P. 1
Calitatea Ingrijirilor de Sanatate

Calitatea Ingrijirilor de Sanatate

|Views: 17|Likes:
Published by Raluca Moldovan
foarte interesant!
foarte interesant!

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Raluca Moldovan on May 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/31/2014

pdf

text

original

COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

CALITATEA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE ÎN SPITALE
- suport de curs -

București, iulie 2010

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

1

- CUPRINS -

I. Obiectivele cursului..................................................................... pag 3 ; II. Calitatea serviciilor medicale –aspecte teoretice..................... pag. 3; III. Indicatori utilizaţi pentru evaluarea îngrijirilor de sănătate în spital ...pag.12 A) Politica instituţiei faţă de pacient se bazează pe un plan strategic –pag. 12; B) Evidenţa pacienţilor şi nevoile nemedicale ale acestuia sunt asigurate pag 15; C) Nevoile medicale ale pacientului sunt asigurate – pag 17; D) Instituţia are o politică de prevenire a riscurilor tehnico-medicale- pag.22; E) Institutia are o politica de securitate faţă de riscurile tehnico-medicale – pag.26 F)Institutia evaluează activitatea sa – pag 28 IV. CONCLUZII FINALE .......................................................... pag. 32; V. Evaluarea Cunostiințelor................................................... pag. 33; Bibliografie.............................................................................. pag. 34;

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

2

I. Obiectivele urmărite:

Prezentarea modalităților prin care se poate măsura calitatea serviciilor medicale, menită să asigure competenţa şi performanţa medicală.

II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice

În sistemul de sănătate apar în mod continuu pierderi nepermise care induc costuri mari pentru întreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe cauze: tehnologii medicale sau servicii de sănătate neperformante sau ineficiente; variaţiile mari ale performanţei practicii medicale şi ale rezultatelor acesteia în diversele spitale din România; accesul inegal la serviciile de sănătate; insatisfacţia pacienţilor faţă de serviciile primite și creşterea timpului de aşteptare pentru primirea serviciilor de sănătate; s.a. Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine în aceeaşi măsură o prioritate pentru furnizorii de servicii de sănătate, manageri, pacienţi, terţul plătitor dar şi pentru instituțiile/organizațiile guvernamentale. Furnizorii sunt dornici să îşi demonstreze competenţa în spitale bine dotate. Pacienţii sunt interesaţi să primească îngrijirile necesare, cu respectarea integrală a drepturilor lor, în cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care l-au ales. Plătitorii sunt interesaţi să introducă standarde, indicatori şi criterii de calitate în spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul este cel ce trebuie să reglementeze activitatea din sistemul sanitar printr-o legislaţie menită să favorizeze

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

3

cu implicaţii atât la nivel economic. părintele conceptului modern de calitate. descrie calitatea îngrijirilor de sănătate drept "acele îngrijiri care se aşteaptă să maximizeze dimensiunea bunăstării pacienţilor. cât şi pentru managementul sanitar.aplicarea managementului calităţii în unităţile sanitare. Astfel. tehnologic. luând în considerare echilibrul câştigurilor şi pierderilor aşteptate. furnizori. Scopul revizuirii standardelor de calitate constă în îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate şi a modalităţilor de a produce aceste servicii. aplicarea practică. facilitând munca furnizorului şi apărând pacientul de deficienţele din sistem. finanţatori). controlul şi revizuirea măsurilor necesare modelării serviciilor şi proceselor. ce formează baza furnizării serviciilor medicale: . care apar în toate etapele procesului îngrijirilor de sănătate" (Donabedian. De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiţii ale calităţii în funcţie de dimensiunile pe care autorii le-au avut în vedere.competenţa profesională . Pe de altă parte. 1980). Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte "Calitatea sistemului de sănătate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sănătate pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi capacităţii de răspuns la aşteptările generale ale populaţiei". Iată de ce subiectul calităţii îngrijirilor de sănătate este unul extrem de controversat. Donabedian.cunoştinţele/abilităţile/performanţa echipei _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 4 . În acest sens. financiar. un bun management al calităţii constă în planificarea. Există nouă variabile ale calităţii definite în prezent pentru practica medicală. astfel încât acestea să se răspundă permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicaţi (clienţi. cât şi la nivelul resurselor umane şi al managementului organizațional. Modalitatea în care managerii spitalelor abordează conceptul de calitate diferă mult în funcţie de experienţa şi pregătirea fiecăruia. 2003 ). După Donabedian (primul care a subliniat natura complexă a calităţii îngrijirilor medicale) existau două componente ale calităţii serviciilor medicale: tehnică şi interpersonală (Donabedian.

. dintre manageri.accesibilitatea . intimitate şi alte aspecte importante pentru pacienţi. Se apreciază în acest moment că există înglobate în conceptul de calitate cel puţin trei dimensiuni fundamentale: 1.eficienţa . confort.interacţiunea dintre furnizori.continuitatea . Calitatea profesională a îngrijirilor medicale este raportată de obicei la competenţa tehnică.alegerea .medicale.pacientul beneficiază de un set complet de servicii de sănătate de care are nevoie. fără întrerupere. informarea şi consilierea.acordarea îngrijirilor necesare. respectarea protocoalelor clinice şi a ghidurilor de practică. precum şi între echipa de îngrijri şi comunitate. ale managerilor şi ale echipei de suport.curăţenie. tipul de asigurare sau tratamentul. integrarea serviciilor de sănătate. . .relaţiile interpersonale .produsul/serviciul îndeplineşte toate condiţiile stabilite de profesioniştii de top ai domeniului medical (standarde de practică).siguranţa . .pe cât este posibil. culturale.infrastructura fizică şi confortul .eficacitatea . folosirea măsurilor de control ale infecţiilor. .procedurile şi tratamentul aplicat conduc la obţinerea rezultatelor dorite. sau repetarea procedurilor de diagnostic şi tratament. dintre furnizori şi pacienţi (clienţi). . sociale. furnizori şi plătitori. . organizaţionale sau economice. corespunzătoare.risc minim pentru pacient de complicaţii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sănătate. clientul alege furnizorul. la costurile cele mai mici. . într-o ordine bine determinată.furnizarea serviciilor de sănătate nu este restricţionată de bariere geografice. Existenţa _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 5 . calitatea profesională .

satisfacţia clientului/pacientului.un client satisfăcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitară _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 6 . acesta este un factor ce poate fi folosit drept criteriu de evaluare a calităţii muncii prestate de acesta. Uneori.calitatea din punctul de vedere al clientului (satisfacţia pacientului). aşteptările le-au fost îndeplinite. continuitatea tratamentului. În concluzie. imagine pozitivă a serviciului de îngrijire la nivel social şi cel mai important. De aceea. complianţă crescută la tratament. Un pacient satisfăcut și informat tinde să coopereze cu medicul şi să accepte mai uşor recomandările acestuia. satisfacţia pacientului este un element al sănătăţii psihologice care influenţează rezultatele îngrijirilor şi impactul lor.). aşteptările pacientului în privinţa unui anumit serviciu . pacienţii nu posedă abilitatea sau cunoştinţele necesare evaluării competenţei tehnice a furnizorului sau a felului în care au fost folosite măsurile de control ale infecţiilor. Ei se raportează adeseori la posibilitatea de a pune întrebări şi pot aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. Existenţa acestei dimensiuni a calităţii conduce către: comportamente pozitive din partea pacientului (acceptarea recomandărilor.calității profesionale conduce către un mediu de muncă/lucru eficient/performant și către rezultate pozitive ale tratamentului. cum au fost trataţi şi dacă. Gradul satisfacţiei practicianului este legat de calitatea actului medical. clientul aşteaptă de la medic mai mult decât acesta poate da. aspecte ce vor genera atât satisfacţia pacientului cât și satisfacţia furnizorului. dar derivă şi din condiţiile în care îşi desfăşoară munca. percepţia pacientului asupra sănătăţii este mai degrabă o consecinţă decât un atribut al îngrijirilor de sănătate. etc. Alteori. dar ştiu cum se simt. În mod obişnuit. iar existenţa satisfacţiei duce la creşterea performanţei. clientul are o vedere rigidă şi tinde să opună rezistenţă la ceea ce el consideră drept o imixtiune în probleme personale. Satisfacţia pacientului influenţează accesul la serviciile medicale . Privită de specialişti. 2.

respectivă. nu de personal. nuclee de calitate. S-a mai discutat la primul curs despre standarde. _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 7 . ghiduri de practică medicală. Revenim acum cu o scurtă recapitulare necesară continuării și înțelegerii actualei prezentări. spre deosebire de aspectele tehnice sau de specialitate pe care le poate evalua mai greu. deşi sunt subiective.îmbunătăţirea continuă a calităţii . etc. înglobând atât participarea cât şi motivarea tuturor membrilor organizaţiei.cea mai eficientă şi mai productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorităţi/cumpărători (eficienţa).focalizarea pe client . 3. Conceptul Managementul Calităţii Totale (MCT). Managementul calităţii totale extinde conceptul managementului calităţii. Managementul calităţii totale este un model organizaţional care implică participare generală în vederea planificării şi implementării unui proces de îmbunătăţire continuă a calităţii ce depăşeşte aşteptările clienţilor. Prin „calitate totală" se înţelege astazi atât calitatea serviciilor cât şi calitatea sistemului. Trei principii guvernează conceptul calităţii totale: . Acest model pleacă de la premisa că 90% din probleme sunt probleme legate de proces. Ne putem aştepta însă ca rezultatele evaluării satisfacţiei pacientului să fie diferite de cele ale evaluării medicilor. Aceasta se întâmplă deoarece pacientul se axează în special pe relaţiile interpersonale pe care le percepe şi le poate evalua mai uşor.lucrul în echipă. managementul calităţii totale . criterii. Rezultă evident că evaluarea satisfacţiei pacientului reprezintă felul în care furnizorul vine în întâmpinarea valorilor şi aşteptărilor pacienţilor. nu a fost încă pe deplin dezvoltat în sfera serviciilor medicale.

că standardizarea pune accentul pe documentaţie. procese şi activităţi. funcţii. agreat de profesionişti şi observabil de către populaţiei căreia i se adresează (Joint Commission of Accreditation of Health Care Organization). sondarea opiniei pacienţilor. managerilor. măsurabil. stabilite tot de experţii care au creat standardele. şi că deseori asigurarea complianţei personalului la sistemul calităţii este lăsată integral la latitudinea conducerii. Evident. Nu trebuie uitate aici standardele ISO de calitate care au avut drept scop realizarea standardizării în domeniul generic al managementului calităţii. realizabil. Măsurarea standardelor şi stabilirea faptului că au fost atinse sau nu. observarea directă.Standardele reprezintă nivelul de performanţă observabil. crează puncte slabe în relaţiile terţului plătitor cu spitalele. cele mai frecvente metode fiind controlul înregistrărilor. tehnologiile de suport generice. Ele descriu sisteme. precizând nivelele de structură şi performanţă aşteptate din partea furnizorilor. Ele prezintă cea mai bună succesiune a acţiunilor în cadrul actului medical. În mod normal. incluzând sistemele de calitate. asigurarea calităţii. se face prin mai multe metode. standardele reprezintă aşteptările pacienţilor. terţului plătitor şi ale organismelor guvernamentale. Aceste puncte vor putea fi depăşite în momentul în care conducerea spitalelor va înţelege obligativitatea standardizării şi necesitatea introducerii sistemelor de _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 8 . furnizorilor. dezvoltate printr-un proces oficial. uneori creând un sistem birocratic poate prea complex. care încorporează cele mai bune dovezi ştiinţifice ale eficacităţii cu opinia experţilor". se vor lua în calcul și standardele ce ghidează aplicabilitatea acestora. Un loc aparte ocupă aici ghidurile de practică medicală care sunt: "specificaţii standardizate pentru îngrijirea medicală. stabilind ţinte de atins pentru furnizorul de servicii medicale. stau la baza creării ghidurilor de practică medicală şi sunt concepute de către comisii de experţi. Faptul că nu există o definire universal acceptată a calităţii.

logistică. relaţie medic-pacient etc). proceduri informaţionale). Criteriile se clasifică astfel: criterii de structură (legate de clădiri. resurse umane. servicii de suport. (curs I) și că prin Ordinul comun CNAS .calitate. circumstanţelor sau stării clinice (Joint Commission of Accreditation of Health Care Organization). O reamintire a obiectivelor nucleelor de calitate este necesră apreciem în acest moment că și recitirea acestor obiective din cursul I este folositoare Sistemul de management al calităţii va fi însoţit de manualul calităţii care va descrie activităţile şi procesele din organizaţie. Pentru realizarea şi măsurarea standardelor se elaborează criterii care reprezintă elemente descriptive ale performanţei. expertiză. organizaţie. bucătărie etc. infrastructură. Criteriul poate fi o variabilă sau un număr stabilit drept indicator al calităţii. _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 9 . sistemul calităţii are în vedere tot ce ţine de infrastructură. farmacie. Deşi actul medical propriu-zis nu este inclus în acest sistem al calităţii. servicii de suport. mediu de îngrijire. documentare. mediu.559/874/ 4017 /2001 s-au înfiinţat nucleele de calitate. în spitalele din ţară (aspect de asemena detaliat in cursul I. diagnostic şi tratament. se aplica standardelor ISO în unităţile sanitare la nivel de laborator. abilităţi ale personalului. Este nevoie ca şi în spitale să se implementeze sisteme de management al calităţii. însă se poate extinde şi la serviciile auxiliare tip curăţenie. tehnologie. laborator. criterii de proces (legate de proceduri de prevenţie. alocarea responsabilităţilor şi documentaţia însoţitoare. sterilizare şi imagistică medicală.MSF -CMR nr. comportamentului. tehnologie. mai degrabă ţine de activitatea de evaluare a personalului şi acreditarea unităţii. Reamintim ca in România.

