Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE /REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

- Bucureşti 2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic); b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate. Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată. Prezenta programă urmăreşte: -consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată; -actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate; -corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare ; -aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;

2

Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. • să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative. să motiveze adecvat cu • • elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. prin proiectare structurată. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.Anexa nr.11. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice.învăţare.evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate. să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. 3 . în perspectivă intra şi interdisciplinară. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare. ca alternative la manifestările de tip kitch. 2 la OMECTS nr. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. având o atitudine reflexivă asupra muzicii. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă. 5620/ 11.2010 -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi. • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei.

5. pentacordice. 2. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă. 4 . posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: . EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • • • • • Teoria muzicii. Sistemul modal: caracteristici. -exemple din literatura muzicală. -moduri cu traspoziţie limitată.scări prepentatonice: -scări pentatonice. -moduri populare românesti. Didactica specialităţii. 2 la OMECTS nr. Folclor muzical.2010 • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. clasificare în diverse culturi muzicale. 4. Teoria muzicii 1.11. Sunetul muzical şi calităţile lui. -sisteme ritmice şi metro-ritmice .Intervale muzicale: clasificare. 3. exemple din literatura muzicală. -scări hexacordice. -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale.Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive. I. exemple.Anexa nr. Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi genuri muzicale.caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. -scări heptacordice.Sistemul tonal funcţional: . 5620/ 11.

liedul german. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1.Scarlatti etc. Gluck reprezentanţi al genului. minnesängerilor (arta cavalerească. chansonul francez. genuri. Ch. Bach.raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. II. genuri. G. caracteristici. caracteristici şi cronologia perioadei. 5 . Claudio Monteverdi. context istoric. importanţa temperanţei sonore. concerto-grosso. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. trouverilor. Cultura muzicală a Evului Mediu: . primele genuri polifonice (conductus. de la “Ars nova”. .S.muzica bizantină . Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. 2.genuri specifice muzicii trubadurilor. . 6. cantus gemellus etc). Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. -muzica laică medievală .modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX. Personalitatea lui J. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj.Rameau. Haendel.11. 3. motetul.ehuri. 5620/ 11. reprezentanţi ai Cameratei florentine. vodevilul şi opera comică franceză.muzica gregoriană . reprezentanţi. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă. Haendel. Apariţia operei ( dramma per musica). până la momentul Ars Antiqua. W. Purcelle. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. importanţă). J. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. opera buffă italiană.2010 . Fr. 2 la OMECTS nr.Anexa nr. pastorala etc). opera engleză The Beggar’s opera). conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. Fr. 7. D. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. la Şcoala francoflamandă (caracteristici.Vivaldi. -exemplificări. 4. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. sonata. J. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală.Bach. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. caracteristici . creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita.Ph. exemplificări. missa.de la cantus planus. S.

Berlioz.Anexa nr. J. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. pedagogului în context cultural naţional şi universal. aleatorismul. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici. impresionism. interpretului. A. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. neo-clasicism. 7. Berg etc. trăsături generale.Schumann.Verdi.al XX-lea. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Webern. verism. A. cehă. Schönberg. Stravinsky. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. importanţa pianului). mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. Stockhausen.2010 5. A. Haydn.Schubert. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. Strauss. L. R. spaniolă. Franck.Bartok. A.I. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. Orff. J.van Beethoven. simfonismul francez şi austro-german: C. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. R. Muzica uşoară a secolului al XX-lea. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). estetica limbajului. reprezentanţi. G.curent artistic şi muzical: cronologie.a. Xenakis. Honneger. 8. F.11. Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare. Boulez. Cage ş. B. A. ungară. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. constructivismul.S. I. Fr. K. Mahler. Debussy. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă. K.Wagner etc.Ceaikovski. Bruckner. Enescu. poloneză. P. 9.Scarlatti la fii lui J. de la D.Liszt. sisteme muzicale de sinteză etc. muzica stockhastică. W. 6 . valoare şi kitsch. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. 2 la OMECTS nr. reprezentanţi. R. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. Cristalizarea genului simfonic.Mozart. H. A. caracteristici. Romantismul . exemple: 3. nordică.Chopin. exemple B. importanţa compozitorului.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Apariţia şi evoluţia sonatei. românească. bizantine şi apusene. Messiaen.Bach. genuri. O. 5620/ 11. post-romantism. Evoluţia operei. Y. al XIX-lea şi începutul sec. 6. Biografie şi creaţie. expresionism etc. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. P. tematici. G. Compozitori reprezentativi: C. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J.A.Brahms. 2.

al XX-lea: A. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Principalele forme muzicale (lied. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. trăsături generale. vocal-instrumentale şi opera. Curriculum Naţional: terminologie. 2 la OMECTS nr. operă) şi compozitori reprezentativi. Genuri ocazionale şi neocazionale. W.Vieru. fuga. variaţiunea.2010 4. V.11. surse de inspiraţie. exemple 2. Olah. cu exemplificări.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale. simfonic. I. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. Şt. 2. Creatori şi genuri abordate: exemple. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. genuri muzicale predilecte (vocal.Anexa nr. Mijloace artistice. 5. structura planului de învăţământ. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. 5620/ 11. IV. 2. viaţa concertistică etc. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . exemple instrumentale.specificitatea acesteia prin: 7 . Stroe. Niculescu. sonata) şi analiza acestora.evaluare. Folclorul. a programelor şcolare. 6. 3. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. A. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. exemplificări. cicluri curriculare. 3. Caracteristicile şi analiza acestora . corale. Genurile muzicale: vocale. coral. FOLCLOR MUZICAL 1. curriculum la decizia şcolii. rondo. cameral.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. exemple.

5620/ 11. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia.Anexa nr. video. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio.demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”.). particularităţile de vârstă. exemplu: ritmul. • clasificarea pe diverse criterii. 2 la OMECTS nr.etc. spectacole ocazionale. audiţie muzicală activă etc . • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare. 4.2010 • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale. măsuri. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental. iniţiere instrumentală. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj. internet etc) 5. a unui instrument muzical. • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală. concursuri etc. cântecul după auz. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii. a unui cântec. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. 3. 8 .Proiectarea .11.

7. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev tipuri de relaţii 9 . 6.11. locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic.Anexa nr. 2 la OMECTS nr. educaţie fizică. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor . Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. internaţional. 8. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive. arta actorului. formarea gândirii critice. geografie.2010 • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. autonome şi creative. • • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. 10. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • • • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. judeţean. naţional. educaţie plastică. demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. istorie. reflexive. concurs interşcolar. 5620/ 11. etc) . 9. afective. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică.

-muzica laică medievală . genuri. missa. caracteristici şi cronologia perioadei. . 2.ehuri.muzica bizantină . Apariţia operei ( dramma per 10 . trouverilor. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. genuri. I. la Şcoala francoflamandă (caracteristici.de la cantus planus. de la “Ars nova”.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. cantus gemellus etc). Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • • • Istoria muzicii universale şi româneşti Forme muzicale Didactica specialităţii.muzica gregoriană . caracteristici . până la momentul Ars Antiqua. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. primele genuri polifonice (conductus. Cultura muzicală a Evului Mediu: . 5620/ 11. motetul. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A.Anexa nr. liedul german. pastorala etc). minnesängerilor (arta cavalerească. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. reprezentanţi.11. importanţă). Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. chansonul francez. 2 la OMECTS nr.genuri specifice muzicii trubadurilor.

11.Scarlatti la fiii lui J. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.Schumann. H. importanţa temperanţei sonore. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). opera buffă italiană. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. Ch. 6. românească: caracteristici. Strauss. sonata. Berlioz. Fr. 3. K. Personalitatea lui J. 11 .S. vodevilul şi opera comică franceză. G.Bach. context istoric. expresionism etc. A.2010 musica). Haendel. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa.Schubert.Liszt.Ceaikovski. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. P. estetica limbajului. W. Gluck reprezentanţi al genului. Compozitori reprezentativi: C. R. 5. Fr.Vivaldi. Honneger.Rameau. concerto-grosso. impresionism.Brahms. trăsături generale. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. D. 4. F.Anexa nr. R. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. R.Bach. post-romantism. neo-clasicism. Franck. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J.Wagner etc.curent artistic şi muzical: cronologie.al XX-lea. W. Romantismul . A. Orff.I. Mahler.A. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. A. simfonismul francez şi austro-german: C. J. Webern. spaniolă. Berg etc. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. A. reprezentanţi ai Cameratei florentine. 5620/ 11. J. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. 2 la OMECTS nr. poloneză. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. Evoluţia operei. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H.Verdi. al XIX-lea şi începutul sec. A. L. Apariţia şi evoluţia sonatei. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. J. Debussy. Claudio Monteverdi. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. nordică. S. Bach. Haendel.Scarlatti etc. Schönberg. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. Cristalizarea genului simfonic.Ph. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă. G. verism. A.van Beethoven. importanţa pianului). ungară. Haydn. Bruckner. Fr. 7.Mozart. cehă. de la D. G. Purcelle.Chopin.S. caracteristici. opera engleză The Beggar’s opera).

realitatea românească şi inspiraţia folclorică . Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Stockhausen. Berger. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”.G.11. Olah. tematici. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. sisteme muzicale de sinteză etc. I. Boulez. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. 2 la OMECTS nr. Enescu.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale. B. I.Vieru. K. valoare şi kitsch. genuri. Şt. Niculescu. Biografie şi creaţie. 5620/ 11. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. genuri muzicale predilecte (vocal. simfonic. Creatori şi genuri abordate: exemple. constructivismul. viaţa concertistică etc. pedagogului în context cultural naţional şi universal. 5. Mijloace artistice. muzica stockhastică. exemple: 3. locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale.Anexa nr. cameral. Cage ş. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. surse de inspiraţie. Muzica uşoară. reprezentanţi. O. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică.Bartok.factori determinanţi ai identităţii naţionale. 2. Geneza şcolii muzicale naţionale . Xenakis. 6. J. 9. P. importanţa compozitorului. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti. Stroe. bizantine şi apusene. Messiaen.XX: A. a secolului al XX-lea.a.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Stravinsky. interpretului. W.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii.2010 8. Y. 4. 12 . A. coral. aleatorismul. . operă) şi compozitori reprezentativi. exemple B.

fuga. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut activitate de învăţare . 3. corale. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. 2. variaţiunea. 2 la OMECTS nr. Principalele forme muzicale (lied. 13 .Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: • • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. 5620/ 11. a programelor şcolare. 3.2010 II. instrumentale. cu exemple din practica personală. • pregătirea pentru performanţă. III. structura planurilor de învăţământ. 2. • • • • etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor. caracteristicile şi analiza acestora. rondo.11. sonata) şi analiza acestora : exemple. Curriculum Naţional : terminologie.Anexa nr.Genurile muzicale: vocale. vocal-instrumentale şi opera. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. organizarea şi îndrumarea studiului individual. pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public. curriculum la decizia şcolii. cicluri curriculare. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală.competenţă.

a selectării resurselor cele mai eficiente. • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. educaţie plastică. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician. exemple demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. • clasificarea pe diverse criterii. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • • • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. 6. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. Audiţia muzicală . istoria artelor.Anexa nr. a conţinuturilor teoretice etc. a textului muzical ( structură. stabilite de programa şcolară. personalităţii etc. educaţie vizuală. 2 la OMECTS nr. 14 . corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. cu exemple .2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată. scenografie. 4.act de educare a sensibilităţii auditive. arta costumelor. Metode şi mijloace didactice specifice: • • • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată . • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. etc). geografie. istorie.11. afective. artă dramatică etc . mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. repertoriul de audiţii muzicale. religie. video. prin prisma realizării competenţelor. importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură. 5620/ 11. internet etc) 5.

a II-a revizuită) Bălan. Conservatorul “G.11. Muzicală. 2 la OMECTS nr. C. muzicale. Goergeta. I. 1967 Bentoiu. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată. P.. Bucureşti. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 1966 Bejat. 1980 Barbu-Bucur. Bucureşti. 8. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. Curs de teoria muzicii . Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României.Muzicală. Muzicală.Muzicală. Ed. D. Bucureşti. Ed. 1999 15 . S. – Principii de pianistică. M. Ed.Studii de folcloristică. Dima”. II. P. Ed. I. . Muzicală. Bucureşti. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . ediţia á II á. Editura Kity 1997 Alexandru. Lito. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. reflexive.elev tipuri de relaţii. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative. Th. 1980. 9. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea. exemple elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice. 2005 Alexandrescu. Ed. Lito. • • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată. Capodopere enesciene. Ştiinţifică.Porumbescu”. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. Cluj Napoca. 1974 Bentoiu. Ed. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie. 1982. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş). Munteanu. 1989 Barta. 5620/ 11.Anexa nr. T.vol. – Ce este talentul?. Gabriela. Bucureşti. Avesalon. Bucureşti. Bucureşti. – Imagine şi sens.2010 7. Conservatorul “C. organologie. 1987 (ed. autonome şi creative.

2 la OMECTS nr. 1983. G. 2000 Diaconu. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. III Ciobanu.Artes. G. Manoliu. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici. Bucureşti. Ed.W. Muzicală. Berger.. 1970 Bîrlea. 1979. O călătorie prin istoria muzicii. 1969. – Estetica sonatei romantice.W. Iaşi 2004 Duţică. 5620/ 11. Solfegiu.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. I.Muzicală. – Scrisori. Editura Muzicală 1981 Berger.Didactică şi Pedagogică. Berger.. – Manual de vioară. Folclorul copiilor. E. Bucureşti. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.W. V. Ed. Berger. T. 1988 Ciortea. – Estetica sonatei contemporane. Bucureşti 1970 Berger. Boga. E. C. Ed. G. O. Universul gândirii polimodale. 2010 Geantă. Ed. E. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie. Bucureşti. C. Culegerea si publicarea folclorului. I. Ed. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. Academiei de Muzică. Bucureşti. 1992. 1976 Duţică. G. Bucureşti. Ed. A.. vol. D. 1974. G. Bucureşti 1985 Berger. Ed. XXI.P. Dima. Bucureşti. Bucureşti 1984 Dufrene. Bucureşti Cumpătă. Ed. Berger. Bucureşti. Muzicală. Iaşi. W.Muzicală. Ed. Muzicală. Muzicală. 1969 Bocşa I. Editura Muzicală.– Cvartetele lui Beethoven.Izvoare ale muzicii româneşti (vol. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde.. Ed. Bucureşti. Ed. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră. G. G. Bucureşti 1976. Cluj 2005-2006 Brăiloiu. Editura Muzicală 1982 Comişel. – Muzica simfonică (vol. Bucureşti. 2007 Ciobanu.W. Gh. Bucureşti 1980 Chelaru. Muzicală. nr. 1997 Dediu-Sandu. 1979 Berger. Bucureşti. D. Berger. Bucureşti.Anexa nr.I.W. – Muzica simfonică (vol. I-V).. G. Ed. G.Opere (vol. Editura Muzicală. Ed.V). Muzicală. Muzicală. Bucureşti.Metode de cercetare a folclorului. 1986 Constantinescu. Dicteu. 1986. C. Ed. 1971 16 .. 1970. Bucureşti. 2007 Cosma. Muzicală. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX. Muzicală.. Muzicală. D. Bucureşti. D.11. Ed. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale. Ed. . Gh. 1974-1977.I-III.Meridiane . O. – Moduri şi proporţii.P. G. Bucureşti. Comişel. Muzica românească între 1944-2000.W. 1981. Gh. 1974-1977.. Ed. Bucureşti.Cluj 2007 Erbiceanu. I . Ed. A. Cui i-e frică de Istoria muzicii?.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . Bucureşti. Muzicală. Meridiane. Ciocan. Armonia tonală. I şi II. 1989. Muzicală. Studii de etnomizicologie. I . 1965. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. – Estetica sonatei clasice. Gh.D. G. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh.10 Ciobanu. 1978. Ed. Bucureşti 1975 Buciu. Muzicală. în: Studii de muzicologie. – Fenomenologia experienţei estetice. G. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Bucureşti. Berger. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Muzicală. C. Muzicală. Bucureşti. I-II Ed. Muzicală. I-II). – Probleme de semiotică muzicală. Ed. 1900-1930.. Ed. 1992 Firca. Muzicală. Bucureşti. Bucureşti. vol.D. vol: II. Bucureşti.W. M. Bîrcă.. 2002 Denizeau. Estetica sonatei clasice.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. Analiză muzicală Editura Artes. G. vol. 1967.V). 1989 Buciu.W. Muzicală. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale.Doina. ***. E. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu. vol.. Ed. Ed. Editura Muzicală. Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I.Larousse. Bucureşti.2010 Berger W. Ed. Romantismul în muzică vol.W. Direcţii în muzica românească. 1979. 1974 Florişteanu-Paron Anca .. Brumaru A. 1981. REF. G. Dima.

Bucureşti. Ed. Ed. MediaMusica. Editura Muzical. I-III. Bucureşti. Dima Cluj Moisescu. Bucureşti. Univers. Bucureşti. Muzicală. I. – Principiile de didactică instrumentală. I-. . Ed. 1982.Dima”. Pitiş. – Metodica studiului şi predării pianului. I. C Teoria Superioară a muzicii vol. Gheorghe Vechi. 2009 Herman. W.. Muzicală. London. 1982 Mîrza. U. 1962 Herman. Editura Muzicală. Nicola. I). Muzicală. 1962 Ilea. 5620/ 11. 1978. Ed. A. Curs de folclor . Bucureşti. Muzicală. 1995-2002 17 .11. Lito Conservatorul „G.2010 Gieseking. Cluj-Napoca. – Capacităţile semnatice de muzică. Ed. – De la Wagner la contemporani. Ed. Bucureşti. 1987 Giuleanu. Acad. Bucureşti. 2009 Long. Bucureşti 1958 Nemescu. Editura Muzicală 2002 Paşcanu.. Tratat de armonie. Cluj-Napoca.G. Muzicală. – Formele muzicii medievale europene. Ed... Ed.. A. Cluj. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. II. Bucureşti. Dima. 1994 Răducanu. R. 1966 Niculescu. H. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. Muzicală. Bucureşti. Ilea. Muzicală. Armonia. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. I Trecut şi prezent. Anca şi Petre. E. Vol. I. 1982 Ionescu-Arbore.. Editura Muzicală. G. – Reflecţii despre muzică.. Herman.M. Moldova. – Psihologia muziicii (vol. Ed. Ed. vol I-VI. St. Bucureşti. – Aşa am devenit pianist. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Bucureşti.. Ed. vol. Ed. Ed. – La pian cu Claude Debussy. Anca: Pagini de educaţie muzicală. Bucureşti. Formele muzicii vechi europene. Bucureşti. V. Ed.Muzicală. – Teoria comportamentului pianistic. 1983 Popa. Muzicală. Oprea Gh. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. – Interpretul teatrului liric. Editura MediaMusica.I-II. EDP. 1996 Iliuţ. Cluj-Napoca.IV. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. Sf. Iaşi.Cluj 2008 Râpă C. Ed. Lito Conservatorul George Enescu. 2004 Iliuţ.Muzicală. – Tratat de artă pianistică. Dima. Muzicală. V. I. Ed.Cluj 2000 Szenik. A. 1982 Plett. Armonia modală. Ed. V.Anexa nr. Iarosevici.MediaMusica. T. 1987.. A.Curs de folclor. 1987 Grazziela G. Fundaţia Culturală Română. T.. 1980. Vol. – Pianofortele în oglinda timpului său . Blom. Ed.M. D. Ed. Bucureşti 2002 Oprea Gh. – Dicţionary of Music and musicians. Cluj Napoca. 1996 Negrea M. Pitiş. 2009 Herman. Ed.Cluj 2005 Grove‘s. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. 1997 Minei. D.MediaMusica. Gh. A. Bucureşti. 1994 Hegyasi.. T. şcoli normale. – Vioara şi constructorii ei. Ed. I. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde. de Muzică. V.II Idei de reformă. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi.C. Ed. 1977 Răducanu. Bucureşti.. 1983 Neuhaus. V. Bucureşti. si Szenik.. C. 1986 Golea. Muzicală Bucureşti. Dima. V. 2 la OMECTS nr. 2009 Ştefănescu. – O carte a stilurilor muzicale. 1996 Ionescu. Didactică şi Pedagogică. V. Bucureşti. Iaşi. Studii de etnomuzicologie Vol. A. Ed. 1984 Jarda.Despre arta pianistică.MediaMusica. – Ştiinţa textului şi analiza de text. Tratat de teoria superioară a muzicii. Istoria muzicii universale vol. 1968 Minei. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Cluj-Napoca. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Z. O. 1994 Rîpă.– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Bucureşti. Bucureşti. M.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh.

I-II. Bucureşti. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . C. 1970 Brunner. I Conservatorul Gh. vol.W . Bucureşti. Lavinia. Lavinia. Copii excepţionali E.2010 Stoianov. 1981 Geissler. Ed. EDP. Petru. – Creaţia muzicală românească. Bucureşti. Bucureşti. L. Ed. J. clasele V-XII Coman. 2009 Coman.) De Landsheare G.. Bucureşti. Dr. C. 2005 Stoianov.G. Carmen. Dima. Bucureşti. Stoianov. 1980 Colecţia de manuale alternative. Editura Universităţii Naţionale de Muzică.11. Bucuresti. 5620/ 11. Bucureşti. Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea. 1999 (I. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş. E. C. Vasile..Bach.. Ed. 1977 18 . Z. ediţia a II a.V. Polirom. ediţia a II a.Muzicală.J.. Muzicală Bucureşti.Anexa nr. 2001 Huizinga. 2009 Cerghit. Dicţionar noţional şi terminologic. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian. J. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Revista “Muzica”. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine. 1996 Cristea. Editura Fundaţia România de Mâine. 1980 Gârboveanu. 1998 Cristea.. nr. Bucureşti 1995 Călin. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti...P. Neoclasicism muzical românesc. Ed. Bucureşti. 2004 Toduţă. 2 la OMECTS nr. Bucureşti. Ed. S. Istoria muzicii byzantine vol. Carmen.Muzicală. Ed. Managementul lecţiei.. Lavinia. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. Istoria muzicii universale. EDP.Istoria esteticii. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline. S. Vasile. Marinescu Mihaela. Ed. Bucureşti.Universităţii din Oradea. Bucureşti. Curs de armonie tonală. D.MediaMusica. 1978 Tănăsescu. Fuga în creaţia lui J. Bucureşti. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă . 2005 Tatarkiewicz.D. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului. EDP Bucureşti 1970 Călin. Ed. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2003 Timariu. Ed. Polifonia secolului XX. Bucureşti. Coman.. Repere în neoclasicismul muzical românesc.– Formele muzicale ale barocului (vol. sec. Pedagogie şi axiologie.. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . – Procesul instructiv – educativ EDP.D. EDP. Pianistica modernă. Muzicală. Ed. Curriculum diferenţiat şi personalizat. Sisteme de educaţie muzicală. Bucureşti 1995 Bogdan. A – Cartea modurilor. M. 2000. Ed.P. Homo ludens . Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. Bucuresti. 2008 Stoianov. V.Muzicală. Bucureşti.Universităţii din Oradea. G.III). Dragoş. Istoria muzicii româneşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. vol. Evaluarea continuă a elevilor E. I . 1978 Voiculescu. E. M. S. Arta şi stiinţa educaţiei. Editura Muzicală. 1994 Chircev. Îndrumar metodic. H. 1989 Vasile . Meridiane.P. Nica I. Carmen. P. I. Univers. Teodorescu-Ciocănea. I-IV.Didactică şi pedagogică. Tratat de forme şi analize muzicale. Polirom. 2007 Cristea. D. Carmen. EDP.S. Ed. Cluj 1975 Urmă Dem. Mijloace de educaţie. 12/1970 Timariu. MEC-SNEE. 2005 Voiculescu. 2005 Turk. Editura Interprint 1997 Vieru. – Pentru o teorie a instruirii.S. Bucureşti. E.D. Iaşi. 2005 Stoianov.. 2007 Creţu. T. Iaşi. XIX-XX.-Metode de învăţământ. 1960-1979. Bucureşti. – Dicţionar de termeni pedagogici. V.

Ed.. Polirom. Iaşi 2000 Ivăşcanu. Polirom. V. Racu Nicolae. 1988 Lupu. 5620/ 11. Psihologia copilului. E.Sigma. Jean. 2001 Radu. Daniela. 2 la OMECTS nr. Ed. Bucureşti. Editura Sigma. Bucureşti. Editura Muzicală.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. De la didactică la educaţia muzicală Ed. Editura Litera Internaţional. A.D.Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Cluj. 1995 Ionescu. A.11. Evaluarea în învăţământul primar. Cluj.Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Iaşi. Iacob Aurelia. Descriptori de performanţă. C-tin. I.. Dacia. 1990 Pavelcu. Dacia Silverstone. EDP.Mihăieşti. M.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici. 1997 Munteanu.D. Gabriela. Militară. 1982 Ionescu. Ed. Oprea Gabriel. Bucureşti. 2008 Munteanu. Sisteme de educaţie muzicală. Metodică pentru şcoli normale. Bucureşti. Sandu Eugen Dicţionar universal de muzică. Jean.Bucureşti 1978 Joiţa. I. Gabriela. 1998 Stanciu.1979 Iucu R. Bucuresti 1997 Munteanu. Al. V. 1996 Lupu. Curriculum Naţional. T. 2008 Ministerul Educaţiei. Fundaţia România de Mâine. 1995 xxx-Psihopedagogie.. (coord). Bucureşti. I. . Gorgăneanu. 1984 Ionescu.P. Bucureşti 2002. G. Bucureşti 1980 Planchard. Stăneţi Mihaela . Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. C-tin. EDP.. (coord). Anca(coordonator). Aldea Georgeta. Ed. J. Editura Fundaţia Romania de Mâine. Bucuresti. 1-2.a. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. Ed. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte. M. Pedagogia şcolară contemporană. Psihologia muzicii Ed. 1995 Radu. Lucia Crinela. E.. Principii de docimologie.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu. M. 1968 Piaget. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu. 1999 19 . Bucureşti. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele.-Experienţa didactică şi creativitate.-Eficienţa instruirii.Anexa nr. EDP. E. Bucureşti. Ed. Iaşi. EDP. Editura Fundaţia România de Mâine. Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Bucureşti.Evaluarea procesului de învăţământ. Borzea Viorel. Capşa Teodorina. Jean. Învăţarea şcolară Rev. Educaţia muzicală Ed. Ed. Editura Tribuna Învăţământului. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale. Dacia. Cluj.1998. 1975 Lupu. UBB. şi Dogaru. ş. Didactica educaţiei muzicale.-Televiziunea în viaţa cotidiană. 1995 Preda. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. Cântece pentru preşcolari. Bucureşti 1983 Munteanu. 1999 Radu. Polirom. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. Caraman Fotea. Jean. 1998 Landsherre. Iaşi.Gabriela. EDP. A. Cluj. 1999 Lupu.. ”Învăţământul primar” nr. Bucureşti 2008 Neacşu. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. Bucureşti. Ed. Educarea auzului muzical dificil. Muzicală. – Didactica modernă.Didactica modernă. Ed.Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu. I. Bucureşti. EDP.2010 Ilea.Gabriela. A. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire. Banciu Gabriel.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic. Fundaţia Romania de Mâine. Ed. Bucureşti. Bucureşti 1992 Popescu. ediţia á II á . 1999 Munteanu. Dacia. Bucureşti. R. Bucuresti. Muzicală. Spiru Haret. E.P. G.Previziune şi control în procesul didactic. Modele de educaţie muzicală.

Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti.2010 Stoica A.consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea . Bucureşti . Ghid pentru profesori. Vasile.P. Ed. valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu .11. Editura muzicală . vol.D. Bucureşti .. Timişoara 1999 Vasile. Bucureşti 2003 Vasile. Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E. VI. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma.Severin 20 .2001 Strungă. Pagini din istoria muzicii româneşti. 2 la OMECTS nr. 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. ediţia a II a Editura Muzicală. Metodica educaţiei muzicale. Editura de Vest. EDP.-(coord.inspector de specialitate ISJ Caraş . Bucureşti. Evaluarea şcolară. EDP. 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ.)Evaluarea curentă şi examenele. Bucureşti. programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare. Vasile. L. Vasile. Bucureşti. Prefaţa la George Breazul. L. 1995 Vasile. 1979 Zoicaş-Toma.Anexa nr. Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru. C. 5620/ 11. programe şcolare. MEN. Prognosis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful