P. 1
Educatie Muzicala Educatie Muzicala Specializata Programa Titularizare 2010 P

Educatie Muzicala Educatie Muzicala Specializata Programa Titularizare 2010 P

|Views: 151|Likes:
Published by Mihai Corb
ed fizica
ed fizica

More info:

Categories:Types, Recipes/Menus
Published by: Mihai Corb on Mar 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/07/2013

pdf

text

original

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE /REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

- Bucureşti 2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic); b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate. Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată. Prezenta programă urmăreşte: -consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată; -actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate; -corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare ; -aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;

2

2 la OMECTS nr. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.învăţare.Anexa nr. prin proiectare structurată. în perspectivă intra şi interdisciplinară. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative.evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice.11. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare. să motiveze adecvat cu • • elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice.2010 -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. ca alternative la manifestările de tip kitch. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician. să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. 3 . având o atitudine reflexivă asupra muzicii. • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. • să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. 5620/ 11.

5. I. 2 la OMECTS nr.11.caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. 4 . -scări hexacordice. -exemple din literatura muzicală. clasificare în diverse culturi muzicale. -moduri cu traspoziţie limitată. exemple din literatura muzicală. pentacordice.Sistemul tonal funcţional: .Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive. Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi genuri muzicale. 3. -moduri populare românesti. 5620/ 11. -scări heptacordice. exemple. Sunetul muzical şi calităţile lui. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă. Teoria muzicii 1. EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • • • • • Teoria muzicii. Didactica specialităţii. 2. -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale.2010 • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. -sisteme ritmice şi metro-ritmice . 4. posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: . Folclor muzical.Anexa nr. Sistemul modal: caracteristici.scări prepentatonice: -scări pentatonice.Intervale muzicale: clasificare.

Bach. concerto-grosso. caracteristici şi cronologia perioadei.Anexa nr. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Haendel.raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. Purcelle. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. opera buffă italiană. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa.muzica bizantină . pastorala etc). până la momentul Ars Antiqua. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. Fr.Rameau.Ph. Apariţia operei ( dramma per musica). Cultura muzicală a Evului Mediu: . exemplificări. importanţa temperanţei sonore. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. S.Vivaldi. Haendel. vodevilul şi opera comică franceză. reprezentanţi.Bach. cantus gemellus etc). missa. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. G. 4. 2 la OMECTS nr.de la cantus planus. sonata. Gluck reprezentanţi al genului. caracteristici. motetul. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. opera engleză The Beggar’s opera). 7.muzica gregoriană . liedul german. chansonul francez.modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX. 2.ehuri. W. context istoric. D. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Claudio Monteverdi. . primele genuri polifonice (conductus. reprezentanţi ai Cameratei florentine. genuri. trouverilor.11. .genuri specifice muzicii trubadurilor. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. J. 3. Personalitatea lui J. Fr. J.S. II. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea.Scarlatti etc. -muzica laică medievală .2010 . Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. Ch. de la “Ars nova”. minnesängerilor (arta cavalerească. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. genuri. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă. -exemplificări. 6. importanţă). 5620/ 11. caracteristici . 5 . la Şcoala francoflamandă (caracteristici. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G.

A. K. P. neo-clasicism. Orff.Verdi.Schumann. exemple: 3. Cage ş.van Beethoven. 6. 6 . Webern. A. reprezentanţi. Cristalizarea genului simfonic. R. O.Schubert. Messiaen.I. Xenakis. impresionism. Berg etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. G. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. 7. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici.Brahms.Scarlatti la fii lui J. genuri. A. J. interpretului. de la D.Wagner etc. bizantine şi apusene.al XX-lea. Fr. Stravinsky. K. H.a. A. L. R. Evoluţia operei. Muzica uşoară a secolului al XX-lea. al XIX-lea şi începutul sec. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec.Mozart. Compozitori reprezentativi: C. P. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. Honneger. spaniolă. 2 la OMECTS nr. muzica stockhastică. Y.curent artistic şi muzical: cronologie.A. Bruckner. Romantismul . Haydn.Chopin. tematici. nordică. verism.11. F. Apariţia şi evoluţia sonatei. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. I. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. 5620/ 11. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. constructivismul. caracteristici. sisteme muzicale de sinteză etc.Liszt. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. românească. R. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. trăsături generale. 9. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. estetica limbajului. post-romantism.Bartok. valoare şi kitsch. Biografie şi creaţie.Anexa nr.S. Debussy. B. simfonismul francez şi austro-german: C. reprezentanţi.Ceaikovski. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă. Strauss. Stockhausen. A. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. Enescu. Boulez. Schönberg. 2. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare. poloneză. pedagogului în context cultural naţional şi universal. G. Mahler. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim.Bach. Berlioz. A. aleatorismul. Franck. importanţa pianului). exemple B.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale.2010 5. cehă. W. ungară. importanţa compozitorului. J. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. 8. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. expresionism etc.

11. viaţa concertistică etc. 2. Principalele forme muzicale (lied. W. cameral. structura planului de învăţământ. exemple.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale. FOLCLOR MUZICAL 1. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. fuga. Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. IV. 2. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. exemplificări. curriculum la decizia şcolii. coral.al XX-lea: A. cu exemplificări. vocal-instrumentale şi opera. corale. Mijloace artistice. Caracteristicile şi analiza acestora . exemple 2. sonata) şi analiza acestora. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. a programelor şcolare.Vieru.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Stroe.evaluare. variaţiunea. trăsături generale.specificitatea acesteia prin: 7 . rondo. A. 5. exemple instrumentale. Genurile muzicale: vocale. genuri muzicale predilecte (vocal. Niculescu. 3.Anexa nr. simfonic. I. Curriculum Naţional: terminologie. Folclorul. 5620/ 11. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec.2010 4. Creatori şi genuri abordate: exemple. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. 3. V. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. operă) şi compozitori reprezentativi. 2 la OMECTS nr. Olah. 6. Şt. cicluri curriculare. Genuri ocazionale şi neocazionale. surse de inspiraţie.

demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”. 4. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii. • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare. • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. măsuri. 2 la OMECTS nr.Anexa nr.11. • clasificarea pe diverse criterii.etc. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental. 3. iniţiere instrumentală. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. internet etc) 5. video.2010 • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj.).Proiectarea . cântecul după auz. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia. a unui cântec. spectacole ocazionale. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic. 5620/ 11. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. particularităţile de vârstă. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare. audiţie muzicală activă etc . exemplu: ritmul. a unui instrument muzical. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. concursuri etc. 8 .

7. istorie.2010 • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. autonome şi creative. naţional. • • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor .11. 5620/ 11. 9. 2 la OMECTS nr. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. etc) . arta actorului. educaţie fizică. concurs interşcolar. 8. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • • • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. 6. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic. geografie. 10.Anexa nr. afective. judeţean. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev tipuri de relaţii 9 . formarea gândirii critice. internaţional. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. reflexive. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. educaţie plastică. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive.

reprezentanţi.muzica bizantină . primele genuri polifonice (conductus. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. caracteristici . 2 la OMECTS nr. trouverilor.de la cantus planus. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • • • Istoria muzicii universale şi româneşti Forme muzicale Didactica specialităţii. -muzica laică medievală . genuri. de la “Ars nova”. la Şcoala francoflamandă (caracteristici. Cultura muzicală a Evului Mediu: . Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. . pastorala etc).Anexa nr. motetul.genuri specifice muzicii trubadurilor. 5620/ 11. missa. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. liedul german. I.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. chansonul francez.ehuri.11. importanţă).muzica gregoriană . caracteristici şi cronologia perioadei. minnesängerilor (arta cavalerească. cantus gemellus etc). Apariţia operei ( dramma per 10 . până la momentul Ars Antiqua. genuri. 2.

I. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Franck. Haendel. G. Purcelle. opera engleză The Beggar’s opera). Ch. al XIX-lea şi începutul sec. R.Ceaikovski. Romantismul . expresionism etc. opera buffă italiană. A. Personalitatea lui J. Bruckner. trăsături generale. J. R. poloneză. neo-clasicism. Gluck reprezentanţi al genului. A. Webern. importanţa pianului). Apariţia şi evoluţia sonatei. Berlioz. D. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. 2 la OMECTS nr. A. context istoric. spaniolă.Scarlatti etc.S.Wagner etc. 6. 5620/ 11. românească: caracteristici. R.Brahms.A. Haendel. J. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa.Mozart. W. Evoluţia operei. impresionism. L. Strauss. importanţa temperanţei sonore.S. A.Anexa nr.2010 musica). creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. verism. K. 11 . Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. Claudio Monteverdi.al XX-lea. Debussy. 3. reprezentanţi ai Cameratei florentine. Bach. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. estetica limbajului. caracteristici.Ph. Fr. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H.Vivaldi. Honneger. 7.Schumann. de la D. J. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. nordică.Schubert.Rameau. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. Fr. cehă. P.curent artistic şi muzical: cronologie. Mahler. Schönberg. ungară. Orff. F. 4. Cristalizarea genului simfonic. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. simfonismul francez şi austro-german: C. W. A.Scarlatti la fiii lui J. A. 5. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim.Bach. G. Haydn.Liszt. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. Berg etc. H.Bach. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). Diversitatea stilistică la sfârşitul sec.11. sonata. post-romantism. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă.Chopin. Fr. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. S. G.Verdi.van Beethoven. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. vodevilul şi opera comică franceză. Compozitori reprezentativi: C. concerto-grosso.

interpretului. constructivismul. surse de inspiraţie. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. sisteme muzicale de sinteză etc. 5620/ 11. 6. genuri. simfonic. Mijloace artistice. viaţa concertistică etc. Stravinsky.realitatea românească şi inspiraţia folclorică .Anexa nr.Vieru. I. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie.a. 12 . A. W. Cage ş.11. 2. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. 2 la OMECTS nr. Geneza şcolii muzicale naţionale . Biografie şi creaţie. I. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. genuri muzicale predilecte (vocal.2010 8. Olah.Bartok. Boulez. . aleatorismul. cameral. Berger.G.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii. 9. reprezentanţi. P. a secolului al XX-lea. Stockhausen. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. muzica stockhastică. pedagogului în context cultural naţional şi universal. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti. locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale. J. Niculescu. Creatori şi genuri abordate: exemple.factori determinanţi ai identităţii naţionale. exemple B. Şt. operă) şi compozitori reprezentativi. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. K. Stroe. O. bizantine şi apusene. tematici. importanţa compozitorului. exemple: 3. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. valoare şi kitsch. Y. Muzica uşoară. Xenakis. Enescu. 4. coral.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale.XX: A. Messiaen. 5. B.

Anexa nr. variaţiunea. III. • pregătirea pentru performanţă. formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple. cu exemple din practica personală. structura planurilor de învăţământ. corale. a programelor şcolare. cicluri curriculare.11.Genurile muzicale: vocale. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut activitate de învăţare . vocal-instrumentale şi opera. curriculum la decizia şcolii. fuga. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. instrumentale. organizarea şi îndrumarea studiului individual. 5620/ 11. pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public. rondo. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală.competenţă. sonata) şi analiza acestora : exemple. 3. Principalele forme muzicale (lied. 13 . 2.2010 II. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Curriculum Naţional : terminologie. 2 la OMECTS nr. 3. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. 2.Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: • • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. caracteristicile şi analiza acestora. • • • • etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor.

a textului muzical ( structură. istoria artelor. 5620/ 11. exemple demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. Metode şi mijloace didactice specifice: • • • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată .2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată. a conţinuturilor teoretice etc. internet etc) 5. istorie. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură. Audiţia muzicală . geografie. repertoriul de audiţii muzicale. a selectării resurselor cele mai eficiente. cu exemple . afective. corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • • • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată.Anexa nr. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician. religie. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. 14 . artă dramatică etc . arta costumelor. • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. prin prisma realizării competenţelor.11. scenografie. educaţie plastică. 2 la OMECTS nr. 6. • clasificarea pe diverse criterii. educaţie vizuală. 4. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. stabilite de programa şcolară. etc). personalităţii etc. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. video.act de educare a sensibilităţii auditive. importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate.

.Anexa nr. Ed. 1989 Barta. 8. 2005 Alexandrescu. Muzicală.Muzicală. Bucureşti. reflexive. ediţia á II á. instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată. Ed. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999 15 . organologie. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative.2010 7. Lito. Ed. Bucureşti. – Principii de pianistică. Th. a II-a revizuită) Bălan. Bucureşti. – Imagine şi sens. Editura Kity 1997 Alexandru. muzicale. I. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată. Cluj Napoca. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . 1967 Bentoiu. P. Curs de teoria muzicii .11. Dima”. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie. Gabriela. 2 la OMECTS nr. 1980 Barbu-Bucur.Studii de folcloristică. – Ce este talentul?. II. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României. autonome şi creative. Avesalon. I. Conservatorul “C.elev tipuri de relaţii. 1980. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. Munteanu. D. Bucureşti.Porumbescu”. Capodopere enesciene. Conservatorul “G. T. Ştiinţifică. 5620/ 11. . 1966 Bejat. Bucureşti. P. Ed. Goergeta. Ed. S. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş). C. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea. • • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. 1987 (ed. Lito. Muzicală.vol. exemple elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice.Muzicală. 1982. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. 1974 Bentoiu. Ed. Muzicală. M. Bucureşti. 9.

Gh.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. Boga. Ed. G..Metode de cercetare a folclorului. G.Anexa nr. Estetica sonatei clasice. Bucureşti. 1986.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . Iaşi 2004 Duţică. G. Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I. 1979. Muzicală. C. – Estetica sonatei clasice. 2000 Diaconu.W. vol: II. . M. vol. V. E. 2 la OMECTS nr. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. Folclorul copiilor. – Estetica sonatei romantice. Solfegiu. – Moduri şi proporţii.Doina. Gh. 5620/ 11. Muzicală. I. Muzicală. G. Bucureşti. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale. Muzicală. O călătorie prin istoria muzicii.. – Fenomenologia experienţei estetice. Analiză muzicală Editura Artes. G. Ed. Bucureşti. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale.D. Muzicală.W.. Muzicală.Opere (vol. în: Studii de muzicologie. Bucureşti. Bucureşti 1980 Chelaru.. C. Bucureşti. Culegerea si publicarea folclorului. Comişel. Iaşi. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy.P. Bucureşti 1976. Berger. nr. C. 1976 Duţică.W. Muzica românească între 1944-2000. 1969. Meridiane. Ed. Dicteu. Direcţii în muzica românească. Bucureşti 1985 Berger. Ed. A. Muzicală. 2002 Denizeau. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie. 1983. Ed. Muzicală. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.D. Armonia tonală. Ed. Gh. Ed. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy.. vol. E. Bucureşti. Ed.. Muzicală. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici.– Cvartetele lui Beethoven. Muzicală. D. D. Ed. Editura Muzicală. Berger. G. – Estetica sonatei contemporane. Bucureşti. D. Romantismul în muzică vol.W. Bucureşti Cumpătă. 1992. 1986 Constantinescu. 1965. Bucureşti 1984 Dufrene. Cluj 2005-2006 Brăiloiu. Bucureşti. Muzicală. Bucureşti. 1978. G. Gh. O. Berger. – Probleme de semiotică muzicală.Cluj 2007 Erbiceanu. 1988 Ciortea. 1974. 1979 Berger. Ed.P. 1992 Firca. Universul gândirii polimodale. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Bucureşti. Bucureşti. Ciocan. Berger. 2007 Ciobanu.. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Muzicală. Editura Muzicală..W. Editura Muzicală 1982 Comişel. G. Cui i-e frică de Istoria muzicii?. Ed. T.Didactică şi Pedagogică. Muzicală. E.Larousse. G. 2007 Cosma. Brumaru A. D. 1900-1930.W. I . A.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. Ed. I-II). Studii de etnomizicologie.W. – Manual de vioară. 2010 Geantă.Izvoare ale muzicii româneşti (vol. Editura Muzicală 1981 Berger.I-III. W. 1979.I. Muzicală. – Scrisori.. 1974-1977. Muzicală. 1981. 1970. Berger. E. vol. O.11. ***.V). I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. 1997 Dediu-Sandu. Academiei de Muzică. I. Ed. Ed. Dima.. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră. 1989 Buciu. Bucureşti 1975 Buciu. XXI. REF. 1970 Bîrlea. Manoliu. III Ciobanu. Editura Muzicală. G. Ed. Berger.Meridiane . Ed. Bucureşti.V). 1981. Muzicală. Ed.. Bucureşti. Ed. Bucureşti. Ed. Bucureşti. Muzicală. 1989. – Muzica simfonică (vol. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu. Bucureşti. G. G. 1974 Florişteanu-Paron Anca . I . Ed. Ed.Muzicală. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX. Bucureşti.W. I şi II. C. Muzicală. Ed. I-II Ed. Dima. 1971 16 . 1967. 1969 Bocşa I. Ed. G. vol.W. Bucureşti.2010 Berger W. G.. Bucureşti 1970 Berger. – Muzica simfonică (vol. 1974-1977.Artes. Ed.10 Ciobanu. Bucureşti. Bîrcă. Bucureşti. I-V). Muzicală.

Editura Muzicală 2002 Paşcanu. Muzicală Bucureşti. 2004 Iliuţ.MediaMusica. 1982 Ionescu-Arbore. Muzicală. Bucureşti. Editura MediaMusica. V. 1996 Ionescu. Ed. Bucureşti 2002 Oprea Gh. Sf. 1984 Jarda. Editura Muzicală. Moldova. Iarosevici. Bucureşti. T. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Bucureşti. 5620/ 11. Ed. Bucureşti. – Tratat de artă pianistică. A. – O carte a stilurilor muzicale.Curs de folclor.C. Muzicală. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima. 1962 Herman.. Cluj Napoca. Editura Muzicală.. Herman. A. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde. Bucureşti. Tratat de teoria superioară a muzicii.II Idei de reformă. V. A. Cluj-Napoca. 1997 Minei.Cluj 2005 Grove‘s. Ilea. Armonia. vol I-VI. Cluj-Napoca. Formele muzicii vechi europene. A. Armonia modală. Pitiş. 1982..Despre arta pianistică. Bucureşti.MediaMusica. 1962 Ilea. 1996 Negrea M.Cluj 2008 Râpă C. II. Ed. Univers. Ed.– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale.. I). Z. M. 1994 Răducanu. Ed. Studii de etnomuzicologie Vol. Nicola. I. 1977 Răducanu. Cluj. .Cluj 2000 Szenik. Bucureşti. Iaşi. 2 la OMECTS nr. Muzicală. – Metodica studiului şi predării pianului.. Bucureşti.M. 1982 Plett. Bucureşti. Bucureşti. 1987 Giuleanu. G. Bucureşti. T. Vol. Ed. EDP. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. Muzicală. A.IV. Blom. Bucureşti.G. Muzicală. I. – La pian cu Claude Debussy. 1986 Golea. Muzicală. E. Dima. – Aşa am devenit pianist. 1994 Rîpă. Ed. U.2010 Gieseking.11. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec.Muzicală. 2009 Long. Bucureşti. Ed. 1982 Mîrza. Anca: Pagini de educaţie muzicală. – Interpretul teatrului liric. Anca şi Petre. St. 1978. Cluj-Napoca.. 1987... şcoli normale. Pitiş. Lito Conservatorul „G.. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. A.. Bucureşti. Iaşi. de Muzică. I. Gh.M. Bucureşti. V. V...I-II. Ed. Bucureşti. T. 1995-2002 17 . Ed. Ed. I-III. D. – Psihologia muziicii (vol. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. V. vol. London.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Ed. C Teoria Superioară a muzicii vol. Ed. W. Didactică şi Pedagogică. – De la Wagner la contemporani. Tratat de armonie. Acad. O. 2009 Herman. si Szenik. 1968 Minei. 1994 Hegyasi. Ed. V. Ed. Fundaţia Culturală Română. Dima Cluj Moisescu.. – Reflecţii despre muzică. Ed. D. Lito Conservatorul George Enescu.Anexa nr. 1996 Iliuţ. 2009 Herman. R. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Ed. I. Muzicală. Muzicală. 1980. MediaMusica. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor . Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. H. Bucureşti. Ed. 1983 Neuhaus. – Pianofortele în oglinda timpului său .Muzicală. Ed. I-. – Teoria comportamentului pianistic. Ed. – Ştiinţa textului şi analiza de text. Bucureşti. Ed. Vol. Muzicală. Bucureşti 1958 Nemescu. Editura Didactică şi Pedagogică. V. Cluj-Napoca. Ed. Gheorghe Vechi. 2009 Ştefănescu. – Dicţionary of Music and musicians. 1966 Niculescu. Oprea Gh. 1983 Popa. I. I Trecut şi prezent. Bucureşti. Editura Muzical. – Formele muzicii medievale europene.Dima”. 1987 Grazziela G. – Capacităţile semnatice de muzică. C. – Principiile de didactică instrumentală. Dima. Istoria muzicii universale vol.MediaMusica. – Vioara şi constructorii ei. Bucureşti. Ed.

T. 2003 Timariu. 1970 Brunner. Stoianov. M. ediţia a II a. Iaşi.D.V. EDP. Curriculum diferenţiat şi personalizat.. Bucureşti. Carmen..Muzicală. 1977 18 . Evaluarea continuă a elevilor E. Polirom.Anexa nr. XIX-XX. Ed. Ed. Bucureşti 1995 Călin. Bucureşti. Marinescu Mihaela. EDP.. Bucureşti. Petru. A – Cartea modurilor.III). Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea.. 12/1970 Timariu. – Procesul instructiv – educativ EDP. Îndrumar metodic.Muzicală. vol.Bach. Vasile.) De Landsheare G. Editura Interprint 1997 Vieru. Fuga în creaţia lui J. I-II. Ed. Bucureşti. Bucuresti.-Metode de învăţământ. 2 la OMECTS nr. Ed. Lavinia. Dima. Editura Fundaţia România de Mâine. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti. Bucureşti. 2005 Turk. J.Muzicală.11. D.. Editura Fundaţiei România de Mâine. Istoria muzicii româneşti. Revista “Muzica”. Bucureşti 1995 Bogdan.P. ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine. Polirom. sec. Ed. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. V. 2000.P.. 2005 Stoianov. 2007 Creţu. I. D. Ed. 1978 Tănăsescu.Universităţii din Oradea. Mijloace de educaţie.D. Dragoş. 2001 Huizinga. Cluj 1975 Urmă Dem. Bucureşti. Bucureşti. Dr. I Conservatorul Gh. Bucureşti. C. H. Bucureşti. 1981 Geissler. – Creaţia muzicală românească. Univers. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Ed. Curs de armonie tonală. M. Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian. Editura Muzicală. S. Ed. 2009 Cerghit. E. Carmen. Dicţionar noţional şi terminologic. – Pentru o teorie a instruirii. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Sisteme de educaţie muzicală. Polifonia secolului XX. 2007 Cristea. Iaşi... 1989 Vasile . 1978 Voiculescu.– Formele muzicale ale barocului (vol. 1980 Colecţia de manuale alternative. Neoclasicism muzical românesc.J. Copii excepţionali E. Lavinia.2010 Stoianov. Bucureşti. vol. Bucureşti. 1996 Cristea. Bucureşti. C. 2008 Stoianov. Bucureşti. Tratat de forme şi analize muzicale. E. 1960-1979. EDP Bucureşti 1970 Călin.G. EDP. P. nr. Editura Fundaţiei România de Mâine. C. ediţia a II a. Homo ludens . Istoria muzicii byzantine vol. 1999 (I. Z. 2005 Stoianov. MEC-SNEE.Didactică şi pedagogică.S.Istoria esteticii. 2005 Voiculescu. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş. 5620/ 11. G. 2004 Toduţă. Managementul lecţiei. Bucureşti. EDP. Muzicală Bucureşti. Ed. Ed.W . Istoria muzicii universale. Vasile. 1998 Cristea.MediaMusica. clasele V-XII Coman.P. J. 1980 Gârboveanu. V. I-IV. Ed. Carmen. Pedagogie şi axiologie. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă . – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului.. Bucuresti. Meridiane. Repere în neoclasicismul muzical românesc. Bucureşti.Universităţii din Oradea.D. Pianistica modernă. Coman. – Dicţionar de termeni pedagogici. 2009 Coman. E. Muzicală. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . S. Ed. S. L. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . Nica I. Arta şi stiinţa educaţiei.S. I .. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Lavinia. Teodorescu-Ciocănea. 2005 Tatarkiewicz. Carmen. 1994 Chircev.. Bucureşti.

Gabriela.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici. Ed. 1988 Lupu.Bucureşti 1978 Joiţa.Didactica modernă. Bucureşti. ”Învăţământul primar” nr. Polirom.P. (coord). 1998 Landsherre. Fundaţia Romania de Mâine. Didactica educaţiei muzicale. Dacia. Daniela. EDP. 2008 Munteanu. Lucia Crinela. Editura Fundaţia România de Mâine. 1995 Radu. Iaşi. Jean. Spiru Haret. 1995 Ionescu. Metodică pentru şcoli normale.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic. Muzicală. Bucureşti. Bucureşti. Oprea Gabriel. 1996 Lupu. Bucureşti.. Ed. C-tin. Muzicală. E. A. Psihologia copilului. 2 la OMECTS nr. Stăneţi Mihaela . 1984 Ionescu. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. 1-2. 1998 Stanciu. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. 2008 Ministerul Educaţiei. Aldea Georgeta. – Didactica modernă. Bucureşti. Caraman Fotea. A. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte. V. 1997 Munteanu. Racu Nicolae.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. V. Editura Sigma.-Experienţa didactică şi creativitate. I. Bucureşti 1983 Munteanu. Descriptori de performanţă. . Învăţarea şcolară Rev. Dacia Silverstone. Polirom. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire. ediţia á II á . Editura Muzicală. A. Jean. 1990 Pavelcu. Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Curriculum Naţional.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu.a.11. UBB. 1999 19 . 1999 Munteanu. Bucureşti. Gorgăneanu. Educaţia muzicală Ed.. EDP. EDP. Bucureşti.Anexa nr. Modele de educaţie muzicală. Jean.. Dacia. 2001 Radu. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. T. Cluj.. Cluj. Principii de docimologie. M. EDP. M. Editura Fundaţia Romania de Mâine. E. Bucuresti. Bucureşti. Iaşi. Bucureşti 1980 Planchard. Educarea auzului muzical dificil. Ed. C-tin. 1999 Radu. Bucureşti. Militară. Banciu Gabriel.Evaluarea procesului de învăţământ. 5620/ 11. Ed. I.D. Cluj. Gabriela. M.Gabriela. Bucuresti 1997 Munteanu. Bucuresti. 1995 Preda. 1999 Lupu. E. Sandu Eugen Dicţionar universal de muzică. 1995 xxx-Psihopedagogie. Evaluarea în învăţământul primar.D. Editura Tribuna Învăţământului. Bucureşti 2002.-Eficienţa instruirii. Bucureşti. ş.Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Ed. Editura Litera Internaţional.1979 Iucu R. Bucureşti 2008 Neacşu. Gabriela. Cântece pentru preşcolari. (coord). EDP. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale. Jean. De la didactică la educaţia muzicală Ed. Bucureşti. I. Bucureşti 1992 Popescu. Bucureşti. Ed. Al. Ed. Dacia. Iaşi. G. Fundaţia România de Mâine. I. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. EDP.1998. Psihologia muzicii Ed. Pedagogia şcolară contemporană. Anca(coordonator).Managementul şi gestiunea clasei de elevi. 1975 Lupu. 1982 Ionescu. Capşa Teodorina. Polirom.Previziune şi control în procesul didactic.Sigma. şi Dogaru. Ed. 1968 Piaget. Ed. Iacob Aurelia. Cluj. E. A. Borzea Viorel. J. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Bucureşti.2010 Ilea..P. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu. G.-Televiziunea în viaţa cotidiană. R. Iaşi 2000 Ivăşcanu.Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu. Ed. Sisteme de educaţie muzicală.Mihăieşti..

Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma. vol. Bucureşti. L. Editura de Vest. 1995 Vasile. Evaluarea şcolară. 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ. 1979 Zoicaş-Toma. Bucureşti . C.2010 Stoica A. Bucureşti.. EDP. programe şcolare. VI.11. Bucureşti 2003 Vasile. Ed. ediţia a II a Editura Muzicală. Prefaţa la George Breazul.2001 Strungă. 5620/ 11.inspector de specialitate ISJ Caraş .)Evaluarea curentă şi examenele. Metodica educaţiei muzicale. MEN. Pagini din istoria muzicii româneşti. Bucureşti. Timişoara 1999 Vasile. Vasile.-(coord. EDP. 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. Ghid pentru profesori. Editura muzicală . valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu .consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea . Prognosis. 2 la OMECTS nr. Bucureşti . programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare.D.Anexa nr. Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E.P.Severin 20 . L. Vasile. Vasile. Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->