- criterii de rezultat (rate infecţii nozocomiale. care se realizează cu diferite tipuri de indicatori.monitorizarea calităţii. gravitatea etc. Primul pas în procesul de măsurare a calităţii constă din identificarea ariilor de îmbunătăţire. amploarea. Pentru rezolvarea problemelor. Indicatorii reprezintă instrumente ce pot furniza informaţii despre frecvenţa. .evaluarea externă a calităţii. indicatorii sunt utilizaţi pentru a diagnostica o situaţie. _______________________________________________________________________________ 10 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . În general indicatorii sunt utilizaţi pentru îmbunătăţirea calităţii. a compara două populaţii sau procese având aceeaşi caracteristică. dar înainte de toate trebuie ierarhizate problemele şi apoi foarte bine definite cele stabilite spre rezolvare. Cel mai frecvent. Activităţile de asigurare a calităţii incluse în măsurarea calităţii sunt: . În procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii. atât managerii cât şi personalul din subordine vor fi confruntaţi cu numeroase probleme. a evalua comparativ variaţiile în timp şi spaţiu a două sau mai multe caracteristici (IMSS. mortalitate. (IMSS. . 2000) Măsurarea calităţii. 2000). aceştia pot utiliza diferite tehnici şi instrumente concretizate în indicatori. unei probleme. Un indicator este expresia unei caracteristici sau a unei variabile specifice pentru o anumită problemă. Pentru definirea problemelor este necesară înţelegerea modului în care aceasta afectează desfăşurarea procesului. în scop de evaluare dar şi pentru cercetare. raportate la o anumită procedură etc). nivelul.evaluarea internă a calităţii. reprezintă identificarea sistematică a nivelului actual al calităţii realizat de o unitate sau un sistem şi constă în cuantificarea nivelului de performanţă conform standardelor prevăzute. este operaţionalizarea variabilei/variabilelor care definesc problema.

sunt sensibili la aspecte externe. Astfel de indicatori pot genera informaţii distorsionate fiind limitaţi de existenţa bazei materiale necesare acordării de îngrijiri medicale adecvate situaţiei medicale şi de variaţiile de practică medicală. indicatorul poate ajuta la planificarea serviciului de radiologie. Numărătorul reprezintă fenomenele observate. iar numitorul reprezintă valoarea cu care se doreşte compararea (standardul. Indicatorii de acces care evaluează măsura în care pacienţii primesc îngrijiri de sănătate corespunzătoare şi la timp (de ex: internări posibil evitabile. populaţia generală. Experienţa pacienţilor poate fi cuantificată în urma chestionării acestora sau a observaţiei directe. De multe ori rezultatele depind de regiunea geografică. distorsionarea rezultatelor poate apărea ca urmare a numărului mic de cazuri ce nu permit generalizarea.Indicatorul se defineşte printr-un raport numărător-numitor. Există mai multe tipuri de indicatori. terenul genetic al pacienţilor etc. Aceşti indicatori pot sugera ce servicii necesită îmbunătăţiri. aspecte culturale. valoarea de referinţă). De asemenea. este necesară determinarea unor indicatori de structură şi de proces. de exemplu. dar pentru focalizarea adecvată a intervenţiilor. modalitatea de internare. _______________________________________________________________________________ 11 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Pentru acest tip de indicatori. Fenomenul este măsurat în timp şi spaţiu şi permite cuantificarea unor nevoi pentru îmbunătăţirea calităţii unui serviciu (în cazul prezentat. Acest tip de indicatori sunt cel mai greu acceptaţi de profesioniştii din sănătate. achiziţia de materiale etc). Indicatorii de rezultat se referă la starea de sănătate a unui pacient căruia i-au fost acordate îngrijiri de sănătate (ex: procent de pacienţi cu infecţii postoperatorii. cum ar fi. pentru evitarea prelungirii timpului de aşteptare. prin imunizare etc). procent de pacienţi cu recidive etc). statutul social.

Indicatori utilizaţi pentru evaluarea îngrijirilor de sănătate în spital A) Politica instituţiei faţă de pacient se bazează pe un plan strategic 1) MIS3 • nr. • nr. definirea vagă a unor diagnostice/proceduri este vagă sau raportarea incompletă ori greşită în legătură cu acurateţea datelor. _______________________________________________________________________________ 12 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . mediu investigaţii paraclinice / pacient examinat.Indicatorii de proces evaluează un serviciu de sănătate furnizat unui pacient. De obicei se referă la complianţa pacienţilor la medicaţie sau recomandări. un spital la care se determină rate crescute de utilizare a anumitor proceduri costisitoare poate ridica suspiciuni de utilizare inadecvată a acestor proceduri. Există evident şi neajunsuri ale acestor indicatori date de limitările informative ale datele administrative. naşteri prin cezariană fără indicaţie etc). procent de pacienţi ce au necesitat schimbarea tratamentului. De exemplu. efecte adverse. putând identifica şi mai bine nivelul la care sunt necesare intervenţiile (de ex: procent de pacienţi satisfăcuţi de tratament. structurile cele mai mari consumatoare de resurse în orice sistem de sănătate din lume. evaluarea riscului de erori medicale. Datele administrative obţinute astfel relativ uşor. Indicatorii de rezultat şi de proces au fost foarte mult diversificaţi prin introducerea sistemului de clasificare în grupe de diagnostice şi a clasificării procedurilor. pe un număr mare de cazuri. Aceşti indicatori pot furniza informaţii screening privind potenţiale probleme de siguranţa pacienţilor. au permis dezvoltarea unor indicatori de calitate cu costuri mici. prin raportări obligatorii lunare. în special la nivel de spital. aplicabili la populaţia generală. Pe baza lor se pot dezvolta analize mai detaliate ale calităţii la nivelul unor spitale cu rate scăzute de rezultate. III. mediu de consultaţii interdisciplinare / pacient examinat.

• nr. raportat la nr. acoperite prin personalul existent în spital. 2) MIS4 • interval de timp de la consultul iniţial până la instituirea unui tratament simptomatic (antialgic. total pacienţi eşantion. total pacienţi. descurajare pentru consumul de alcool.• indice de concordanţă între diagnostic la internare şi diagnostic la 72 ore. total medici din spital cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. • nr. alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. de mici intervenţii chirurgicale la camera de gardă/nr. etc. specialităţi medicale esenţiale. pacienţi care au dezvoltat escare/nr. antiemetic etc. • nr. examenelor paraclinice costisitoare /nr.diagnostic la 48 ore şi 72 ore. _______________________________________________________________________________ 13 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . de medici având contract de colaborare cu spitalul pentru activitate pe timp de zi.) . anti-sedentarism.) . total pacienţi chestionaţi. antivertij. pacienţi internaţi care pot specifica planul de îngrijire pentru ziua următoare/nr. • frecvenţa afişelor promovând stilul de viaţă sănătos (antitabagism. • rata pozitivităţii investigaţiilor paraclinice pe pacienţi eşantion. total pacienţi examinaţi. 3) MIS5 • nr. • nr. • nr. • nr. • indice concordanţă diagnostic internare . • nr. pacienţi terminali internaţi în ultimele 6 luni . pacienţi internaţi care pot aproxima data externării/nr. mediu consulturi de specialitate / pacient. • nr. consulturi de specialitate în raport cu diagnosticele secundare.

în ultimii 2 ani. cursuri sau instructaje privind resuscitarea cardio-respiratorie şi susţinerea funcţiilor vitale. truse de urgenţă în raport cu nr. • nr. _______________________________________________________________________________ 14 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . paturi secţii adulţi . • nr. rezerve pentru copii internaţi cu mame/nr. paturi cu instalaţie de oxigen/nr. • nr. total saloane. saloane ale sectiei. cabinete/nr. • nr. total paturi. secţii cu program de contravizită/nr. • nr. săli pansamente/secţie. cabinete/nr. • nr. persoane instruite pentru urgenţe vitale/nr. mediu urgenţe pe zi.• nr. • nr. paturi. total secţii. paturi spital. • nr. camere de zi pentru activităţi şcolare copii şcolari. total personal de îngrijire. paturi pediatrie. decese/nr. • nr. pentru tracţiuni ortopedice etc. • nr. paturi prevăzute cu sistem de iluminare/nr. • nr. contracte pentru gărzi cu medici externi/nr total medici care fac gărzi . paturi cu dotări specifice (exemple – pentru poziţionare bolnav. cabinete/nr. rezerve septice/ nr. cabinete consultatie/secţie.)/ nr. 4) MIS6 • nr. • nr. • nr. • nr. • aria salon copii/nr. paturi obstetrică ginecologie . • nr. asistente medicale / tură de gardă. • nr. mediu ore gardă / medic. • nr. de urgenţe vitale survenite la pacienţii internaţi. săli tratamente / secţie. total paturi spital. • nr. asigurate de spital pentru personalul propriu.

brancardieri/nr. • nr. • nr. • nr. • nr. • nr. personal participant la sesiuni de informare. personal implicat în simulări. boli profesionale declarate pe ulimele 24 luni . • indice concordanţa între diagnosticul de internare şi cel după 72 de ore. cursuri privind prevenirea riscurilor şi a evenimentelor nedorite pe ultimele 12 luni. paturi din secţie. _______________________________________________________________________________ 15 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . de la momentul prezentării. 5) PGR 1 • nr. paturi din secţie.• nr. de cărucioare/nr. ateliere de lucru. • indicele de ocupare a paturilor pe spital şi secţii. de tărgi/nr. de secţii. . • rulaj pe pat pe secţii. • nr. servicii minimale acordate pacienţilor de unitatea de dializă . • nr. 6) MIN1 • ponderea cheltuielilor pentru combaterea IN în bugetul unităţii • cheltuieli cu materialele de protecţie a personalului/lună 7) STT1 • nr. brancardieri/tură gardă. comunicări ştiinţifice etc. • rata medie de ocupare a paturilor pe secţii. B) Evidenţa pacienţilor şi nevoile nemedicale ale acestuia sunt asigurate 1) MIS1 • timp mediu necesar până la administrarea tratamentului iniţial. simulări pe anul în curs.

• nr. existenţi pentru 3 zile alese aleatoriu) . baterii de amestecare apă caldă cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul/nr. total paturi. saloane şi rezerve. mediu de internări în zilele libere. saloane şi rezerve. total saloane. • nr. paturi de spitalizare de o zi/nr.• durata medie de spitalizare pe secţii. total paturi pentru pacienţi internaţi. saloane şi rezerve. • nr. • nr. rezervoare de săpun lichid/nr. paturi. • nr. paturi. mediu consultaţii solicitate după program. • nr. • nr. total paturi. • nr. prize de oxigen/nr. noptiere/nr. • nr. • suprafaţă salon/nr. de suporturi cu prosoape de hârtie /nr. porţii/nr. paturi. • nr. saloane şi rezerve. _______________________________________________________________________________ 16 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . rezervoare de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale) /nr. • nr. lavoare/nr. total paturi pentru pacienţi internaţi. paturi spitalizare provizorie/nr total paturi spital. paturi de spitalizare de zi/nr. mediu porţii de hrană neutilizate pe zi (nr. total paturi • nr. paturi prevăzute cu sistem de alarmare individuală/nr. • nr. • nr. saloane cu mai mult de 6 paturi/nr. • nr. paturi prevăzute cu corp de iluminat/ nr. • nr. saloane şi rezerve. paturi prevăzute cu priză/nr. • nr. • nr. cabinete primiri urgente/nr paturi in functie de tipuld e sectie. 2) MIS2 • timp mediu de aşteptare de la prezentare până la întâlnirea cu medicul de gardă în intervalul orar 15:00-07:30 .

• nr. total zile spitalizare pacienţi eşantionaţi. • nr. • nr. • nr. specialităţi medicale disponibile pe timp de gardă. • nr. • nr. • grad mediu urgenţe pe ultimele 7 zile.• nr. mediu chitanţe eliberate lunar pentru cazare. • nr. • nr. afecţiuni cronice neacutizate admise la internare după program. total decese pe ultimele 6 luni. • nr. cereri de scutire autopsiere/nr. minute de la prezentare până la întocmirea FOCG pe secţie. 4) MIS13 • nr. • nr. • timp de la prescrierea a unei investigaţii până la efectuarea ei. 3) MIS12 • durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de afecţiuni/DMS la nivel naţional. minute de aşteptare pentru consultaţie. truse de urgenţă disponibile în oricare moment. decese analizate de comisia de decese/nr. ajustări tratament în funcţie de evoluţia individuală/nr. • nr. complicaţii survenite pe perioada spitalizării pacienţilor la suta de pacienţi internaţi. minute de la prezentare până la începerea primelor intervenţii de urgenţă. • nr. total cereri pe ultimele 12 luni. mediu zile spitalizare până la intervenţia chirurgicală pe secţii profil chirurgical. scrisori medicale către medicul de familie/nr. total pacienţi din eşantion. _______________________________________________________________________________ 17 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . zile afebrilitate /nr. • pondere pacienţi dirijaţi în total prezentaţi. total pacienţi externaţi.

• nr. însoţit de dosarul său. • brăţări de identificare nou-născuţi şi copii mici. • metodologia de pregătire preoperatorie şi de acces în sala de operaţii. conţine permit identificarea etape de identificare a pacientului. _______________________________________________________________________________ 18 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. • linii de gardă complete. asistente medicale / tură de gardă. • sistem organizare ture pentru personalul medical mediu şi auxiliar. aprobat şi afişat anticipat. • nr. C) Nevoile medicale ale pacientului sunt asigurate 1) MIS 6 • probele pentru examenele paraclinice.• nr. pacientului (nume sau sistem codificare oarecare) . prevăzut în RI şi/sau ROF. permit identificarea pacientului (nume sau sistem codificare) . • redactarea rezultatele examenelor paraclinice. • tabel nominal cu repartizarea pacienţilor în saloane. organizarea şi efectuarea gărzilor. conţine etape succesive de identificare a pacientului. • programul (grafic) gărzi. • pacientului în sala de operaţii. mediu ore gardă / medic. existent. frigidere funcţionale depozitare cadavre/ mortalitatea medie pe zi. • forma fizică a investigaţiilor paraclinice pe hârtie milimetrică sau film. • timpul de muncă. permit identificarea pacientului (nume sau sistem codificare oarecare) . contracte pentru gărzi cu medici externi/nr total medici care fac gărzi. • metodologia de administrare a tratamentului medicamentos. existent.

• nr. paturi obstetrică ginecologie. paturi pediatrie. • echipamente şi dispozitive medicale mobilizabile pentru situaţii de urgenţă (defibrilator. • sistem de transport. • proceduri şi protocoale de susţinere a funcţiilor vitale şi resuscitare. cabinete/nr. • statistică privind urgenţe externe. paturi.• permanenţă serviciul radiologie. • aria salon copii/nr. • nr. asigurat. secţii cu program de contravizită/nr. • nr. • balon Ruben. • nr. existente. • sistem de alertă. paturi secţii adulţi. • program de contravizită aprobat de comitetul director. • nr. _______________________________________________________________________________ 19 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. aparatură imagistică trusă de urgenţă). existente. • nr. pipă Guedel şi mască pentru ventilaţie manuală. existente. total secţii. electrocardiograf. săli pansamente/secţie. truse de urgenţă în raport cu nr. cabinete/nr. • aparate pentru menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. cabinete/nr. existent. total saloane. • nr. rezerve septice/ nr. rezerve pentru copii internaţi cu mame/nr. camere de zi pentru activităţi şcolare copii şcolari. • spaţiu de joacă pentru copii. saloane ale sectiei. • mobilier adaptat vârstei copilului . • nr. existente. • nr. • nr. cabinete consultatie/secţie. săli tratamente / secţie. mediu urgenţe pe zi.

_______________________________________________________________________________ 20 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . cursuri sau instructaje privind resuscitarea cardio-respiratorie şi susţinerea funcţiilor vitale.• statistică privind urgenţele interne. brancardieri/nr. persoane instruite pentru urgenţe vitale/nr. • nr. săli de operaţie. • nr. • nr. total naşteri în ultimele 6 luni. infecţii plagă operatorie/nr. existentă. • nr. de secţii. 3) MIS8 • costul mediu lunar al materialele de unică folosinţă / spital şi / fiecare secţie medicală. • cheltuiala medie lunară cu instrumente şi dispozitive de unică folosinţă / spital şi / fiecare secţie medicală. histerectomii/nr. 2) MIS7 • nr. leziuni de decubit/nr. brancardieri/tură gardă. • evoluţia pacientului. existente. pacienţi secţie chirurgicale. paturi din secţie. de urgenţe vitale survenite la pacienţii internaţi. infecţii urinare/nr. • nr. • nr. total personal de îngrijire • nr. evidenţiată zilnic FOCG. • nr. în ultimii 2 ani. • lifturi transportul pacienţilor. • nr. decese/nr. • nr. paturi din secţie. de tărgi/nr. • nr. pacienţi sondaţi. • indice concordanţa între diagnosticul de internare şi cel după 72 de ore. de cărucioare/nr. pacienţi operaţi pe ultimele 6 luni. pacienţi operaţi pe ultimele 6 luni. asigurate de spital pentru personalul propriu. • procentul pacienţilor cu intervenţii chirurgicale – nr.

fibroscopie etc. total pacienţi secţii chirurgicale pe ultimele 6 luni. paturi ATI. medici specialişti ATI/nr. negatoscoape pe fiecare sală de operaţii . paturi ATI • nr. secţii chirurgicale care au salon postoperator / nr. • nr. • nr. total de secţii chirurgicale. mediu pacienţi /personal auxiliar de îngrijire în serviciul ATI . _______________________________________________________________________________ 21 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . total de săli de operaţie . personal auxiliar de îngrijire ATI/nr. mediu intervenţii chirurgicale/sală operaţii pe ultimele 6 luni. • . • nr. mediu pacienţi /asistentă medicală ATI. • nr.sistem monitorizare gaze sanguine/nr. . • cost mediu teste/pacient. • nr. • nr. specialişti ATI/nr. paturi ATI.4) MIS9 • nr. mese de operaţie • nr. • ponderea paturilor serviciului ATI din total paturi de spital. de săli cu sisteme de sterilizare a aerului prin radiaţii ultraviolete/ nr. intervenţii chirurgicale/nr. • nr. mediu teste biochimice/pacient internat. • nr. • sisteme optice chirurgicale (microscopie.)/nr. paturi ATI . • nr. asistente medicale ATI/nr. 5) MIS10 • ponderea testelor de laborator complementare (prescrise după primele 48 ore de la internare) din total teste pe pacient internat. mediu pacienţi /medic specialist ATI. • aparate pentru asistarea automată a respiraţiei/nr. mese de operaţie. paturi ATI. • nr.

persoane controlate medical periodic din radiodiagnostic. • nr. RMN. D) Instituţia are o politică de prevenire a riscurilor tehnico-medicale 1) PGR2 • nr.• nr. consulturi de altă specialitate / pacient internat şi eşantionat. • nr. medicină nucleară/ nr. de investigaţii /pacient internat. • nr. • concordanţa între modul de exploatare şi specificaţiile din fişele tehnice ale aparatelor. teste costisitoare. • nr. • cost investigaţii/pacient. total pacienţi pe ultimele 6 luni. 6)MIS11 • nr. rezultate pozitive/nr. TC scan) . • nr. şedinţe ale consiliului etic ce analizează expunerile medicale. total sugestii. • cheltuieli cu examene radiologice/secţii. rezultate pozitive/nr. • nr. teste scumpe. sugestii ale utilizatorilor puse în practică /nr. • cost investigaţii/medic. radioterapie. persoane care lucrează în aceste secţii. 7)MIS14 • nr. • cheltuieli cu examene cu izotopi nucleari/secţii. • nr. investigaţii /zi/ pe tip aparat (radiologic. de instructaje privind utilizarea instrumentelor medicale cu risc în utilizare pe ultimele 12 luni. _______________________________________________________________________________ 22 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . teste costisitoare/nr. de instructaje privind utilizarea aparate şi dispozitive medicale cu risc în utilizare pe ultimele 12 luni.

_______________________________________________________________________________ 23 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • proiect de plan pentru combaterea IN înaintat comisiei de specialitate a MSP. • reguli pentru utilizarea lifturilor. • evoluţia ratei infecţiilor nozocomiale pe ultimele 24 de luni. • protocoale de sterilizare. existente. zile nefuncţionare pe tip de cauză. • nr. • facilităţi pentru dezinfectarea mâinilor.• nr. 3) MIN 4 • sectoarele de activitate cu risc crescut. • pacienţii sunt informaţii în privinţa riscului infecţios al manevrelor medico-chirurgicale. • dotarea laboratorului pentru diagnostic rapid al IN. prevăzut în structura cheltuielilor. • investigaţii paraclinice pentru diagnosticul IN. existente. identificate. aplicate. incidente cu echipamentele medicale consemnate. pe fiecare secţie. existente. • echipament de protecţie pentru vizitatori. standardizate. • ponderea sumelor alocate pe sectoarelede activitate pentru prevenirea IN. • reguli de igienă primară afişate şi/sau comunicate. 2) PGR3 • sume cheltuite pentru echipament de protecţie pentru lucrătorii ce manipulează substanţe toxice / sume total cheltuite. tipuri de echipamente medicale. • buget pentru substanţele dezinfectante utilizate de pacienţi şi vizitatori. contracte de service/nr. • nr. • protocoale privind antibioterapia. • protocoale privind antibioprofilaxia. existente în incinta spitalului. • frecvenţa controalelor pe sectoarele cu zone de risc.

4) MIN8 • timpul de închidere zilnică a blocurilor operatorii pentru sterilizare. • evidenţa stocului de sânge. • nr. de toxiinfecţii alimentare în istoria ultimelor 36 de luni. • nr. evaluat. • evidenţa probelor de compatibilitate şi rezultatelor cu procedurilor transfuzionale şi reacţiilor secundare. existente. ABO/Rh. respectate pe secţii. • fişele de post ale personalului din cadrul unităţii de transfuzie. • evidenţă bonuri cerere sânge. existentă. _______________________________________________________________________________ 24 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . existentă.• afişe de educaţie pentru sănătate (pe saloane. existentă. • formulare tipizate pentru comanda de sânge şi produse de sânge. existente. existent • evidenţa stocului de reactivi. 5) MIN9 • nr. controale la nivelul blocului alimentar în ultimele 6 luni. toxiinfecţii în secţia neonatologie în ultimele 36 luni. completate cu atribuţii caracteristice serviciului. • evidenţa testărilor grupului sanguin. existentă în secţiile de boli infecţioase. • rezervă de un pat grup sanitar pentru cazuri care necesită izolare epidemiologică severă. • normele de hemovigilenţă. • repertoar cu pacienţii testaţi ABO/Rh şi depistaj specificitate anticorpi. 6) STT 2 • consum mediu lunar de sânge şi produse din sânge. existentă. secţii). existentă.

. existente. • teste de pretransfuzie. existente. • controale posttransfuzionale.. existent. leucemici etc. • transfuzie. masă eritrocitară etc. evidenţiate în FOCG. produsul transfuzat şi cantitatea. 7) STT3 • nr. • rezultatele testelor paracline. • protocoale pentru anemii. imunodepresaţi. • termometrizare constantă a pacientului. existentă • dosar de trasabilitate a sângelui pacientului. plasmă. produsul transfuzat şi cantitatea. consemnată în FOCG. _______________________________________________________________________________ 25 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .• evidenţa specială pentru transfuzie autologă şi etichetare specială. • transfuzie. consemnate în scrisoarea medicală. • nr. • etichetarea pungilor cu sânge. consemnate în biletul de externare. existent. interpretate explicit. 8) STT 4 • recomandări privind stilul de viaţă postprelevare. constant efectuată • protocol de teste pretransfuzionale. consemnate în biletul de externare. existente. mediu de unităţi utilizate pe pacient transfuzat. • protocol de informare a pacientului privind riscurile transfuziilor. • evidenţa probelor de compatibilitate. • protocoale pentru condiţiile de administrare şi cantitatea administrată pe pacient. de comunicări cu privire la reacţii adverse pe ultimele 12 luni. existent. consemnate în FOCG.

pat rupt) . de consimţăminte pentru prelevare organe de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală.• fişe ale donatorilor. ţesuturi şi organe. • informaţii asupra destinaţiei finale a ţesuturilor sau celule umane. • nr. vătămări ale pacienţilor datorate infrastructurii (tavan căzut. • protocol de prelevare celule. • Cost mediu testare donatori. • formulare de raportare specifice. consemnate în registru. 9) STT5 • nr. existente. • Cost mediu testare receptori. existente. 2) PGR5 • nr. existente şi asigurate. • Cost mediu pentru menţinere condiţii fiziologice donatori în moarte cerebrală. de măsuri aplicate legate de aceste evenimente nedorite petrecute. • nr. incendii în ultimele 12 luni. • Cost mediu testare compatibilitate Cross-Match. • întâlniri ale consiliului etic având ca subiect activităţile de prelevare. _______________________________________________________________________________ 26 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . E) Institutia are o politica de securitate faţă de riscurile tehnico-medicale 1) PGR4 • nr. • procedura pentru transplant autolog. existente. existentă. prelevate. • protocoale teste prelevare. accidente de muncă (intoxicaţii) . pe ultimele 12 luni.

• nr. 3) MIN2 • nr. • rata infecţiilor nozocomiale/ spital / fiecare secţie. total de avize solicitate. total întâlniri. anchetele epidemiologice cu concluzii şi recomandări/nr. total pacienţi internaţi pe o perioadă de timp definită.• nr. instructaje semnate de personalul nou-angajat/nr. de accidente infecţioase pe ultimele 6 luni. • nr. de tratamente cu antibiotice fără antibiogramă (în FOCG) cu excepţia urgenţelor şi a antibioprofilaxiei. de întâlniri comitet director în care s-a discutat despre IN/nr. total personal. • nr. note interne. • nr. de plăgi operatorii infectate/nr. • nr. de avize SSCIN/nr. circulare. • nr. • nr. total de intervenţii chirurgicale. • nr. personal nou angajat. • nr. • nr. de flegmoane/nr. • nr. 6) MIN5 _______________________________________________________________________________ 27 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . furturi în ultimele 12 luni. obiective cu regim prioritar stabilite în contractele de pază. • nr. mediu de carantine instituite pe an. de tratamente antiinfecţioase urinare instituite pacienţilor sondaţi /total pacineţi sondaţi (pe an) . 4) MIN3 • nr. mail pe tema IN ale conducerii către departamente pe ultimele 6 luni. instructaje semnate în privinţa IN/nr. • nr. de comunicări. anchete epidemiologice pe ultimele 6 luni. total anchete epidemiologice efectuate în ultimele 12 luni. expertize externe pe ultimele 24 luni.

total personal angajat. • nr. de persoane din blocul operator echipate corespunzător. • cheltuieli cu soluţii de sterilizare . existente în FOCG. • rezultatele antibiogramei. vaccinări/nr. • nr. persoane care au fost instruite/ nr. • nr. total angajaţi. de asistente care prelevează sânge echipate corespunzător. • nr. echipat corespunzător. de persoane care se ocupă de curăţirea echipamentelor. camere de spălare-sterilizare ploşti şi alte recipiente/ nr. • nr. de vaccinări preventive a personalului expus riscurilor de contaminare pe ultimele 12 luni. • nr. 8) MIN7 • cheltuieli aferente echipamentului de protecţie nesterilpe trimestru. • nr. de personal de la laborator care lucrează cu produse cu risc potenţial de contaminare. F)Institutia evaluează activitatea sa _______________________________________________________________________________ 28 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. • nr. de paturi. 7) MIN6 • ponderea cheltuielilor lunare cu echipamente de protecţie . total tratamente. persoane utilizând echipamentele de folosinţă multiplă/nr. multiterapii/nr.• cheltuieli cu antibioticele într-o lună /secţie.

. performanţa individuală poate varia de la o zi la alta datorită factorilor de natură personală. . Beneficiarii unor astfel de evaluări ale performanţei sunt de obicei. Aceasta permite asigurarea unor comparaţii corecte şi asigură realizarea indicatorilor de performanţă predefiniţi.tehnica pacientului anonim (evaluatorul joacă pentru o zi rolul de pacient). tehnică peer review). dar. Utilizarea indicatorilor în scopul evaluării performanţelor include luarea deciziilor de către cumpărătorul de servicii medicale sau consumator. De asemenea. cumpărătorii de servicii de sănătate (finanţatorii sau pacienţii). acreditare şi evaluare externă a calităţii.evaluarea satisfacţiei pacientului. utilizarea indicatorilor pentru evaluarea performanţelor poate fi similară cazului îmbunătăţirii externe a calităţii.revederea datelor înregistrate. . .testări ale personalului medical. Interesul lor principal este de a folosi astfel de date pentru selectarea furnizorilor sau acordarea de beneficii financiare în _______________________________________________________________________________ 29 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .ancheta personalului medical. validitatea şi recunoaşterea generală a indicatorilor trebuie să fie foarte mare. . Evaluarea se poate realiza prin mai multe metode cum ar fi: . aceeaşi organizaţie putând să utilizeze măsurarea calităţii în ambele scopuri.observarea serviciilor (de către observatori experţi. în acest caz. De asemenea. ai medicului şi pacientului. formarea şi motivarea personalului şi crearea de soluţii de îmbunătăţire a calităţii. . supervizori.ancheta la externarea pacientului.Evaluarea calităţii este un pas al asigurării calităţii care include furnizarea feedbackului. Distorsiunile induse de aceste metode tind fie către supraestimarea performanţei. fie către nerealizarea ei sub observaţie directă.

Unii furnizori de servicii de sănătate obişnuiesc să transmită la intervale regulate astfel de evaluări ale performanţelor pentru beneficiari. • demersuri pentru înscrierea în programe naţionale de sănătate. consemnate. servicii furnizate etc. în ultimii ani. există numeroase exemple de încercări de plată a furnizorilor de servicii de sănătate pe baza analizelor de calitate. • bază de date cu indicatori de calitate şi de eficienţă ai secţiilor proprii. • obiective pentru ameliorarea practicilor din spital. existentă. • rapoarte de evaluare periodică a practicilor medicale. • comparaţii ale rezultatelor şi valorilor indicatorilor de performanţă cu cei ai unor secţii similare din alte spitale comparabile. • incidente. 1) MIS 15 • analize ale indicatorilor de performanţă. furnizorii de servicii de sănătate pot fi ei înşişi beneficiarii unor astfel de evaluări pentru implementarea unor programe de îmbunătăţire internă a calităţii în vederea acreditării. Compararea grupurilor de furnizori pe baza datelor de performanţă permite clasificarea acestora pe arii clinice. elaborate. existente. Uneori. erori de diagnostic şi de terapie. • obiective şi indicatori de atins ai programelor naţionale de sănătate. evaluate(-i) . _______________________________________________________________________________ 30 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . consemnate în contractul de administrare. consemnate în planul de management. • obiective pentru ameliorarea practicilor secţiei. realizate cu o frecvenţă cel puţin anuală.vederea recunoaşterii performanţelor.

