Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE /REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

- Bucureşti 2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic); b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate. Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată. Prezenta programă urmăreşte: -consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată; -actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate; -corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare ; -aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;

2

să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. să motiveze adecvat cu • • elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice. 5620/ 11. ca alternative la manifestările de tip kitch. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare.Anexa nr. 3 .evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician. prin proiectare structurată. având o atitudine reflexivă asupra muzicii. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului. • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale.învăţare.2010 -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei.11. 2 la OMECTS nr. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă. în perspectivă intra şi interdisciplinară. • să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative.

Sunetul muzical şi calităţile lui.Sistemul tonal funcţional: . -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale.2010 • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. 5620/ 11. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă. -scări heptacordice. Didactica specialităţii. 4. -moduri populare românesti. -sisteme ritmice şi metro-ritmice .caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. clasificare în diverse culturi muzicale. Sistemul modal: caracteristici.Intervale muzicale: clasificare.Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive. I.Anexa nr. -moduri cu traspoziţie limitată.11. posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: . Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi genuri muzicale. EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • • • • • Teoria muzicii. -exemple din literatura muzicală. pentacordice. 2. Teoria muzicii 1. 5. Folclor muzical. 2 la OMECTS nr. 3. exemple. exemple din literatura muzicală. 4 .scări prepentatonice: -scări pentatonice. -scări hexacordice.

minnesängerilor (arta cavalerească. 5 . W. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.Rameau. vodevilul şi opera comică franceză. 3. . motetul. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. Haendel. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa.Anexa nr.Scarlatti etc. opera buffă italiană. reprezentanţi. context istoric. genuri. până la momentul Ars Antiqua. genuri. exemplificări. reprezentanţi ai Cameratei florentine. Purcelle. trouverilor.muzica bizantină .genuri specifice muzicii trubadurilor. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. importanţa temperanţei sonore.Bach. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. 5620/ 11. Cultura muzicală a Evului Mediu: .ehuri. caracteristici şi cronologia perioadei.Ph. S. Bach. caracteristici . Fr. caracteristici. concerto-grosso. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. chansonul francez.S.2010 .Vivaldi. J. Apariţia operei ( dramma per musica). -exemplificări. . J. cantus gemellus etc). D.11. 4. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă. pastorala etc). Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. Haendel.muzica gregoriană . creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. Fr.modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. missa. opera engleză The Beggar’s opera). -muzica laică medievală . ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A.de la cantus planus. II. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. Gluck reprezentanţi al genului. 6. sonata. la Şcoala francoflamandă (caracteristici. Personalitatea lui J. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. 2 la OMECTS nr.raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Ch. Claudio Monteverdi. importanţă). liedul german. primele genuri polifonice (conductus. G. de la “Ars nova”. 2. 7.

A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. importanţa compozitorului. F. valoare şi kitsch.Wagner etc. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor.Schumann. Stockhausen. Xenakis. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. caracteristici. A. R. Muzica uşoară a secolului al XX-lea. al XIX-lea şi începutul sec. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici. interpretului. Fr. G. P. importanţa pianului).Liszt. post-romantism. Compozitori reprezentativi: C.Ceaikovski. Biografie şi creaţie. Haydn. aleatorismul. J. R. I. Orff. 7. A. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. genuri. 2. L.al XX-lea. R. trăsături generale. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. Y. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. Webern. Debussy. A. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). de la D.A. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. ungară. tematici. A.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale.Chopin.11. Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare.Anexa nr. Berlioz. Bruckner. 2 la OMECTS nr.curent artistic şi muzical: cronologie. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. J.Schubert. G. Berg etc. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă. neo-clasicism. constructivismul. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. 6. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. Apariţia şi evoluţia sonatei. Stravinsky.Bartok. Franck. Mahler.Brahms. impresionism. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. muzica stockhastică. Enescu. sisteme muzicale de sinteză etc.2010 5. verism. H. românească.Mozart. cehă.S.Verdi. B. Schönberg. Strauss. expresionism etc. P. spaniolă. exemple B. Cage ş. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră.van Beethoven. Messiaen. Cristalizarea genului simfonic. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. Evoluţia operei. K. O. bizantine şi apusene. estetica limbajului. Boulez. 6 . reprezentanţi. W. 5620/ 11.I.Bach. reprezentanţi. exemple: 3.a. A. Romantismul . pedagogului în context cultural naţional şi universal. Honneger. nordică. poloneză. simfonismul francez şi austro-german: C.Scarlatti la fii lui J. 8. 9. A. K.

2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. genuri muzicale predilecte (vocal. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. 5.al XX-lea: A. Stroe.11. viaţa concertistică etc.Anexa nr. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. sonata) şi analiza acestora. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. Creatori şi genuri abordate: exemple. exemple. Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. 3. Genurile muzicale: vocale. 5620/ 11. vocal-instrumentale şi opera. variaţiunea. operă) şi compozitori reprezentativi.Vieru. 2 la OMECTS nr. surse de inspiraţie. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. corale. A. fuga. FOLCLOR MUZICAL 1. rondo.evaluare. cicluri curriculare.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale. cu exemplificări. Principalele forme muzicale (lied. Şt.specificitatea acesteia prin: 7 .2010 4. exemple instrumentale. Niculescu. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. IV. Folclorul. structura planului de învăţământ. cameral. Olah. trăsături generale. V. 3. Mijloace artistice. a programelor şcolare. Genuri ocazionale şi neocazionale. 2. curriculum la decizia şcolii.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. exemple 2. exemplificări. I. 6. coral. W. simfonic. Curriculum Naţional: terminologie. Caracteristicile şi analiza acestora .

concursuri etc. a unui instrument muzical. a unui cântec.).2010 • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale. 8 . spectacole ocazionale. exemplu: ritmul. • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală.Proiectarea .11. 5620/ 11. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii. 2 la OMECTS nr.etc.Anexa nr.demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”. cântecul după auz. internet etc) 5. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. 4. audiţie muzicală activă etc . 3. • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. particularităţile de vârstă. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental. măsuri. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj. • clasificarea pe diverse criterii. iniţiere instrumentală. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. video. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic.

geografie. 8. 10. autonome şi creative. 6.2010 • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. • • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii.11. istorie. 9. raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor . reflexive. judeţean. afective. educaţie fizică. locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. naţional.Anexa nr. concurs interşcolar. etc) . arta actorului. internaţional. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev tipuri de relaţii 9 . 5620/ 11. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. educaţie plastică. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • • • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. formarea gândirii critice. demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. 7. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. 2 la OMECTS nr.

Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. până la momentul Ars Antiqua. Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • • • Istoria muzicii universale şi româneşti Forme muzicale Didactica specialităţii. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. missa. caracteristici şi cronologia perioadei.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. motetul. reprezentanţi. Apariţia operei ( dramma per 10 . caracteristici . primele genuri polifonice (conductus.genuri specifice muzicii trubadurilor. 5620/ 11. genuri. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. 2 la OMECTS nr. minnesängerilor (arta cavalerească. cantus gemellus etc). . ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A.ehuri.de la cantus planus.Anexa nr.muzica gregoriană . pastorala etc).11. genuri. importanţă).muzica bizantină . Cultura muzicală a Evului Mediu: . la Şcoala francoflamandă (caracteristici. de la “Ars nova”. 2. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. -muzica laică medievală . I. chansonul francez. liedul german. trouverilor.

context istoric. G. estetica limbajului. Compozitori reprezentativi: C. Haendel. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr.Scarlatti etc. Webern. Cristalizarea genului simfonic. 2 la OMECTS nr.Chopin. expresionism etc. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. G. 11 . 4.Schumann. vodevilul şi opera comică franceză. J. reprezentanţi ai Cameratei florentine. A. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. Berlioz. Evoluţia operei.A. P. J. Honneger. S.van Beethoven. nordică. importanţa temperanţei sonore. 5620/ 11. concerto-grosso. sonata. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă. R. simfonismul francez şi austro-german: C. 3. K. al XIX-lea şi începutul sec. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. caracteristici. cehă. opera engleză The Beggar’s opera). Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. H. A. R. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală.11. Gluck reprezentanţi al genului. Haydn.Mozart.Rameau.Ph.Liszt. românească: caracteristici. A. W. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim.Verdi. Ch. F.Wagner etc. Apariţia şi evoluţia sonatei. A. G.Vivaldi.Anexa nr. Mahler. Strauss.Schubert. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. Haendel. Orff. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. L. ungară. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. A. Berg etc. 7. trăsături generale. impresionism. opera buffă italiană. J.Bach. Bach. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. spaniolă. Franck.Ceaikovski.Bach.S. 5.2010 musica). A. Personalitatea lui J. de la D. poloneză. Romantismul . Debussy.curent artistic şi muzical: cronologie. Fr. Bruckner. W. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. D. verism. importanţa pianului). Fr. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul).Scarlatti la fiii lui J. neo-clasicism. Schönberg. Claudio Monteverdi. 6. Fr.I. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. post-romantism.S. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. R.al XX-lea.Brahms. Purcelle. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec.

cameral. Stockhausen.G.Anexa nr. W. a secolului al XX-lea. 5620/ 11.realitatea românească şi inspiraţia folclorică . Mijloace artistice. Stroe. surse de inspiraţie. Geneza şcolii muzicale naţionale .a.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii. B. importanţa compozitorului.2010 8. muzica stockhastică. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. I. 2. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. Boulez.Bartok. Xenakis. tematici. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. 12 . genuri. locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale. 6. valoare şi kitsch. exemple: 3. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. operă) şi compozitori reprezentativi. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. interpretului. bizantine şi apusene. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. pedagogului în context cultural naţional şi universal. A. Cage ş. reprezentanţi. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. exemple B. Creatori şi genuri abordate: exemple. 2 la OMECTS nr. Biografie şi creaţie. O. viaţa concertistică etc. I. simfonic.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Niculescu. K. Messiaen. . aleatorismul. 4. coral. Şt.factori determinanţi ai identităţii naţionale. genuri muzicale predilecte (vocal.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale.Vieru. sisteme muzicale de sinteză etc. 9. Enescu. Berger. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti.XX: A. constructivismul. Stravinsky. J. Y. Olah. Muzica uşoară. 5. P. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G.11.

2. caracteristicile şi analiza acestora. fuga. rondo. • pregătirea pentru performanţă. 2 la OMECTS nr. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut activitate de învăţare . 13 . organizarea şi îndrumarea studiului individual. 5620/ 11. vocal-instrumentale şi opera. 3. corale. III.Anexa nr. pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public. cu exemple din practica personală. • • • • etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor.Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: • • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple. Curriculum Naţional : terminologie. 2. curriculum la decizia şcolii. cicluri curriculare. a programelor şcolare.Genurile muzicale: vocale. instrumentale. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. structura planurilor de învăţământ. variaţiunea. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. 3. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Principalele forme muzicale (lied.11. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1.2010 II. sonata) şi analiza acestora : exemple. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1.competenţă.

Audiţia muzicală . de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • • • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată.Anexa nr. etc).2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată. exemple demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. • clasificarea pe diverse criterii. cu exemple . artă dramatică etc . 2 la OMECTS nr. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician. educaţie plastică. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. stabilite de programa şcolară. personalităţii etc. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură. istoria artelor. a selectării resurselor cele mai eficiente. 6. • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. 14 .11. a conţinuturilor teoretice etc. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. internet etc) 5. a textului muzical ( structură. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. 4. corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. educaţie vizuală.act de educare a sensibilităţii auditive. 5620/ 11. istorie. scenografie. repertoriul de audiţii muzicale. religie. Metode şi mijloace didactice specifice: • • • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată . prin prisma realizării competenţelor. importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. video. arta costumelor. geografie. mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. afective.

Munteanu. 2005 Alexandrescu. 1999 15 . – Imagine şi sens.elev tipuri de relaţii. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. . 1980 Barbu-Bucur. Muzicală. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. Conservatorul “G. – Ce este talentul?. M. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată. P.11. 1987 (ed. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României. P. Bucureşti. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş). Ed. Bucureşti.vol. 1989 Barta. Ed. Th. D. Curs de teoria muzicii . I. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . • • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie. Ed. T. Muzicală. Bucureşti. 1974 Bentoiu. II. Goergeta. Ed. Ed. 1966 Bejat. Bucureşti. organologie. exemple elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice. Conservatorul “C. 8. Lito. autonome şi creative. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. ediţia á II á. 1982. – Principii de pianistică.Porumbescu”. 1980. Ed.Muzicală. Editura Didactică şi Pedagogică. instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată.2010 7. 1967 Bentoiu. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea.Studii de folcloristică. 2 la OMECTS nr. Avesalon. Gabriela. Bucureşti. S. Dima”. muzicale. 5620/ 11. C.Muzicală.Anexa nr. Editura Kity 1997 Alexandru. I. Bucureşti. Cluj Napoca. Ştiinţifică. Bucureşti.. Lito. reflexive. a II-a revizuită) Bălan. Muzicală. 9. Capodopere enesciene. Bucureşti.

Muzicală. I-V). 1970 Bîrlea. XXI. 1974-1977. Muzicală. Bucureşti. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale.I. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX. Muzicală. Berger. I-II Ed. 2 la OMECTS nr. Academiei de Muzică. Muzicală. Bucureşti. Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I. Bucureşti. 1997 Dediu-Sandu. vol. Ed. III Ciobanu..10 Ciobanu. – Muzica simfonică (vol. Ed. Bucureşti. C.Muzicală. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde. I şi II. 1974-1977. Muzicală. Cui i-e frică de Istoria muzicii?. REF. G. Bucureşti 1970 Berger. Cluj 2005-2006 Brăiloiu. 1992. Ciocan.W. – Moduri şi proporţii.– Cvartetele lui Beethoven. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. Muzicală. 1979. Ed. Muzicală. Bucureşti. Editura Muzicală 1981 Berger. G. Muzicală. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Bucureşti. 1967. Bucureşti. O călătorie prin istoria muzicii. G. 1979 Berger. Muzicală. G. A. Ed. G.W. Studii de etnomizicologie. 1970. E. Ed. 1981. – Fenomenologia experienţei estetice. G. D. 1992 Firca. Bucureşti.Meridiane . Bucureşti. 1981.W. 1986. Bucureşti 1985 Berger. Bucureşti. C. Culegerea si publicarea folclorului..Izvoare ale muzicii româneşti (vol. Muzicală. 1979. C.W. Muzicală. 1965.V). V. Bucureşti. G.P. Armonia tonală.Metode de cercetare a folclorului. Romantismul în muzică vol. T. Gh.W. I.P. Bucureşti. 2007 Cosma. 2002 Denizeau. Ed. Ed. vol. Ed. C. Iaşi.Cluj 2007 Erbiceanu. Ed.11. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici. Berger.. 2000 Diaconu. 1969 Bocşa I. vol. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. Dicteu. Editura Muzicală. – Estetica sonatei clasice.Opere (vol. – Scrisori. Bucureşti. 2007 Ciobanu. D. D. G. A. 1976 Duţică. Analiză muzicală Editura Artes. I .W. 2010 Geantă. Bucureşti. 1988 Ciortea.. Ed. ***. Ed.W. Berger. O. 1971 16 . Muzicală.2010 Berger W.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. G. Berger.. 5620/ 11.. Bucureşti 1976. nr. G. Estetica sonatei clasice. Berger. I. Editura Muzicală 1982 Comişel.Larousse. 1974 Florişteanu-Paron Anca . – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu. E. în: Studii de muzicologie. 1989 Buciu. Bucureşti. M. E. Muzicală. Bîrcă. 1974. Ed. Ed. Ed. I . Folclorul copiilor. Solfegiu. Bucureşti. Ed. Ed. Brumaru A. Universul gândirii polimodale. E.. Editura Muzicală.W. Muzicală. Meridiane. I-II). vol: II. Dima. Muzicală. G. Ed. Bucureşti. Gh. 1900-1930. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G. Comişel.D. 1989. G. Muzicală. Ed. Muzica românească între 1944-2000.V). Bucureşti.I-III.. Boga. D. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră. 1986 Constantinescu. Berger. Bucureşti Cumpătă. Ed. Bucureşti. Bucureşti.Muzicală. – Muzica simfonică (vol. G.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Ed.. G.Anexa nr.D. Ed. W.Didactică şi Pedagogică. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale. Gh. – Manual de vioară. Ed. – Probleme de semiotică muzicală. Bucureşti 1980 Chelaru. Direcţii în muzica românească. Bucureşti. Editura Muzicală. vol. – Estetica sonatei contemporane. . Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie. Bucureşti.. Gh. Muzicală. Ed..W. Bucureşti. Iaşi 2004 Duţică. Ed. Muzicală.Artes. Dima. Bucureşti 1975 Buciu. – Estetica sonatei romantice. 1978. O. 1969.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1983.Doina.. Bucureşti 1984 Dufrene. Manoliu.

Lito Conservatorul George Enescu. Istoria muzicii universale vol. Armonia modală.. V. Ed. E. Ed. Dima. Muzicală.11. – Aşa am devenit pianist.. Ed. A.MediaMusica. Studii de etnomuzicologie Vol. Editura Muzicală. Bucureşti. 1982.Cluj 2005 Grove‘s. Anca: Pagini de educaţie muzicală. Bucureşti 2002 Oprea Gh. Bucureşti. Muzicală Bucureşti. Ed. Ilea. de Muzică. – Dicţionary of Music and musicians.. Muzicală. V.Anexa nr. Ed. 2009 Herman. Didactică şi Pedagogică. Ed. Ed. Ed. 1986 Golea. Bucureşti. Cluj. 1966 Niculescu. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. U. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Dima. – La pian cu Claude Debussy. Bucureşti. Gh. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. V. Moldova. Bucureşti. Ed.M. H.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. – De la Wagner la contemporani.Cluj 2008 Râpă C. Bucureşti. I Trecut şi prezent.. Ed. Cluj-Napoca. 1987. A. 1987 Grazziela G. Bucureşti. Ed. şcoli normale. 1982 Ionescu-Arbore. Cluj-Napoca. Ed. Ed. Ed. 1983 Neuhaus..II Idei de reformă. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde. D. – Vioara şi constructorii ei. Bucureşti.M.MediaMusica. Fundaţia Culturală Română. A. Cluj Napoca. MediaMusica. I-.2010 Gieseking.Muzicală. T. – Interpretul teatrului liric. Ed. W. Ed.– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Bucureşti. V. Sf.Despre arta pianistică. London. 1987 Giuleanu.G. – Pianofortele în oglinda timpului său . – O carte a stilurilor muzicale. 1977 Răducanu. EDP. Iaşi. – Capacităţile semnatice de muzică. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. . I-III. Ed. C. I. St. Bucureşti. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. 1984 Jarda. Muzicală. 1962 Ilea. Dima Cluj Moisescu. R. Pitiş. 1994 Răducanu. Editura MediaMusica. 1968 Minei.. Bucureşti. – Tratat de artă pianistică. Muzicală. Tratat de armonie. Cluj-Napoca. O. si Szenik. Oprea Gh. Z. Dima.. Bucureşti. Curs de folclor . 1996 Iliuţ. Editura Muzicală 2002 Paşcanu. D..MediaMusica. Bucureşti. – Psihologia muziicii (vol. vol. Muzicală. Bucureşti. 1978. T.Curs de folclor. I. – Teoria comportamentului pianistic. Lito Conservatorul „G.. 5620/ 11. I. Iarosevici. T. Muzicală. I. Vol. Gheorghe Vechi. Ed. 2004 Iliuţ. M. 1996 Ionescu.. A. 1980. Muzicală. 2 la OMECTS nr. Bucureşti. Iaşi. G. Nicola. Anca şi Petre. Bucureşti. – Principiile de didactică instrumentală. I. C Teoria Superioară a muzicii vol. Editura Didactică şi Pedagogică. Muzicală. Bucureşti. Univers. 1996 Negrea M.I-II. 1982 Mîrza. 2009 Ştefănescu. – Formele muzicii medievale europene. Editura Muzicală. Bucureşti. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. – Metodica studiului şi predării pianului. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. 1994 Hegyasi. – Ştiinţa textului şi analiza de text. A. Cluj-Napoca. 2009 Long.C.. Ed. – Reflecţii despre muzică. vol I-VI. Editura Muzical. Bucureşti 1958 Nemescu.. 1994 Rîpă.IV. Bucureşti. 2009 Herman. Ed.. I). Ed.Cluj 2000 Szenik. Ed. 1983 Popa. Ed. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. 1997 Minei. Acad. Muzicală. Formele muzicii vechi europene. V. II. 1995-2002 17 .Muzicală.Dima”. Bucureşti. Pitiş. V. Armonia. 1982 Plett. A. Tratat de teoria superioară a muzicii. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi. Blom. Vol. V. 1962 Herman. Herman.

Muzicală. Îndrumar metodic. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă .MediaMusica. 2005 Tatarkiewicz. C. EDP. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului. I . Bucureşti 1995 Călin. S. Repere în neoclasicismul muzical românesc. 2 la OMECTS nr. Dragoş. vol. Polirom. Bucureşti. Ed. vol. Stoianov.Muzicală.. 2003 Timariu. Bucureşti. Tratat de forme şi analize muzicale. C. Carmen. MEC-SNEE.11. M.Anexa nr. Istoria muzicii universale. Bucureşti. D.2010 Stoianov. Lavinia.– Formele muzicale ale barocului (vol. 2005 Stoianov.Didactică şi pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. S. Iaşi. Curs de armonie tonală. Lavinia. Pedagogie şi axiologie. Cluj 1975 Urmă Dem. D. Bucureşti.. Ed. Editura Universităţii Naţionale de Muzică.. 1978 Voiculescu. Ed. Copii excepţionali E. I. 2005 Stoianov. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . 12/1970 Timariu. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2008 Stoianov. Bucureşti. 1998 Cristea.Istoria esteticii.Universităţii din Oradea. S. C. 1970 Brunner.III).. Bucuresti. ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine. 2000. Lavinia. 1977 18 .W . Dicţionar noţional şi terminologic. 1978 Tănăsescu. E. Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea. I-II. Dima. Carmen. Ed.Universităţii din Oradea. 1989 Vasile . 1980 Gârboveanu. Neoclasicism muzical românesc. 5620/ 11. Arta şi stiinţa educaţiei.S. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian. Bucureşti. E. H. Mijloace de educaţie. 2005 Turk. L.Muzicală. Carmen. nr. – Dicţionar de termeni pedagogici. G. Istoria muzicii byzantine vol. Ed. Bucureşti. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. 2007 Cristea. 2009 Coman. EDP. Bucureşti. Fuga în creaţia lui J. Bucureşti.D. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş. Editura Muzicală. 1960-1979. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti. Bucureşti. ediţia a II a. P. Bucuresti. Nica I.S. Editura Interprint 1997 Vieru. Petru. Muzicală. Iaşi.. Teodorescu-Ciocănea.P. Polirom. A – Cartea modurilor. Ed. ediţia a II a. EDP.. Ed. E.-Metode de învăţământ.G. Muzicală Bucureşti. 2007 Creţu. XIX-XX. J. Polifonia secolului XX. Homo ludens .D.. EDP.P. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline. Ed. 1980 Colecţia de manuale alternative. J. – Creaţia muzicală românească.J. Bucureşti. Editura Fundaţia România de Mâine. V. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . Carmen.Bach. M. Sisteme de educaţie muzicală.. I-IV. Editura Fundaţiei România de Mâine.) De Landsheare G. Evaluarea continuă a elevilor E. V. 2004 Toduţă. Vasile.. Meridiane. 2001 Huizinga. Bucureşti. Ed. Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. Ed.P. 2005 Voiculescu. Istoria muzicii româneşti.V. EDP Bucureşti 1970 Călin. Ed. 1994 Chircev. Marinescu Mihaela. – Pentru o teorie a instruirii. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. Revista “Muzica”. Vasile. Dr. Pianistica modernă. clasele V-XII Coman. Bucureşti. Managementul lecţiei. Bucureşti.. 1999 (I. Ed. 1981 Geissler. T. Univers. Coman.. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. 1996 Cristea. Z. sec. Bucureşti 1995 Bogdan. Curriculum diferenţiat şi personalizat.D. 2009 Cerghit. I Conservatorul Gh. – Procesul instructiv – educativ EDP.

Descriptori de performanţă. (coord). Bucureşti. Fundaţia România de Mâine. 1999 Munteanu. 2 la OMECTS nr. Bucureşti 1983 Munteanu. Sisteme de educaţie muzicală. Iacob Aurelia. 1-2. 1968 Piaget. Gabriela. Bucureşti..Previziune şi control în procesul didactic. 1997 Munteanu. Bucuresti. E. 1982 Ionescu. Cântece pentru preşcolari. Borzea Viorel. Psihologia copilului. Jean. (coord). Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Bucureşti. 1988 Lupu.2010 Ilea. M. Bucuresti. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. EDP. Educaţia muzicală Ed. A. EDP. 1995 Preda. Aldea Georgeta.-Eficienţa instruirii. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. G. 1995 Radu. 2008 Munteanu. 1996 Lupu. 1995 Ionescu..Metode şi tehnici de învăţare eficientă. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale.Mihăieşti. Iaşi. Al. Dacia. I. Psihologia muzicii Ed. V. Pedagogia şcolară contemporană. Bucureşti.P. I. Muzicală. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. Ed. 1999 Lupu.1998. Polirom. 5620/ 11. EDP. Dacia. Cluj. – Didactica modernă. 1995 xxx-Psihopedagogie. Gorgăneanu. Cluj. G. Bucureşti. Bucureşti. I. Învăţarea şcolară Rev. Iaşi 2000 Ivăşcanu. Principii de docimologie. Bucureşti. 1975 Lupu. Ed. 1999 Radu. Iaşi. UBB. Ed. 1998 Stanciu.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu. Bucureşti 1980 Planchard. Anca(coordonator).. A. Evaluarea în învăţământul primar. Editura Litera Internaţional. Bucuresti 1997 Munteanu. Spiru Haret. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele.Didactica modernă. E. Dacia Silverstone.P. Jean.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. Bucureşti. E. Bucureşti.1979 Iucu R. Ed.Anexa nr. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte. M. 2001 Radu.-Experienţa didactică şi creativitate. T.Gabriela. A. Polirom. 1998 Landsherre. EDP.a. Bucureşti 2008 Neacşu.11. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. Editura Muzicală. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire. Ed. Editura Tribuna Învăţământului. Oprea Gabriel. De la didactică la educaţia muzicală Ed. Didactica educaţiei muzicale. Gabriela. ”Învăţământul primar” nr. 1984 Ionescu. 2008 Ministerul Educaţiei. Editura Sigma.Bucureşti 1978 Joiţa. 1990 Pavelcu. V. C-tin. Jean.Evaluarea procesului de învăţământ. Daniela. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici. Ed. Cluj. C-tin. . Ed. E. Modele de educaţie muzicală. Caraman Fotea.Gabriela. A. Editura Fundaţia România de Mâine. Lucia Crinela. Cluj. Bucureşti. Bucureşti.-Televiziunea în viaţa cotidiană. ediţia á II á . J. Banciu Gabriel. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. EDP. Ed. Sandu Eugen Dicţionar universal de muzică. Racu Nicolae. Editura Fundaţia Romania de Mâine.Managementul şi gestiunea clasei de elevi.D. Dacia. şi Dogaru. ş. Militară. R. Bucureşti 2002. Muzicală.D.. Fundaţia Romania de Mâine. Curriculum Naţional. Educarea auzului muzical dificil.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic. Bucureşti 1992 Popescu. I. Iaşi. Ed. Capşa Teodorina. Ed. Polirom.Sigma. 1999 19 . M. Bucureşti..Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu. Stăneţi Mihaela . Jean. Metodică pentru şcoli normale. EDP. Bucureşti..

11. Metodica educaţiei muzicale.2001 Strungă.consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea . 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ. EDP. VI. Bucureşti.. EDP. 5620/ 11. Pagini din istoria muzicii româneşti.Severin 20 . Vasile. Evaluarea şcolară. 2 la OMECTS nr. Bucureşti . vol. Bucureşti. Prognosis. 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. Vasile. Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru. MEN. Editura muzicală .Anexa nr. ediţia a II a Editura Muzicală. valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu . Prefaţa la George Breazul.2010 Stoica A. C. programe şcolare. Bucureşti 2003 Vasile.P.D. Bucureşti . Timişoara 1999 Vasile.-(coord. Vasile.)Evaluarea curentă şi examenele. Editura de Vest. Bucureşti. 1979 Zoicaş-Toma. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma. Ghid pentru profesori. Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti. 1995 Vasile. programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare.inspector de specialitate ISJ Caraş . L. Ed. L. Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.