TULBURARI DE ATENTIE

a) TULBURARI DE CALITATE
y y y y y

Volumul Concentrarea Stabilit atea Flexibilit atea Distribut ia

b) TULBURARI CANTITATIVE y Hiperprosexia Defint ie: cresterea atent iei pentru un sector al mediului; aceasta situat ie determina hipoprosexie pentru celelalte sectoare Exemple: - focalizarea atent iei pe fenomenele halucinatorii cu ignorarea st imulilor reali - in episodul depresiv prelucrarea excesiva a ideilor depresive cu ignorarea celorlalt i st imuli din mediu - in tulburarea hipocondriaca centrarea atent iei pe modul de funct ionare al anumitor aparate sau sisteme - in tulburarea obsesiv-compulsiva apare imposibilit atea de comutare a atent iei de la simptomele obsesionale, care astfel devin parazit are
y Hipoprosexia:

Definit ie: scaderea capacit at ii de prelucrare select iva a informat iei relevante Exemple: - in episodul maniacal atent ia volunt ara este mult scazuta, uneori absenta, desi mobilit atea atent iei spontane este crescuta - in starile incipiente de deteriorare psihica -; debutul dementelor - in intarzierea mint ala usoara, ca urmare a insuficientei dezvoltari a proceselor ment ale (rezult atele slabe la testele de memorie si inteligent a pot fi in parte explicate si prin deficitul atent ional)
y Aprosexia:

Definit ie: pierderea capacit at ii de prelucrare preferent iala a informat iei Exemplu: in int arzierea mint ala severa sau in dementele profunde apare imposibilit atea de folosire a atent iei voluntare
y Inertia :

Definit ie: tendint a proceselor nervoase de a se desfasura lent, de a stagna, de a persist a intr-o anumit a forma de organizare.
1

Exemplu: ea poate fi int alnit a ca sindrom psihopatologic. TULBURARILE MEMORIEI a) DISMNEZII CANTITATIVE
y Hipermnezia

Definit ie: accelerarea proceselor de evocare mnest ica, resimt ite de subiect ca evocari involuntare rapide, mult iple, deseori cu efect parazit ar realizand o indepartare a pacientului de prezent. Exemple: - evocarea evenimentului psihotraumat izant in Tulburarea de stres posttraumat ica - in retardarea mint ala usoara sau intelectul de limit a apare o hipermnezie cu valoare compensatorie (acest i pacient i sunt uneori capabili sa realizeze calcule dificile in cap, de exemplu inmult irea a doua numere cu 4 sau 5 cifre fiecare sau extragerea radacinii patrate a unui numar cu mai multe cifre, fara ca acest a sa fie patrat perfect) -; la aceste cazuri hipermnezia nu are un efect parazit ar. Forme part iculare: - Mentismul reprezint a o forma part iculara de hipermnezie care consta intr-o derulare involunt ara caleidoscopica a propriilor amint iri, derulare la care subiectul asist a ca un spectator (apare in surmenaj) - Viziunea retrospectiva este forma cea mai intensa a hipermneziei; acesta consta in derularea ment ala, in cateva secunde, a principalelor momente din intreaga viat a (a fost descrisa in situat ii de pericol existent ial iminent)
y Hipomneziile:

Definit ie: incet inirea proceselor mnest ice, resimt ite de subiect ca evocari lente si dificile, realizate cu efort intens, care determina o stare afect iva negat iva (datorita const ient izarii deficitului mnest ic) Exemple: - hipomnezia determinat a de deficitul de atent ie din momentul fixarii noilor informat ii (in momente de oboseala) - in faza incipient a a dementelor (datorita percept iei deteriorarii, debutul unei demente poate fi mascat de un episod depresiv react iv) Forme part iculare: - Lapsusul -; dificult ate de evocare tranzitorie referitoare la un cuvant (nu are intotdeauna semnificat ie patologica). - Anecforia -; o tulburare minora a funct iei mnest ice in care subiectul reuseste sa-si aminteasca anumite evenimente doar daca este sust inut de anturaj.
2

y Amneziile:

Definit ie: pierderea capacit at ii mnest ice care poate interesa fie fixarea de noi informat ii, fie imposibilit atea evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat fixarea cat si evocarea). Clasificare -; in funct ie de debutul evenimentului Amnezii anterograde -; incapacit atea de a fixa noi informat ii dupa inst alarea afect arii mnest ice, cu pastrarea capacit at ii de evocare a informat iilor anterior fixate

Amneziile anterograde: evenimentul declansator este anterior (precede) inst alarii afect arii funct iei mnest ice Exemplu -; este un simptom caracterist ic S indromului amnest ic, cand incapacit atea fixarii informat iilor determina aparit ia unor goluri in memorie legate de evenimentele ulter ioare inst alarii afect iunii, pacientul avand tendint a de a umple aceste goluri cu evenimente imaginare. Amnezii retrograde -; incapacit atea de a-si reamint i informat iile stocate anterior inst alarii afect arii mnest ice

Amneziile retrograde -; se mai numesc lacunare: evenimentul declansator este mai recent in timp (urmeaza) fat a de amint irile pierdute Tipuri: - amnezii lacunare select ive -; incapacit atea de evocare a unor amint iri in general dezagreabile; au intotdeauna determinism psihogen (de exemplu amnezia disociat iva) - amnezii lacunare globale -; pierderea tuturor aminit ir ilor, inclusiv a datelor referitoare la propria ident itate (aceasta amnezie apare per iodic in personalit atea mult ipla, avand de cele mai multe ori semnificat ia unei tulburari disociat ive) Amnezii retro-anterograde -; alterare generala a funct iei mnest ice care intereseaza atat fixarea noilor informat ii, cat si evocarea informat iilor anterior fixate.

Amneziile retro-anterograde -; se mai numesc amnezii retrograde progresive datorita pierderi progresive a amint irilor dinspre prezent spre trecut (informat iile recente sunt uitate mai devreme, cele indepartate putand fi evocate un t imp mai indelungat) Exemplul caracterist ic este oferit de demente (precum Dement a in boala Alzheimer).

b) TULBURARI CALITATIVE Definit ie: amint ir i deformate, false, fie din punct de vedere cronologic, fie prin neconcordanta lor cu realit atea.
3

Tipuri: Tulburari ale sintezei mnezice imediate -; iluziile de memorie Rememorarea deformat a a trecutului -; allomneziile
y Iluziile de memorie:

Definit ie: evocari eronate prin: - incadrare gresit a in t imp sau spat iu ale unor evenimente anterior traite de bolnav - nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite Variante clinice: - Criptomnezia -; revendicarea unei realizari literare sau st iint ifice ca urmare a nerecunoasterii acesteia ca fiind realizat a de o alt a persoana (este un plagiat realizat in mod inconst ient si involuntar) - Instrainarea amintirilor -; nerecunoasterea evenimentelor traite ca atare (impresia ca nu a trecut prin evenimentele anterioare traite in realit ate) - Falsele recunoasteri -; recunoasterea unor situatii sau persoane pe care pacientul nu le-a cunoscut in realit ate (dja vu, deja connu) - Falsele nerecunoasteri -; nerecunoasterea unor situat ii sau persoane pe care pacientul le-a cunoscut in realit ate (jamais vu, jamais connu)
y Allomneziile:

Definit ie: evocari eronate prin: - invent area unor evenimente retrospect ive - trairea in prezent a unor evenimente traite in trecut Variante clinice: - Confabulatiile -; fabulat ii despre propriul trecut, fara ca subiectul sa realizeze ca minte (exemplu: Sindromul amnest ic in care confabulat iile umplu golurile din memorie determinate de amnezia anterograda) - Pseudoreminiscentele -; amestecarea unor evenimente din trecutul apropiat cu prezentul. (Exemplu: un barbat care este internat in spit al in urma unui accident rutier cu traumat ism cranio-cerebral se pregateste sa part icipe in cursul serii la o intalnire de afaceri -; fapt pe care il realiza frecvent anterior accidentului). - Ecmnezia -; traire complet a in trecut: persoana pierde contactul cu prezentul, acesta fiind in intrgime inlocuit cu o perioada in realit ate demult trait a. (De exemplu o persoana de peste 60 de ani se comporta in modul in care s-a comportat la 20 de ani: se pregateste sa mearga la cursuri, sa se int alneasca cu prietena, isi viziteaza parint ii care in realit ate sunt mort i de mai mult i ani, etc). Este caracterist ica dementei in boala Alzheimer.

TULBURARI DE PERCEPTIE a) TULBURARI CANTITATIVE y Hiperestezia Definit ie: scaderea pragului senzorial; este resimt it a ca o crestere neplacuta a intensit at ii senzat iior. Exemplu: in atacul de panica percept ia intensa si neplacuta a palpit at iilor si tahipneei.
y Hipoestezia

Definit ie: cresterea pragului senzorial; este resimt it a de subiect ca o diminuare a intensit at ii senzat iilor insot ita de nerecept ionarea unora dintre st imuli. Exemplu: react ivit atea scazuta la st imuli durerosi din depresia majora.
y Anestezia:

Definit ie: hipoestezie extrema cu lipsa percept iei st imulilor Exemplu: in tulburarile disociat ive -; anestezia unor segmente ale corpului, care nu respecta teritoriile de inervat ie tegument ara.
y Sinestezia:

Definit ie: percept ia simult ana pe o cale senzoriala diferit a a unui st imul care este recept ionat fiziologic de un anume analizator. Exemplu: audit ia colorata -; sunetele recept ionate in mod fiziologic doar de analizatorul audit iv sunt insotite de senzat ii de culoare (la nivelul analizatorului vizual). b) TULBURARI CALITATIVE y Iluziile Definit ie: percept ia deformat a sau denaturata a unui st imul real si specific (corespunzator unui analizator) iluzii fiziologice: st imulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atent ie, etc. (ele sunt recunoscute de subiect si corect ate) iluzii patologice: - falsele recunoasteri (dja vu) sau falsele nerecunoasteri (jamais vu) -; rolul principal il det in tulburarile de memorie - iluzii vizuale: macropsii -; obiectele par mai mari, micropsii -; obiectele par mai mici, met amorfopsii -; obiectele par deformate (exemplu: dismorfofobia -; percept ia deformat a a fizionomiei de aspect negat iv sau urat) - iluzii audit ive: exemplu sunetele par mai apropiate sau mai indepartate.
5

- iluzii olfact ive (se numesc parosmii) - iluzii gustat ive

y Halucinatiile

Definit ie: percept ii fara obiect * Exist a halucinat ii fiziologice -; fara semnificat ie patologica (sunt de scurta durata si corectate cu usurint a) de obicei apar la adormire -; hipnagogige sau la trezire -; hipnapompice. Caracterist ici: - senzorialit ate: percept ia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, fara insa a exist a un st imul - proiect ie spat iala: percept ia este localizat a exact in spat iu - convingere deliranta: convingerea ferma in existenta obiectului perceput. Tipuri de halucinat ii: Caracterist ica Halucinat iile psiho-senzoriale -; adevarate Halucinozele Halucinat iile psihice sau pseudohalucinat ii Senzorialit ate Prezent a Prezent a Absent a Proiect ie spat iala Prezenta -; in spat iul senzorial Prezenta -; in spat iul senzorial Prezenta -; in afara spat iului senzorial Convingere delirant a Prezent a Minima sau absenta Prezenta
o Halucinatiile psiho-senzoriale (halucinat ii adevarate) -; percept ia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, in spat iul din care in mod fiziologic recept ionam st imuli, subiectul este convins de realit atea st imulilor perceput i.

a. halucinatiile auditive: - element are sau acoasme -; zgomote nedist incte: de exemplu tiuituri, pocnituri - comune -; sunete carora li se atribuie o sursa: de exemplu zgomot de pasi, batai de clopot, zgomot de motor de masina - complexe sau verbale -; voci mai mult sau mai put in clare (exist a anumite variante part iculare: halucinat ii imperat ive -; dau ordine subiectului, acest a neputanduse impotrivi; halucinat ii antagoniste -; la o ureche vocile il lauda, la cealalt a ureche il bat jocoresc) b. halucinatiile vizuale - element are sau fotopsii -; puncte luminoase, linii - complexe -; obiecte sau figuri imprecis conturate (fant asmoscopii) sau se refera la obiecte precise (figurate) - scenice -; cu imagini stat ice (panoramice) sau cu imagini mobile, dinamice (cinematografice)
6

c. halucinatiile olfactive si gustative - apar de obicei asociate - pot fi placute (parfumuri) sau neplacute ( mirosuri de putrefact ie, gusturi respingatoare) d. halucinatiile tactile: - pot fi simt ite ca provenind de pe suprafat a pielii (de exemplu sarut, insecte care merg pe piele) sau subcutanat (de exemplu arsuri subcutanate sau insecte si viermi subcutanat i) e. haluciantiile proprioceptive - schimbarea pozit iei unor segmente ale corpului ( mutarea picioarelor pe umeri) sau modificarea dimensiunii acestora (alungirea miinilor sau a gatului) -; se mai numesc tulburari de schema corporala, unii autori considerandu- le iluzii (obiectul perceput este real dar percept ia este deformat a) f. halucinatiile interoceptive (viscerale) - schimbarea pozit iei unor organe, existenta unor fiinte naturale in interiorul corpului (de exemplu furnici in stomac) sau fiinte supranaturale (diavol, spirite) - o variant a part iculara o reprezint a halucinat iile provenite din zona genit ala (violuri de la dist anta, orgasm, etc.)
o Halucinozele: percept ia se realizeaza pe caile fiziologice ale analizatorilor, st imulii ireali provin din mediul din care provin percept ii fiziologice dar pacientul le percepe ca fiind ireale, fapt care determina cu necesit ate un comportament de verificare (de exemplu aude zgomote la usa si merge sa deschida usa pentru a se convinge ca nu este nimeni). Fenomenele halucinozice se pot referi la schimbari ale schemei corporale (daca acestea sunt crit icate).

o Halucinatiile psihice (pseudohalucinat ii): st imulii nu sunt perceput i pe caile fiziologice ale analizatorilor, percept iile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza percept ii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu ochii mint ii). Convingerea deliranta este absoluta fiind insot ita frecvent de senzat ia ca aceste percept ii sunt impuse de forte independente de propria persoana (de exemplu prin telepat ie) -; fenomen denumit ca xenopat ie, influenta sau automat ism senzorial. a. halucinatii psihice acust ice: de exemplu ecoul gandirii sau transmiterea gandurilor b. halucinat ii psihice vizuale: percepute ca viziuni cel mai adesea impuse c. o variant a part iculara o reprezint a sindromul de triplu automat ism ment al (Clerambault):

- automat ism senzorial -; impunerea percept iilor sub forma de pseudohalucinat ii - automat ism ideat iv -; impunerea gandurilor - automat ism motor -; impunerea si dirijarea miscarilor
7

* Exist a posibilit atea ca st imulii ireali sa ofere informat ii despre ei pe calea mai multor analizatori -; halucinat ii polisenzoriale (de exemplu serpii care rod stomacul sunt simt it i dar si auzit i si chiar vazut i)
y Agnoziile:

Definit ie: nerecunoasterea obiectelor percepute (percept ia se desfasoara normal, senzat iile sunt integrate formand imaginea de asamblu a obiectului, dar acesta nu poate fi denumit). Ele se datoreaza pierderii schemei obiectului respect iv din memorie. Se asociaza frecvent cu apraxiile -; nerecunoasterea modului in care este ut ilizat sau scopul ut ilizarii acestuia. Exemplu: sindromul Afazo -; Agnozo -; Apraxic din cadrul dementei in boala Alzheimer

TULBURARILE GANDIRII a) TULBURARI DE FORMA Accelerarea ritmului ideativ Definit ie: derularea rapida a ideilor cu conservarea sau pierderea coerentei in gandire Variante clinice: Tahipsihia -; o accelerare a ritmului ideat iv, care se exprima pe plan obiect iv prin logoree cu conservarea sau pierderea coerentei gandirii, asociat a frecvent cu cresterea tonusului afect iv pana la exalt are afect iva - pastrarea coerentei gandirii -; tahipsihia nu are intotdeauna semnificat ie patologica - pierderea coerentei gandirii -; tahipsihia asociata cu incoerenta ideat iva: vorbire rapida cu lipsa asociat iilor logice intre idei, uneori amestecarea de cuvinte fara nici o logica. Salat a de cuvinte este forma extrema a incoerentei gandirii, const a in amestecarea de cuvinte corecte cu cuvinte inventate si part i ale unor cuvinte sau asocieri de sunete fara a respecta vreun criteriu -; simptom caracterisit ic schizofreniei Fuga de idei -; o accelerare a ritmului ideat iv in care asociat iile ideilor se realizeaza dupa aspecte superficiale (asonanta, rima, localizare in t imp sau spat iu), fapt care determina pierderea firului pr incipal al ideilor - este caracerisit ica episodului maniacal Mentismul -; in planul gandirii reprezint a o derulare rapida a ideilor, scapata de sub controlul voluntar, parazit and gandirea - ment ismul este in fapt o tulburare a gandir ii, dar in cazul in care ideile constau in amint iri este interpretat ca o forma part iculara de hipermnezie

Incetinirea ritmului ideativ Definit ie: incet inirea derular ii ideilor tradusa clinic prin lentoare in exprimare, raspunsuri int arziate, intreruperi frecvente cu durata variabila. Variante clinice: Bradipsihia -; lentoare in derularea ideilor cu monotonie in modularea verbala, insot ita adesea de o scadere a tonusului afect iv Vascozitatea -; o forma part iculara de bradipsihie in care derularea ideilor confera o senzat ie asemanatoare curgerii unui lichid vascos (este specifica epilepsiei) Fadingul mental -; lentoare ideat iva care se accentueaza progresiv pana la suspendarea complet a a derularii ideilor (simptom specific schizofreniei) Barajul ideativ -; oprirea brusca si pe neasteptate a ritmului ideat iv cu durata de ordinul secundelor, dupa care reluarea se face fie de unde a ramas, fie prin idei fara nici o legatura cu cele anterioare Saracia ideativa -; asocierea lentorii ideat ive cu idei cu cont inut restrans, deseori monotemat ice (de exemplu in int arzierea ment ala severa sau in dementele avansate) b) TULBURARI DE CONTINUT Definit ie: tulburarile de cont inut ale gandirii sunt reprezentate de idei anormale, mai mult sau mai put in detasate de realit ate, care se dezvolt a si invadeaza ariile normalului intr -o masura variabila. Clasificare: Idei dominante Idei obsesive Idei prevalente Idei delirante Ideile dominante Definit ie: o idee care se impune intr-un anumit moment in gandire, legata de un context part icular si cu semnificat ii part iculare pentru individ; nota c aracterist ica a acestei idei este reversibilit atea (tulburarea este tranzitorie) -; mot iv pentru care ideea dominant a nu apart ine sferei patologicului. Exemplu: fredonarea involuntara in gand a unei arii dupa vizionarea unui spectacol de opera, in t impul drumului spre casa.

Ideile obsesive: Definit ie: idee anormala caracterizat a prin: - realizarea ideii ca fiind absurda sau inacceptabila - persistenta in gandire - se impune gandirii, detasandu-se prin aceasta de celelalte idei
9

- are un efect parazit ar, afect and funct ionarea gandirii - efortul intens de debarasare de aceasta, realizat de catre subiect, este fara rezult at. In funct ie de cont inutul lor se dist ing mai multe variante clinice: - Ruminat ia -; consta in indoieli permanente asupra act iunilor subiectului, avand un caracter bifazic (ideea init iala este urmat a imediat de o idee opusa) -; caracterist ice personalit at ii anankaste (in DSM -; personalit ate obsesiv-compulsiva) - Aminit irile obsesive -; constau in rememorarea persistenta a unor scene, cel mai adesea penibile sau neplacute, insotita de o reprezentare ment ala intensa -; de exemplu retrairea evenimentului traumat izant in Tulburarea de stres posttraumat ica - Fobiile -; const au in teama de anumite obiecte sau situat ii, teama care este realizat a ca fiind nejust ificat a, chiar irat ionala; ele au un caracter dinamic, uneori fobia init iala este inlocuit a de alt a fobie, alteori se asociaza progresiv mai multe fobii la cea init iala Exemple: - agorafobia -; teama de spat ii aglomerate - tanatofobia -; teama de moarte - zoofobia -; teama de animale - fobia sociala -; teama de a part icipa la reuniuni sociale - Impulsurile obsesive sau compulsiunile -; constau in pattern-uri comportament ale care respect a criteriile definitorii ale fenomenelor obsesive - pot apare izolat -; de exemplu consumul de alcool in Sindromul de dependenta la alcool sau jocul de noroc patologic - ritualuri obsesive -; de exemplu numararea ferestrelor (aritmomanie) - cand insotesc ideile sau alte fenomene obsesive, au ca rol reducerea tensiunii psihice determinate de acestea (comportament de verificare) - Asocierea unui fenomen obsesiv cu o compulsiune este caracterist ica Tulburar ii obsesiv-compulsive, dar ea poate apare si in alte situat ii (de exemplu -; in debutul schizofrenie i) Ideile prevalente: Definit ie: idee anormala care se caracter izeaza prin: - neconcordanta cu realit atea, dar care este sustinuta de evenimente reale - concordanta cu personalit atea individului, fapt care determina nerecunoasterea de catre acest a a caracterului patologic al ideii - tendint a de subordonare a celorlalte idei, impunandu -se astfel in gandire Ideea prevalent a este considerata ca: - punctul de plecare in structurarea unui sistem delirant - nucleul unui sistem delirant Ideile delirante: Definit ie: idee patologica caracterizat a prin: - neconcordanta evidenta cu realit atea, avand un cont inut incredibil
10

- convingere ferma asupra veridicit at ii sale - impentrabila la crit ica sau argument are logica Ideea deliranta determina modificarea celorlalte idei si organizarea acestora ca elemente de sust inere, fapt care are ca rezult at structurarea unui sistem delirant Clasificare: dupa temat ica (cont inut) - idei delirante expansive -; apar pe un fond dispozit ional elevat (euforic) - idei delirante depresive -; apar pe un fond dipozit ional depresiv - idei delirante mixte -; uneori fondul dispozit ional este pozit iv, alteori negat iv sau neutru dupa mecanism de producere - deliruri primare -; apar ca prima manifest are a bolii - deliruri secundare -; apar prin structurare pe simptome premergatoare (de exemplu interpret area delirant a a tulburarilor de percept ie) dupa sistemat izare - deliruri sistemat izate -; conservarea coerentei in gandire, argument are logica a temat icii delirante care este de obicei unica, sust inere puternica a ideilor delirante prin interpretari eronate sau prin select area evenimentelor care le sust in - deliruri nesistemat izate -; pierderea coerentei gandirii, temat ici delirante mult iple, fara relat ie logica de asociere intre acestea Ideile delirante expansive a. Idei delirante de marire si bogat ie (de grandoare) -; se refera fie la propriile capacit at i, fie la averile personale (caracterist ice episodului maniacal) b. Idei delirante de invent ie -; se refera la convingerea unor realizari st iint ifice sau tehnice inovatoare c. Idei delirante de reforma -; se refera la convingerea realizarii unor planuri inovatoare economice, polit ice sau filozofice d. Idei delirante de filiat ie -; convingerea existentei unor relat ii de rudenie apropiata cu personalit at i deosebite (fie pozit ie sociala importanta, fie mostenitori ai unor persoane deosebit de bogate) sau fiinte supranaturale d. Idei delirante erotomanice -; convingerea ca sunt iubite de persoane cu statut social mult superior propriului statut si care vor sa se casatoreasca cu pacientul e. Idei delirante mist ice -; convingerea ca sunt purtatorii unor misiuni de ordin spiritual sau religios Ideile delirante depresive a. Idei delirante de autoacuzare si vinovat ie -; convingerea ca sunt total si singur ii raspunzatori ai esecurilor sau nenorocirilor altor persoane (in general apropiate: rude, prieteni apropiat i) b. Idei delirante de devalorizare -; convingerea despre propria lipsa de valoare sau nedemnit ate c. Idei delirante de persecut ie -; convingerea ca pacientul este persecutat pe nedrept, ca este vict ima unui complot, ca este amenint at sau urmarit, etc d. Idei delirante de revendicare -; determinate de convingerea ca sunt vict ima unei nedreptat i, fapt care genereaza un comportament de corectare a nedreptat ii, init ial respectand autoritat ile implicate, ulterior facandu-si singuri dreptate. e. Idei delirante de gelozie -; convingerea nejust ificat a asupra infidelit at ii partenerului f. Idei delirante de relat ie -; convingerea ca persoanele din jur il comenteaza, birfesc sau il bat jocoresc pe la spate g. Idei delirante hipocondriace -; convingerea ca sunt amenint at i sau ca sufera
11

de o boala incurabila h. Idei delirante de negat ie -; negarea unor realit at i evidente, adesea sunt o variant a part iculara a delirului hipocondriac (neaga existenta sau funct ionarea unor aparate sau organe -; de exemplu un pacient care era const ipat era convins ca i-au putrezit nervii de la stomac) i. Idei delirante de transformare sau de posesiune -; convingerea ca au suferit o metamorfoza fizica part iala sau totala (delirul zoontropic -; transformarea intr-un animal) sau ca sunt posedat i de spirite rele (delirul de posesie diabolica) Idei delirante mixte a. Idei delirante de influent a -; convingerea ca este dirijat de forte exterioare propriului corp (vezi triplul automat ism ment al) b. Ideile delirante cosmogonice -; convingerea de a det ine raspunsuri la misterele legate de originea viet ii, a sufletului, a reincarnarii, etc Variante clinice part iculare ale delirurilor sistemat izate Aceste deliruri cronice sistemat izate au fost considerate init ial ent itat i nosologice aparte, reunind paranoia si parafreniile. In clasificarile actuale ele sunt incluse in categoriile diagnost ice situate in grupul Schizofreniie si alte tulburar i psihot ice sub denumirea de Tulburare deliranta persistenta. Delirul de interpretare Este un delir bine sistemat izat, cu un debut lent si cu dezvoltare progresiva in mai multe direct ii -; dezvolt are in retea. La baza acestui delir st a interpret area eronata, contrastanta cu realit atea a unor evenimente reale sau a at itudinilor si gesturilor unor oameni. Temat ica este in general persecutorie, astfel acestea sunt vazute ca act iuni negat ive intent ionate ale celorlalt i indreptate impotriva propriei persoane. Termenul de dezvolt are in retea se refera la faptul ca, in evolut ia delirului, tot mai multe categorii de persoane din anturajul pacientului sunt inglobate si interpretate ca rau-voitoare. Astfel, daca init ial era implicat doar un coleg de munca, ulterior sunt implicat i si alt i colegi dar si vecinii, unii prieteni sau chiar membrii ai familiei. Acest delir se caracterizeaza prin aparit ia interpretarilor retrospect ive -; evenimente anterioare debutului sunt reinterpretate in context cu delirul (de exemp lu: isi da sema de ce i s-a refuzat in urma cu mai mult i ani plecarea in concediu de odihna). De asemenea, caracterist ice sunt si intuit iile delirante -; ant icipari ale comportamentului persoanelor inglobate in delir ca act iuni rau -voitoare (de exemplu: nu are rost sa solicite concediu de odihna pentru ca va fi cu sigurant a refuzat). Intr -o faza mai avansat a a acestui delir pacientul sufera transformarea din persecutat in persecutor, putand comite acte de razbunare grave, chiar omoruri. Deliruri pasionale Este un delir cronic bine sistemat izat caracterizat printr-un debut relat iv brusc reprezentat de aparit ia unei idei prevalente. Progresiv, ideea prevalent a devine din ce in ce mai sust inuta prin polarizarea gandirii pacientului in concordanta cu ideea init iala. In mod caracterist ic delirul sistemat izat are un impact puternic pe plan afect iv (este insot it de o stare de exalt are afect iva) si pe plan comportament al (determina o modificare marcata a comportamentului in sens delirant).
12

Variante clinice: - Delirul de revendicare: Ideea prevalent a init iala este de a fi vict ima unei nedreptat i. Sent imentul de nedreptate este resimt it si trait intens pe plan afect iv. In consecint a, comportamentul se canalizeaza in totalit ate in direct ia corectarii nedreptat ii. Ca temat ica sau descris mai multe variante: Cverulent ii procesivi: persoane care apeleaza sistemat ic la autoritat ile abilit ate pentru a li se face dreptate. Acest i pacient i sunt implicat i simult an in o serie de procese pentru probleme minore (de exemplu: vecinul anume si-a lasat crengile marului la el in curte pentru ca merele stricate si infect ate sa cada la el, expunandu-l astfel la pericolul unor imbolnaviri). Inventatorii delirant i: aceste persoane lupta cu ardoare pentru recunoasterea paternit at ii unor invent ii care in realit ate nu le apart in Sinistroza profesionala: acest i pacient i sunt victima unor accidente de munca minore, mot iv pentru care considera ca li se cuvin si solicit a despagubiri disproportionate. - Delirul erotoman Ideea prevalent a init iala este de a fi iubit de o persoana, in general cu un statut social mult superior condit iei pacientului, persoana care vrea sa se casatoreasca cu acesta. Acest delir este adesea int alnit la femei mai in varsta, nemarit ate. In dezvoltarea delirului se int alnesc mai multe faze: - faza de speranta: pacient a este convinsa de reciprocit atea sent imentelor sale din partea persoanei vizate, iar refuzurile constante ale acesteia sunt interpretate ca probe la care este supusa de iubit cu scopul ca acesta sa se convinga ca si ea il iubeste - faza de deznadejde: realizarea faptului ca sentimentele ei pentru acel barbat nu sunt impartasite - faza de ura: canalizarea comportamentului in sensul razbunarii pentru bat jocoririle pe care le-a indurat in faza de speranta - Delirul de gelozie Ideea prevalent a init iala este convingerea de a fi inselat de partener. Acest delir este mai frecvent la sexul masculin fiind favorizat si accentuat de consumul cronic de alcool (acest abuz de alcool determina disfunct ie erect ila ca urmare a polineuropat iei nervilor rusinosi, pacient ii crezand ca in aceste condit ii partenera isi cauta sat isfact ia la alt i barbat i). Si delirul de gelozie are o dinamica mult ifazica: - debutul: aparit ia ideii prevalente prin interpretarea unei situat ii in mod delirant (de exemplu sotia a intarziat in ult imele zile) - perioada de convingere: ideea init iala se accentueaza prin diverse evenimente care sunt interpretate eronat (daca partenera sta in geam pacientul este convins ca isi face semne cu presupusul r ival). In paralel pacientul cauta o serie de dovezi ale infidelit at ii partenerei (ii cauta in geant a scrisori sau bilete, o urmareste, ii controleaza lenjeria pentru a depist a urmele unui presupus act sexual). In aceasta faza impactul delirului este o stare afect iva intensa determinata de sent imentul de a fi bat jocorit.

13

- perioada de razbunare: pacientul isi orienteaza comportamentul in sensul razbunarii pentru bat jocorir ile suferite. Barbat ii isi agreseaza fizic sau sexual partenerele, in vreme ce femeile cu delir de gelozie se razbuna pe presupusa rivala. Delirul senzitiv de relatie Este o forma part iculara a delirului de interpretare. Pentru acest delir sunt predispuse personalit at ile senzit ive caracterizate prin t imidit ate si inclinat ie spre procese de const iint a. Ideea centrala este ca anumite persoane il vorbesc pe la spate sau rad de el pentru ca are unul sau mai multe defecte. Progresiv acest comportament din partea anturajului apare la tot mai multe categorii de persoane (dezvoltarea in retea), chiar la necunoscut ii pe langa care trece pe strada (daca acest ia rad pentru ca siau spus un banc, pacientul este convins ca rad de el). Acest delir determina o stare afect iva intensa, negat iva. O temat ica frecventa este cea de culpabilit ate sexuala -; la barbat i in varsta necasatorit i (delirul masturbant ilor -; convingerea ca oamenii st iu despre comportamentul lor sexual pe care il percep ca rusinos, mot iv pentru care il bat jocoresc pe la spate). Pentru a scapa de sentimentele neplacute de jena si vinovat ie acest i pacient i pot recurge la suicid.

14