Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE /REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

- Bucureşti 2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic); b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate. Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată. Prezenta programă urmăreşte: -consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată; -actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate; -corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare ; -aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;

2

2010 -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. prin proiectare structurată. • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale.învăţare.11. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare. 3 . să motiveze adecvat cu • • elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului. în perspectivă intra şi interdisciplinară. să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi.Anexa nr. ca alternative la manifestările de tip kitch. 2 la OMECTS nr. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. având o atitudine reflexivă asupra muzicii. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. • să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă.evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate. 5620/ 11. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.

exemple.2010 • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • • • • • Teoria muzicii. 2 la OMECTS nr. Sistemul modal: caracteristici. -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale. Folclor muzical.Sistemul tonal funcţional: .scări prepentatonice: -scări pentatonice. Teoria muzicii 1. I. -exemple din literatura muzicală. Istoria muzicii universale şi româneşti Forme şi genuri muzicale. Didactica specialităţii. -moduri populare românesti. exemple din literatura muzicală. -scări hexacordice. 2. 4. posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: . Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă. 5620/ 11.Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive.Intervale muzicale: clasificare. -scări heptacordice. -moduri cu traspoziţie limitată. pentacordice. 3. -sisteme ritmice şi metro-ritmice .caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. 4 .11. clasificare în diverse culturi muzicale. 5. Sunetul muzical şi calităţile lui.Anexa nr.

6. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. D. 2. la Şcoala francoflamandă (caracteristici. W. 2 la OMECTS nr. Fr. 5620/ 11. vodevilul şi opera comică franceză. exemplificări. S. Purcelle. genuri. caracteristici şi cronologia perioadei.Rameau. -exemplificări. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. pastorala etc).raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. Cultura muzicală a Evului Mediu: .2010 .de la cantus planus.modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX. G. de la “Ars nova”. -muzica laică medievală . 3.Anexa nr. II. 7. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Ch. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj.Ph. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. Personalitatea lui J. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. Fr. liedul german.muzica gregoriană . Claudio Monteverdi.genuri specifice muzicii trubadurilor. Gluck reprezentanţi al genului.Scarlatti etc. importanţă). Haendel.11. 5 . genuri. context istoric.Bach. reprezentanţi ai Cameratei florentine. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. reprezentanţi. motetul. 4.muzica bizantină . J. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. concerto-grosso.ehuri. Haendel.Vivaldi. missa. caracteristici .S. până la momentul Ars Antiqua. trouverilor. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. opera engleză The Beggar’s opera). . importanţa temperanţei sonore. opera buffă italiană. caracteristici. chansonul francez. primele genuri polifonice (conductus. J. minnesängerilor (arta cavalerească. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. Apariţia operei ( dramma per musica). cantus gemellus etc). sonata. Bach. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. .

W. R. tematici.al XX-lea. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. R. Apariţia şi evoluţia sonatei. 8. simfonismul francez şi austro-german: C. de la D. neo-clasicism. românească. K.Bartok. exemple B.Chopin. cehă. 7. Webern. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. trăsături generale. Debussy. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici. Compozitori reprezentativi: C. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice.van Beethoven. bizantine şi apusene. impresionism. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. Evoluţia operei. Cage ş. 6. muzica stockhastică. Fr. importanţa compozitorului. Berg etc. Stockhausen. L.S. A.a. P. Cristalizarea genului simfonic. J. constructivismul. nordică. 2. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă.Liszt. K.Anexa nr. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. Stravinsky. exemple: 3. spaniolă.Verdi.Ceaikovski. 5620/ 11. 2 la OMECTS nr. Franck. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. Muzica uşoară a secolului al XX-lea. caracteristici. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. genuri. poloneză. J. estetica limbajului.Wagner etc. verism.Bach. F. Biografie şi creaţie. Mahler. Schönberg. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). Berlioz. A. interpretului. Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. Haydn. O. Y.Schubert. sisteme muzicale de sinteză etc. 9.I. Strauss. ungară. P. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. A. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. B. importanţa pianului). A.Scarlatti la fii lui J. aleatorismul. Enescu.Schumann. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor.Brahms. expresionism etc.11. pedagogului în context cultural naţional şi universal. Romantismul . reprezentanţi. Messiaen. 6 .curent artistic şi muzical: cronologie.A. Honneger.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. I.Mozart. al XIX-lea şi începutul sec. H. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Boulez. post-romantism. reprezentanţi. A. Bruckner. valoare şi kitsch. R.2010 5. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. Orff. G. G. A. Xenakis.

6. Curriculum Naţional: terminologie.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. Principalele forme muzicale (lied. cameral. Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . exemple 2. 2. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale. Creatori şi genuri abordate: exemple.Vieru. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. curriculum la decizia şcolii. surse de inspiraţie. I. Genurile muzicale: vocale. simfonic. Olah. A. Genuri ocazionale şi neocazionale. IV. Stroe.11. genuri muzicale predilecte (vocal. exemplificări.Anexa nr. a programelor şcolare. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. Folclorul. structura planului de învăţământ. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. exemple. 5620/ 11. V. 3. sonata) şi analiza acestora. fuga. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. 2 la OMECTS nr. FOLCLOR MUZICAL 1. rondo. 2. 5.2010 4.evaluare. Caracteristicile şi analiza acestora . exemple instrumentale. variaţiunea. 3. W. Mijloace artistice. vocal-instrumentale şi opera. cicluri curriculare. cu exemplificări. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. Elemente de structură a muzicii populare româneşti. Şt. coral. operă) şi compozitori reprezentativi. viaţa concertistică etc. corale.al XX-lea: A. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală.specificitatea acesteia prin: 7 . DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Niculescu. trăsături generale.

Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental.Anexa nr. • clasificarea pe diverse criterii.Proiectarea . măsuri. particularităţile de vârstă.11. a unui cântec. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. spectacole ocazionale. a unui instrument muzical. • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate.etc. • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. 5620/ 11. exemplu: ritmul. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia. iniţiere instrumentală.2010 • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale.). video. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii. concursuri etc. internet etc) 5. 2 la OMECTS nr. 3. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. audiţie muzicală activă etc . • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare. 8 . 4. cântecul după auz. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj.demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”.

naţional. istorie. 7. raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor .Anexa nr. 9. 10. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive. autonome şi creative. educaţie plastică. internaţional. geografie. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. 6.2010 • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. reflexive. • • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii.11. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. judeţean. formarea gândirii critice. arta actorului. 2 la OMECTS nr. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev tipuri de relaţii 9 . educaţie fizică. 8. 5620/ 11. concurs interşcolar. etc) . Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • • • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. afective. locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic.

caracteristici şi cronologia perioadei. minnesängerilor (arta cavalerească. Apariţia operei ( dramma per 10 . -muzica laică medievală . genuri. până la momentul Ars Antiqua.de la cantus planus.ehuri. cantus gemellus etc). liedul german. trouverilor. genuri.muzica bizantină . Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. motetul. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. pastorala etc). I. la Şcoala francoflamandă (caracteristici. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. 2 la OMECTS nr. . missa.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. 5620/ 11. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. importanţă). Cultura muzicală a Evului Mediu: . caracteristici . Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul.muzica gregoriană . Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • • • Istoria muzicii universale şi româneşti Forme muzicale Didactica specialităţii.11.genuri specifice muzicii trubadurilor. primele genuri polifonice (conductus. reprezentanţi. de la “Ars nova”.Anexa nr. 2. chansonul francez.

Fr. Berlioz. concerto-grosso. sonata. Fr. vodevilul şi opera comică franceză. H. Apariţia şi evoluţia sonatei. opera engleză The Beggar’s opera). 2 la OMECTS nr. Haendel. 4.I. Mahler. conturarea formelor liricodramatice naţionale (singspielul german.van Beethoven. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. F. P. neo-clasicism. Personalitatea lui J. cehă.Brahms. W. simfonismul francez şi austro-german: C.Bach. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr.Mozart.2010 musica). J. importanţa temperanţei sonore. Claudio Monteverdi. K. trăsături generale. G.Ph. W. verism.Scarlatti etc. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. importanţa pianului). Orff. Evoluţia operei. românească: caracteristici. G. Compozitori reprezentativi: C. impresionism.Vivaldi. S. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. nordică. opera buffă italiană. R. A. Bruckner. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. Schönberg.S. al XIX-lea şi începutul sec. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală.Schumann. A. R. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. de la D.A. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. J. Haendel. Webern. Strauss.Chopin. Berg etc. Fr. poloneză. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul).S. R. 5. expresionism etc. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă. A.al XX-lea. ungară. context istoric. Romantismul . 5620/ 11. Debussy. L. 7.curent artistic şi muzical: cronologie.11. Cristalizarea genului simfonic.Verdi. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. D. Bach. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. G. post-romantism. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor.Anexa nr. 11 . A. A. A. caracteristici.Scarlatti la fiii lui J. Honneger. 6. Franck. 3.Liszt. Haydn.Bach. spaniolă. J.Wagner etc.Ceaikovski. reprezentanţi ai Cameratei florentine.Schubert. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H.Rameau. Gluck reprezentanţi al genului. estetica limbajului. Ch. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. Purcelle.

Stravinsky. Muzica uşoară. Olah. O. coral. A. Y. muzica stockhastică. I. B. importanţa compozitorului. I.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii. simfonic. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. tematici. 2. Enescu. Niculescu. Messiaen.Vieru.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie.G.a.factori determinanţi ai identităţii naţionale. valoare şi kitsch. reprezentanţi. Stockhausen. Berger. J. Creatori şi genuri abordate: exemple. 2 la OMECTS nr. P. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. genuri muzicale predilecte (vocal. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti.Bartok.2010 8. exemple B. Cage ş. K. Boulez. a secolului al XX-lea.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale. Mijloace artistice. Şt. . 4. Stroe. locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. viaţa concertistică etc. exemple: 3. sisteme muzicale de sinteză etc. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. 9.XX: A. 5. 12 . surse de inspiraţie. operă) şi compozitori reprezentativi.Anexa nr. bizantine şi apusene. cameral. interpretului.realitatea românească şi inspiraţia folclorică . Xenakis.11. Biografie şi creaţie. constructivismul. 6. aleatorismul. pedagogului în context cultural naţional şi universal. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. Geneza şcolii muzicale naţionale . genuri. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. W. 5620/ 11.

3. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. 2. III. curriculum la decizia şcolii. pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public. instrumentale. rondo. 3.2010 II. corale. vocal-instrumentale şi opera. Principalele forme muzicale (lied. variaţiunea. 5620/ 11. a programelor şcolare.Genurile muzicale: vocale. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut activitate de învăţare . organizarea şi îndrumarea studiului individual. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. structura planurilor de învăţământ. 2 la OMECTS nr. cicluri curriculare. formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple.Caracterul formativeducativ al procesului de învăţământ: • • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. sonata) şi analiza acestora : exemple. caracteristicile şi analiza acestora. fuga. • • • • etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor.Anexa nr. 2. 13 .11. Curriculum Naţional : terminologie. cu exemple din practica personală. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. • pregătirea pentru performanţă.competenţă.

scenografie. Audiţia muzicală . prin prisma realizării competenţelor. arta costumelor. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. exemple demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. Metode şi mijloace didactice specifice: • • • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată .act de educare a sensibilităţii auditive.11. educaţie plastică. a conţinuturilor teoretice etc. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. a selectării resurselor cele mai eficiente. 6.Anexa nr. geografie. mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. 2 la OMECTS nr. personalităţii etc. artă dramatică etc . internet etc) 5. etc). corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. 5620/ 11. repertoriul de audiţii muzicale. cu exemple . afective.2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată. • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. video. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • • • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. educaţie vizuală. istorie. • clasificarea pe diverse criterii. istoria artelor. 14 . conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. 4. a textului muzical ( structură. importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură. religie. stabilite de programa şcolară. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician.

Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată. 1982. a II-a revizuită) Bălan. 2005 Alexandrescu. exemple elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice. Ed. – Imagine şi sens. Bucureşti. Munteanu. – Principii de pianistică.vol. 1987 (ed. autonome şi creative. ediţia á II á. Goergeta. 5620/ 11. Ştiinţifică.Anexa nr. 1999 15 . Conservatorul “C. Th. Muzicală. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. .Porumbescu”. Muzicală. 1966 Bejat. muzicale. • • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. 8. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative. Ed. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş). 1989 Barta.11. C. Bucureşti. P. 1980 Barbu-Bucur.. Capodopere enesciene. Ed. Avesalon. Conservatorul “G. Lito. Ed. instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată. 1967 Bentoiu. Bucureşti. Editura Kity 1997 Alexandru. Muzicală.Muzicală. 1974 Bentoiu. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . Ed. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României. Dima”.Studii de folcloristică.elev tipuri de relaţii. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. Curs de teoria muzicii . M. I. II. P.2010 7.Muzicală. S. D. – Ce este talentul?. Lito. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea. Bucureşti. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie. Bucureşti. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. T. organologie. 2 la OMECTS nr. reflexive. Gabriela. Ed. 1980. 9. Bucureşti. Cluj Napoca. I. Bucureşti.

Dima. Bucureşti. I . Editura Muzicală 1982 Comişel. Bîrcă. Ed. Academiei de Muzică. 1979. – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră. Muzicală. Manoliu. Gh.W. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G. 1974-1977. O. – Probleme de semiotică muzicală. Berger. Comişel. Bucureşti 1985 Berger.. 1967. I-II Ed. 1969 Bocşa I. – Estetica sonatei romantice. 1969. – Estetica sonatei clasice. A. Iaşi 2004 Duţică. G. în: Studii de muzicologie. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu. Bucureşti.– Cvartetele lui Beethoven.Opere (vol. Muzicală. G.D. Muzicală. 1974-1977. Muzica românească între 1944-2000. Muzicală. Bucureşti. REF. Romantismul în muzică vol. G. 2007 Ciobanu. Bucureşti. Bucureşti. – Moduri şi proporţii. G. 1989. 1970. Bucureşti. Dima. Bucureşti.Artes. Ed. – Scrisori. Ed. Analiză muzicală Editura Artes. G. Boga. C. Brumaru A.Izvoare ale muzicii româneşti (vol. Ed. 1983. Solfegiu. Berger. I-II). 1992 Firca. G. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy.P. Bucureşti. I-V). 2000 Diaconu. G. G. Muzicală..I-III. Berger. G. E.W. Meridiane. G.Cluj 2007 Erbiceanu. Muzicală. Ed. Muzicală. Muzicală.V). Gh. 1978.Anexa nr. Ed. T. Ed. Dicteu. Direcţii în muzica românească.W. Bucureşti. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici. Bucureşti. vol. A.Metode de cercetare a folclorului. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. M.Muzicală. D. . Armonia tonală. III Ciobanu. Bucureşti. C. vol. nr. 1992.. E. E.Meridiane .W. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Bucureşti.I.. – Muzica simfonică (vol. Bucureşti. – Manual de vioară. Muzicală.D. 1981. Estetica sonatei clasice. Ed. 5620/ 11. Ed. – Muzica simfonică (vol. 1988 Ciortea. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie. 1970 Bîrlea. Muzicală. G. Gh. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale. 1986.2010 Berger W. Ed. 2 la OMECTS nr.W. 1981. Bucureşti.. Ed. Ciocan. Ed.Muzicală. Ed. I şi II. Bucureşti Cumpătă. 2002 Denizeau. Bucureşti. D. Bucureşti. Ed. Bucureşti. 2007 Cosma. Ed. Ed.W. Gh.10 Ciobanu.. 1976 Duţică.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . Cui i-e frică de Istoria muzicii?. Iaşi. 1965.Didactică şi Pedagogică. I . G. Bucureşti 1970 Berger. 1974. Ed.. Bucureşti. 1971 16 . G.. Ed. V. Universul gândirii polimodale. Muzicală.. Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. vol. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale. Berger. Bucureşti. Studii de etnomizicologie.P. G.. Editura Muzicală 1981 Berger. Muzicală. Ed. Muzicală.11. Bucureşti. Bucureşti 1984 Dufrene. Muzicală. C. Editura Muzicală. D. – Estetica sonatei contemporane.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. 1989 Buciu. XXI. Editura Muzicală.W.Doina. I. Ed. Berger.W. 1986 Constantinescu. Ed.. Cluj 2005-2006 Brăiloiu. – Fenomenologia experienţei estetice. Muzicală. 2010 Geantă. Editura Muzicală. 1900-1930. D. Muzicală. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX. Folclorul copiilor. Bucureşti. vol: II. Bucureşti 1975 Buciu.Larousse. Culegerea si publicarea folclorului. E. Muzicală. Bucureşti 1980 Chelaru. O călătorie prin istoria muzicii. 1997 Dediu-Sandu. Bucureşti. I. Muzicală. 1979. vol. C.W.. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. ***. Ed. Ed. 1979 Berger. Berger. W. O. 1974 Florişteanu-Paron Anca .V). Bucureşti 1976. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Ed. Bucureşti.

Editura Muzicală. 1994 Rîpă. – Capacităţile semnatice de muzică. C. Ed. A. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi. Bucureşti. Bucureşti. O. – Formele muzicii medievale europene. 1977 Răducanu. I. 5620/ 11. Pitiş. Lito Conservatorul „G..Anexa nr. St..Despre arta pianistică. – O carte a stilurilor muzicale.MediaMusica. Armonia. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde. U.. 1982 Mîrza. Bucureşti. . 1982. 1980. T. W. – Interpretul teatrului liric. – Tratat de artă pianistică. 1982 Plett. Gh. Bucureşti. Moldova. Bucureşti 1958 Nemescu. Ed. Ed. Ed. V. Bucureşti. Iarosevici. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh.. Bucureşti. – De la Wagner la contemporani. Cluj-Napoca. Tratat de teoria superioară a muzicii. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Editura MediaMusica. 1987. I.C. Ed. 1994 Hegyasi. Tratat de armonie.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Ed.II Idei de reformă. Armonia modală. 1968 Minei.Cluj 2005 Grove‘s. Editura Muzicală. C Teoria Superioară a muzicii vol.. 1987 Grazziela G.. A. Didactică şi Pedagogică.Muzicală. Muzicală. Iaşi. A. London. Bucureşti. Pitiş. Bucureşti. V. Ed.. 1987 Giuleanu.. Muzicală. I. Ed. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. de Muzică. Ed. I-. A. Nicola. R. 1996 Ionescu. Univers. 1997 Minei.11.– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. 1978. Herman. si Szenik. Sf. Bucureşti. Bucureşti.MediaMusica. Ilea. 2009 Herman. – Teoria comportamentului pianistic. 1995-2002 17 . Vol. Ed. Istoria muzicii universale vol. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. Muzicală. I. Bucureşti. Editura Muzicală 2002 Paşcanu. Muzicală Bucureşti. I. V. 2004 Iliuţ. Studii de etnomuzicologie Vol. Curs de folclor . V. Dima. Ed. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.G. 1983 Neuhaus. I Trecut şi prezent. Ed. Muzicală. Lito Conservatorul George Enescu.M. Iaşi.IV. Bucureşti. 2009 Herman. Blom. 1996 Iliuţ. Cluj-Napoca. V. Oprea Gh. Muzicală. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. Formele muzicii vechi europene. V. Bucureşti. Muzicală. II.. Dima Cluj Moisescu. vol. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. Bucureşti. H. Ed. vol I-VI. 2009 Long.. Muzicală. Ed. Ed. – Psihologia muziicii (vol. Bucureşti. Ed.Cluj 2000 Szenik. MediaMusica. V. Muzicală. Bucureşti. 1962 Herman. – Ştiinţa textului şi analiza de text.2010 Gieseking.. 2009 Ştefănescu. D.Dima”. 1962 Ilea.Curs de folclor. 1996 Negrea M. E. Muzicală. Gheorghe Vechi. Dima.M. Ed. – Reflecţii despre muzică. 1984 Jarda. T. Anca: Pagini de educaţie muzicală. Bucureşti 2002 Oprea Gh. A. Ed.MediaMusica. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Anca şi Petre. I). Ed. I-III. Z.I-II. – Aşa am devenit pianist. Editura Didactică şi Pedagogică.. Vol. şcoli normale. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. M. – La pian cu Claude Debussy.Muzicală. Acad. Ed. 1966 Niculescu. Editura Muzical.Cluj 2008 Râpă C. 2 la OMECTS nr. G. EDP. Fundaţia Culturală Română. T. Bucureşti. 1982 Ionescu-Arbore. – Principiile de didactică instrumentală. Dima. D. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. – Metodica studiului şi predării pianului. – Vioara şi constructorii ei. Cluj-Napoca. 1983 Popa. – Dicţionary of Music and musicians. Ed. A. Ed. 1986 Golea. 1994 Răducanu. Cluj Napoca. Cluj-Napoca.. Ed. Cluj. – Pianofortele în oglinda timpului său .

Petru. Vasile. Vasile.Universităţii din Oradea. I. Istoria muzicii româneşti. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. 2007 Creţu. Coman. 1980 Colecţia de manuale alternative.P. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş. Bucureşti. Sisteme de educaţie muzicală. Marinescu Mihaela. Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. Editura Fundaţiei România de Mâine. Carmen. E. Ed. Curs de armonie tonală. Ed. Istoria muzicii byzantine vol. Pedagogie şi axiologie..11.S.D. Managementul lecţiei. M. EDP. Bucureşti. EDP Bucureşti 1970 Călin. Dicţionar noţional şi terminologic.S. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . Bucuresti. Ed. 1998 Cristea. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă . 1978 Voiculescu. – Dicţionar de termeni pedagogici. 2 la OMECTS nr. Îndrumar metodic. 1960-1979. Ed.. Ed. Curriculum diferenţiat şi personalizat. I-IV. 5620/ 11. J. C.P.. – Procesul instructiv – educativ EDP. Mijloace de educaţie. C. XIX-XX.D. EDP. S. Bucureşti. Nica I. Iaşi. D.. Bucureşti. Bucureşti. Ed. S. 2005 Stoianov. Ed. S. 2005 Tatarkiewicz. Fuga în creaţia lui J. Bucureşti. Bucureşti. H.III). Bucureşti. Bucureşti 1995 Bogdan. Polirom. V.J.– Formele muzicale ale barocului (vol.W . Ed. sec. 1996 Cristea. 12/1970 Timariu. 1970 Brunner. V. Polirom. C. Iaşi.. 2005 Stoianov. Ed. Carmen. 2001 Huizinga.. Muzicală Bucureşti. Editura Muzicală. Copii excepţionali E. Lavinia. Ed.2010 Stoianov. Carmen. D. EDP. Muzicală. 2005 Voiculescu. Bucureşti. 2009 Cerghit. Ed. 2004 Toduţă. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. 1999 (I. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. I Conservatorul Gh.P. Cluj 1975 Urmă Dem. T. Bucureşti. 2005 Turk. Evaluarea continuă a elevilor E. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Stoianov. Homo ludens . MEC-SNEE.Didactică şi pedagogică. 2009 Coman. P. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti. 2008 Stoianov. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului.-Metode de învăţământ. ediţia a II a.. 1978 Tănăsescu.. A – Cartea modurilor. Z.D.Muzicală.G. E. M.MediaMusica.. ediţia a II a.Universităţii din Oradea.V. Repere în neoclasicismul muzical românesc. vol. Bucureşti. I-II. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . 2003 Timariu. Tratat de forme şi analize muzicale. Ed. vol. 2000. Bucureşti 1995 Călin..Anexa nr. Teodorescu-Ciocănea. E. L. 1980 Gârboveanu. Arta şi stiinţa educaţiei. Carmen. Dragoş. Dima. I . G. Bucureşti. Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea. Lavinia. Bucureşti.Muzicală. 1989 Vasile . ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine. – Creaţia muzicală românească. Istoria muzicii universale. Univers. clasele V-XII Coman. 1981 Geissler. Bucuresti. 2007 Cristea. Lavinia. Neoclasicism muzical românesc.. 1994 Chircev. J. Dr. EDP. Editura Fundaţia România de Mâine. Pianistica modernă. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian. Revista “Muzica”.) De Landsheare G. Polifonia secolului XX. Meridiane.Bach. Editura Interprint 1997 Vieru.Istoria esteticii. – Pentru o teorie a instruirii. 1977 18 . nr. Bucureşti.Muzicală. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline.

2008 Munteanu. ediţia á II á . 1982 Ionescu. A. Iaşi. Polirom. EDP. A.Gabriela. Ed. UBB. Cântece pentru preşcolari. 1990 Pavelcu. EDP. De la didactică la educaţia muzicală Ed. Educaţia muzicală Ed. Bucureşti. Jean. Învăţarea şcolară Rev.Evaluarea procesului de învăţământ.Mihăieşti.2010 Ilea. Muzicală. Pedagogia şcolară contemporană. Militară. G. M. 5620/ 11. E.11. Muzicală. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. Principii de docimologie. Borzea Viorel. V. 1975 Lupu. (coord). Editura Sigma. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire. 1999 19 . Cluj. Metodică pentru şcoli normale. Bucureşti. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. Aldea Georgeta. 2 la OMECTS nr. M. Bucureşti. C-tin. Fundaţia România de Mâine. C-tin. Editura Litera Internaţional. Iaşi 2000 Ivăşcanu. M. Iaşi. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. Caraman Fotea. Ed. 1995 Preda.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici.Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu.. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu. Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Cluj. Stăneţi Mihaela . Fundaţia Romania de Mâine. G. Ed. EDP. Polirom. R. Gorgăneanu. Spiru Haret. Dacia. Lucia Crinela. Curriculum Naţional. Bucureşti 1980 Planchard.D.Anexa nr. Modele de educaţie muzicală. Banciu Gabriel. I. – Didactica modernă..Bucureşti 1978 Joiţa. Editura Muzicală.Previziune şi control în procesul didactic. Jean.Metode şi tehnici de învăţare eficientă.Sigma. Bucureşti. Sisteme de educaţie muzicală. Sandu Eugen Dicţionar universal de muzică. Racu Nicolae. . Cluj. 1995 Ionescu.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. EDP.Didactica modernă. Bucuresti. Bucureşti. Evaluarea în învăţământul primar. Bucureşti.Managementul şi gestiunea clasei de elevi.1979 Iucu R. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele.-Televiziunea în viaţa cotidiană. Bucureşti 2008 Neacşu. Anca(coordonator).D. 1-2. Daniela. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. Ed. Ed. Bucuresti. Bucureşti. Descriptori de performanţă. Cluj. V. Iacob Aurelia. Jean. E.. Dacia Silverstone. EDP. E.P. Dacia. Bucureşti.. 1998 Stanciu.1998. Bucureşti 1983 Munteanu. 1996 Lupu. 1999 Lupu. Jean.-Eficienţa instruirii. Ed. 1984 Ionescu.. I. Dacia. Bucureşti 1992 Popescu.a. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale. Didactica educaţiei muzicale. şi Dogaru. E. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte. ”Învăţământul primar” nr. Editura Fundaţia Romania de Mâine. Oprea Gabriel. Psihologia copilului. Bucureşti. Editura Tribuna Învăţământului. 1998 Landsherre. (coord).-Experienţa didactică şi creativitate. 2008 Ministerul Educaţiei. Bucureşti. Bucureşti 2002. 1995 xxx-Psihopedagogie. Al. EDP. Iaşi. Ed. 1988 Lupu. I. Educarea auzului muzical dificil. J. Bucuresti 1997 Munteanu. 1968 Piaget. Ed.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu. I. A.. Ed. Gabriela. 1999 Munteanu. T. 1995 Radu. Bucureşti. Polirom. ş. A.Gabriela.P. 1999 Radu. Gabriela. Bucureşti. Editura Fundaţia România de Mâine. Bucureşti. Ed. 1997 Munteanu. 2001 Radu. Psihologia muzicii Ed. Capşa Teodorina.

2 la OMECTS nr. ediţia a II a Editura Muzicală. Bucureşti 2003 Vasile. programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare. Evaluarea şcolară. 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ. EDP. Ed. Prognosis. EDP. Editura de Vest. Metodica educaţiei muzicale. Pagini din istoria muzicii româneşti. L.. Vasile. valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu . L. Prefaţa la George Breazul.D. Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E. 1995 Vasile. Bucureşti . Editura muzicală . 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. C. Bucureşti.consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea .inspector de specialitate ISJ Caraş . MEN. VI. Vasile.Anexa nr. programe şcolare. Bucureşti. Ghid pentru profesori.-(coord. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma. Bucureşti .2010 Stoica A. 1979 Zoicaş-Toma. 5620/ 11.P. Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru.)Evaluarea curentă şi examenele. Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti.Severin 20 .11. Timişoara 1999 Vasile. Vasile. vol. Bucureşti.2001 Strungă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful