,r I I uilcrf,illat|$8ll

ilus tratii
.ln
UE

G0TIFR|IDAUGU$BURGIR

IDIIURA

roli cRrAllo[

stan D0ne

vli;
-7://(h"

o;:('4

tl,qft

b;,"J

Gottfried August Biirger

Uimitoarele cdldtorii .v $l aventurl, pe uscat il pe ale baronului von

8P8:

cum obisnuia asa rt sa le povesteascd el insuqi,

lr|iiltchhau$elt
la un pahar de vin,
prietenilor
s5i

iN norraNe$TE DE IoN MARIN SADovEANU

Edinrra Ion Creangl

Bucuregti, 1977

O CALATORIE PLINA DE PERIPETII

Mi-am inceput cdl5toria spre Rusia in toiul iernii, socotind, pe buni dreptate, ci inghelul gi ztrpada, scutind de cheltuieli deosebite prea griiuliile ocirmuiri, vor fi netezit drumurile din tinuturile de nord ale Germaniei, Poloniei, Curlandei,si Livoniei, drumuri care, dupd descrierile tuturor cllitorilor,
sint mai pdcdtoase chiar decit cele ce duc spre Templul Virtutrii.

pomit-o swugiului. Eram imbrdcat destul de cdlare, fiindcd ugurel, 9i unde mai Pui cd geruI se aga se cdldtoregte fiicea tot mai simlit cu cit inaintam cum nu se poate spre nord-est. Vll pute$ lndiPui mai bine, atunci deci cum trebuie c5-i mergea Pe o cind nici calul 9i astfel de vreme, intr-un linut atit de nici cildregul nu aspru, bdtrinelului neputincios Pe sim de lep5dat. care l-am vdzut zlclnd pe o cimPie $i trebuie si mai pustie din Polonia, in bltaia criviguadaug cd acest miiloc de cildtorie te lui tdios, dirdiind de frig sub zdrenscutegte pe de o parte de ciorovdielile lele ce abia ii acopereau goliciunea cu cine stie ce cuviincios cipitan de trupului. Mi se rupea inima de mild pogtl neamt, 9i pe de altd parte te uitindu-mi la priplditul acela. Cu fereste de a fi tirit din crigmd in toate cd inghelase gi sufletul in mine' cri$lni 69 setea vegnic nepotolitd a am anrncat peste bdtrinel mantia mea
?

Am

de c.dldtorie. Deodatd am auzit un si eu in jos, odati cu zipada. Deci glas ce venea din inalrul cerului, si ciotul acela de care imi legasem calul
care, prefuindu-mi fapta cu o exffa-

ordinard mdrinimie, a strigat:

<

O,

fiul

meu, sd md ia naiba
>

De nu 1i-oi rdspldti ispraaa asta !

parte, pind ce noaptea gi intunericul m-au prins din urmi. Nu se auzea nici un zgomot, nu se zirea nici un sat. Gt cuprindeai cu ochii, numai nea; nu se orno$tea nici o cdriruie care sd-mi arate incotro si-mi indrept pasii. Obosit de atita drum, desc6lecai in cele din urmi gi-mi legai calul de un ciot care iesea de sub zipadd. Pentru mai multd sigurant5, mi-am pus pistoaiele la subsuoard, gi culcindu-m5 aldturi, in zdpadi, am tras un pui de somn, care mi-a linut pleoapele lipite pind a doua zi, cind se luminase de-a binelea. Dar mare-mi fu mirarea cind, uezindu-mi, mi pomenii in mijlocr:I unui sat, in cimitirul de lingd bisericd. I-a inceput nu mi-am zdrit niciieri calul; curind insd il auzii nechednd undeva, deasupra mea, M-am uitat in sus sr mi-am dat seama ci ceea ce luasem pe intuneric drept un ciot era de fapt morigca de vint de pe rurla bisericii. De ea imi priponisem noaptea calul, care acum stdtea spinzurat acolo sus. Am priceput indatd ce se petrecuse. In timpul noptii, satul fusese pe de-a-ntregul troienit de zdpadd. Dar, schimbindu-se vremea pe neaqreptate, pe cind eu dormeam, zipada prinsese a se topi; qi a;a adormit cum eram. incetul cu inccrul, md lisasem

seaml cuvintele acestea, mi-am minat calul mai de-

Fdrd sd iau

in

cea sau mori;ca de vint din turla bisericii. Fird si stau mult pe ginduri, luai unul din pistoale gi ochii in cEpIstru. Redobindindu-mi astfel ca_ lul, putui si-mi vdd mat departe de drum. Dupd aceea toate au mers bine, pinl am aiuns in Rusia, unde nu si obignuiegte si faci drumuri lungi, rarna, cllare. $i cum principiul meu este sI mi 1in de rinduiala si de datinele tirilor prin care umblu, mi-am fdcut rost de o sanie ugoard cu un singur cal, gi m-am indreptat, plin de voie bund, spre St. Petersburg. Acum n-as mai putea spune sigur daci mi aflam in Estonia sau in tara dintre Narva gi Neva, dar imi aduc bine aminte ci strlbiteam un codru infricogdtor, cind vizui cd se ia dupd mrne un lup hain. minat de cumplira foame care chinuie aceste fiare pe vreme de iami. Animalul mX aiunse indatd ar fi fost cu neputinri si scap de el. Fdrd sd zdbovesc, m-am t-rintit pe burtd in fundul saniei, l5sindu-mi calul si alerge in voia lui gi si ne scoard din incurcdrurd, cum o putea, pe amindoi. Ceea ce presimfeam totusi, deqi nici nu indrlzneam mdcar sd nddijduiesc, s-4 intimplat la scurti vreme du rp d aceea. Lupul nici nu se sinchisi A e modesta mea persoand, ci, sdrin peste mine, se ndpusti ca un tubat asupra calului. Rupse gi infuleci dintr-o datd toatd partea de dinapoi a bietului dobitoc care, de spaimd 9i durere, gonea cit putea mai tare. Dupi ce scipasem astfel cu bine, neluat in seamd, ridicai

pe infuneric nu era altceva decit cru-

--'----"--_\

St. tot intulecind. lupul intrase. incetul Petersburg, impouiva oricdrei agtepcu incetul, aproape cu totul: in ceea tdri din partea amindurora qi spre ce mai rdm[sese din cal. Dar abia isi marea uimire a tuturor trecitorilor. Iicuse loc, t'rumusel. induntrui caluN-aq vrea, domnii mei, sI vd pliclui, clnd eu, prinzind clipa nimeriti, tisesc cu prea multE vorblrie asupra pusei mina pe bici $i incepui sd-l rinduielilor de acolo, sau asupra artei, croiesc pe spinare. $i dti-i ! Dar cum a Stiintei qi a altor minunitii din ferel era invelit ca intr-o teaci in calul mecitoarea capitald a Rusiei. Md voi din care mu$ca de zor, neaqteptatul mulqumi doar sd atrag luarea-aminte meu amestec nu l-a inspiimintat a domniilor voastre asupra unor lucituqi de putin. Ba, dimpouivd, hd- cruri mai osebite gi mai nobile, cum pdia tot mai cu pofti, fticindu-gi loc ar de pildi, caii qi ciinii, de care 9i inaintind mereu induntrul calului, toatd viaF mea am fost mare amator. iar cind legul animalului, din care Aq vrea apoi si vd atrag luarea-aminte rlrnEsese mai nimica toatd, se privdli asupra vulpilor, lupilor, urgilor, care, in drum, ce si vezi ? In locul lui ca dealtfel toate celelalte sdlbdticiuni, rlmisese lupul, prins in hdguri. Cit sint mai nrimeroase in Rusia ca in despre mine unul n-am incerar nici orice alti gari din lume. $i, in sfirqit, o clipb sd-i car la bice, qi asdei am asupra acelor petreceri, iupte cavaie-

pe

ttris capul qi vdzui cu groaz\, cd, aiuns sdnitogi qi nevdtdmali la

fi

---

1.:":: ',4.

--.== -----)=

regti Si isprdvi vrednice de laudd, ce i se potrivesc mai bine unui nobil decit bietele ftinturi mucegiite de limbi elineascd sau latineascd qi decit toate nimicurile parfumate, zorzoanele $i sclifoselile legate de rafuramentul $i de pdldwigeala frant-uzeascd.

mult prel decit i s-a dat in searbdda noastri Germanie. Am intilnit acolo
oameni care puteiru trece drept adevdrati mae$ui in nobila artd a biutului. $i cu toate acestea, ei nu erau decit nigte bieli ageamii. pe lingi un general cu barba cdruntd 9i cu f'a1a ardmie, care se ospdta laolaltd cu noi. B[trinul general iqi pierduse intr-o luptd cu turcii iumdtatea de sus a lestei capului, qi din aceast5 pricini. de cite ori venea weun strdin in societatea noastrd, nu Stia cum sd se mai scuze de faptul ci e nevoit sd stea la mash cu pdlSria pe cap. El avea obiceiul, de cite ori minca, si goleascd o sticld intreagd de rachiu, dup[ care incheia masa cu o sticli de arak, sau o lua iar de citeva ori de la incePut, dupd cum ii cereau impreiuririle. $i

Fiindcd a trebuit sd treacd o bund bucati de vreme pind ce am putut fi primit in armata ruseasci, m-am bucurat citeva luni de libertatea deplini de a-mi irosi timpul qi banii in cel mai nobil fel din cite existl pe lume. Aga, de pildd, mi-am petrecut unele nopli la joc, iar foarte multe altele in clinchet de pahare pline. Clima rece a acestor linuturi 9i obiceiul poporului au acordat bduturii, cind e vorba de petreceri, mult mai

ll

sd nu ve inchipuiti cd l-ai fi putut redea vreodatd, cit de cit, beat. Nu prea vi vine sd credeli ? Nu v-o iau

pentru mine,

am impdnisit-o citorva prieteni. Si fiindci {Hcusem

ci

in nume de rdu, domnilor,

fiindcd Iucrul acesta depdsea la inceput chiar si intelegerea mea. Multi vreme nu mi l-am putut ldmuri, pine ce, cu totul intimplitor, i-am dat de capdt. Generalul avea obiceiul si-gi ridice din cind in cind pildria; il vdzusem adeseori f5cind-o, da' nu prea md sinchisisem. Mi se pirea cu totul firesc sE i se infierbinte fruntea gi tot atit de fireasci mi se pdrea dorinta lui de a si-o rdcori. VXzui insd, in cele din urmd, cd odatd cu pdldria. 9i prins de cdptuseala ei, generalul ridica 9i un capac de argint, care-i slujea drept teast5. Atunci tot aburul bduturilor inghilite se ridica in sus, ca un nor u;or. $i a9a mi s-a dezvdluit, pe neagteptate, taina generalului. Iar de mai multe ori incercarea asta, dupd ce am aflat-o, nu am pdstrat-o care-l ridica in stima tuturor.

descoperirea la vreme de seard, md oferii si Ie dovedesc exactitatea ei printr-o probd. Trecui cu luleaua in spatele generalului, tocmai cind el isi punea plldria pe cap, qi didui foc cu o bucati de hirtie aburului ce se ridica. Atunci vdzurdm un lucru pe cit de neagteptat, pe atit de minunat: norul de deasupra eroului nostru se schimbd, cit ai clipi, intr-un nor de fliciri. Iar aburul care se mai prinsese de firigoarele de scamd de pe pdldrie alcdtui un nimb fermecitor, ce-i inconjura capul bdtrinului domn cu lucirea feerici aunor fldc5ri alb5strui, nespus de frumoase. Experienta mea n-a putut sd-i rimind necunoscuti generalului, care s-a miniat atit de putin, incit ne-a ingiduit sd repetdm

Oaooaooo

POVESTTRT VINATORE$TT

Las la o parte unele scene hazlii

mi s-au mai intimplat in imprejurXri asemdnitoare, pentru cd am de gind si vd spr:n felurite poveqtr de vintrtoare dintre cele ce mi se par mai ciudate gi mai distractive.
ce

Cred c{ vi puteli lesne inchipui, domnii mei, cit am flnut de mult, intotdea-

Aqa, inu-o dimineali, pe cind stdteam la fereastra iatacului meu, vdzui

pre- canaturile ugii. Foc si scintei mi-au quiascd aga cum 1ignit din ochi. Dar oricit de puterse cuvine un teren de vlndtoare nein- nicl fusese lovitura, n-a izbutit sI gridit. Despre felurimea divertis- md $nI nici o clipd in loc. gi iatS-mi meotelor, pe care un asemenea loc mi gatr se trag, Dar cind sd ochesc, spre le oferea, despre norocul nmbignuit uimirea pi ciuda mea, vizui cd, din ce fiicea si-mi izbuteasci orice ispra- cauza putemicei izbituri pe care o v{ pdstrez cele mai bune amintiri. primisem, sdrise cremenea din cocose

ar-

un helqteu mare din apropiere, cu totul gi cu totul acoperit de rale sil-' batice. Gt ai clipi, am inhdlat pqca una, Ia prietenii din colt gi am coborit scara cu atita destoinici, care grab5, incit m-am izbit cu fata de
pricep
sd

t-t

Qul armei mele. Fdrd cremene mar cearcd de aprinde pulberealCe pu teirm face acum, cXci timp de pierdut

piali dintrc rale indara irire sp.e sg si n inqhite. Dupd cca dinrii rati. unrrarS. in scurti vreme. toate eelelalte. Cici imbucdtura unsuroasi din capdtul slbrii era curind da,ti afar6, nernisruitF..i o inghitea rrtr rrrmhtoare... Si aQa. toate la rind. Ce rnai una, alta : bucdtica mea de siinini cdlitori prin tuatc ratelel {ErI .i sc rupi dc.foari, ala cI pisirile.e irrsirari ca nigte mdrgele pe cr atd. Clu nespusi mullumire trisei sfoara la mal si inllsurind-o de citeva ori. pc

nu

avearn ? Din fericire, imi amintii cum im; scdpdraser5 ochii. puln mai inainte. De aceear deschisei lagdrul pulberii, indreptai pusca inspre sXl-

blticiuni qi-mi trisei un pumn zdravdn in ochi. Dintr-o atit de putenici

izbiturd se iscar[ puzderie de scintei. Pulberea lud foc pi doborii cinci perechi de rate, patru cdlifari si o pereche de li9i1e. Vedeti. asadar:. cd prezenla de spirit este mama faptelor vitejesti. Iar dacd pe soldati si pe marinari ea ii scapI din multe primejdii, adeseori si vindtorul ii datoreazi tot ei norocul. ASa odat5, cu prileiul unei raite

dup6 urnir si mijloc, imi vdzui de

cale inspre cas[.

Dar fiindci mai aveam o bund bucatd de mers, iar grdmada de rale nu era o povari tocmai ugoard, aproape c[ incepuse s5-mi pari rXu cd le prin-

vinitnregti, aiunsesem la un lac pe sesem pe toate. Deodatd insd, avu loc care pluteau zeci de rale sdlbatice. o intimplare neobisnuit[, care, la indar erau mult prea indepdrtate una de ceput, md puse in mare incurclturd. Fireste cd toate ratele erau inci vii. alta ca sd pot trage nddejdea sd dobor mai mult de una dintr-o impusci- De aceea, de cum gi-au venit in fire, turi. Si, din nenorocire, nu mai dupd prima uluire, ele au $i inceput aveam decit o singurd incXrcdturd de sd bati putemic din aripi 9i sd md pulbere. Ehei, si cum mai jinduiam ridice qi pe mine, impreuni cu ele, si pun mina pe toate ralele, mai ales in v[zduh. Nici vorb[ cX m-am intrecd aveam de gind sd poftesc la masd. bat pe unde o sd scot cimasa. Mi pe curind, o mullime de prieteni gi de pricepui totuqi sd folosesc prilejul acesta spre folosul meu, vislind prin cunosculi. Atr.rnci rni-adusei aminte cd din aer cu pulpanele hainei qi minind toatl merindea pe care o luasem cu astfel cirdul in directia locuinteimele. mine imi mai rimisese in tolba de Iar cind m-am vizut ajuns deasupra vinitoare o buc5licd de sllnin[. BucS- casei Ei tocmai mtr gindeam cum sd tica asta o legai de capdtul unei sfori cobor fdrd a-mi primejdui via1a, imi rdsucite, destul de lungi. Am desrd- veni un gind ndstruqnic: incepui sd sucit sfoara, a$a cX ea s-a lungit cei risucesc gitlejurile rilugtelor unul pulin de incd vreo patru ori fald de dupd altul, $i a$a, mi ldsai lin qi cu cit fusese inainte. Apoi, ascunzin- incetul prin cogul casei mele pe vatra du-md in pdpurisul de pe mal, zvirlii din bucdtlrie, unde, din fericire, nu bucdlica de sldnini in api 5i avui fusese incd aprins focul. Vd puteli bucurja si v5d cum cea mai apro- inchipui cit s-a mirar si ce soaimd a

ffas bucitarul meu cind m-a v[zut. Ceva asemdnS.tor mi s-a intimplat odattr 9i cu un stol de g[inupe. Md dusesem sd incerc o pugcd nou[. Isprdvisem cele citeva alice pe care le luasem cu mine, cind, pe nea$teptate, ipi lud zborul, chiar de lingd

de vindtoare cruciE pesre ochi

si

piciorul meu, un stol de

ghinuge.

Pofta de a vedea vreo citeva dintre ele, seara, pe masa mea, mi-a dat o idee atit de buni, incit pe cuvintul meu, domnilor, cd o veti folosi 9i
dumneavoastrd la nevoie. De lndati ce am vdzut unde s-au ldsat gdinugele, am pregdtit in grabd arma, punind in loc de alice vergeaua cate-mi servea sd incarc puqca. Bineingeles cd am ascutit vergeaua la virf,

atit cit mi-a ingiduit timpul. Apoi, apropiindu-md de stol, am ras in el cind si-a luat zborul si am avut bucuria si vhd vergeaua cizind la o
oarecare distanld, dupd ce insirase pe ea, ca la frigare, vreo qapte giinu;e, care se vor fi mirat, de buni seamX, pomenindu-se a$a, din senin, trase in geapi. Dupi cum vd spuneam,

domnii mei, totul in lume e si stii

str

te descurci, Altd dati, pe cind stribdteam una din vestitele pdduri ale Rusiei, imi iegi inainte o nrlpe neagri minunatd. Ar fi fost intr-adevdr pdcat si gduresc pregioasa ei bland cu weun glonte sau cu alice. Vicleana cumdtrb stitea lipitd de tnrnchiul qnui copac. Imi scosei de indatd plumbul din leavi qi-l inlocuii cu un cui zdravdn de timpllrie. Am ochit gi am tras cu atita dibicie, incit codoiul vulpii a rlmas tintuit in cui, de trunchiul copacului. Apoi, apropiindu-md linisdt de cumdtrd, o teiai cu curitul meu

punind mina pe bici ii cdrai atitea pe spinare, pini ce o IEcui sd-si iasd din frumoasa ei bland. Era o pldcere si o minundlie sd vezi una ca asta. Intimplarea ;i un dram de noroc te pot ajuta uneori si dregi o greqeali pe care ai sXvirEit-o. Lucrul acesta l-am constatat curind dupi isprava cu vulpea. Prilej mi-a fost intilnirea, in inima codrului, cu un godac gi o scroafE de mistrel, ce veneau unul dup[ altul inspre mine. Trisesem firi sd-i nimeresc. Godacul o luase Ia sinltoasa, iar scroafa rdmdsese locului, neclintit5, ca si cum ar fi fost bltutd in cuie. Cind rni apropiai sd vld ce-i cu ea, imi dddui seama cd aveam dinainre o scroafd oarbi, care pin-atunci linuse in dinl i coada god5celului. Puiul o c Xuzise prin adincurile codrului, din datorie de fiu. Glonqul meu, nimerind prinrre ei, tliase codip cdliuzitoare, din care btrtrina scroafi tot mai morfolea intre dinti un sfirc. De vreme ce cilluza ei incetase de a o mai mina dupd el, ea se oprise locului. Atunci, apucind eu sfircul codilei pe care scroafa il tinea in gurd, o trdsei dupi mine gi o adusei fEri nici o greutate acasi. Oricit ar fi de inspiimintdtoare scroafele astea silbadce, tor mai cumplili si mai primeidiosi sint insd mistregii. Am intilnit unul in codru odatI, cind, din nenorocire, nu eram preg5tit nici sdJ atac, nici sd md apir. Abia am apucat sd mi reuag dupd trunchiul unui copac, cind fiara turbatd s-a gi repezit, pieziq, sd mi loveasci. Dar din pricina iuresului nlvalnic cu care se repezise inspre mine, i s-au infipt coltii in copac, a$a

fel incit nu

mai fost chip si-i scoati qi sd se repeadd a doua oarl impotriva

a

mea. <Aha! mi-am zis eu, las' cd acuma pun eu mina pe tine ! 'r Cit ai clipi, apucai un bolovan gii lnfrrndai atit de adinc colfi in lemn, incit nu mai era chip sd scape. Acum, de voie, de nevoie, a trebuit sd mi agtepte pind ce am adus o cXru1i 9i funii din

satul apropiat. Apoi, cum nu se poate mai lesne 9i plin de voiogie, am dus mistregul viu gi nevfltimat acasE. Fird indoiald, domnilor, cd veli fi

auzit de sffntul Hubert, ocrotitorul vindtorilor gi al gintaqilor, 9i veli fi auzit agiiderea despre cerbul cel semet care l-a intlrnpinat odatd ln pddure, purtind crucea intre coamele sale, Acestui sfint Hubert, in buni tovdr5gie qi ftird grq, i-am adus jenfe an de an. Intrucit il privegte pe cerb,

l-am vdzut poate de o mie de ori, fie zugrdvit prin biserici, fie brodat pe stemele cavalerilor sdi, aga ctr in buni cinste gi conStiin$ vinltoreascl abia de ag gti si spun hotirit daci numai pe wemuri au existat asemenea cerbi purtdtori de cruce sau dacd nu cumva ei mai existi chiar in zilele noastre. Dar socotesc cd e mai bine str vd povestesc ceea ce am vdzut chiar eu, cu ochii mei. Odatd, dupd ce lmi isprdvisem toli plumbii pentru incdrcdturd, imi ieqi in cale, cu totul pe nea$teptate, cel mai mdrel cerb din cili vieluiesc pe acest pirnini $i mi privi drept in fa1d, f?ird si-i pese, de parcd ar fi gtiut dinainte c[ tolba imi era goald. Ce puteam face ? lmi
IE

lncdrcai lntr-o clipd pugca cu pulbere, gi cum aveam la mine uo pumn de cirege, jupuii in cea mai mare grabd carnea de pe ele gi lndopai leava cu slmburi. Slobozii apoi intreaga incirclturd drept in fruntea cerbuluir intre coame. Impugcitura il buimdci, ctrci se-mpletici pe picioare, dar tot izbuti sd o gtearg[. La un an sau doi dupl intimplarea aceuurta, mI aflam la vtrdtoare, ln aceeagi pidure. $i iati cd deodatd mi se lnf?itigd un cerb miirel, purtind in coame un cireg cu frunzig bogat 9i inalt de peste zece picioare. Atunci imi adusei aminte de lntimplarea mea din trecut. Socotind ci cerbul este pe buni dreptate 9i de multtr wa:re proprietatea mea, ll do-

borii cu un ibc. Astt'el, ticui

rost

despre mrne. desl scapasem cu

pielea intreagS. n-ag mai

totodata si de t'ripturd. si de bduturi de cirese, cici pomul era incercat cu fructe nespus de gustoase. $i cine ar putea spune oare cd n-a fost vreun cucemic vindtor pdtimag, weun abate sau episcop care indrdgea vinitoarea, cel care va fi sidit in acela$i fel, cu un foc de puqcd, crucea, intre coamele cerbului sfinnrlui Hubert ? La nevoie, cind vine clipa sd te hotdri;d ori, ori (ceea ce unui adevirat vinitor i se inrimpli desrul de des), te simgi mai cudnd indemnat si incerci orice, decit si laqi sd-1i scape un prilej fericit. Eu insumi, nu o singuri datd, m-am aflat in fata unor asemenea incerciri. De pild5, ce o sd spuneli de urmdtoarea intimplare? Odatd, intr-o pidure din Polonia, mi se isprivise pulberea tocrnai la cidereanoplii. Am pornit, agadar, spre casd, cind s-a

doua oard o toare gi nici nu mi-as mai

incercat ispravd a>emind-

tl

ndpustit inspre mine r:n urs infricoqdtor, cu Idlcile ciscate, gata sd md inghitd. Zadamic m-am scotocit cu grabd prin toate buzunarele, doar,

surat puterile cu un urs, tiri si am mijloace de apdrare la indcmind. Dar se vede cX mi-a tbst hirXzit sd fiu atacat de cele mai silbarice si mai primcldioase dihinii rocrnai atr.rnci cind nu puteam si le Pn piepr ca 5i cum instinctul le-ar fi Ilcur si simtd ci mi gisesc la aman. A;a, odatd, un lup s-a ndpustit pe nea;teptate asupr5-mi si era cit p-aci si mi instace. Nu-mi mai rlmdsese altceva de flcut decit ce mi indemna instinctul: sd-i vir pumnul in gura ciscatX. $i ca sX ftu in deplind siguranti, imi infundai mai mult bratul, virindu-1 aproape pini la umir. Toare bune, dar cum si ies din incurcdtura aceea? Trebuie si vd mirturisesc ci nu md simleam tocmai in largul meu inu-o situalie atit de infricosdroare. Ia gindili-vX numai : sd stai nas in nas cu un 1up ! Ne uitam unul la alrul nu
DacX

ti mi-

doar oi da peste ceva pulbere gi cu prea mare drigiligenie.

plumbi. Nu gdsii nimic altceva decit doul bucili de cremene pentru puScd, din cele ce se iau doar aga, ca sd fie la vreme de nevoie. Zvirlii cu toatd puterea una din cremeni in gura dihaniei 9i nimerii tocmai in t'undul gitlejului. Cum. de buni seamd. aceasta nu-i va fi fost pe plac, numai ce-l viTui pe ursul meu tEcind stinga-mprejur, aga cd cealaltd cremene o nimerii in deschizdtura de dinapoi a dihaniei. $i treaba a mers minunat nu numai ci a p[rruns in el. dar s-a si ciocnit cu cealaltS. iar ursul a plesnit cu o pocnituri insotitd de o vih'dtaie de scintei asurzitoare. Cit

mi-ag fi uas bralul, dihania ar fi sirit cu mai muhd furie la mine. Asta se putea vedea limurit din vdpiile care ii licdreau in ochi. De aceea, apucindu-l de miruntaie, ii {Xcui fala dos qi dosul fa1i, intorcindu-l aga cum se intoarce o mXnugd. Apoi, dind cu el de pXmint, il ldsai locului. De data aceea, cum vI spuneam, a mers, dar n-am mai purur sd fac acela;i lucru cind peste citiva vreme un

ciine turbat s-a dat la mine intr-o ulicioard ingustl din St. Perersburg. "Ia-o la sdndroasa, bhietei" mi-am zis, vizindu-I. Si ca sI por sclpa mai
usor, imi lepddai haina in drum si

mi
19

casd. Mai apoi, cind ciinele $i-a vdzut de drumul lui,

repezii degmbd

in

am rimis un servitor sd-rni aduci haina gi sd o pund in dulap, lingE celelalte. A doua zi, care nu mi-a fost spaima auzindu-l pe Iohann, servitorul meu, strigind cit il finea gura: < Pentru dumnezeu, domnule

baron, haina dumneavoastri a turbat ! r MI repezii intr-o clipd pinl sus, la el, qi-mi gisii toate hainele rdvdqite qi {Icute ferfenild. Avea dreptate btriatul: haina turbase! Am ajuns tocrnai la timp ca s-o vdd cum imi scutura pi imi sfirteca fhrd pic de mil! un costum nou de gald. \

5. \l .a d DOI CIINI $I UN CAL

toate aceste imprejurdri, domnii mei, din care am scipat cu bine, m-a aiutat intotdeauna intimplarea, pe care am qtiut, prin vitejie gi prin prezenlS de spirit, s5 o intorc in folosul meu.

in

intimplarea. vitejia si prezenta de spirit, luate laolalti, fac, dupd cum toati lumea s,tie, norocrrl

fiird sd-gi faci rost de scr:Iele care si-i asigure izbinda. Astfel de invinuiri nu mi se pot aduce mie unuia, fiindc5 eu am fost intotdeauna vesdt

vinltoru-

lui, al marinarului gi al ostaqului insd ar fi un vinitor, amiral sau general neprevdzdtor, gi s-ar putea

ceeq ce privegte dibdcia ln a 1e minui. Aga ci ag putea chiar sd mi laud ci faima mi-am creat-o de-a

gi neintrecut in privinqa cailor, a ciinilor ;i a pqdlor mele, precum gi

in

i aduce multe invinuiri - acela care s-ar lisa numai pe seama intimpldrii

sau a norocului, fdrd s5-gi insuqeascd toate me$teguguriletrebuincioase sau

lungul wernii prin piduri, lunci qi cimpii, Nu vreau sE dau acum prea multe aminunte asupra felului cum imi ingriiesc eu caii, ciinii sau panopliile, aqa cum au obicei sE facd iuncherii cind discutd despre caii,
21

ciinii si vindtorile lor. Trebuie si vd spun, cu toate astear ci doi dintre ciinii mei m-au slujit atir de bine, incit nu-i voi uita niciodatd. Si fiindcd veni vorba de ei, vi-i voi
infErisa in citeva cuvinte. Unul dintre ei o cdtea era un soi de prepelicar, atit de neobosit, de atent si de

prevdzXtor, incit l-ar i'i rivnit oricine. Puteam si-l folosesc si ziua qi noaptea. De cum se insera, ii atirnam un felinar de coadd, si astfel puteam sd vinez tot asa de bine, ba poate gi mai bine incd decit ziua nimiaza mare...

Odati - nu multi weme dupi ce mX insurasem . solia mea gi-a expri-.. mat dorinta sd meargd 1a vinitoare. Eu pomisem cdlare inainte. N-a recut mult si cdteaua mea s-a oprit dinaintea unui srol de citeva sute de giinuge. Se scursese o buni bucatl de vreme de cind imi tor asteptam solia, care plecase cdlare, indati dupi mine, in tov5risia unui locotenent de-al meu si a unui bdiat de la graid. Dar nici nu vedeam, nici nrr

_(

I I tl

tfi

auzeam pe nimeni.

In

cele din urm5,

cuprinzindu-md neliniqtea,

mi

in-

torsei, gi cam pe la jumdtatea drumului imi aiunse ia urechi un bocet ringuitor. Mi se pdrea ci vine de pe

prdbugiserd in mind. Pomii in gaiop intins spre satul cel mai apropiat, ca sa-l cnem rn atuTor pe mrnefl.

Duod o munci trudnicd si indelungad, minerii scoaserd bietele victime undeva de aploape, si totupi, cit la lumina zilei, din fundul unui pu1 zireai cu ochii, nici picior de om sau adinc de nouizeci de stinieni. Mai intii l-au scos pe bdiatul de la de orice altd vieluitoare, Descdlecai, pusei urechea la pd- graid, apoi calul sdu, dupi care l-au mint gi auzii de indati cd bocetul scos pe locotenent gi i-au scos in venea din srrdfirnduri, ba recunoscui urmd gi lui calul, apoi pe soda mea $i, chiar lEmurit glasul soliei mele, chiar la sfirgit, bidiviul ei ardbesc. De miqi pe al locotenentului 9i al blianrlui rare insi, cu toati intimplarea, a fost de la grajd. In acelagi dnrp luai seama faptul cd in urma unei atit de infiordci nu departe de mine se afla gura toare cdderi oarnenii gi caii nu s-au unei mine de cirbuni, Din net-ericire ales decit cu citeva zgirieturi. Dar nu mi-a mai rhmas nici o indoiald negrdit de mare a fost spaima pe care ci biata mea solie gi insolitorii ei se au tras-o. Dupi cum ugor vi inchi-

iesc, qi dumneavoastrd in;ivtr, pringi de aceasttr povestire, a1i uitat acum cu totul de cdteaua mea, imi inchipui cd n-o sd mi-o luati in nume de rdu daci eu insumi o uitasem atunci. lndatoririle slujbei mele m-au silit

puiti, nu mai putea fi vorba Je vlndtoare. $i deoarece, dupd cum blnu-

intorsesem de citeva ceasuri acasd, clnd imi didui seama de lipsa Dianei mele. Nimeni nu qtia ce-i cu ea; slujitorii crezuseri ci s-a luat dupd mine, la drum. Spre marea mea mihnire n-o g6seam nicdieri. in cele din urmI, imi veni un gind: te pomenegti cd biata citea mai std si acum in fala giinqelor? ! Iar nddeidea, impreuntr cu te{lma,

mI

si plec chiar a doua zi dimineata la un drum din care nu m-am intors decit dupi patrusprezece zile, Abia

m-am mlnat de indat{ intr-acolo. gi, ce sd vezi? Spre negrdita mea bucurie, cdleaua se afla in acelagi loc unde o l5sasem cu patrusprezece zile mai inainte. O strigai, $i ea se repezi de indat!, iar zu cu o singurd impugcdturd doborii doudzeci qi cinci de giinuge. Dar bietul dobitoc abia de se mai putea thl pind la mine, atit de fl5mind 9i de istovit era. Ca sI-l pot aduce acasd, a trebuit sE-l urc lingd mine pe cal, Vd dati lesne seama cd m-am supus cu cea mai mare bucurie unei asemenea stinieniri. Dupd o ingrijire cum se cade, de citeva zile, c5leaua s-a inviorat si a devenit la fel de sprintend qi vioaie pe cit fusese qi odinioari. Iar peste citeva slptdmini m-a aiutat sd dezleg o taind care, fird ea, de bund seamd cd ar fi rimas nedezlegat5 in vecii vecilor.

De doui zile incheiate goneam un in l"izuine, si in felul acesta mi-a mat iepure. Ciinele mereu il abdtea inspre adus servicii incl o buni bucatd de mine, dar eu nu izbuream si linresc. vreme. Pe cind iii mai indeplinea funclia in vrdjitorie n-arn crezur niciodatd. Am recut prin lucruri prea exda- de ogar - in treacit fie sPus, tot ordinare in viala mea pentru ca sd mai cilea era se lui intr-o bund zi duPd pot da crezare vrijitoriilor. De data un iepure care mi se piruse neobiqasta insi imi era peste putintl sI in- nuit de gras. Mi-era tare mild de 1eleg ce se petrece. Dar iard cI' in cdleaua mea fiindcI i se aproPia sfirgit, iepurele s-a apropiat atita sorocul si fete gi cu toate astea se incit a intrat in bitaia pu$di mele. indemna str alerge tot adt de iute ca Dupd ce l-am doborit, ce credeti ci gi mai inainte. Nu o puteam urma am vizut? Iepurele avea patru pi- cilare, decit de la foarte mari depdrcioare pe partea de fos a trupului qi tdri. Deodatd auzii un chelSliit, ca patru pe spare. Cind ii oboseau cele gi cum s-ar fi aflat prin preajml o doud perechi de dedesubr, se rdsucea haitd intreagtr de ciini, dar atit de incet gi de pirpiriu era cheldllitul, ca un inotdtor dibaci, care gtie sX inoare ;i pe bund, qi pe spare, 9i fugea mai incit nu mai qtiam ce sX cred. Cind departe, cu iuleal[ indoitS, pe cele- md apropiai, ce sd vezi ? N4.inunea lahe doud perechi de picioare odih- minunilor I nlte. Si iepuroaica, qi cileaua mea fhtaNiciodatd, dupd aceea, n-am mai serl din goanl; 9i anume, iepuroaica inrilnit asemenea soi de iepure, chiar fdtase tot atifia iepura$i pe cili fitase gi pe acesta de buni seamX cI n-ag cIleaua, Minat[ de instinct, iepufi putut sd pun mina daci n-ar fi avut roaica pomise iar la goani. Dar ogacileaua mea insusiri adt de minunate. rul nu numai cI a airms-o, dar a gi Ea isi depisea intr-o atare misuri prins-o,9i astfel la sfirsitul vin[toasemenii, incit oricind aq fi gata si jur rei mI pomenii avind ;ase iepuri Ei cI era unicd in felul ei. Asta, bine- gase ciini, deqi vinitoarea incepuse cu inteles, IEr[ s-o asemui cu un a]t cite unul din fiecare neam. ciine, un ogar, tot al meu. Cu aceeagi pldcere ca gi despre Ogarul era un animal neintrecut, c[1ea, imi mai aduc aminte despre un nu atit prin infdlisare, cit mai ales cal lituanian, de nepreluit. Calul il prin iuqeala lui. Daci l-a;i fi vdzut, dobindisem printr-o intimplare ce domnii mei, nici vorbi c[ v-ar fi mi-a dat prilejul, spre marea mea uluit $i n-a!i fi fost deloc mirali cinste, s[-mi dovedesc m[iesuia de pentru faptul ci ieqeam atit de des cdl5ret. Pe atunci mi aflam in Lituala vindtoare cu el. Gonea atit de iute nia, la frumosul conac al contelui si m-a slujit neincetat, vreme atit de Przobofsky. Rdmlsesem in inclperea indelungatd, incit din pricina asta cea mare si luasem ceaiul, impreund si-a to_cit picioarele pinl aproape de cu doamneie, in timp ce domnii cobotrup. In ultimii mei ani nu l-am mai riseri in curte, sX priveascb un purtblosit decit ca sd stirneascd viezurii singe, adus de curind de la herghelie.

Cind, deodatd, auzirim strigite de viala osti;eascd, cine sinr. Un cal ajutor. atit de asculdror, dar ;i atit de Coborii scara gi mi aflai in fala neinfricat si de aprig ,. un mielugel unui cal atit de s5lbatic si de nedo- gi un Bucefal in acelaqi timp avea molit, incit nimeni nu indrdznea si menirea s5-mi aminteascd neincerat
apropie de el, necum s5-l incalece. Cei mai buni cil5reti rimdseserd ingroziti si descumpiniti dinaintea ndrdvagului. Spaima si ingrijorarea se citeau pe toate chipurile, cind eu, dintr-o sirirurd, md aruncai pe spinarea bidiviului. Si nu numai cd-l
se

de indatoririle unui ostaq viteaz qi de nemaiauzitele isprivi sivirsite de cdtre tinlrul Alexandru pe cimpurile

de lupti. Am pomit rlzboi, din cire inreleprintre altele, si din dorinla de a reda armatei ruseSti gloria, care cam fusese gtirbit5, sub 1arul Petru, intr-o campanie la Prut. $i lucrul acesta l-am izbutit din plin, in mai multe bdtilii grele, aducltoare de glorie, sub comanda marelui conducdtor despre care am pomenit. Modestia nu di voie celor mici sd se IEleascd cu ispr5vi mari gi cu izbinzi. Cinstea aceasta esre pistrat5 pentru cei de sus, f[ri si se lind seama cd de multe ori ea nu se potriveste nici cit negru sub unghie cu felul lor de a fi. Asa se intimpld, de pildi, cu regii si reginele. Ei n-au sjmrit mirosul prafului de pu;cd decit la trecerea in revisti, n-au vdzut nici un cimp de luptd in afard de cele intocmite penru petrecerile lor ;i nici rupe in ordine de bSraie, decit la defildri. Cit despre mine unul, n-as wea sI ni laud prea mult ci am al.rrt cin.rea dc a ll luar panc la ciocniri mai inseilnate cu inamicul. La urma utrrrci. ne-am lf,;ut toti datoria. ;i vorbr lc::,:: nu \prLnc putin lucru. ba dimporivl, c de aluns de pretuitd in graiul ceior carc-qi iubcsc tara, al osragilor si, pe scurt, al nrturor oamenilor de ispravi, desi ea are un intcles muli mai rubrcd s: mai neinsesem,

bigai in sperieli, luindu-l pe

neaq-

teptate, dar,folosind inalta mea dibdcie de cdldret, il qi potolii, ftcindu-l ascultdtor. Iar pentru ca doamnele sd poari privi si mai bine toare acesrea 5i ca sd le alwrg orice ingriiorare de-

lua ceaiul. Acolo il I?cui sd meargh, de citeva ori, la pas, la uap, la galop, ba il urcai ;i pe masa pregititi pentru ceai, qi executai cu el, in mic, frumos qi cuminte, toate figurile inaltei scoli de cllirie, lucru care aduse o deosebiti desfltare doamnelor. Cilutul
meu execura torul cu arita indeminare incit nici n-a atins cinile qi cegtile. Toate acestea m-au indllat atit de

gafii, imi silii bidiviul, lovindu-I, sd sard prin fereastrS, in sala in care se

mult in ochii doamnelor ;i ai domnului conte, incir, cu obisnuita lui

polirete, el m-a rugar sh primesc in dar calul qi sd purced cu el spre izbindi si cuceriri, la rizboiul impo-

triva rurcilor, rizboi ce avea sX inceapd curind sub conducerea conte-

lui Miinnich.

Un dar mai pl5cur nici cd mi se putea face, mai cu seaml pentru

bunele foloase pe anre avea sd mi le aducd inu-o campanie in care aveam si dovedesc, pentru prima datd in
26

semnar pentru cei mai mulli dinre panglicarii fErd de cdpitii. Asadar eu, avind sub comanda mea un corp de husari, am intreprins nruneroase expedili in care hotiririle erau lisate cu totul pe seama priceperii si a viteiiei mele. De aceea socot, pe bund dreprate, ci izbinzile mi se cuvin mie si vitejilor carnarazi pe care i-am condus la victorii si cuceriri. Odat5, la Oceakov, pe cind ii res-

pingeam pe turci, se isci o lupti sta;nicd intre avangirzi. Cu prilejul acela, viforosul meu bidiviu lituanian era cit p-aci sI mi dea pierzirii. Md giseam intr-un post destul de inaintat, in avangardd. Vedeam cum inamicii inaintau spre mine inviluiti inr-un nor de praf, din pricina cdruia nu-mi puteam da seama l5murir mci cit de mulli erau 9i nici ce aveau de gind sd facd. Ar fi fcst o nimica toatd se md ascund Qi eu intr-un asemenea nor de praf. Dar in felul acesta n-as fi aflat mai nimic si nici nu mi-as fi indeplinit cirugi de pulin misiunea penffu care fusesem rrimis inainte. De aceea imi imprdEtiai trdgdtorii pe flancuri, la dreapta qi Ia stinga, gi-i pusei si stimeasci praf cit pureau mai mult, iar eu pornii drepr inainre, imporriva inamicului, ca sd-l cercetez mai indeaproape, ceea ce am izbutit sd fac. Turciiau luput si au linur piept un

Cum liruanianul mzu era neintrecut Ia goan5, mi aflam in tiuntea urmiritorilor. Si v[zind ci dusmanul o zbugheEte frumugel pe poarra opusd, socotii cI ar fi mai chibzuit sd mX opresc in piata oraqului si si poruncesc si se sune acolo adunarea. MI oprii, asadar, dar mare-mi fu uimirea vdzind cd lingd mine nu-i nrci urmi de uompet sau de husar. rr Au nivdlit ei oare in alte uli! ? Sau ce s-o fi intimplat ? ,r md gindii eu. Dupd pdrerea mea, husarii rebuiau sd fie prin apropiere gi aveau sd md ajungd curind. In agteptarea lor imi minai istovirul bidiviu liruanian spre o fintini din piati, cu gindul sd-l addp. Calul, nici r.rna, nici doui, incepu si bea fEri md.suri, cu o sete niprasnic5, de nepotolir. Pinb aici, nimic neobisnuit. Dar cind md intorsei sd mi uir dupl oamenii mei, ce

credeli, domnilor,

ci

am

vdzur

Toatd panea de dinapoi a bierului dobitoc, de la mijloc, cu crup5 cu tot, dispdruse. Parcd ar fi fost tiiati cu cutitul. De aceea apa i se scurgea prin spate a$a cum intra, fdrd a-i folosi bietului cal, fErd sd-l invioreze cinrci de nrrtin Nu-mi puream ldmuri in nici un chip indmplarea asta, cind vlzui venind in goanX ordonanla mea. Sub o
ploaie de
drXgXstoase, dar gi de injurdturi sprrcate, el imi aduse la cuno$tinli urmitoarele: Cind am p5rruns in cetate, in plind invXlmigealS

ur[ri

timp. pini ce rrdgirorii mei i-au

inspdiminut si i-au pus pe fugd in

dezordine. Sosise acum clipa sd atacim vitejegte dugmanul. Am impriqtiat ostirile inamice, gi nu numai cd i-am impins inapoi, dar i-am urmdrit gi mai depane, intrecind cele mai indrdznele ginduri de rdzbunare.

cu inamicul, s-au ldsat dmdatd gratiile de la poarta de intrare, retezind partea de dinapoi a calului meu. La inceput cicd fdcuse pripdd, zvirlind neincetat din picioare gi lovind dusmanii ce se ingrXrnXdeau in ne;dre la

poanl; dupx aceea o pomise vicrorios spre o p5gune din apropiere, micar, am ficut cale intoarsl, gi intr-un iureg nebun, galopind pe iumlmtea de cal care lmi rimdsese, am pomit spre piqunea unde, spre
marea mea bucurie, am gisit cealaltd lumEtate a bidiviului. Si fiindcd aveam dovezi neindoielnice ctr amh-

unde de bund seaml aq mai putea-o gisi 9i acum. FIri si zlbovesc o cliph

ginduri, a innddit cele doud jumdt{i una de alta, cu mlddile de laur, pe care bcrnai le avea la indernind. Rana s-a prins cum nu se poate mai bine, intimplindu-se totodatd gi un lucru care numai unui cal atlt de glorios i s-ar fi putut lntimpla. MlSdilele au dat rdddcini in trupul sdu, au crescut ;i au boltit un frunzig deasupri-mi. Astfel am punrt mai apoi sI fac nenumdrate raiduri vitejeqti la umbra laurilor mei, care se g{seau a fi totodati si laurii calului meu. Si vd. povestesc acum, doar apa, in treac{t, 9i alti ndzdrdvdnie din vremea aceleiagi lupre. Lovisem inamicul atit de putemic, de indelung gi de neobosit, incit, fbrd sd weau, braEul meu nu s-a mai putut opri din rotirile lovhii, chiar gi dupd ce inamicul a fost impr5gtiat de mult. gi pentru ca sd nu mI aring pe mine insumi sau,
fie vinovati cu ceva, sd nu-i lovesc pe cei care s-ar fi apropiat prea mult, am fost nevoit sd-mi infiiqor bralul qi si-l gn legat aga opt zile, de parcd l-aq fi avut rete. zat de la cot.
sd

dou{ iumEtdti ale calului meu mai erau in via$, am trimis'dupd potcovar. Acesta, Iird sd stea mult pe

fiird ca oamenii mei

CALATORIE PE O GHIULEA, o CALATORIE N{ LUNA SI ALTE POVESTIRI MINUNATE

Ehei, domnii mei, pe un om care s-a incumetat sd incalece un bidiviu ca lituanianul meu, puteti str-l credeti ci a fost in stare sd facd gi altfel
de minundlii 9i de

isprEvi in ale cdl5riei, minundlii gi isprdvi

care, povestite de al1ii, vi s-ar pdrea poate basme.

sfir;it o asemenea incercare. infldcdtocrnai asediam rat poate prea mult de dorinla de nu mai gtiu care a-mi indeplini .datoria, mi postai in
Aga, de pildd,
oraq pi mareqalul

fi rrmt cu tot dinadinsul si aibd inJbrmalii

ar
dernne de crezare, despre cele ce se petreceau in cetate. Era nespus de $reu, ba la drept vorbind, aproape cu neputinld de pitruns printre toate avangdrzile, str5lile qi meterezele. $i nici nu era chip de glsit un om atit de
30

grabd lingtr unul dintre cele mai mari tunuri ale noastre, care tocmai trdgeau inspre cetate, 9i ligt ! sirii deodatd pe ghiulea, cu gindul de a md

l6sa purtat

pini dincolo de ziduri.

uecurd tot felul de somteli prin minte, care de care mai de seamd. rr Hm ! imi zisei in sinea mea, de intrar, intri ru in cetate, dar cum ai dibaci, incit sd poatd duce la bun sd ie$i de acolo ? Si ce are si se intim-

Dar dupi ce fdcui iumltate din drumul prin aer cdlare pe ghiulea, imi

plc cu trne? Se va vedea indad cd c\Lt \pron .r te \or atirna in cea mai
apropiatd spinzuritoare. D Si trebuie si vi spun cd n-aveam nici un chelde o asemenea cinstire. Dupd acesre socoteli si altele de acela;i fel, mi hotirii pe loc. $i folo-

mzu vinjos. care m-a scdpat tdgindu-md de ciuf qi sco{nd odatd cu mine si calul pe care-l linearn strins

inffe genunchi. Dar cu road viiejia gi inlelepciunea mea, cu toati iuteala, dibdcia si puterea calului meu) nu mi-a mers dupd pofta inimii in 'ind fericirul prilej ci la ciliva pagi intotdeauna de mine zbura o ghiulea trasi din rizboiul impotriva turcilor. Ba am cetate inspre tabira noastrd, sirii de ar.rrt odatd nenorocul ca, fiind coplepe ghiuleaua mea pe cealald si sosii qit de numirul lor mare, sd fiu fEcur la ai nogrri. ce e drepr cu misiunea prizonier de rlzboi. Iar mai pe urmd

neindeplinitd, dar intreg gi nevitdmat. am fost vindut ca rob, ceea ce a fost $i la fel cum eu insumi sdream cu si mai rdu, depi Ia turci era un lucru u;urinli si firi a sta mult pe ginduri, obisnuit. in aceasti srare de umilinlS treaba tot a$a era qi calul meu. Cind il cdllrearn, nu ne puteau impiedica nici ce rni s-a dat de fEcut nu era atit de zidurile gi nici ganlurile ca s-o luim grea si de amard, pe cit de ciudati qi inrordeauna pe drumul cel mai scun. de nepldcutd. Trebuia si scot in Odard urmiream un iepure care td- fiecare dimineald la pdgune albinele iase cimpia qi trecea tocrnai cu o sdri- sulmnului, sd stau si le pizesc ziua rurd de parrea cealalti a goselei. in inrreagd,_iar seara sd le aduc inapoi, clipi, o caretd cu doud prea- la srupi. Intr-o sear5, bdgai de seamd "ceeasi frurnoase doamne ffecu pe acolo, ci lipsegte o albind. Dar numaidecit punindu-se intre mine qi iepure. Bi- zdii doi ursi care, arraqi de miere, diviul meu liqni - firi a se lovi md- se nipustiseri asupra bietei zburicar -- atit de iute prin mijlocul toare, voind s-o sfisie. Si pentru cd caretei, care avea amindoui ferestrele in afard de securea de argint, pe deschise, incir abia dacd am alrrt care o purtau toti gddinarii $i pluvreme sd-mi scor pbliria si sI cer garii sulmnului, nu aveam alt5 armd respectuos iertare celor doui doamne la mine, zvirlii securea dupd cei doi pentru indrdzneala noastr6. tilhari, ca si-i pun pe fugd. $i aga, Altd datd arn vrut si trec peste o eliberai sdrmana albinX. Dar din bihoaci. La inceput nu mi s-a p[rut nefericire zvirlisem secuea ctr atita arit de latx pe cit mi-am dar seama cX putere, incit ea zburd in sus si nu e cind am ajuns la miilocul siriturii. incerd sd urce pini nu ajunse in Plutind prin aer, i5cui cale intoarsi lund. Curn s-o iau de acolo? Unde cu gindul sd-mi iau avint rnai mare de sf, gisesc pe pimint o scard cu ajutorr:l asti datd. Totuqi ;i a doua slriturd a cireia s[-mi redobindesc securea? fost prea scurti, aSa ci md afundai Noroc cd imi adusei aminte tocrnai pind in git in noroi, nu departe de atunci cd bobul turcesc creqte grozav celdlalt mal. Mai mult ca sigur cd de repede si aringe inillimi uimim-as fi prdpddit de n-ar fi fost bratul toare. Sddii indatd un astfel de bob,
3l

rvl

'-"ge

-Hao:

cale 6escu, intr-adevdr,

pini ce igi

prinse circeii de unul din coamele lunii. Atunci incepui si mi calir nestingherit spre lund, qi aiunsei teafdr sus. Dar n-a fost deloc usor
sd-mi gdsesc securea de argint, acolo unde toate lucrurile strdlucesc ca argmRll. ln cele oln uflna o gasu intr-o grdmadh de uruiald qi pdig. Cind s-o pomesc inapoi spre pimint, ce-mi v5d ochii ? Dogoarea soarelui uscase in rXstimp bobul 9i miera cu neputingi si mai cobor pe el. Ce era de fbcut? imi impletii o funie, cit putui mai lungd, din pii;, o legii de unul din coarnele lunii 9i pomii pe ea in jos. Cu dreapta md $neam agdpt de fi:nie, iar cu stinga minuiam securea. Dupd ce alunecam o bucatd, retezam funia gi-o irmddearri rimasd deasupra ^mea la capirul de jos. In felul acesta izbutii sI cobor frumugel la pdmint. Tot

tiind si inn[dind funia, o

cit putui mai bine,
aqa

intinsei

fel cd ea mtr

in cele din urmi deasupra mosiei sultanului. Md aflam inci la vreo citeva mile deasupra pimintului, sus, printre nori, cind funia se rupse deodatd 9i eu mi prdbugii cu atita iuleald, incit imi pierdui cunogtinla. Cdzlnd de la o inillime atit de mare, trupul meu fEcuse o groapd in pdmint, adincl de cel pulin noud stinieni. In cele din urm[, imi revenii in simgiri, Nu era instr chip de ieqit din groapd. Dar ce nu face omul la weme de nevoie ? ! lmi sdpai cu unghiile, care erau destul de mari, un fel de scard 9i aiunsei astfel cu bine la lumina zilei. Cu mintea coapti de pe urma grelelor mele incercdri, mi pomii cu mai multd chibzuiald sd stirpesc urgii care se dddeau bucuroqi la albinele gi la stupii mei, Pentru asta unsei mai intii cu miere oigtea unui car. Apoi, cind se cobori noaptea, mi pitii ceva mai departe, intr-o ascunzStoare. $i cum m{ gindisem, aga se gi intimplE.
scoase

tt

tal ;-'

't,"

jina oigtei, fircepind de la virf. O linse gi iar o linse cu atita llcomie, incit prdjina ii intr5 in gidei, in stomac, in bund gi-i iegi prin panea cealalttr. DupI ce ursul, linglnd atit de cuminte mierea, s-a infipt in prdiini, am trecut prin gaura din fatd a oiqtei un 9ru9 lung. ln felul
acesta i-am ttriat lacomei

O namilX de urs, momitll de parfumul mierii, sosi gi se pomi sI lingtr prd-

putinF de a sclpa gi l-am ldsat

aga

dihlnii orice

pind a doua zi. Vdzind aceastd poznd, sultanul, care tocrnai se plirnba pe acolo, fu cit pe ce sd se prdpddeascd de ris. Peste citlva weme ruqii au incheiat pace cu turcii, iar eu, impreunl cu al1ii, am fost predat la St. Petersburg, ca prizonier de rizboi. M-am pregitit a$adar de plecare si am pdrdsit Rusia tocmai oe vremea marelui com-

I D t

ra

plot, cam acum patruzeci de ani, pe drumul dsta ingust sX ne pomenim cind impdratul, pe care il mai aldpta fali in fali cu vreo alti clruli. Omul doica sa, a fost trimis in Sibeda lud cornul qi sufld din risputeri, dar impreund cu mama 9i cu tatil siu, toatd truda lui se dovedi zadamici.
cu ducele de Braunschweig, cu feldmares.^ah-

Nu

von Miirmidr gi cu mul$ al1ii. In anr:I acel4 iarna a fost atit de inspdimintitoare gi de grea in in- ne-a tiiat drumul o trdsuri, care treaga Europd, incit nici vorbd cI venea din partea opusi gi din pricina

nici un sunet, ceea ce era nu numai de neinleles, dar 9i primeidios, fiindcd dupd putin timp
se auzi

soarele a prins niscai degerdturi de pe urma clrora bolegte incd pind in ziua de azi. Iar eu, la drumul de intoarcere in 1ard, am tras mult mai multe neca-

cireia trecerea devenise cu neputinltr. IatE-mi atunci sdrind din po$talion si deshdmind caii. Luai apoi in circX trdsura cu cele parru ro{i ale ei $i cu zuri decit atunci cind am oomit toate bagajele gi sirii cu ea pe deasupra mdricinilor, cam la vreo noud inspre Rusia. De vreme ce bidiviul lituanian imi picioare, tocrnai pe cimpul de alirdmdsese in Turcia, am fost nevoit tud. VI inchipuili ci o asemenea s[ cildtoresc cu pogtalionul. gi afun- t'aptd nu era chiar un fleac, avind in gind pe un drurn care trecea intre vedere greutatea trisurii. Mai tEcui doud giruri de mdrdcini inalli, fi adu- o slriturd 9i ajunsei din nou pe drum, sei aminte surugiului cd s-ar cuveni dincolo de trisura sff5ini. Apoi alersI sune din cornul siu, ca nu cumva gai inapoi, la cai, si luindu-i la sub-

suoare, unul in dreapta si celSlalt in stinga, ii dusei, dupi cum am ardtat mai inainte, ftcind cele doud sdrituri, pini la locul cuvenit. Pusei apoi s5-i inhame la pogtalion 9i sfirqii drumul cu bine, trdgind la un han. Ar mai fi trebuit sX adaug ci unul dinue cai, un minzoc ce nu implinise incd patru ani, dar era tare nirivas, a incercat s[-si facd de cap. La a doua siriruri pe care o lhceam pe deasu-

mdsurd ce se dezghetau, rdsunau limpezi gi frumoase. $i asa, minunatul corn ne-a desfttat vreme indelungatd cu cele mai stragnice melodii, firi ca micar sd fie pus la gurd. Astfel am

ascultat marsul pmsac: < Fdrd dragoste, nici vin r, < Cind iesirdm la'ndlbit ,i, t Aseard a venit v5rul Michel ,i si alte bucdli, ba chiar si cintecul de seard: Codrii se odihnesc acrrm ,r. $i cu asta lud sfirqit p5lania cu dezpra mdricinilor, minzocul porni sX ghelul $i odald cu ea;i povestirea stbriie si si azvirle din picioare, de cilXtoriei mele in Rusia. era cir p-aci si-mi aduci mari neaMult-i cdldtori sint uneori porniri junsuri. Dar l-am impiedicat pe datd, sd dea drept adevirate o sumedenie virindu- i amindoud picioarele de din- de lucnrri care. daci sint cercetate cu dirdt in buzunarele hainei. La han de-amdnuntul, se dovedesc a fi scorne mai venirdm pulin in fire dupi nite. De aceea nu e de mirare cX citiintimplarea asta. Surugiul isi atirni torii sau ascultdtorii sint oarecum incornul intr-ul cui, lingd vatri, iar clinali si nu prea le dea crezare. Cu eu md asezai in fata lui. Loate astea. dacd aici de fatd se gisesc Cind, ce credeti, domnilor, cd ni unii care sd pund la indoiali adevdrul s-a intimplat ? Se auzi deodati: Tu- spuselor mele. trebuie sd-i depling ru ! Tu-ru ! Am holbar ochii de uimire, pentru necredinta lor si sd-i rog sd ple dar am gisit qi pricina pentm care ce mai inainre dc a-mi incepe povestisurugiul nu putuse sd sune pe drum. rea irpravilor de pe mare. care sint 5i Sunetele inghetaserd in com, gi acum, mai minunate. dar tot atit de adevdspre marea cinste a surugiului, pe rate ca gi cele povestite pind acum.
<,

PRIMA AVENTURA PN MERN

dintfi cil5torie pe care am intreprins-o in viala mea, cu rnult inainte de
Cea
aceea din Rusia, despre care v-am povestit atitea minundlii, a fost o cdlEtorie pe mare.

wemea clnd mi sfttdeam cu gig-

incd de

pe

cum ii pl{cea str mtr ia

tele

peste picior unchiului meu, colonelul de husari

(avea cea mai

neagrd barbtr din cite am vdzut vreo-

petrecuse o bund bucatd de vreme din anii tineredi ceHtorind gi-i pldcea adesea, in lungile seri de iarn{, str ne spuni povestea adevdrattr $i neinfloritl a avenrurilor sale din care, pind la urmtr, vI voi povesti poate gi zu o pane spre pe bund bucuria domniilor voastre dreptate se zice ci inclinarea mea

Fiindcl fi tat{l meu iqi

penfiu cdliitorii a fost gi inndscuti,

iurare, mai mult sau mai pulin prielnicd, incercam degeaba sd cergesc sau si smulg prin incipilinare putinla de
37

dat{), fiindcd nu se gtia bine daci si dobindid. Dar pe atunci incercam puful ce-mi creqtea pe blrbie era puf deageaba sd md agdl de orice imprede boboc sau ruleie de barbd singurul rreu dor gi singura mea nlzuin$ era si c5l5toresc,

a-mi potoli nesrinsa mea sete de a vedea lumea. Torul zadamic ! Chiar daci uneori izbuteam si-l
biruiesc oarecum pe mtdl meu, sdreau indatd mama si mdtugd-mea, cu o impotrivire si mai crunti. Astfel, in citeva clipe pierdeam ceea ce cigtigasern prin atacurile mele indelung

supra plmintului, din care pricini abia dacd plreau ceva mai mari decit niste fulgi. care ar Ii zburat prin aer.

nlc) rn ruptul capulu o asemenea greutate fiindcd piuteau la o neinchipurtd iniltime. ia cel putin cincimile dea-

Apoi, de cun s-a potolit Iir-

ticluite. in cele dinurm5 s-a inrimplat insd ci a venit pe la noi o rudi din
panea mamei, care m-a indrigit mult de rot. Imi spunea adeseori ci sint un fldcdu chipeq pi vioi qi ci va face ror ce-i va sta in putinl[ sd mi aiute la

contrainrervenlii, protesrdri si capituldri, s-a hotirir in cele din urmi, spre negreita mea bucurie, cd-l voi intovdrdgi intr-o cilitorie in Ceylon, unde unchiul siu fusese multi vreme ritii lor, copacul s-a abirur pulin guvemator. de la pozitia lui inilali si a coborir la Asadar, am intins pinzele, pornind pimint orizontal. Prealuminatul cade la Amslerdam cu deosebit de im- tic" al insulei isi pdrdsise ;i el locuinpofianre insdrciniri din partea prea- 1a in timpul furtunii ca 9i ceilalfi bdqinaltilor dregitori ai starelor Olandei. tinagi, de teamd sd nu fie ingropat sub Dar in alara unei amarnice lununi, ddrimituri, si trecea tocrnai prin gr5cilitoria noasrrd n-a mai intimpinar dind, indreptindu-se spre casd, cind nimic neohi.nuiL. De.pre lurtuna copacul se prdbu;i cu wiet si, din asta. ins5. 9i mai cu seamd despre ur- fericire, il lisd mon pe loc. mdrile ei. trebuie sd spun citeva cuN. F. Blanchard vesrir aeronaut francez, care vinte. Uraganul s-a stirnjt pe cind ne incl' dD copil5rie a fost uimirir de gindul siu cel md drag: zborul. l-a il marde l?84 a fncu! la Pans o prjD, allam in t'ata unei insule unde ancora- incercare, cu un balon cu saz, dar nu s-a ales decn elume ii ironii. El insi nu s-a ldsar descurajar si la sem ca si ne improspdtdm provizra de cu 7 iunie 1785. zbu+ in balon de la Do\er la Lclar, lcmnc dc ap!. Si a bjntuir c-u arira aring'ndu 'i linra. In ciurorrile lu a\(d obrcerul ,i id 'i cu el ull berbec. Tot el a folosir cel dintii palafuta. putere. incit a smuls din pimint, cu a clrei invenlie o revendjcn (vezi a patra alentu.I pe mare); ]n reaiitate ea se daroreazl ffatilo! ]!lon. ridicrni cu tot. sr a impristrar prin golfier. Blanchard a murjt La 1809, dupn ce a feslrzar cu r izduh o multime de copaci nematpG binc 66 de zboruri. Dupi moartea Lui, solia sa si-! ftrcut din zbor o piofesiune si si-a grsii moarre in al menit de grosi sr de inalti. Cu toate cd 67lca zbo! al ei, ia ParisJ cind balonul a luar foc de la artificiile pc.are ea le.prinsese sus, in !:zduh. i\.R. multi dintre copacii aceia cintireau '" Calic Ael capetenie. rege. la biirinasii de !e citeva sute dc chintale. nu le-ai ti ,lat insule. iN.T l
38

mai multi putere decir stdi:uinlele mele. $i dupd mulre intervenrji si

indeplinirea dorinlei mele cele mai arzdtoate. Darul lui de a vorbi a ar,ut

runa, copacii au cdzur cu virful in sus, fiecare la locul siu, prinzind de indatd qi rdddcini, astfel cd n-a mai rdmas nici urmd din pripddul demai inainre Doar cel mai urias dinrre copaci s-a abdtut de la regula asta. Cind a fost smuls din pdmint de furia neasteptatl a fununii, in frunzi;ul lui tocrnai se urcase un om cu so{ia sa, dorind si culeagd casraved (fiindcn pe meleagurile acelea ale lumii minunatul rod care poarti numele de castravete creste in copaci). Pomili in cllitorie aeriand, ei au stat cuminti, ca berbecul lui Blanchard*, dar, datoritd greu-

pentru care motiv el ii bitea de-i Da, da, din fericire, domnilor, snopea, cu propria lui mind. fiindcd, fie-mi ingiduit si v-o spun, Iar din cind in cind ii vindea pe cacaticul acesta era cel mai dezgustltor pete acelor regi, din vecinitate, cate tiran. Iar locuitorii insulei, ba chiar qi dideau mai mult. Si asta numai favorilii gi nevestele lui, erau cele mai pentru a-gi adiuga noi milioane de
Am spus < din fericire
'r

nefericite fiin1e de pe fata pdmintului. In hambarele cagicului putrezeau bucatele, in timp ce supugii, de ra care le luase prin samavolnicie, mureau de foame. Insula n-avea de ce sd se teamd de duqmani dinafard. gi cu toate astea calicul linea mortiq sd facd adevdrali

eroi din roti fl5ciii supuqilor

sdi,

scoici la milioanele pe care le mogtenise de la taici-sEu. Dupd cite ni s-au povestit, calicul se alesese cu asemenea obiceiuri in urma unei cdldtorii pe care o fiicuse in nord. Afirma1ia aceasta, oricit de mare ne-ar fi fost patriotismul, nu o puteam respinge deoarece pentru insularii aceia o cilXtorie spre nord poate sd insernne
39

de cdtre perechea ce culegea castra- IirI putinti de indc'iald, cd ar binevoi veti, desi lucrurile se datorau uner si prinzeascS, cu sau flrd voia mea, intimpldri, concerdlenii ii chemard din bierul meu trup. in pusci n-ape cei doi soli sd se urce pe tronul veam decit alice penrru iepuri, iar vacant. lar ei, fiind oamenide ispravd, primjedia in care mI aflam cit si nrlau ajuns in rimpul cdldroriei lor aerie- burarea mea nu-mi dddeau rdgaz sa ne adt de aproape de marea lumind chibzuiesc mai indelwrg. De aceea a lunii, incit le-a sporit gi lumina ochimd hotdrii totusi sd trag in fiard, lor, la care li s-a adaos $i o pfuticic[ nlddjctuind ci o voi speria sau poate din lumina inimii. De aceea au cir- chiar rini. Dar firndci din pricina muit cu atita vrednicie, incit, dupd spaimei am tras mai ?nainte ca leul cum aln aflat mai rirziu, nimeni nu sd-mi cadd in bitaia puqtii, n-am mai mu$ca din castraveli fird sd izbutit decit sd-l infurii, si namila s-a
spund : <rDumnezeu sd-l1ind pe caiic h Dupi ce ne-am mai dres pe ici, pe colo corabia, care suferise desrule

tot atit de bine o cdl5torie in insulele care md tot uiram cu jind de citdva Canare, ca si o raitl pind in Groen- vreme, cind auzii deodatd un zgomot landa. Iar o ld.murire mai precis[ venind dinspre potecd, Privii in urmd ne-am ferit si cerem, din mai multe ;i rdmdsei aproape incremenit de mo ve. spaimi vdzind, la o micl depinare, o Drept recuno;tinld pentru marile namil5 de leu care se indrepta spre servicii aduse prin uciderea tiranului mine. Si namila imi didea sd inleleg,

ndpustit cu toati turbarea asupra mea. Mai mult din instinct decit din faptd cugetatd am incercar arunci striclciuni in timpul furrunii, ne-am ceea ce pdrea cu neputinle: sA scap luat rimas bun de la noul monarh qi prin fugi. M-am intors gi credede la solia lui gi am pornit minali de 1i-md ci simt cum mi ndpidesc fiorii un vint prielnic; dupi ;ase siptimini numai cind imi aduc aminte arn de cdlitorie am ajuns cu bine la vizut numai la citiva pasi de mrne o
dihanie de crocodil care isi deschisese Str fi tot treort pafusprezece ztTe fElcile, gata si mi inghitS. de la sosirea noastri acolo, cind iatX Ginditi-vi numai, domnilor. in ce cX fiul cel mai virsmic al guvernato- groaznicd imprejurare md aflam ! in rului mX pofti sd merg cu el la vind- spate, leul; in fa15, crocodilul; la toare, lucru pe care l-am primit bucu- stinga, un torent repede; iar la dreapros. Prietenul meu) un flIcdu inalt si ta, o pripastie in care, dupi cum zdravin, era obignuit cu zipugeala am aflat mai pe urm5, i;i fEceau veadrn panea locului. Eu ins{, dupd pu- cul cei mai venino;i gerpi, tintr vreme, 9i ilrd sd fi {Ecut cine gtie Buimdcit lucru pe care cred cd ce efort, eram atit de ostenit, incit, nu i l-ati fi luat in nume de riu nici dupd ce am ajuns in pddure, am lui Hercule, dacX ar fi fost in locul r5.mas cu mult in urma lui. am cdzut la pirlint. Un Tocrnai voiam sd stau si sI mI singur gind md stipinea in asteprarea odihnesc pe malul unei ape repezi la aceea plini de groazd: voi .imli oare

Ceylon.

meu

40

\\'y.Nror

.'

v,

I tt .l

la (i

schimb cite o rnie de ducati, pe care voi nimeri in ? numai dupX multi bdtaie de cap am Dar. dupd circva clipe. am auzit un izbutit si-i refuz. zgomot putemic qi foarte ciudat. Crocodilul a fost impdiat, dupd Abia atunci am indrdz:it si ridic cum e obiceiul. Acum el e una din putin capul si si mi uit in jurul meu. cele mai mari minr:ndtii ale MuzeuCe credeli cd mi-a fost dat si v5d? lui din Amsterdam, iar ghidul muSpre negrdira mea bucurie, consratai zeului spune tuturor celor pe care ii ci leul, din pricina avintului plin de conduce intreaga lui poveste. Fiinfldcirare ctl care se repezise asu- reste ci mai face si unele infloriturr, pri-mi, in clipa in care m-am prdbu- care diuneazi adevlrului si veroqit, a s[rit peste mine, nimerind drept similului. in gura crocodilului. $i astfel (leul Asa, de pildd, are obiceiul sd spund avind capul prins in gitlejul croco- ci leul a stribitut dintr-o sirituri tot dilului) ambele animale se luptau crocodilul $i tocmai cind era si o acum din rdsputeri sI se desprindd steargd pe usa din dos, monsieur, unul de celdlalt. Sdrii la t imp si baronu! cel vestit in lumea intreagd apucind cutirul de vindroare retezai /dupd cum ii place lui sd md nudintr-o lovituri capul leului; asrfel measci), i-ar fi retezat capul in clipa ci trupul ii rdmase, zvicnind. la cind incerca si iasl din crocodil. Iar picioarele mele. Apoi ii infundai si odatd cu capul leului, baronul ar fi mai adinc capul, cu parul pustii, in retezat qi coada crocodilului, pe o gitila crocodilului, care isi gdsi si el lungime cam de trei picioare. Dar un groaznic sfirsit, indbu;indu-se. crocodilul, dupi cite spune afurisirul Dupd ce mi-am desdvirgit izbinda de ghid, n-a rlmas nepisdtor fatd de asupra celor doi infricogdrori duq- pierderea cozii sale. Aprig cum era, mani, sosi si prielenul meu. ingrijorat s-a intors, si smulgind din gura barode laptul ci rdmdsesem in urmd. nului cutitul de vinitoare, l-a inghitit Dupi ce ne-am felicitat unul pe celX- cit ai zice pe;te. Culitul, pdtrunzind lalt, am mlsurat crocodilul, care avea in trupul crocodilului, i-a tdiat inima nici mai mult nici mai putin de patru- in douX si l-a lisat mort pe loc zeci de picioare frantuzesri si sapre Cred cI nu trebuie sd vd mai spun, domnii mei, cit imi e de lepldcutX loli. Cind afld nemaipomenita mea a- indrizneala acestui ticilos. In veacul venrurd, guvernatorul rrimise o c5- nostru pus pe indoial5, ascultind ruli si citiva oameni sd aducl lesurile asemenea minciuni bdtdtoare la ochi, fiarelor. Pielea leului am dat-o unur oamenii care nu md cunosc vor f i bldnar din partea locului, sd-mi facd inclinati sd nu mai dea crezare nici din ea niste pungi de uun. din care faptelor reale cuprinse in isprivile am ddruit citeva cunosculilor mei din mele cele adevdrate. $i vd puteti da Ceylon. Celelalte, la intoarcerea mea seama cd un asemenea lucru jignesre in Olanda. le-am dat in dar primari- in cel mai inalt grad cinstea unul Ior care au tinut !d-mi ddruiasci in cavaler si il mihneste adinc.

intii colrii

si lElcile fiarei rurbate,sau

gitlejul crocodilului

12

A DOUA AVENTURA

PE MARE

In anul 1776 m-am imbarcat

a pleca in America de Nord, pe un vas de rdzboi englez, de prima clas5, cu o sutd o mie patru sute de oameni.

la Portsmouth, pentru

de tunuri

s1

V-ag putea povesti tot felul de isprdvi pe care

cu o barbd nernaipomenit de mare, ln care era adusi din foarfeci ste-

ma
Rex

pe rege treclnd spre parlament, in tr{sura de 91tr 9i lnsolit de un alai numeros. Pe capra trdsurii regale qedea, cu multi gravitate, un vizitiu am aruncat sonda. n-am dat de fi:nd
43

r,-" timplare, oarecum mai hazlie decit celelalte: trn avut pldcerea sll vdd

V::':.t1":;3 ,A T JF ,pr--r"J
treacdt am sd

Anglia, dar le pdsuez pentru pede, tot pe atit de artistic, < Georg
u.

le-am sdvhgit in

englezeascd. Vizitiul plesnea din bici 9i il incolicea scriind in aer pe cit de limca str ac aga

vI

despre cdlitoria noastrl pe mare, in decursul ei nu s-a intimplat nimic deosebit pind ce am ajuns cam la trei sute de mile depdrtare de fluviul Sf. Laurentiu. Aci corabia s-a izbit cu o putere uimitoare de ceva care pirea a fi o stincd. Si totusi cind

Cit

4,*n".rg*

nici la cinci sute de stinjeni. Dar pisirii

ceea ce a fticut ca intimplarea aceasta sd ne minrmeze gi sd ne pari aproape

aripi

gi luat la bord. Ca sd inlelegeti

mai exact, intre git gi sI inoate pind ce a fost

cules
9i mai

de neinleles a fost faptul cd ne-am pierdut gi cirma, bompresul s-a frint in doui, iar catargele au plesnit in agchii, de sus gi pind jos, doui din ele spulberindu-se peste bord. Un biet marinar, care tocmai se ufcase pe cgtarg ca sd stringd vela cea mare, a zburat, inainte de a cddea in valuri, la cel pulin trei mile depdrtare de corabie. Totusi a avut norocul sI spe cu zile, agd$ndu-se pe cind zbura prin vdzduh, de coada unui c5lifar. Astfel nu numai ci gi-a incetinit cdderea in apd, ba incd a mai arut 9i prilejul ca, cocotat pe spatele

bine cit de puternicd a fost ciocnirea vasului nostru, am sd mai adaug cd toti cei care ne aflam intre punli ne-am pomenit zvirlili cu capul de tavan. Mie unuia mi s-a infundat atunci capul pini in stomac, qi au trebuit sd treaci luni de zile pind sd-gi revind la locul lui. Mai eram cuprinqi de uimire qi buimdcig cu totii clnd vdzurdm deodati o balend uriagd care iesise sd se incilzeasci la soare gi adormise pe apd. Iatd pricina
acestei lntimpldri nepldcute ! Iar dihania asta s-a ar5tat atit de cdtriniti

pentru faptul

ci vasul nostru ii tul-

burase somnul, incit nu s-a mullrmit numai sd ne ddrime cu o singurd lovirurd de coadd galeria qi o parte din puntea de sus, dar ne-a desfdcut Ei

care s-a

letreort in cdldtoria

spre

ancora principall, care de obicei e depdnatd pe arborele cirmei. Ba incd, apucind ancora in dinli, a tirit vasul dupd ea pe o distanld de cel pulin 60 de mile, cu o iuleal[ de 6 mile pe

ora. Si Dumnezeu qtie pini unde ne-ar fi tirit vasul daci nu s-ar fi rupt parima ancorei, balena pierzind in felul acesta corabia, iar noi rdminind fird ancori. Cind, dupi o vierne, peste vreo $ase luni de zile, am fXcut iardgi cale intoarsi spre Europa, am recunoscut aceeasi balend la citeva mile depdrtare de locul unde o intilnisem prirna Dihania plutea pe apd,

echipaj, fiindcd mi-a trecut prin minte o idee cum nu se poate mai fericiti. Desi era atit de mare spirdat moartl, ;i misura, ca si nu mint, tura, am pulut s-o asrup cu dosul. cel pulin o jumitate de mil5 lungime. fEri si-mi scot pantalonii. Si a$ fi Dar fiindcd dintr-o astfel de namild putut s-o astup chiar dacd ar fi fost nu puteam lua decit mai nimica toatd cu mult mai mare. Cici nu trebuie pe bord, l[sarim bircile in apd ;i sd vi mirati, domnii mei, cind vd voi dupi multi trudi izbutirim sX-i re- spr:ne ci mI trag qi dupi mami qi tezdm capul. Acolo, intr-o misea gdu- dupi ratd din olandezi, ba. ca si vi noasi pe care o avea in falca stingd, spun totul, chiar din vestfalienl. gdsirdm, spre marea noastrd bucurie, Cit rimp am 5ta1 pe splrturl am nu numai ancora pierdutd, ci pi peste simlit doar o rdcoare u;oari. Iar de 40 de stinjeni de parimi. Aceasta a rdcoreala aceea m-a sclpat, curind, fost singura intimplare mai de seami timplarul.

America. Dar ia stari pulnl Era cit p-aci uit un anum it aminunt care mi-a dat de furcd pe atunci. Prima dat5, pe cind balena fugea cu corabia noastd dupd ea, vasul a inceput sd ia apd. Apa ndvilea atit de cumplit. incit. cu toate pompele, in cel mult o jumdtate de ord ne-am fi scufundat. Spre norocul nostru, eu am descoperit n[pasta: o spdrturi mare, cu o ldlime de aproape un picior. Am incercat in fei gi chip s-o astu-p, dar mrnca mi-a fost zadamicX. In cele din urmd am scipat de la pieire si frumoasa corabie, $i numerosul ei

:i

A TREIA
AVENTURA PE MARE
Odatd era cit p-aci sd-mi gdsesc pierzania in Marea .NlediteranS. Asta s-a intimplat

intr-o

duod- amiazd

de vari.

n-=
rea aceasta atit dup{ cum oricine igi poate lesne de plicutd, pe inchipui, am stat un timp intr-o lingd Nlarsilia, bezni deplinI. Cdldura in schimb cind vdzui repe- era destul de pldcutd. Din clnd in zindu-se inspre cind, li dddeam dureri de stomac mlne. cu mare pegtelui, care ar fi fost bucuros sd iuleald. un Pqte scape de mine; fiindcd aveam loc uria;, care isi ciscase gura ca si md destul, ii fticeam tot felul de pocinoinghitd. N-aveam mult timp de pier- guri, sdrind, jucind gi lopdind. Se dut, iar ca si scap mi-era ctr nepu- pirea cd nimic nu minia mai mult tint5. De aceea md ghemuii cit putui dihania ca loviturile putemice pe
mai tare, aducindu-mi genunchii la care i le dideam cu picioarele de cite ori incercam sd dansez un anurnit guri qi cuprinzindu-i cu bralele'

Tocmai me Asdel f?icut ghern alunecai printre scildam in ma- ftlcile pegtelui pinE tr stomac. Aci,

dans scolian. Atunci peqtele urla inilor6ror gi se zvirlea afard din apa, repezindu-;i o jumitate din trup drept in sus. Intr-o asemenea stare l-au vdzut niqte oameni de pe o corabie de come4 italiani, care tocrnai trecea pe acolo, gi, in citeva clipe, I-au rdpus cu cingile. Dupd ce l-au uas la bord, i-am auzit sfXtuindu-se

vizui mijind o razd de lumini, strigai din toate puterile ci mi-ar t'i tare pldcut si dau ochii cu domniile lor si ci tare mi-aq dori si fiu eliberat dintr-un loc in care era cit pe-aci sd

mi

indbuq. Mi se pare cu neputint[ a ve spune cit de viu s-a zugrdvit mirarea pe

cum sd-l taie mai bine pentru a scoate din el cit mai multi unturd
de peste. Pentru cI pricepeam itaIienegte, m-a cuprins o spaimi grozavI, nu cumva s[ m[ atingi 9i pe mine cu culitul lor, atunci cind vor voi sd spintece pegtele. De aceea md asezai cit putui inspre mijlocul stomacului, unde ar fi putut incdpea mai mult de o duzind de oameni. Stiteam acolo iiindci imi ftcusem socoteala ctr au sI inceap[ si taie pegtele ori de la cap, ori de la coadi. Frica mi-a pierit insd curind, cind au inceput s5-i spintece burta. Cum

chipurile tuturor celor de fald cind au auzit glas omenesc venind din pintecul dihaniei. $i freqte cd uimirea lor a crescut incd pe atita cind au vdzut un om, gol-golu1, ieqind de acolo. Pe scurt, domnii mei, le-am povestit inueaga intimplare aga cum v-am povestit-o qi domniilor voastre, iar mirarea lor n-a cunoscut margini. Dupd ce am imbucat cite ceva, m-amzvirlit iar in mare, ca s[ m[ curi1. Apoi am pornit inot spre hainele mele, pe care le-am gdsit la mal a$a cum le ldsasem. Duph cit am

socotit eu, stdtusem intemnilat in

stomacul dihaniei cam douX ceasuri.

A PATRA AVENTURA
PE MARE
Pe vremea cind mtr gdseam in slujba turcilor, md desflitam adeseori plimbindu-md cu barca pe Mare di Marmora.

De acolo se
deschide

in fala

ochilor o minu-

natd

priveliqte

asupra htregului

1d, pe cind admiram frumuseqea qi limpezimea cerului, vdzui plutind prin aer un obiect rotund, cam de mirimea unei bile de biliard de care atima ceva. Pusei atunci mina pe cea mai bund pugcS
48 a

Constantinopol, cu seraiul sultanului cu tot. lntr-o diminea-

mea de vindtoare, cu leava cea mai pugcl ftiri de care nu ies lungi niciodatd 9i nici nu plec in cllltorii o incdrcai cu un glonte gi udsei in obiectul rotund ce plutea prin vizduh. Zadamic lnsMai trdsei o dat5, cu doud gloanle, dar nici de data asta nu liicui nici o ispravd. Abia la a treia impugceturd, cu patru sau cinci gloarr ge, 2butii sd giuresc intr-o parte obiectul acela, doborindul. Inchipuifvd uimirea mea cind vdzui coborindu-se din nori, cam 1a doi stinjeni depdrtare de barca mea,

o trdsurici auriti, agilati de un

balon uriag. Balonul intrecea in md- urcat in aerostat. indltindu-md in rime orice turld de bisericS. Iar in vdzduh de citeva ori. Cam acum trisuricd se aflau un bdrbat qi o ju- $apte sau opt zjle. am cam pierdur mdute de oaie - friptd, dupi cum se socoleala exactd. m-am inilrai de pe pirea. De indatX ce imi trecu prima cel mai inalt promontoriu din Cornclipd de uimire, incercuii, impreund wall, in Anglia. Mi-am luat cu mine qi o oaie, gindind sd fac cu ea fel de fel cr: oamenii mei, ciudatul grup. Cildtorului din trdsuricd, care p5- de giumbuqlucuri, spre hazul miilor rea a fi franguz (lucru care s-aadeverit de guri-cascd venili si mI priveasci. mai apoi), ii spinzurau din fiecare Din nefericire, insd, la zece minute buzunar citeva perechi de languri de dupd ascensiune, vintul s-a schimceasornice, de o mare frumuse1e, De bat, qi in loc simi poarte spreExeter, Iintugurile acelea erau prinse tot unde aveam de gind si aterizez, m-a ttlul de brelocuri, pe care, din cite impins departe, deasupra mdrii, unde mi-am dat seama, erau zugrivili am plutit tor dmpul la indltimi nedomni dinue cei mari gi doamne. bdnuite. De fiecare chiotoare ii spinzura cite o Norocul meu ci nu apucasem incd medalie de aur, valorind cel pulin o si fac giumbuqlucurile cu oaia. Cici sutl de ducali, iar pe fiecare deget in a treia zi a cildtoriei mele aenene, purta cite un inel de mare pre1, impo- m-a cuprins o foame atit de niprasdobit cu briliante, Buzunarele cil{- nici, incit n-am avut incotro $i m-am torului, doldora de pungi cu aur, il vdzut silit sd tai bietul dobitoc. Si ingreunau, aproape ci il culcau la cum tocmai atunci md gdseam la pimint. <Doamne, Dumnezzule, gin- inllgimi neinchipuite, deasupra lumii, dii eu, de buni seaml ci omul acesta iar dupd o ascensiune de alte gaispretrebuie si fi adus mari binefaceri zece ore am ajuns atit de aproape de neamului ornenesc, de vreme ce soare incit mi-am pirlit sprincenele, domnii cei mari gi doamnele, in ciuda am pus oaia injunghiat5, dupi ce am inclinirilor cirpdnoase atit de obi$- jupuit-o, pe acea parte a trdsurii unde nuite in zilele noastre, l-au coplqit bdtea soarele mai tare; cu alte cucu atitea daruri. t vinte, acolo unde balonul nu linea IJar, ln urma prabu$fll sale, ca- umbrI. in felul acesta, cam in trei ldtorul a rdmas atit de buimac, incit sferturi de ori oaia s-a fript, si din aDta de-a mar abia mar fost tost ln lin stafe sa sa scoatd scoate tiiptura ei m-am hrdnit toatd vremea

o vorbI. Dupd un timp

oarecare,

pe seturate.
aceste cuvinte omul a tdcut, pdrind cd se cut'undd in contemplarea lucrurilor din jurul sdu.

revenindu-qi in fire, el mi-a povestit urmitoarele: SI qtili cl aerostatul acesta nu e niscocit de mine; n-am awt minte gi nici pricepere pentru un asemeDea lucn:. In schimb insd am avut mai muld indrizneal5 decit un ingimfat de saltimbanc sau de acrobat si m-am

DupI

Cind i-am spus cd marea clddire care se indlp in fala noastrd e seraiul sultanului din Constantinoool. el oiru tbarte mirat. deoarece socotea cd se gdse;te cu totul in ald parte.
49

!.- --. t ,.!,- ---_..

;il

o t{E{

t:;

fost ruperea firului care sluiea la despirtire, trisurica auriti h:ndeschiderea unei supape a balonului, tragului meu, care tinea cirma. pe unde sd dea drumul la gaze. Dacd Friptura de berbec o aruncd pe n-ati fi tras asupra balonului qi n-a1i datd in mare. ?.

Dupd aceea. dind dovadi de Cauza zborului meu indelungat, adause el in cele din urmi, a rnulti mdrinimie, el dnrui, la

fi

sfiqiat pinza, balonul ar fi plutit iocd pind in ziua de apoi, intre cer $i D5rnint. ca Mahomed.

ceea ce priveste balonul, impuqcdtura il sfisiase atit de rdu, incit nu se aleseri din el decit zdrente.

ln

PE MARE Acum, domnii mei, fiindcl tot mai avem timp sI mai bem o sticlE, vl voi povesti

A CINCEA AVENTURA
g o altl

intlmplare,

foarte ciudat5,
petrecuttr cu clteva luni inainte

de ultima mea
intoarcere ln Europa.

Sultanul,

ruia

fusesem prezentat de c5tre arnbasadorii

li

cA-

ivit prilejul si-mi inmullesc numlrul sluiitorilor cu weo ciliva,

s-a

imperiului ro-

manic ai ai imperiului rus, cit

gi de ambasadorul Frangei, m-a folosit, trimigndu-md la Cairo intr-o misiune de mare importanld gi de a$a naturi incit va uebui si rimind in vecii vecilor o tainl. Agadar, am pomit pe uselt, cu mare pompd gi alai. Pe drum lnsd, mi
52

dintre cei mai folositori. De-abia mii indepXrtasern cu citeva mile de Constantinopol, cind vlzui un om mirunt qi pirpiriu alergind in goana cea mai mare peste cimpii. Omul avea, legate de fiecare picior, greutdli de plumb cam de cite cincizeci de

livre fiecare,

intrebai: Prietene, incotro alelgi atit de repede ? $i de ce te impovdrezi la fugd cu asemenea gxeutiti?

Uimit de priveligtea aceasta, il

Acum o iurndtate de ord, imi rdspr.nse el, am plecat de la Viena, unde am fost in slujba r:nui mare boier, pe care l-am pirXsit chiar astlzj. Am de gind sX md duc pind Ia Constantinopol pentru a-mi ciuta un stepin. Mi-am pus greutitile la picioare ca si-mi mai domolesc pulin viteza de care acum nu am nevoie, cd,ci moderata durantx, cum zlcea odinioari profesorul meu.
dispus sd intre in serviciul meu, iar el

Noroc, noroc. prietene vinitor I Dar in ce tragi ? Nu vid nirnic decit vizduh degen si albastru. O, nu fac decit s5-mi incerc pu$ca astzl noui f:icuti la Kuchen-

reuterxx. Tocrnai colo, pe virful

pu$cat-o.

catedralei din Strasbourg, era mai adineauri o vrabie pe care am im-

Cine-mi cunoalte patima pentru isprdvile fnta;ilor qi ale vinitorilor Mdrturisesc ci-mi piScu acest va pricepe lesne de ce nu i-am mai Asahel. Asa ci il intrebai daci n-ar fi dat drumul minunatului ochitor. Si

imi rlspunse cd n-are nimic impo-

se inlelege de la sine cd n-am crulat nimic pentru a-l lua in serviciul meu.

trivd. Apoi am plecat mai departe, Stribitind mai departe muite tdri siribdtind sumedenie de ldri gi oraqe. s,i ora;e, am ajuns in cele din urmi si Si iatl cd nu depane de drumul pe lingd munlii Libanului. Aici, la nostru, pe o paiiqte frumoasd, dddu- marginea unei uriage piduri de cedri, rdm peste un alt om, care st tea ne- am intilnit un om bondoc Ai grosolan clintit, pdrind cd doarme. De dormit care ffIgea de un odgon arunqrt pe insd nu dormea, ci isi tinea plecatl dupd intreaga pddure. urechea Ia pimint, ascultind cu atita Ce tragi, prietene? il intrebai eu. luare-aminte de parcd ar fi dorit sd-i Trebuie sd iau lemne de conpe audd locuitorii iadului celui din structie. $i cum mi-am uitat securea
afund.
Ce asculli acolo, prietene? Ascu.lt asa, ca sd-mi treacd vremea, ctun cregte iarba. $i poli s-o auzi ? O, pdi asta e o nimica roatd ! Dacd-i aqa, te iau in serviciul

meu, prietene.
urmt.

Te

pomenegti

cd

si md descurc cum pot. $i spunind asta, omul ftase $i dobori in fata mea, ca 5i cum ar fi fost un bral de pipurig, intreaga pddure care se intindea cairn pe o mild pEtrati. Ce-am fiicut e lesne de bdnuit. Nu l-a; fi scdpat pe omul Ssta din miini, chiar dacd ag fi fost silit sd dau toatl
acasd, caut

weodat5 vom avea ceva de ascultat.

Iar omul meu se ridicd si mi

leafa mea de ambasador.

Si iardsi, nu departe de locul acela, pe o movild, se afla un vinitor, cu puqca la ochi, care trdgea in vdzduhul albastru. '
Drcron larin.
)

mergeam noi tot inainte, cind am ajuns in sfr$it si pe pimintul egiptean, s-a stimit o vijelie atit de mare, incit m-am temut s[ nu fiu smuls cu trdsuri, cu cai, cu alai cu tot, gi aruncat in vdzduh. La stinga dru-

$i cum

mai

mulr (N T

Spr.u

e._e: cer

cump;rat o du.

veacul al

*: Kuchenreuter restitl fabric,

XVlIllea. (N.T.)

de arme orn

53

mului nosmr se vedeau inqiruite m-a salutat scolindu-gi pIl5ria. ln

qapte mori de vint, ale cdror aripi se

invirteau atit de iute in iurul fuselor lor, incit nici vinelnita celor mai iuli torcitoare nu le-ar fi intrecut. Nu depane de acolo, pe dreapta drumului, sta un om dolofan, cam ca sir
John Falstaff, qi igi astupa nara dreaptd cu degetul arltlltor. Cind a vtrzut

grzutili intimpindm noi 9i cit dracu'insuqi? Sd-mi fie cu iertdciune, orcede amamic topdim din pricina viieliei, dolofanul a fricut o jumdtate de lenla vgastrd, imi rispunse omul, am intorsdturd spre stinga, a luat pozilia fttcut gi eu un pic de vint pentm stide drepli gi, inclinir:du-se ca un pinul meu, morarul. Dar pentru ca musdretar in fala colonelului siu, sd nu spulber cu totul cele gapte mori,
insl
ce

clipa aceea nu mai simlii nici o adiere de vint, iar cele gapte mori incrernenird deodatd. Mirat de aceasd intimplare ce mi se pdrea cu totul nefireasci, strigai cdtre blestundda aceea de om: Ia ascultl, ce insernneazd asta? Ai pe dracu' in ting sau egti driar

sd nu opresc decit pe noile mele ajuam fost nevoit si-mi astup o nare. < Grozav mai el gindii eu in sinea toare care imi puteau fi de folos, qi si mea. Afurisitul dsta imi va putea fi de intreprind cdldtoria mea de reinfolos cindva, cind mI voi intoarce toarcere, ca simplu particular. $i acasd si mi se va tdia rdsuflarea tot pentru ci vremea eta incintitoare, por.estind minunile care mi s-au in- iar vestitul fluviu Nil se infhli;a mai ;rnplat in cSlltoriile de pe uscat gi de minunat decit s-ar putea descrie, pe api. , Curind dupi aceea am fdcut m-am lisat ispitit sd inchiriez o tirgul, si vainicul fluritor de vint gi-a luntre qi sd cSlitoresc pe api, pind pdrisit morile qi a pomit cu noi la la Alexandria. Lucrurile au mers struni pind in ziua a fteia a cdlitodei. drum. Aiunserdm in sfir1it 9i la Cairo. $i Fird indoial4 domnii mei, cd veli fi dupi ce mi-am dus sarcinile la inde- auzit de mai multe ori despre inunplinire, am chibzuit sd mi descoto- daliile anuale ale Nilului. Agadar, rosesc de tot alaiul meu nefolositor. dupd cum vi spusei, in ziua a treia

55

Nilul incepu si

creascd, sd se umfle nestdvilit, iar in ziua urmXtoare, $i pe dreapta si pe sringa fluviului, pe o intindere de multe mile, fu inundatd

biuturd,

se intelege de

la sine cd nu

intreaga 1ar[. in ziua a cincea, dupl apusul soarelui, luntrea se impiedicl pe neasteptate de ceva. Am crezut la inceput ce am dat peste niscai lujeri

sau tufrrisuri. Dar indati ce s-a

noud, dupi cite am purut socori, mSsurind inlllimea soarelui, s-a stir- dincolo de zidurile grddinilor gi ale nit deodatd un vint care ne-a culcat altor imprejmuiri care se intind de-a luntrea cu totul pe o pane. Luind lungul fluviului. Dupd un drum de api, lunuea s-a cufundat si, dupi gapte zile am ajuns din nou la Nil, cum veli afla indatd, multd vreme care acum curgea iardsi in albia sa, nici n-am mai dat cu ochii de ea. si am povestit unui bei aventrlra Din fericire am sclpat toli cili noastrd. Aceasta ne-a dat cu toati eram, adicd opt bdrbari qi doi b5ie- dragostea tot ce ne-:r trebuit si ne-a landri, agelindu-ne de crengile co- trimis, cu una din propriile lui bdrci, pacilor, care insd ne pureau tine mai departe. Apoi dupd alte gapte numai pe noi, nu qi incdrcdrura zile, am inuat in Alexandria de unde luntrii noastre. ne-am imbarcat pentru ConstantiAsa am dus-o vreo trei sdptdmini. nopol. La sosire, sultanul ne-a prihrdnindu-ne doar cu miedale. Dc mit cu deosebiti bunivointi.

crdpat de ziud, am vdzut cd sintem inconjurali din toate pd4ile de migdali cu roade pirglire, nespus de gustoase. Cind am aruncat sonda, ne-am dat seama ci plutim la o indllime de cel pulin $aizeci de picioare deasupra pdmintului gi cd nu ne mai puteam umi nici inainte si nici inapoi. Iar cam pe la ceasurile opt sau

duceam lipsd. in a doudzeci si doua zi a nenorocirii noasEe, apa se retrase tot atit de repede pe cit crescuse, iar in a douizeci 9i ;asea zi puturdm si punem din nou piciorul pe pimint. Cel dintii lucru pe care l-am zirit atunci a fost luntrea noastri. Ea se gdsea cam la doui sute de stinjeni departe de locul unde se scufi:ndase. Dupi ce am uscat la soare toate

lusnrrile trebuincioase, le-am luat din luntre pe cele de care aveam imediati nevoie qi am pomit sd
gXsim iardqi calea pe care o pierduserim. Dupd socotelile deosebit de exacte pe care le-am {Ecut, mi-am dat seama ci din pricina revdrsirii ne abitusem cu o sutd cincizeci de mile