Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE /REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

- Bucureşti 2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic); b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate. Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată. Prezenta programă urmăreşte: -consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată; -actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate; -corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare ; -aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;

2

2 la OMECTS nr.11. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. în perspectivă intra şi interdisciplinară. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. • să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă.învăţare. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. 5620/ 11. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. să motiveze adecvat cu • • elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice. ca alternative la manifestările de tip kitch. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei. 3 . având o atitudine reflexivă asupra muzicii. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician.2010 -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. prin proiectare structurată. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă.evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative.Anexa nr. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare.

exemple din literatura muzicală. 3. 5. Sunetul muzical şi calităţile lui.scări prepentatonice: -scări pentatonice. -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale.Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive. -moduri populare românesti.caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi genuri muzicale. -scări hexacordice. -moduri cu traspoziţie limitată. -sisteme ritmice şi metro-ritmice . posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: . 4. Folclor muzical. 4 . Teoria muzicii 1. Sistemul modal: caracteristici. -exemple din literatura muzicală. clasificare în diverse culturi muzicale. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă.11.Anexa nr. Didactica specialităţii. EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • • • • • Teoria muzicii.2010 • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. I. 2 la OMECTS nr. -scări heptacordice. exemple. 2.Sistemul tonal funcţional: . 5620/ 11.Intervale muzicale: clasificare. pentacordice.

sonata.Anexa nr. Haendel. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. la Şcoala francoflamandă (caracteristici.S. Cultura muzicală a Evului Mediu: . Fr. trouverilor. chansonul francez. Apariţia operei ( dramma per musica). Personalitatea lui J. S. II. genuri. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. Fr. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul.muzica bizantină .11.Rameau.ehuri. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. cantus gemellus etc).2010 . -exemplificări. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita.genuri specifice muzicii trubadurilor. motetul. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. D. J. 2 la OMECTS nr. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. 6. opera engleză The Beggar’s opera). importanţa temperanţei sonore.Scarlatti etc. 2. G. 4. caracteristici. Claudio Monteverdi. caracteristici şi cronologia perioadei. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. primele genuri polifonice (conductus. până la momentul Ars Antiqua. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. W. 5620/ 11. liedul german. context istoric.muzica gregoriană . Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. reprezentanţi ai Cameratei florentine. reprezentanţi. vodevilul şi opera comică franceză. .raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. Gluck reprezentanţi al genului. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. minnesängerilor (arta cavalerească. 5 . exemplificări. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1.Ph. Bach. Ch. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. opera buffă italiană. missa. Purcelle. 3. . Importanţa creaţiei compozitorilor: A. concerto-grosso. J. Haendel. 7.Bach.Vivaldi.modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX.de la cantus planus. de la “Ars nova”. genuri. -muzica laică medievală . pastorala etc). importanţă). caracteristici .

reprezentanţi. impresionism. A. Enescu. Biografie şi creaţie. P. A. R. sisteme muzicale de sinteză etc. 7. 2 la OMECTS nr. tematici. spaniolă. Muzica uşoară a secolului al XX-lea.11. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. Mahler. verism. expresionism etc. K. poloneză. 6. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. bizantine şi apusene. 8. I. importanţa pianului). Schönberg. J. Stockhausen.Schumann. de la D. neo-clasicism. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. Strauss.Bach. Bruckner. Romantismul . Diversitatea stilistică la sfârşitul sec.Anexa nr.Wagner etc. H. 2. pedagogului în context cultural naţional şi universal. Haydn. K. Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare. R. Evoluţia operei. W. Debussy. B. Messiaen. Apariţia şi evoluţia sonatei. Compozitori reprezentativi: C. R.S. Franck.Schubert.I. ungară. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G.al XX-lea. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor.Liszt. A. Berlioz. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. nordică. Honneger. simfonismul francez şi austro-german: C. G. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică.Mozart. Webern. al XIX-lea şi începutul sec. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. trăsături generale. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1.Verdi. genuri. exemple: 3.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. aleatorismul. 5620/ 11.A. Cristalizarea genului simfonic. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). J. constructivismul. L. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. estetica limbajului. exemple B. valoare şi kitsch. post-romantism. Orff. importanţa compozitorului. O. Berg etc. G. P. A.Bartok. Boulez. interpretului. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici.curent artistic şi muzical: cronologie.2010 5. Xenakis.a. Cage ş.Chopin.van Beethoven. muzica stockhastică. reprezentanţi. cehă. 9. 6 . genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă. Fr. A.Brahms. F. A.Ceaikovski. Y.Scarlatti la fii lui J. Stravinsky. românească. caracteristici.

5620/ 11. Principalele forme muzicale (lied. W. Genurile muzicale: vocale. operă) şi compozitori reprezentativi.Vieru. a programelor şcolare. I. Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . Folclorul. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. curriculum la decizia şcolii. Olah. surse de inspiraţie. V. Curriculum Naţional: terminologie. vocal-instrumentale şi opera. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. viaţa concertistică etc. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1.2010 4. Creatori şi genuri abordate: exemple. structura planului de învăţământ. FOLCLOR MUZICAL 1. 2 la OMECTS nr. Niculescu. Genuri ocazionale şi neocazionale. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. exemple 2.specificitatea acesteia prin: 7 . 2. cameral.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale. exemple instrumentale. 5. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. exemplificări. 6. Stroe. Caracteristicile şi analiza acestora . trăsături generale. Şt.al XX-lea: A. A. 3. variaţiunea. coral. 2. corale. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală. cicluri curriculare. IV. cu exemplificări. exemple. fuga.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. genuri muzicale predilecte (vocal. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. simfonic.evaluare. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. Mijloace artistice. rondo. 3.11. sonata) şi analiza acestora.Anexa nr.

particularităţile de vârstă. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic. a unui instrument muzical. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei.demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare.Proiectarea . video. concursuri etc.etc. • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. 2 la OMECTS nr. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare.Anexa nr. 8 .2010 • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale. iniţiere instrumentală. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia.). a unui cântec. • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. măsuri. 4. cântecul după auz. audiţie muzicală activă etc . internet etc) 5. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. 3. • clasificarea pe diverse criterii.11. exemplu: ritmul. 5620/ 11. spectacole ocazionale.

locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic. 2 la OMECTS nr. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor . internaţional. 8.11. 9. afective. judeţean. naţional. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. 7. arta actorului. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive. autonome şi creative. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev tipuri de relaţii 9 . educaţie fizică. educaţie plastică. formarea gândirii critice. 5620/ 11. 6.2010 • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. • • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. istorie. concurs interşcolar. 10. etc) .Anexa nr. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • • • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. reflexive. geografie.

minnesängerilor (arta cavalerească. cantus gemellus etc). liedul german. missa. de la “Ars nova”. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. caracteristici şi cronologia perioadei.de la cantus planus. importanţă). 2.muzica bizantină . genuri. reprezentanţi. pastorala etc). ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. motetul. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul.Anexa nr. până la momentul Ars Antiqua. Apariţia operei ( dramma per 10 . Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • • • Istoria muzicii universale şi româneşti Forme muzicale Didactica specialităţii.11. 5620/ 11. caracteristici . la Şcoala francoflamandă (caracteristici.ehuri.genuri specifice muzicii trubadurilor. genuri. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. chansonul francez. -muzica laică medievală . primele genuri polifonice (conductus. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. 2 la OMECTS nr. I.muzica gregoriană . Cultura muzicală a Evului Mediu: . trouverilor. .

românească: caracteristici.Chopin. R. A. J. Compozitori reprezentativi: C. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă. post-romantism.Mozart.Schubert. P. L. Bruckner. Cristalizarea genului simfonic. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G.Schumann.Wagner etc. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. concerto-grosso. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. A. G. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. Orff. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. S. Honneger. Mahler. opera engleză The Beggar’s opera). impresionism. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor.Bach. importanţa pianului). sonata.S. Romantismul . J. A. expresionism etc.S. reprezentanţi ai Cameratei florentine. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. verism. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. caracteristici. Debussy.A. Apariţia şi evoluţia sonatei. 7. importanţa temperanţei sonore. Claudio Monteverdi. ungară. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. Premise ale apariţiei clasicismului muzical.Bach. Berg etc. 5. 2 la OMECTS nr. Franck. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Fr.Vivaldi.11. A. 4.Ph. W. W. G. 3.Verdi. Fr.Brahms. Haendel.Scarlatti la fiii lui J. Berlioz. vodevilul şi opera comică franceză. nordică. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. A. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). Webern. K. Haendel. 5620/ 11. simfonismul francez şi austro-german: C. R. 11 . Gluck reprezentanţi al genului.2010 musica). Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa.I. Strauss. de la D.Scarlatti etc. poloneză. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală.Ceaikovski. D. estetica limbajului. cehă. Personalitatea lui J. context istoric. A. G. opera buffă italiană. Ch. al XIX-lea şi începutul sec. spaniolă. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. J. 6. F.van Beethoven.Anexa nr. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H.Liszt. Schönberg.curent artistic şi muzical: cronologie. Purcelle. Bach. R. trăsături generale. neo-clasicism. Evoluţia operei. Haydn. H. Fr.al XX-lea.Rameau.

Mijloace artistice. pedagogului în context cultural naţional şi universal. surse de inspiraţie. 4.G. 6. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. 2. a secolului al XX-lea. O. sisteme muzicale de sinteză etc. Boulez. W. Y. valoare şi kitsch. . P. coral.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. A. exemple: 3. bizantine şi apusene. Muzica uşoară. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. Stockhausen. Stroe. Olah. 5620/ 11.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. I.Vieru.Bartok. simfonic. interpretului. muzica stockhastică. Creatori şi genuri abordate: exemple. I.XX: A. 2 la OMECTS nr.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale. Niculescu. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale.factori determinanţi ai identităţii naţionale. genuri muzicale predilecte (vocal. Geneza şcolii muzicale naţionale . genuri. aleatorismul. Enescu. Xenakis. cameral. 9. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. B.Anexa nr. J. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. reprezentanţi. tematici. 12 . importanţa compozitorului.a. operă) şi compozitori reprezentativi. K. exemple B. Cage ş. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. Berger. constructivismul. Biografie şi creaţie. 5.11. Stravinsky. Şt. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti.2010 8. locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale. viaţa concertistică etc. Messiaen.realitatea românească şi inspiraţia folclorică .

• • • • etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor.11. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. vocal-instrumentale şi opera. structura planurilor de învăţământ. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut activitate de învăţare . corale. III. pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public. organizarea şi îndrumarea studiului individual. 3. curriculum la decizia şcolii.2010 II. cicluri curriculare.competenţă.Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: • • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. a programelor şcolare. 2. caracteristicile şi analiza acestora. 5620/ 11.Anexa nr. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. 3. 2. 13 . • pregătirea pentru performanţă. Curriculum Naţional : terminologie. instrumentale. cu exemple din practica personală. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple. fuga. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. Principalele forme muzicale (lied.Genurile muzicale: vocale. rondo. variaţiunea. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. sonata) şi analiza acestora : exemple. 2 la OMECTS nr.

a textului muzical ( structură. educaţie plastică. 14 . a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. 4. istorie. a conţinuturilor teoretice etc.2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată. importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician. prin prisma realizării competenţelor. • clasificarea pe diverse criterii. internet etc) 5. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei.act de educare a sensibilităţii auditive. stabilite de programa şcolară. corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. cu exemple . 5620/ 11. 2 la OMECTS nr. Audiţia muzicală . de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • • • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată. exemple demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. a selectării resurselor cele mai eficiente. video. 6. artă dramatică etc . • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. etc). afective. arta costumelor.11. scenografie. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură. repertoriul de audiţii muzicale. istoria artelor. educaţie vizuală. geografie. personalităţii etc.Anexa nr. Metode şi mijloace didactice specifice: • • • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată . • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. religie.

1982. Ed. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea. – Principii de pianistică. Curs de teoria muzicii .. P. . D.11. Ştiinţifică. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative. Avesalon. organologie. exemple elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice. Lito. instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată.Muzicală. S. M. Munteanu. 8. C.vol. Capodopere enesciene. Goergeta. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie. 1989 Barta.elev tipuri de relaţii. Bucureşti. • • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României.Porumbescu”. Dima”. Muzicală. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . T. – Imagine şi sens. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. Bucureşti. 1999 15 . 1980. Bucureşti. Muzicală. Ed. P. Ed. 1966 Bejat. Bucureşti. Ed.Anexa nr. autonome şi creative. Lito. ediţia á II á. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş). 2005 Alexandrescu. Conservatorul “C.Studii de folcloristică. 1974 Bentoiu. Cluj Napoca. II. Bucureşti. Bucureşti. Muzicală. reflexive. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. Conservatorul “G. Editura Kity 1997 Alexandru. 1980 Barbu-Bucur. I.Muzicală.2010 7. 1987 (ed. Bucureşti. I. a II-a revizuită) Bălan. 5620/ 11. Gabriela. muzicale. 1967 Bentoiu. Th. Bucureşti. 9. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. – Ce este talentul?. 2 la OMECTS nr. Ed.

1981. G. Ed.W. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G. Muzicală. C. Analiză muzicală Editura Artes. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX. I . Bucureşti. Bucureşti. 1976 Duţică. 1971 16 . Berger. 1970 Bîrlea. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. V.W. Ed.Cluj 2007 Erbiceanu. Ed. vol.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. G. D. Ed. G. Ed. 1988 Ciortea. 1979. Bucureşti. Bucureşti. Ed. Bucureşti. Ed. Bucureşti 1985 Berger. C. 1983. C. Ed. 1974 Florişteanu-Paron Anca . Muzicală.11.Meridiane . D.. – Muzica simfonică (vol.V). G. Muzica românească între 1944-2000. Iaşi 2004 Duţică.Anexa nr. 1992. Muzicală. Bucureşti.10 Ciobanu. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale. Muzicală. G. Muzicală. G. 2007 Cosma. G.Izvoare ale muzicii româneşti (vol. Ciocan. Bucureşti 1980 Chelaru. – Manual de vioară. Bucureşti.. Editura Muzicală 1982 Comişel. Ed. 2010 Geantă. Bucureşti. Bucureşti. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Muzicală. Bucureşti 1976. Gh. M. Bucureşti. Muzicală. G.P. Bucureşti. A. Bucureşti. Muzicală. Muzicală. Bucureşti. Meridiane. Muzicală. Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I. Dima. Culegerea si publicarea folclorului. I. E. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. – Moduri şi proporţii. 1969. Bucureşti. E. Bucureşti. Boga. Ed. 1979. Bucureşti....Artes. Cluj 2005-2006 Brăiloiu. Gh. Ed. – Scrisori. Dicteu. G. 1970.Didactică şi Pedagogică. 1986. Berger. Bucureşti. Ed. Ed. vol: II. Dima. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh.Opere (vol. Bucureşti 1984 Dufrene. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră. 1989. – Muzica simfonică (vol. D. I.. 2 la OMECTS nr. D. Editura Muzicală. Muzicală. Bucureşti. 1974-1977. vol. nr. 1992 Firca.. Bucureşti. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. Armonia tonală.. Manoliu.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale. Berger. Berger. Editura Muzicală 1981 Berger. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici. Ed. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu. A. Bucureşti 1975 Buciu. 1965. . Gh. 1978. 1974-1977. I-V).Muzicală. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie. în: Studii de muzicologie. Berger. – Estetica sonatei romantice.I-III. Universul gândirii polimodale. 1979 Berger. Estetica sonatei clasice.W.P. Bucureşti 1970 Berger. G. REF. Ed. XXI. 1900-1930. Bucureşti Cumpătă. E. Ed. W. Ed. G.W. E. O. Muzicală. Brumaru A.W. – Probleme de semiotică muzicală.D. Studii de etnomizicologie. Folclorul copiilor. Muzicală. Ed. T. G. vol. Solfegiu. 1974. Ed. G.. 5620/ 11. Ed. – Fenomenologia experienţei estetice.W.D. Cui i-e frică de Istoria muzicii?. Gh. Ed. 2000 Diaconu. I şi II.. Romantismul în muzică vol.– Cvartetele lui Beethoven.V). Muzicală.Larousse. 1997 Dediu-Sandu. I-II). Berger. Bucureşti.. vol. – Estetica sonatei contemporane.. 2007 Ciobanu. Ed. O călătorie prin istoria muzicii. Editura Muzicală. Ed.W. Bucureşti. Bucureşti. Muzicală. III Ciobanu. 1967. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde.W. Editura Muzicală. Academiei de Muzică.I.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . I-II Ed. G. Direcţii în muzica românească. Bucureşti. – Estetica sonatei clasice.W.2010 Berger W. ***. 1981. Iaşi. 1986 Constantinescu. 2002 Denizeau. Muzicală. Muzicală. I .Muzicală.Doina. C. 1969 Bocşa I. Ed.Metode de cercetare a folclorului. 1989 Buciu. Bîrcă. Comişel. Muzicală. O.

Anca: Pagini de educaţie muzicală. W. Lito Conservatorul George Enescu. T. 1987 Grazziela G. Formele muzicii vechi europene.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Bucureşti. C. Bucureşti. Bucureşti. Ed. 1994 Răducanu. – Dicţionary of Music and musicians. – Vioara şi constructorii ei. 1987 Giuleanu. Anca şi Petre. Z. – Teoria comportamentului pianistic. D. I Trecut şi prezent. Iarosevici. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Ed. Ed. St. Muzicală. G. U. Moldova. vol. E. 1962 Ilea. Ed. 1987. 2009 Ştefănescu. Bucureşti. Iaşi. Ed. 1996 Iliuţ. Univers. Bucureşti. Ilea. Muzicală. Cluj. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Ed. V. Didactică şi Pedagogică. 1982 Ionescu-Arbore.. Editura MediaMusica.Muzicală.Cluj 2005 Grove‘s. I. 2009 Long. 2004 Iliuţ. Oprea Gh. – La pian cu Claude Debussy. Muzicală.MediaMusica. V. Bucureşti. Cluj Napoca. Dima Cluj Moisescu. Editura Muzicală. Armonia. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. . Muzicală.. Herman. V. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. 1966 Niculescu. de Muzică. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh.. I.Curs de folclor.. 2009 Herman. Ed... Editura Muzical. Gh. Ed. Pitiş.. 2 la OMECTS nr. Bucureşti. – Capacităţile semnatice de muzică. Ed. Iaşi. 2009 Herman. – Principiile de didactică instrumentală. – De la Wagner la contemporani. Bucureşti. Muzicală Bucureşti.MediaMusica. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. – Reflecţii despre muzică. Pitiş.IV. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde.M. 1977 Răducanu. – O carte a stilurilor muzicale. Bucureşti. Muzicală. Editura Didactică şi Pedagogică.. Curs de folclor .– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Muzicală.Cluj 2000 Szenik. Bucureşti. V. 1995-2002 17 . 1978. A. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. A. Bucureşti. Cluj-Napoca. si Szenik. I). Bucureşti 2002 Oprea Gh. V. I. H. I-. Bucureşti. 1982 Plett. I-III. Ed. 1994 Hegyasi. Ed. T.Despre arta pianistică.11.. Editura Muzicală. C Teoria Superioară a muzicii vol. Bucureşti 1958 Nemescu. Ed. – Aşa am devenit pianist. EDP. Ed. Gheorghe Vechi. 5620/ 11. – Formele muzicii medievale europene.. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.Anexa nr.M. Bucureşti..G. – Psihologia muziicii (vol. Lito Conservatorul „G. A. Ed. Ed. Ed. Muzicală. vol I-VI. Ed. Bucureşti. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. 1986 Golea. Sf.MediaMusica. M. Ed. Cluj-Napoca.Cluj 2008 Râpă C. Editura Muzicală 2002 Paşcanu. Tratat de teoria superioară a muzicii. II. A. I.I-II. Ed. I.2010 Gieseking.. Bucureşti. 1983 Popa. Vol. Fundaţia Culturală Română. Bucureşti. Bucureşti. MediaMusica. Dima. Acad. Vol. 1984 Jarda.Dima”. – Metodica studiului şi predării pianului. T.II Idei de reformă. O. 1996 Negrea M. R. Muzicală. D. – Ştiinţa textului şi analiza de text. Istoria muzicii universale vol.. Muzicală. Cluj-Napoca. Nicola. Bucureşti. Ed. 1982. Dima. Tratat de armonie. şcoli normale. – Tratat de artă pianistică. 1982 Mîrza. 1962 Herman. 1994 Rîpă. Studii de etnomuzicologie Vol. London. 1983 Neuhaus. A.Muzicală. 1996 Ionescu. 1997 Minei. – Pianofortele în oglinda timpului său . – Interpretul teatrului liric. A. Bucureşti. 1980. Ed. Ed. Cluj-Napoca. Ed.C. Dima. Bucureşti. 1968 Minei. V. V. Armonia modală. Blom. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi.

. 1989 Vasile . Bucureşti.MediaMusica. – Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti. XIX-XX. I-IV. Marinescu Mihaela. Z.S. Carmen. Copii excepţionali E.Anexa nr.. vol. 12/1970 Timariu. Curs de armonie tonală. ediţia a II a. T. Sisteme de educaţie muzicală. Managementul lecţiei. H. J. 2005 Stoianov. Cluj 1975 Urmă Dem. 5620/ 11.Universităţii din Oradea..W . – Pentru o teorie a instruirii. M. Stoianov. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian. ediţia a II a. EDP. Bucureşti.J. ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine. Muzicală Bucureşti. 2000. 2 la OMECTS nr. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului. Fuga în creaţia lui J.2010 Stoianov. Bucureşti. Pedagogie şi axiologie.V. 1980 Colecţia de manuale alternative. 1978 Voiculescu. Polirom. Tratat de forme şi analize muzicale. A – Cartea modurilor. Ed. 1981 Geissler. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. 1960-1979. E. Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. 2003 Timariu. Petru. I. Carmen. Iaşi.Bach. 1999 (I. S.D.. MEC-SNEE. Ed. Lavinia. 2004 Toduţă. Repere în neoclasicismul muzical românesc. Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea. Bucureşti. Îndrumar metodic.D. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . Nica I. 1994 Chircev. Editura Interprint 1997 Vieru. 1977 18 .Didactică şi pedagogică. S. Pianistica modernă. nr. Bucureşti.P. D. Bucureşti 1995 Bogdan.Muzicală. Polirom. Bucureşti 1995 Călin. EDP Bucureşti 1970 Călin. Editura Fundaţiei România de Mâine. C. Lavinia. C. Bucuresti.Universităţii din Oradea. Bucureşti. G. – Procesul instructiv – educativ EDP. Carmen. Editura Muzicală. Univers. Bucureşti. Vasile. Curriculum diferenţiat şi personalizat. Evaluarea continuă a elevilor E. Bucureşti. I-II. clasele V-XII Coman. M. V. P. Ed. Revista “Muzica”. Bucureşti.– Formele muzicale ale barocului (vol.P. S. Ed. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă . Editura Universităţii Naţionale de Muzică. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline. Teodorescu-Ciocănea. 2008 Stoianov. C. Istoria muzicii byzantine vol. Bucureşti... Lavinia. EDP. sec. Homo ludens .Muzicală. D. E. Arta şi stiinţa educaţiei. Neoclasicism muzical românesc. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Muzicală. Bucureşti. – Creaţia muzicală românească. E. Bucureşti. Ed.11. Iaşi. I . Ed. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. Bucureşti. Vasile. EDP. 1978 Tănăsescu. vol. EDP. Bucureşti. 2007 Creţu. Istoria muzicii universale.Istoria esteticii.P.-Metode de învăţământ.S.III).. L. Ed. Mijloace de educaţie.) De Landsheare G. 2009 Coman. 2005 Voiculescu. Meridiane. 2007 Cristea. Ed. Coman. Ed. Istoria muzicii româneşti. 1970 Brunner. 2005 Turk. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Ed. V. 1996 Cristea. 2001 Huizinga. I Conservatorul Gh.. Dicţionar noţional şi terminologic. 2005 Tatarkiewicz.D. J. Dragoş.. Dr. Editura Fundaţia România de Mâine. Bucureşti. 2005 Stoianov. Ed..Muzicală. Dima.G. Carmen. Ed. 1998 Cristea. 1980 Gârboveanu. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . 2009 Cerghit. Bucuresti. Polifonia secolului XX.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu. Bucureşti 1983 Munteanu.2010 Ilea. Iaşi 2000 Ivăşcanu. C-tin. Cluj. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. Iaşi. şi Dogaru. Editura Sigma. Muzicală. Jean. A.. M. Ed. Racu Nicolae.Managementul şi gestiunea clasei de elevi.Metode şi tehnici de învăţare eficientă.-Eficienţa instruirii. Al. EDP. Borzea Viorel. Metodică pentru şcoli normale. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. Psihologia copilului.. Bucureşti. Editura Litera Internaţional. UBB. Cluj.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu. Psihologia muzicii Ed.Didactica modernă. 1999 19 . Bucureşti.. (coord).-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic. 1997 Munteanu. Iaşi. ş. Dacia. Ed. C-tin. Dacia. Evaluarea în învăţământul primar. Aldea Georgeta.Evaluarea procesului de învăţământ. Bucureşti. Polirom. Banciu Gabriel. Jean.Previziune şi control în procesul didactic.D. Ed. Cluj. 2008 Munteanu. 1968 Piaget. V.Bucureşti 1978 Joiţa. EDP. A. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. EDP. Iacob Aurelia. Educarea auzului muzical dificil. G.Anexa nr. T. E.D. Bucuresti. Gabriela. Sisteme de educaţie muzicală. 1984 Ionescu. Bucureşti 2002. Iaşi. Ed. – Didactica modernă. Fundaţia Romania de Mâine. Editura Tribuna Învăţământului. Ed.P. Daniela.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. Militară. E. Bucuresti. Bucureşti 1980 Planchard. Bucureşti. Principii de docimologie.a. (coord). Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte. Editura Fundaţia Romania de Mâine. Bucuresti 1997 Munteanu. Polirom. Sandu Eugen Dicţionar universal de muzică.1998. ediţia á II á . Dacia Silverstone. J. 2 la OMECTS nr. I. 1982 Ionescu. Curriculum Naţional. Cântece pentru preşcolari.. Pedagogia şcolară contemporană.. EDP. EDP. Modele de educaţie muzicală. Jean. Editura Muzicală. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. 1998 Landsherre. Bucureşti. Bucureşti. Cluj. Fundaţia România de Mâine. 5620/ 11. Descriptori de performanţă. 1999 Radu. 1999 Lupu. Editura Fundaţia România de Mâine. M. Bucureşti.Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. ”Învăţământul primar” nr. Bucureşti. Ed. Stăneţi Mihaela . Bucureşti. Bucureşti 1992 Popescu. Ed. Anca(coordonator). Bucureşti 2008 Neacşu.-Televiziunea în viaţa cotidiană. Educaţia muzicală Ed. 1988 Lupu. Didactica educaţiei muzicale. 1996 Lupu.-Experienţa didactică şi creativitate. Ed. 1995 Radu.Mihăieşti. G. 1-2. Gorgăneanu.Gabriela. Ed. Bucureşti. 1995 xxx-Psihopedagogie. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. De la didactică la educaţia muzicală Ed. E. 1990 Pavelcu. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale. I. Dacia. 1998 Stanciu.. . Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Bucureşti. Gabriela. Învăţarea şcolară Rev. Spiru Haret. Muzicală.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire.Gabriela. Bucureşti. Bucureşti.Sigma.11. 1995 Ionescu. Capşa Teodorina. I. A. Jean. 1995 Preda. Ed. EDP. Caraman Fotea. E. M.1979 Iucu R.P. A. Oprea Gabriel. Lucia Crinela. R. I. 1999 Munteanu. 2001 Radu. 1975 Lupu. Polirom. V. 2008 Ministerul Educaţiei.

EDP. Bucureşti. 2 la OMECTS nr.consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea . Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru.-(coord.11.D.2001 Strungă. Ed..P. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma. 1995 Vasile. VI. Bucureşti. Vasile. Bucureşti . Prognosis. Evaluarea şcolară.2010 Stoica A. Metodica educaţiei muzicale. Ghid pentru profesori. Timişoara 1999 Vasile. C. Editura muzicală . 1979 Zoicaş-Toma. Bucureşti 2003 Vasile. Bucureşti. Pagini din istoria muzicii româneşti. Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti.Severin 20 . 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ. Prefaţa la George Breazul. Vasile. EDP. 5620/ 11. programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare.Anexa nr. L.)Evaluarea curentă şi examenele. Editura de Vest. ediţia a II a Editura Muzicală. MEN. valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu . Bucureşti . programe şcolare.inspector de specialitate ISJ Caraş . Vasile. Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E. vol. 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful