Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE /REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

- Bucureşti 2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic); b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate. Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată. Prezenta programă urmăreşte: -consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată; -actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate; -corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare ; -aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;

2

5620/ 11. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. prin proiectare structurată. având o atitudine reflexivă asupra muzicii.Anexa nr. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale. 3 .11. • să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă.evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate.2010 -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. să motiveze adecvat cu • • elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. în perspectivă intra şi interdisciplinară. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului. să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi.învăţare. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. ca alternative la manifestările de tip kitch. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei. 2 la OMECTS nr.

2010 • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: . -moduri populare românesti. Sistemul modal: caracteristici. -moduri cu traspoziţie limitată.Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive. exemple. pentacordice. -scări hexacordice. -exemple din literatura muzicală.Sistemul tonal funcţional: . -scări heptacordice. 5. 4. 4 .11. 5620/ 11. 3. clasificare în diverse culturi muzicale.caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. Didactica specialităţii.Intervale muzicale: clasificare. exemple din literatura muzicală. Folclor muzical. EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • • • • • Teoria muzicii. -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale. Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi genuri muzicale. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă.scări prepentatonice: -scări pentatonice. -sisteme ritmice şi metro-ritmice .Anexa nr. Sunetul muzical şi calităţile lui. 2 la OMECTS nr. Teoria muzicii 1. I. 2.

reprezentanţi ai Cameratei florentine. Fr. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. de la “Ars nova”. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă. importanţa temperanţei sonore. 2 la OMECTS nr. primele genuri polifonice (conductus. reprezentanţi. 5620/ 11.muzica gregoriană . 4. sonata. opera engleză The Beggar’s opera). -muzica laică medievală . genuri. Claudio Monteverdi. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. importanţă). Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj.ehuri.muzica bizantină . trouverilor.S. opera buffă italiană. Personalitatea lui J. Fr.de la cantus planus. pastorala etc).raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. caracteristici şi cronologia perioadei. Bach. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. exemplificări. II. caracteristici. până la momentul Ars Antiqua. missa. Purcelle. genuri. W. Ch. la Şcoala francoflamandă (caracteristici. Cultura muzicală a Evului Mediu: . D. Haendel. 5 .Scarlatti etc. J.Anexa nr. S. minnesängerilor (arta cavalerească. 2. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. motetul. concerto-grosso.Bach.Vivaldi. Haendel.11. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. .Rameau. chansonul francez. . 3.genuri specifice muzicii trubadurilor.Ph. context istoric. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. vodevilul şi opera comică franceză. caracteristici . creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. 7.2010 . 6. liedul german. -exemplificări. Gluck reprezentanţi al genului. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. cantus gemellus etc). Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. G. Apariţia operei ( dramma per musica). conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. J.modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX.

K. W. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G.Verdi.Mozart.van Beethoven. Strauss. R. Honneger.Schubert. Premise ale apariţiei clasicismului muzical.Schumann. Fr. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). Messiaen. 9. Cristalizarea genului simfonic. spaniolă.Ceaikovski.Brahms. Boulez.a. Enescu. R. valoare şi kitsch.al XX-lea. 8. Berlioz. Apariţia şi evoluţia sonatei. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. trăsături generale. Bruckner. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. I. 5620/ 11. exemple B. Mahler. Schönberg. B. impresionism. Stravinsky.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. verism. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici. exemple: 3. muzica stockhastică. 2 la OMECTS nr.11.Scarlatti la fii lui J. românească. A. simfonismul francez şi austro-german: C. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. Stockhausen. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. J. A. Evoluţia operei. reprezentanţi. A.Chopin. genuri. aleatorismul. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă. 6 . Xenakis. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. caracteristici. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. Biografie şi creaţie. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. expresionism etc. Y. neo-clasicism.Anexa nr.Bartok. 2.Liszt. Berg etc. Muzica uşoară a secolului al XX-lea. sisteme muzicale de sinteză etc. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. Haydn. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. Webern. P. al XIX-lea şi începutul sec. estetica limbajului. F.I. K.curent artistic şi muzical: cronologie.S. Debussy. interpretului.2010 5. de la D. A. A. P. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. pedagogului în context cultural naţional şi universal. nordică. Compozitori reprezentativi: C. O. L. importanţa pianului). G. J. Orff. 7. H. ungară. constructivismul. Franck. bizantine şi apusene. cehă. reprezentanţi. post-romantism. tematici. G. poloneză. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”.A. 6. A. importanţa compozitorului. R.Bach. Romantismul .Wagner etc. Cage ş.

surse de inspiraţie. Olah. IV. Folclorul. rondo.2010 4. 2.specificitatea acesteia prin: 7 . Genurile muzicale: vocale. Şt.al XX-lea: A. FOLCLOR MUZICAL 1. Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. Principalele forme muzicale (lied. operă) şi compozitori reprezentativi. 5620/ 11. 2.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. Mijloace artistice. fuga. cicluri curriculare. curriculum la decizia şcolii. cu exemplificări. W. Caracteristicile şi analiza acestora . Creatori şi genuri abordate: exemple. exemple instrumentale. trăsături generale. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. genuri muzicale predilecte (vocal. A. Curriculum Naţional: terminologie.Anexa nr. viaţa concertistică etc. exemplificări. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. 5. exemple 2. Genuri ocazionale şi neocazionale. 3. simfonic. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. sonata) şi analiza acestora. Niculescu. I. structura planului de învăţământ. vocal-instrumentale şi opera. cameral. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. V. a programelor şcolare. coral. Stroe. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. variaţiunea. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. exemple.Vieru. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. 6. corale. 2 la OMECTS nr. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale.evaluare.11. 3.

Proiectarea . video. exemplu: ritmul.Anexa nr. măsuri. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. 2 la OMECTS nr. iniţiere instrumentală.2010 • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia. 5620/ 11. 3.demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii.11. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj. particularităţile de vârstă. • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. 4. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic. spectacole ocazionale. a unui instrument muzical. • clasificarea pe diverse criterii. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. cântecul după auz. a unui cântec. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental. internet etc) 5.etc. 8 .). conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare. audiţie muzicală activă etc . • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. concursuri etc.

formarea gândirii critice. 5620/ 11. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. judeţean. 8. naţional. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. • • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive. arta actorului. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • • • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. afective. etc) . raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor . reflexive. autonome şi creative.Anexa nr. educaţie plastică. istorie.11. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. geografie. concurs interşcolar. 7. internaţional. 6. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. 9. 10.2010 • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. 2 la OMECTS nr. demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. educaţie fizică. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev tipuri de relaţii 9 .

pastorala etc).Anexa nr. importanţă).muzica gregoriană .11. cantus gemellus etc).muzica bizantină . ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. 5620/ 11. chansonul francez. I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • • • Istoria muzicii universale şi româneşti Forme muzicale Didactica specialităţii. până la momentul Ars Antiqua. 2 la OMECTS nr. liedul german. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. . -muzica laică medievală . caracteristici .ehuri. de la “Ars nova”. caracteristici şi cronologia perioadei. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. reprezentanţi. Apariţia operei ( dramma per 10 .genuri specifice muzicii trubadurilor. la Şcoala francoflamandă (caracteristici.de la cantus planus. minnesängerilor (arta cavalerească. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. Cultura muzicală a Evului Mediu: . trouverilor. missa. genuri. motetul. primele genuri polifonice (conductus. 2. genuri.

R.Bach. Haendel. Haydn. Mahler. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). P. Honneger. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. simfonismul francez şi austro-german: C. G. 4. de la D. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. Bruckner. W. Bach.Ceaikovski. opera engleză The Beggar’s opera). Apariţia şi evoluţia sonatei. Romantismul . Haendel. concerto-grosso. verism. 5620/ 11. 7.2010 musica). neo-clasicism. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. A. Purcelle. 5. trăsături generale. vodevilul şi opera comică franceză.Wagner etc. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim.al XX-lea. G. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. Franck. R.Schubert. Personalitatea lui J. Berg etc. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. cehă. impresionism. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. Ch. reprezentanţi ai Cameratei florentine. W.S. ungară. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. nordică. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa.S. 3.Liszt.A. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă. Fr. estetica limbajului. R. Orff. post-romantism. importanţa pianului). J. Webern. D. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. românească: caracteristici. A. G.Anexa nr.I. Evoluţia operei. Berlioz.Mozart. 11 .Ph.Schumann. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. S. spaniolă. Claudio Monteverdi.Vivaldi. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi.Bach. Fr. A. K.11. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G.Verdi. 6. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. Schönberg. A. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr.Scarlatti etc. caracteristici. opera buffă italiană. expresionism etc. importanţa temperanţei sonore.Rameau.van Beethoven. A. Strauss. Fr.Chopin. L. Compozitori reprezentativi: C. F. A. H. context istoric. J. poloneză. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră.Scarlatti la fiii lui J. Gluck reprezentanţi al genului. al XIX-lea şi începutul sec. sonata.curent artistic şi muzical: cronologie. Cristalizarea genului simfonic. 2 la OMECTS nr. J. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Debussy.Brahms.

locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale. surse de inspiraţie. Olah. Creatori şi genuri abordate: exemple.realitatea românească şi inspiraţia folclorică . Berger.Anexa nr. 2 la OMECTS nr. Geneza şcolii muzicale naţionale . Biografie şi creaţie. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. 4. genuri muzicale predilecte (vocal. Enescu. pedagogului în context cultural naţional şi universal. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale. Niculescu. 9. 12 . B.XX: A. operă) şi compozitori reprezentativi. Muzica uşoară. J. aleatorismul. . Messiaen. 2. Şt.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. genuri. Xenakis. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. coral. Stravinsky. sisteme muzicale de sinteză etc.Bartok. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. importanţa compozitorului. Stroe.a. simfonic. O. 6.11. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. viaţa concertistică etc. a secolului al XX-lea. 5.factori determinanţi ai identităţii naţionale.Vieru.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii.2010 8. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. valoare şi kitsch. Y. bizantine şi apusene. Cage ş. interpretului. constructivismul. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. Boulez. K. A. reprezentanţi. I. 5620/ 11. P. Mijloace artistice. exemple B. Stockhausen. W. exemple: 3. I. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti. tematici.G. muzica stockhastică. cameral.

a programelor şcolare. fuga. 2. Curriculum Naţional : terminologie. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1.2010 II.Genurile muzicale: vocale. instrumentale. 5620/ 11.Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: • • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. vocal-instrumentale şi opera. rondo. curriculum la decizia şcolii. organizarea şi îndrumarea studiului individual. 2. cu exemple din practica personală. structura planurilor de învăţământ. corale. formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. sonata) şi analiza acestora : exemple. variaţiunea. cicluri curriculare. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare.11. 13 . • • • • etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut activitate de învăţare . • pregătirea pentru performanţă.competenţă. Principalele forme muzicale (lied. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. 2 la OMECTS nr. caracteristicile şi analiza acestora. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. 3. pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public.Anexa nr. III. 3.

cu exemple .act de educare a sensibilităţii auditive. corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. prin prisma realizării competenţelor. a textului muzical ( structură. exemple demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. scenografie. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. religie. stabilite de programa şcolară. importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. 14 . 2 la OMECTS nr. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. afective. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • • • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată. 5620/ 11. istoria artelor. internet etc) 5. personalităţii etc. 4. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură. artă dramatică etc . a selectării resurselor cele mai eficiente. mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician. istorie. repertoriul de audiţii muzicale. video.11.2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată. Audiţia muzicală . conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. arta costumelor. 6. geografie.Anexa nr. educaţie vizuală. educaţie plastică. • clasificarea pe diverse criterii. Metode şi mijloace didactice specifice: • • • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată . etc). a conţinuturilor teoretice etc. • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii.

. Bucureşti. 5620/ 11. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş).Muzicală. 2 la OMECTS nr. I. P. 8. reflexive. Conservatorul “G. . Muzicală. S. Ştiinţifică. Bucureşti. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. Lito. autonome şi creative. Ed. 1980.Porumbescu”. Ed. Ed. Cluj Napoca. Lito. – Principii de pianistică. 1999 15 . Bucureşti. • • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală.Muzicală. D. 1967 Bentoiu. Dima”. Bucureşti. Muzicală. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . Curs de teoria muzicii . Conservatorul “C.Studii de folcloristică. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. Bucureşti. Ed.Anexa nr. Ed. Capodopere enesciene. 9. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. Avesalon. Bucureşti. exemple elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice. Goergeta. – Ce este talentul?. Editura Kity 1997 Alexandru. 1966 Bejat. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea.2010 7. instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată. 1974 Bentoiu. C. Muzicală. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie. Bucureşti. M. Munteanu. 1980 Barbu-Bucur. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României. 2005 Alexandrescu. a II-a revizuită) Bălan. organologie. 1989 Barta. Gabriela. T. muzicale. 1987 (ed. Ed.vol. Editura Didactică şi Pedagogică. I. – Imagine şi sens. 1982. II. P. Bucureşti. Th.elev tipuri de relaţii.11. ediţia á II á.

Berger. Bucureşti. Bucureşti 1975 Buciu. Folclorul copiilor. Ciocan. E. 1986.I. Bîrcă. Bucureşti. T. Berger.Cluj 2007 Erbiceanu. 1992 Firca. 1981. 2007 Ciobanu. M. Bucureşti. Bucureşti. Muzicală. Universul gândirii polimodale. Iaşi 2004 Duţică. Muzicală.. O. C.W. O călătorie prin istoria muzicii. Editura Muzicală 1981 Berger. Dicteu. Boga. G. 1969 Bocşa I. Bucureşti 1980 Chelaru. Estetica sonatei clasice. – Probleme de semiotică muzicală. I. vol. G. Bucureşti.. G. I. E.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală .Metode de cercetare a folclorului. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie. 5620/ 11.D. 1974 Florişteanu-Paron Anca .P. 1986 Constantinescu. REF. Muzicală.Larousse. Bucureşti. Culegerea si publicarea folclorului.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. Brumaru A. – Fenomenologia experienţei estetice. 1978.W. D. Ed.Muzicală. V. Muzicală. Gh. Editura Muzicală 1982 Comişel. Analiză muzicală Editura Artes.W. D. Muzicală. vol: II. Editura Muzicală. Bucureşti. Editura Muzicală. G. Ed. I-V). Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I. Gh.. Ed. Ed.. Ed.Didactică şi Pedagogică. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde. nr. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu.V). Ed. G. Bucureşti.I-III. Bucureşti 1984 Dufrene. C.Artes. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale. Ed. Academiei de Muzică. Berger. Bucureşti.Doina. Ed. Dima. Muzicală. Berger. Solfegiu. în: Studii de muzicologie. Bucureşti. Ed. Muzicală. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Armonia tonală. Cluj 2005-2006 Brăiloiu. Bucureşti. Muzicală.W. 2010 Geantă. Ed. Bucureşti 1970 Berger. 1989. 1979. G. C. Bucureşti. 1971 16 . vol. G. 1974-1977.W. 1988 Ciortea. Cui i-e frică de Istoria muzicii?. Gh.W. Bucureşti. Ed. Muzicală. Meridiane. . – Sistematizare în predarea scrierii muzicale. Gh. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. O. I .. Ed. Bucureşti. Bucureşti. G. C. A. G.Muzicală. vol. Ed.. G. – Muzica simfonică (vol. – Muzica simfonică (vol..Anexa nr.. Muzicală. 1970. 1969. Ed. Comişel. Direcţii în muzica românească.W. 1965. A.Opere (vol.P. E. Bucureşti. 1974-1977. 1979 Berger.– Cvartetele lui Beethoven. 2002 Denizeau. D. Manoliu. Bucureşti..10 Ciobanu. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX. 1967. G. Ed. Muzicală. XXI. 1976 Duţică. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. Bucureşti. Muzicală. Dima. 1970 Bîrlea. Ed. Ed. Editura Muzicală. I-II Ed. 1997 Dediu-Sandu. G. 2007 Cosma. G. Bucureşti. ***. D. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. Studii de etnomizicologie. Muzicală.. Muzicală. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Berger. Muzica românească între 1944-2000. 1989 Buciu. – Manual de vioară. 2000 Diaconu. Muzicală. Muzicală. Ed. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici. Bucureşti. E. – Estetica sonatei contemporane. vol. 1900-1930. Muzicală. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Muzicală. Ed. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră.11. Ed.. III Ciobanu. Bucureşti 1976.V). Bucureşti. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Meridiane . Romantismul în muzică vol. I şi II. G. – Moduri şi proporţii. – Scrisori. 1981. Berger. I . 1974. W. Bucureşti. Ed.Izvoare ale muzicii româneşti (vol. Ed.D. I-II). 1979. – Estetica sonatei clasice. Bucureşti. 1983. – Estetica sonatei romantice. Ed. Ed. 2 la OMECTS nr.W.. Bucureşti 1985 Berger. Iaşi. 1992.2010 Berger W.W. Bucureşti Cumpătă.

2010 Gieseking.M. A. Pitiş. Dima. Z. Muzicală. Bucureşti. de Muzică.Dima”. 2009 Long. 1994 Răducanu. D. I. Bucureşti 2002 Oprea Gh. 1982 Plett. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. 2 la OMECTS nr. Bucureşti. London. Cluj-Napoca. Bucureşti 1958 Nemescu. Dima. Ed. T. Fundaţia Culturală Română. V. Ed. I-.. Bucureşti.– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Bucureşti. Bucureşti. Ed. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde. Bucureşti. Ed.. A. Ed. Cluj-Napoca. Muzicală. Bucureşti. – De la Wagner la contemporani. – Teoria comportamentului pianistic. – Pianofortele în oglinda timpului său . I. Bucureşti. Muzicală. Ed. Editura MediaMusica. Bucureşti. I. M. – Reflecţii despre muzică. Ed. 1983 Neuhaus. Ed. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. V. EDP. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. 1977 Răducanu. Ed. Pitiş. 1978. Ed. C Teoria Superioară a muzicii vol. – Metodica studiului şi predării pianului. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. R. – Ştiinţa textului şi analiza de text. Lito Conservatorul „G. O.I-II. Ed.. V. H. C.. Muzicală. 1995-2002 17 . Bucureşti. Sf. U. Moldova. Ed. Editura Muzicală.Muzicală. Cluj Napoca. şcoli normale. V. Bucureşti. 1987 Giuleanu. V. A. – Principiile de didactică instrumentală. Ed. Nicola.. Ed. – Capacităţile semnatice de muzică.. Iaşi.MediaMusica. 1986 Golea. Tratat de teoria superioară a muzicii.Anexa nr. St. 2009 Ştefănescu.Despre arta pianistică. Muzicală. – Psihologia muziicii (vol. 1966 Niculescu. Ilea. Iaşi. Editura Muzical.. Ed. Cluj. Anca şi Petre. 1996 Ionescu. V. Iarosevici. D. W. Curs de folclor .. 1982 Mîrza. 1984 Jarda. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. A. Tratat de armonie.. Armonia modală. I Trecut şi prezent. Bucureşti.Cluj 2000 Szenik. Ed. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.MediaMusica. T. Vol. Lito Conservatorul George Enescu. 1996 Iliuţ. Bucureşti. Vol. Ed. vol.. I). 2009 Herman. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh.. Anca: Pagini de educaţie muzicală. – Vioara şi constructorii ei. – O carte a stilurilor muzicale. Formele muzicii vechi europene. Cluj-Napoca. II. – Aşa am devenit pianist. I. Oprea Gh. si Szenik. Dima. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. T. Acad. – Interpretul teatrului liric. V. 1994 Hegyasi. Bucureşti. – Tratat de artă pianistică. Ed. Gh. Muzicală. A. Muzicală. 1987 Grazziela G. A.II Idei de reformă. I. 1996 Negrea M. Bucureşti. 1997 Minei. Ed. 1987. Bucureşti. – Formele muzicii medievale europene. Gheorghe Vechi.MediaMusica. Ed. – La pian cu Claude Debussy. Bucureşti. Muzicală Bucureşti. 1994 Rîpă. MediaMusica. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. 2004 Iliuţ. Editura Muzicală. Istoria muzicii universale vol. 1968 Minei. Didactică şi Pedagogică.M. Cluj-Napoca. Muzicală. G. 1962 Herman. Ed. 1982. Univers.11. .. Studii de etnomuzicologie Vol. Bucureşti.Muzicală. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Herman. Muzicală.Curs de folclor. 2009 Herman. – Dicţionary of Music and musicians. E. Bucureşti. I-III.. 1983 Popa.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Editura Muzicală 2002 Paşcanu. Blom. vol I-VI.IV. 1962 Ilea. Ed. 1982 Ionescu-Arbore.G. Dima Cluj Moisescu.C. 1980. Bucureşti.Cluj 2005 Grove‘s. 5620/ 11. Armonia.Cluj 2008 Râpă C. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi.

I . Ed. Bucureşti.Anexa nr. Editura Muzicală. I-II... 2008 Stoianov. Vasile. 2009 Cerghit. Univers. Curriculum diferenţiat şi personalizat. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian.S.Bach. I. Lavinia. 1980 Colecţia de manuale alternative. Copii excepţionali E.G. Ed. S. C. Dr. 2003 Timariu. Carmen. 2004 Toduţă. 1978 Tănăsescu. Bucureşti. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. ediţia a II a. Lavinia. Pianistica modernă. 1994 Chircev. 1989 Vasile .Universităţii din Oradea. Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. Bucuresti. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului. Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. Meridiane. EDP. S. Bucureşti.MediaMusica. D.Istoria esteticii. 2005 Stoianov.Muzicală. clasele V-XII Coman. Mijloace de educaţie.. Tratat de forme şi analize muzicale. Bucureşti. XIX-XX. D. 2001 Huizinga. EDP. Evaluarea continuă a elevilor E.Muzicală. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Dima. Bucureşti 1995 Bogdan. Carmen.2010 Stoianov. Neoclasicism muzical românesc. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline. Ed. ediţia a II a. I-IV. Ed. Istoria muzicii byzantine vol. 2 la OMECTS nr. EDP Bucureşti 1970 Călin. Marinescu Mihaela. Teodorescu-Ciocănea. Bucureşti. Bucureşti. 2007 Creţu. Ed. Vasile. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă . J. vol. Pedagogie şi axiologie. Ed.W . M. vol. Îndrumar metodic. Bucureşti. Polifonia secolului XX. Editura Interprint 1997 Vieru. Istoria muzicii româneşti. 2005 Turk. L.Universităţii din Oradea..V. – Pentru o teorie a instruirii. Dragoş. A – Cartea modurilor.. 2000.III).D. Carmen. Homo ludens . MEC-SNEE.. Iaşi. Bucuresti. Editura Fundaţia România de Mâine.– Formele muzicale ale barocului (vol. Bucureşti. Bucureşti... M. Managementul lecţiei. Polirom.) De Landsheare G. ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine. Petru. Coman. Revista “Muzica”. V. Z. E. Ed. G. Polirom. Dicţionar noţional şi terminologic. Ed. 5620/ 11. 12/1970 Timariu. E. Bucureşti. Bucureşti. – Creaţia muzicală românească. C.J. 1980 Gârboveanu. Istoria muzicii universale. Cluj 1975 Urmă Dem. 1996 Cristea. 1970 Brunner. Carmen. 2009 Coman. I Conservatorul Gh.D. Editura Fundaţiei România de Mâine. EDP. Ed. 2005 Stoianov. – Procesul instructiv – educativ EDP. 1960-1979.. 1981 Geissler. T.D. – Dicţionar de termeni pedagogici.. Fuga în creaţia lui J. 1978 Voiculescu. Sisteme de educaţie muzicală. Bucureşti. V. Ed.P. Bucureşti 1995 Călin. Stoianov. C. EDP. Muzicală.. J. sec. Bucureşti. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. P. Repere în neoclasicismul muzical românesc. Arta şi stiinţa educaţiei. 1999 (I. Ed. H. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş.S.Muzicală. S. 1977 18 . 2007 Cristea. 1998 Cristea. E.11. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Curs de armonie tonală. Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . Ed. nr. Lavinia.P.-Metode de învăţământ. 2005 Voiculescu. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti.Didactică şi pedagogică. 2005 Tatarkiewicz. Muzicală Bucureşti. Nica I.P.

Dacia. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire. Bucuresti. Gorgăneanu. EDP. E. Militară. Gabriela.1979 Iucu R. Bucureşti 1992 Popescu. Bucureşti.Gabriela. Ed.Mihăieşti. 1995 Preda. (coord). Editura Litera Internaţional. Daniela. 2008 Ministerul Educaţiei. 1968 Piaget. Sandu Eugen Dicţionar universal de muzică.-Experienţa didactică şi creativitate. I. 1-2. Polirom. Bucureşti 1980 Planchard. Caraman Fotea. 1984 Ionescu.-Televiziunea în viaţa cotidiană. Învăţarea şcolară Rev. Gabriela. Bucureşti. Bucureşti.. M. Ed. Evaluarea în învăţământul primar. 5620/ 11. Bucureşti.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici. 1995 xxx-Psihopedagogie. EDP. UBB. Psihologia copilului.Managementul şi gestiunea clasei de elevi.-Eficienţa instruirii. G. ediţia á II á . 1996 Lupu.Bucureşti 1978 Joiţa. 1975 Lupu. I. 1998 Stanciu. Cluj. Ed. Muzicală. Al. Descriptori de performanţă. A. 2001 Radu.. Bucureşti. EDP. R. Dacia. Bucuresti. Aldea Georgeta. Fundaţia România de Mâine.1998. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte.P. Ed. Iaşi.a. Polirom. Bucureşti. Editura Muzicală.D. Oprea Gabriel.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic. M.. E. Bucureşti 2008 Neacşu. ”Învăţământul primar” nr. 1999 Munteanu.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu. Bucureşti 2002. 1990 Pavelcu.11. Principii de docimologie. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. Fundaţia Romania de Mâine. EDP. 1999 19 .D. Metodică pentru şcoli normale. Sisteme de educaţie muzicală. Cluj. Iaşi. Stăneţi Mihaela . şi Dogaru. Bucureşti. Educaţia muzicală Ed. Borzea Viorel. Curriculum Naţional. Jean. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. Didactica educaţiei muzicale. V. Iacob Aurelia. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. Modele de educaţie muzicală. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu. J.Evaluarea procesului de învăţământ.Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Ed. 1999 Lupu. Jean.Didactica modernă. De la didactică la educaţia muzicală Ed. EDP. Ed. 2 la OMECTS nr. Bucureşti 1983 Munteanu. Editura Tribuna Învăţământului. Jean. M. Ed. Bucuresti 1997 Munteanu. ş. V. (coord). Polirom. Editura Sigma. Iaşi. Lucia Crinela. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. Bucureşti. I. 1995 Radu. A. Iaşi 2000 Ivăşcanu. Bucureşti.2010 Ilea. Dacia Silverstone. Spiru Haret. Cluj. Pedagogia şcolară contemporană. . Bucureşti. I. Cluj. Ed.. Psihologia muzicii Ed.Previziune şi control în procesul didactic. E. 1995 Ionescu. 1982 Ionescu. Bucureşti. Educarea auzului muzical dificil.Anexa nr. Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Ed. Jean.Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu. EDP. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. E. Cântece pentru preşcolari. Editura Fundaţia România de Mâine.. Ed.Sigma. 1998 Landsherre. A. C-tin. Banciu Gabriel. Anca(coordonator). Dacia. 1999 Radu. G. Muzicală. Racu Nicolae. 1997 Munteanu. A. 2008 Munteanu. – Didactica modernă. Bucureşti.. 1988 Lupu. Capşa Teodorina. C-tin.P. Bucureşti. T.Gabriela.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale. Editura Fundaţia Romania de Mâine.

programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare. 5620/ 11. Ed. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma. Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti. MEN. Bucureşti. EDP.P.2010 Stoica A.-(coord.. Timişoara 1999 Vasile. VI. 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. 1979 Zoicaş-Toma. Prognosis. Metodica educaţiei muzicale.11. programe şcolare. Vasile. Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E. Bucureşti. Prefaţa la George Breazul. 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ.Severin 20 . EDP.D. Bucureşti . Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru. Bucureşti 2003 Vasile.consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea . Evaluarea şcolară. Ghid pentru profesori. Bucureşti. Editura de Vest. Vasile.Anexa nr. L. valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu . vol. 2 la OMECTS nr. L. Pagini din istoria muzicii româneşti.2001 Strungă. Editura muzicală . Bucureşti . 1995 Vasile. C.inspector de specialitate ISJ Caraş . Vasile. ediţia a II a Editura Muzicală.)Evaluarea curentă şi examenele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful