul 2012

Implementarea de catre Romania a unor masuri dure dar absolut necesare de ajustare fiscala inca in anul 2010 a condus la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB in 2012; datoria publica se mentine sub control, in jurul nivelului de 36% din PIB. Reforma sistemului public de pensii deja inceputa este un pas in directia corecta, iar eforturile trebuie continuate cu reforma sistemului public de sanatate dupa un model relativ similar. Introducerea sistemului de pensii private in anul 2007 dupa recomandarile Bancii Mondiale a fost urmata in 2010 de cresterea graduala a varstei de pensionare, limitarea indexarii pensiilor cu inflatia, extinderea bazei de contributii si inasprirea pensionarilor anticipate si pe caz de boala.
7

Sursa: Eurostat, FMI, BCR Cercetare

Impuls fiscal vs deviatia PIB in Europa Centrala si de Est

12 Deviatia PIB (% din PIB potential) 10 8 CZ 6 HU PL -1.5 EE LT GR -1.0 HU 0 SK -0.5CZ 0.0 -2 BG -4 -6 LV -8 -10 Neutral
Medie 2006-2008 Medie 2009-2012

LV LT EE RO

BG SK PL GR

2 Impuls fiscal
-3.0 -2.5 -2.0 RO

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

Foarte contractionist

Contractionist

Stimulativ

Foarte stimulativ

Sursa: CE, BCR Cercetare

Imbatranirea si reducerea populatiei vor pune presiune asupra ratei interne de economisire
Depozitele institutiilor financiar monetare si soldul contului curent in tarile UE in 2012 (% din PIB)
160% 140% BE 120% FR GR IT 100% CZ 80% SK SE AT DE soldul depozitelor bancare in PIB NL ES PT

FI PL

BG EE 60% 40%

HU

LT RO

LV

20%
0% soldul contului curent in PIB 0% 2% 4% 6% 8% 10%

-6%

-4%

-2%

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Rata interna de economisire si rata interna de investitii in Romania (% din PIB)

35%
rata interna de economisire rata interna de investitii

A treia consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei este afectarea ratei interne de economisire si implicit a investitiilor. De-a lungul vietii indivizii tind sa niveleze consumul care este relativ constant, in timp ce veniturile urmeaza o curba in forma de clopot, cu valori mari in timpul vietii active si mici in copilarie si la batranete. Imbatranirea populatiei creste ponderea gospodariilor cu o rata redusa de economisire. Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital.
8

30%
Sept 2012: 3,4% din PIB deficit de cont curent

25%

20%

15%

Jun-10

Jun-09

Jun-11

Jun-12

Sursa: INS, BCR Cercetare

Sep-12

Sep-09

Sep-10

Sep-11

Mar-09

Mar-10

Mar-11

Dec-08

Dec-09

Dec-10

Dec-11

Mar-12

O zona sigura a deficitului de cont curent al Romaniei ar fi 2-3% din PIB, fata de 4% din PIB in prezent
Structura balantei de plati (% din PIB, 2012)
20% 15% 10%

5%
0% -5%

-10%
-15%

Investitii de portofoliu Transferuri curente Balanta serviciilor Contul curent

Investitii straine directe Balanta veniturilor Balanta comerciala (bunuri)

Romania are in continuare un deficit de cont curent mare in raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilitatii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene care solicita o valoare cuprinsa intre -4% si +6% din PIB in ultimii trei ani. Politicile de restrangere a creditului de consum in valuta sunt justificate in acest context.
Turcia

Romania

Ungaria

Polonia

Cehia

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Bulgaria

Slovacia

Soldul contului curent si cresterea economica evolutii comparative in UE

RO BG LV LT
6% 8%

crestere economica EE LV

EE ES GR HU RO IT

LT
4%

IT 2% BG HU
0%

soldul contului curent (% din PIB)

ES
-2% -4%

Performanta slaba a Romaniei in domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasa loc suficient pentru o imbunatatire a deficitului de cont curent. In 2012, Romania a avut un sold negativ al serviciilor de turism in balanta de plati de 300 de milioane de euro, in timp ce Bulgaria a avut intrari nete de 1,9 miliarde euro.

GR medie 2006-2008 medie 2010-2012

-25% -20% -15% -10% -5%

-6%
-8% 0% 5%

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Rata natalitatii din Romania a scazut in prezent la jumatate fata de cea inregistrata inainte de 1990
Migratia neta si sporul natural al populatiei
30 20 10 0 -10 mii
Sporul natural al populatiei** Migratia neta*

mii

30 20 10 0 -10

-20
-30 -40 -50

-20
-30 -40 -50

-60
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

-60

Sursa: INS, BCR Cercetare * Diferenta intre imigranti si emigranti; ** diferenta intre numarul nascutilor vii si cel al persoanelor decedate.

Rata totala de fertilitate*

1.8 1.6 1.4 1.8

Reducerea natalitatii de dupa 1990 a fost cauzata de abrogarea legislatiei care interzicea avortul si contraceptia precum si a schimbarilor economice si sociale in contextul trecerii la un nou tip de organizare a societatii. Rata de natalitate a scazut sub 10 nascuti vii la 1000 de locuitori atat in perioada 20012003 cat si dupa 2009, fata de o medie de 16 nascuti vii la 1000 de locuitori in anii 80 sau 27 nascuti vii la 1000 de locuitori in 1967 1968. In anul 2011 numai Ungaria avea o rata totala de fertilitate mai mica decat cea a Romaniei in Uniunea Europeana. Rata scazuta de fertilitate reprezinta principalul motiv al persistentei valorilor negative ale sporului natural al populatiei in Romania.

UE-27 2005-2011

1.6 1.4

1.2
1.0 0.8 0.6

1.2
1.0 0.8 0.6 2010 2011 Sursa: INS, BCR Cercetare

2005 2006 2007 2008 *Numarul mediu de copii la o femeie.

2009

10

Speranta medie de viata la nastere va creste cu 4 ani pana in 2030, atat pentru femei cat si pentru barbati
Speranta de viata, pe sexe
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1990 2011 2030e Barbati 1990 Femei 2011 Totala 2030e 0 5 67 13 73 15 78 Ani 70 Speranta de viata la nastere 78 75 82 Speranta de viata la varsta de 65 de ani 18 16 14 18 14 17 20 15 10 Ani 25 20

75

71

Cresterea sperantei medii de viata la nastere la 75 de ani in 2011, de la 70 de ani in 1990, a condus la consolidarea ponderii populatiei de peste 65 de ani in total populatie. In 2011 la fiecare persoana de peste 65 de ani existau 5 persoane apte de munca (15-64 ani), dar mai putin de o persoana era salariat care platea contributii pentru sistemul public de pensii. Variatia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 in comparatie cu restul anilor, dupa adoptarea decretului din anul 1966 care interzicea intreruperile de sarcina, va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de pensii si sanatate in jurul anului 2035. Romania trebuie sa dezvolte pana atunci sisteme private de pensii si sanatate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara existenta in sectorul public.

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Rata de dependenta a varstnicilor* (%)

70 60 50 40 8pp 30 20 10 2011 30 20 10 2020e 2030e 2040e 2050e 2060e
RO UE-27
12pp

70 60 50 40

* Populatia cu varsta de peste 65 de ani raportata la populatia de varsta activa 15-64 de ani.

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

11

Pensionarile au reprezentat in trecut un substitut pentru trimiterea in somaj iar aceasta practica pune presiune asupra sistemului public de pensii
Evolutia numarului de pensionari si de salariati
9,000 8,000 7,000 mii persoane 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 4,000 3,000 2,000 1,000 0 0,4 0.6 0.4

1,2

6,000 5,000

0.2
0.0

Nr mediu al pensionarilor Nr mediu al salariatilor Raportul intre pensionari si salariati (sc. din dr.)

Sursa: INS, BCR Cercetare

Rata de inlocuire pensie/ castig salarial net

60 55 50 %
Pensia medie lunara (sc. dreapta)
Castigul salarial mediu net (sc. dreapta) Rata de inlocuire pensie/castig salarial

Reducerea treptata a numarului de contribuabili la sistemul public de pensii concomitent cu cresterea numarului de beneficiari au accentuat presiunile in interiorul sistemului public de pensii. Practica pensionarii a inceput sa fie folosita ca un substitut pentru trimiterea in somaj a angajatilor din intreprinderile neviabile de stat inca din anii 90, iar introducerea pensiilor anticipate partial in anul 2001 a accentuat un trend care oricum era negativ. Inregistrarea permanenta a unei rate de dependenta supraunitara in sistemul public de pensii incepand din anul 1998, precum si majorarea semnificativa a ratei medii de inlocuire a castigului salarial prin pensie incepand din anul 2008 conduc la un deficit al sistemului public de pensii.

45
40

35
30 25 20

34%

2002

2005

2008

2011

2000

2001

2003

2004

2006

2007

2009

2010

Sursa: INS, BCR Cercetare

2012

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
lei 1,800 1,600 1,400

50%

1,200

1,000
800 600 400 200 0

12

Scaderea veniturilor asigurate prin intermediul sistemului public de pensii implica necesitatea economisirii / investirii individuale in timpul vietii active
Distributia salariatilor si a pensionarilor de asigurari sociale de stat dupa nivelul veniturilor la sfarsitul anului 2011
30
25 20 % 59% %

30
25 20

Salariati

Pensionari

15
10 5

15
10 5

Sursa: INS, BCR Research

Ponderea populatiei din Romania care nu isi permite anumite activitati 100 (%)
Persoane cu varsta 65-

80

Persoane cu varsta 65+

1 din 3 angajati romani avea un salariu brut de peste 2000 de lei la finalul anului 2011; pe de alta parte numai 1 din 70 de pensionari cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale de stat avea o pensie mai mare de 2000 de lei la acea data. Completarea veniturilor la batranete din surse alternative devine astfel o necesitate majora pilonul 2 si 3 al sistemului privat de pensii, fonduri de investitii, depozite bancare clasice, asigurari de viata cu o componenta investitionala, actiuni tranzactionate pe o bursa de valori. Reducerea abrupta a venitului asigurat prin intermediul sistemului public de pensii in comparatie cu venitul din timpul vietii active conduce la schimbarea stilului de viata la batranete, un pas pe care nu multi dintre romani sunt pregatiti sa il accepte.
13

1001-1500

1001-1500

1501-2000

2001-3000

3001-4000

4001-5000

1501-2000

2001-3000

3001-4000

pana la 800

pana la 800

peste 5000

4001-5000

801-1000

801-1000

60

40

20

0
O vacanta anuala de o saptamana Cheltuieli financiare neprevazute Sa manance carne si peste la fiecare 2 zile Sa incalzeasca locuinta adecvat

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

peste 5000

Persoanele de peste 65 de ani sunt mai expuse saraciei materiale severe

Numarul de persoane expuse saraciei (2011)
mii persoane Saracie monetara persoanele care au un venit disponibil mai mic de 60% din mediana venitului national disponibil

1,577
2,128 2,960

336 181 166 326

Saracie materiala severa persoanele care nu isi permit o serie de cheltuieli bine determinate

Intensitate a muncii foarte scazuta persoanele care traiesc in gospodarii unde adultii au lucrat in medie in anul precedent mai putin de 20% din potentialul lor total

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Asigurarea resurselor financiare ale persoanelor varstnice se face prin patru metode principale: sistemul public de pensii, sistemele private de pensii (pilon 2 si 3), transferul de resurse de la membrii mai tineri ai familiei catre cei varstnici si utilizarea activelor financiare si nefinanciare acumulate pe parcursul vietii active. Toate aceste metode cunosc constrangeri in cazul Romaniei. In 2011, 29% din populatia totala a Romaniei era afectata de saracie materiala severa. Vulnerabilitatea varstnicilor in fata saraciei materiale severe este usor mai mare decat a persoanelor cu varsta sub 65 de ani. Raspunsul principal al autoritatilor trebuie sa fie dezvoltarea domeniilor economice care pot reduce saracia (agricultura orientata spre piata) si numai in subsidiar acordarea de ajutoare sociale.
14

Ponderea persoanelor afectate de saracie materiala severa in total populatie in functie de varsta (%)
60 50 40 30 20 10
%

Persoane cu varsta 65Persoane cu varsta 65+

0
Bulgaria Letonia Romania Lituania Polonia Germania Cehia

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Activele financiare detinute de un roman sunt de 2 ori mai mici decat cele ale unui polonez si de 13 ori mai mici decat cele ale unui german
Structura activelor financiare ale populatiei (EUR/locuitor, 2011)
10000 Fonduri private de pensii si asigurari de viata Numerar si depozite Actiuni cotate 6000 Actiuni necotate
19700 EUR 23600 EUR

8000

Fonduri de investitii
4000

2000

0 Romania Bulgaria Lituania Letonia Polonia Cehia Germania

Procesul de economisire / investire din Romania a fost afectat in anii 90 de inflatia foarte ridicata, de lipsa de incredere a populatiei in fondurile de investitii in urma unor falimente rasunatoare, de lipsa de dezvoltare a Bursei de Valori si de intrarea tarzie pe piata a companiilor de asigurari de viata si a fondurilor private de pensii.
Plasamentele ilichide de tipul actiunilor necotate si alte participatii sunt predominante in structura activelor financiare ale romanilor cu o pondere de 47% in total, fata de un nivel de 16% in Polonia si 5% in Germania. Spre deosebire de alte tari din Europa Centrala si de Est, populatia Romaniei va imbatrani intr-un ritm mai accelerat in urmatorii 20 de ani fata de ultimii 20 de ani.
15

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

50 ani

Evolutia medianei varstei populatiei (ani) in Europa: 1990 2011 2030

2030

45

40

2011

35
1990

30
Germania Letonia Cehia Romania Bulgaria Polonia Lituania

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare

Va multumim !

16

Nota catre investitori

Analistii certifica faptul ca opiniile lor privind companiile sau instrumentele financiare la care acest raport se refera sunt exprimate cu buna credinta si ca nu au primit si nu vor primi, direct sau indirect, vreun beneficiu in schimbul publicarii anumitor opinii sau recomandari, astfel cum sunt prevazute in cuprinsul raportului. Detalii privind autorul raportului precum si limitari / avertismente specifice sunt prevazute in cuprinsul raportului. Acest document este conceput ca o sursa suplimentara de informare destinata clientilor nostri. La baza acestuia stau cele mai bune resurse disponibile autorilor in momentul publicarii. Informatia si sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de incredere. Cu toate acestea, Erste Group Bank AG cat si afiliatii sai nu isi asuma responsabilitatea pentru acuratetea sau intregimea informatiilor cuprinse aici. Rezumatul si raportul de cercetare la care se refera constituie o analiza financiar (research) si nu reprezint consultanta pentru investitii sau o recomandare in acest sens. Datele statistice utilizate in acest raport sunt cele disponibile la data de 15 martie 2013. Cele mai recente date cu privire la Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011 sunt cele cuprinse in comunicatul de presa al Institutului National de Statistica din data de 24 august 2012, cu rezultate preliminare ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011. Datele preliminare arata ca populatia stabila a Romaniei era de 19.043.767 persoane in anul 2011. Publicarea rezultatelor finale ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011 se va realiza in a doua parte a anului 2013. Seriile de date din statisticile demografice pentru perioada intercensitar (2002-2011) vor fi recalculate i diseminate de catre Institutul National de Statistica in perioada 2014-2015. Consideram ca modificarile care pot interveni asupra seriilor de date demografice sunt relativ minore si nu vor influenta semnificativ concluziile acestui raport. Ipotezele privind evolutia structurii pe varste si a numarului total al populatiei Romaniei corespund unui scenariu moderat al autorilor acestui raport.

17