• obiective pentru ameliorarea practicilor secţiei. • demersuri pentru înscrierea în programe naţionale de sănătate. complicaţii majore. realizate cu o frecvenţă cel puţin anuală. 2) PGR6 • analize ale indicatorilor de performanţă. • bază de date cu indicatori de calitate şi de eficienţă ai secţiilor proprii. consemnate în contractul de administrare. transfuzii şi perfuzii accidentale. evaluate (-i) . • rapoarte de evaluare periodică a practicilor medicale. confuzii de pacienţi). reintervenţie chirurgicală. transfuzii şi perfuzii accidentale. _______________________________________________________________________________ 31 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • comparaţii ale rezultatelor şi valorilor indicatorilor de performanţă cu cei ai unor secţii similare din alte spitale comparabile. elaborate. externări fără sfaturi medicale. disponibile pentru consultare. erori de diagnostic şi de terapie. existente.• rapoarte de investigaţii pentru evenimente santinelă (deces subit. externări fără sfaturi medicale. • incidente. apariţia unor infecţii nosocomiale. complicaţii majore. disponibile pentru consultare. • rapoarte de investigaţii pentru evenimente santinelă (deces subit. apariţia unor infecţii nosocomiale. existentă. reintervenţie chirurgicală. consemnate. • obiective şi indicatori de atins ai programelor naţionale de sănătate. • obiective pentru ameliorarea practicilor din spital. confuzii de pacienţi). consemnate în planul de management.

• nr. 4) STT6 • procent de pacienţi recuperaţi/tip transplant. CONCLUZII FINALE Calitatea ingrijirilor medicale rămâne o preocuparea permanentă a spitalului. şefi de secţie declarând cel puţin un obiectiv sau acţiune specifice prevenirii IN/nr. personal chestionat. • nr. De nivelul lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului și în ultimă instanță sumele ce ajung la dispoziția spitalului pentru a-și asigura diverse cheltuieli. de şedinţe comitet director care analizează incidenţa şi prevalenţa IN/12 luni. 3) MIN10 • nr.• nr. • nr. raportat la media europeană pentru acelaşi tip de transplant. pentru explicarea pacienților a necesități acestor îngrijiri și a limitelor lor dar și actiunea de _______________________________________________________________________________ 32 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . mediu de ani supravieţuire în funcţie de tipul de transplant. circulare sau note interne transmise de SSCIN/24 luni. • nr. personal cunoscând rata IN din sectorul său de activitate/nr. simulări în caz de incendiu în ultimele 36 de luni. IV. Este de accea importantă o preocuparea permanentă pentru acordarea de îngrijiri pacienților la nivel ridicat. • nr. de respingeri/ nr. Percepția pacientului supra calității servciilor medicale este o altă preocupare a instituției deoarece această percepție poate balansa serios bugetul de venituri și chetuieli al instituției spitalicești. total şefi de secţie chestionaţi. total transplante şi grefe.

Punctaj de evaluare . din afară.ponderea informatiilor ce necesita asimilare in funcţie de importanţa lor VI. Evaluare finală . Marketing medical este absolut necesar în condițiile unor economii de piață în care spitalele își desfășoara activitatea. interesul evaluatorului ca și al decidenților din sanatate fiind creșterea nivelului de ingrijire al pacinetului și satisfacția inlusiv psihilogica a acestuia.grila de evaluare .aplicatie practica _______________________________________________________________________________ 33 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . echidistanța asupra acitivității desfășurate și se pot raporta la nivele de performanță nu întotdeauna reale. Evident că în acest caz rolul de certificare a calității serviciului medical într-un spital pe care îl are un evaluator devine important deoarce de multe ori personalul implicat în acordarea îngrijirilor de sănătate nu pot obține o pirvire generală.pe fiecare obiectiv VII. Ce s-a realizat .pormovare a activității ce se desfășoara într-o unitate spitalicească. V. Evindent că rolul și de îndrumator al evaluatorului rezultat dintr-o experință cumulativă nu trebuie negliajat.

Boshuizen. Druguş. Huibert J. International Journal for Quality in Health Care.M. Ines Ruppi. Catharina E. 7.Managementul calităţii serviciilor în unităţile sanitare.Coresi.2004 2. Alexandru Gh.BIBLIOGRAFIE 1. 6. Editura McGraw Hill.Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare. New York.2003 Jan Mainz.Borzan.2004 _______________________________________________________________________________ 34 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .Editura Lumina Lex.C.2003 10.04. International Journal for Quality in Health Care.Bucureşti. Bucureşti. J. Hendriek C.Imbri. ClujNapoca. Quality of rheumatoid arthritis care: the patient’s perspective. 15 (6): 523-530.Managementul Press. Alexandru.Editura EfiCon managementul organizaţional din sănătatea publică..Găleţescu.F.M. 5.. 16 (1): 73-81. Juran.N.I.E. 2003.2002 3. van den Bos.Managementul sănătăţii.Editura Sedcom Libris. Jaradat. Defining and classifying clinical indicators for quality improvment... 2004.C.2004 8. Cluj-Napoca.Editura Universităţii Bogdan Vodă.Editura Alma Mater. Geertrudis A.Bucureşti. 2001.L.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Mocean. Dinant. 9.Managementul unităţilor sanitare..Iaşi. Legea 95 din 14.Gh.Managementul calităţii şi planificarea strategică în serviciilor medicale. Opincaru.M. Jacobi.M. Quality Control Handbook.Editura C.. 4.

2000.. Bucureşti. Ţîţu. C. Editura Academiei. 2006.. Editura ULBS. Managementul calităţii mediului..N.. ş.. M. 2002. Opincaru.2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale 22.Coresi. Ordin 994/10.C. Regulamentul intern al spitalelor aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii 950/26.. Oprean. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. 19. Editura AGIR. C.Imbri. Oprean.. 13. Bucureşti. Dicţionar de management integrat al calităţii. Vanu Alina.. 2004. C. Oprean. C. M. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Oprean.M. Bucureşti. 2006. 2004. Oprean Cristina. C. Dicţionar de management integrat al calităţii.Găleţescu. Sibiu.E. 2006.a. Sibiu. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Studii de caz în managementul strategic. C. 12. Sibiu.a. 2004.11. Sibiu.. ş. Managementul calităţii. Ţîţu. Sibiu. Managementul integrat al calităţii. C. Oprean. Oprean.. Oprean Camelia. Ţîţu.2004 _______________________________________________________________________________ 35 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .Managementul calităţii serviciilor în unităţile sanitare.Editura C. Managementul strategic. 14. Oprean. 2004. O. Editura AGIR.Bucureşti. Editura ULBS.07.. Managementul inovaţional şi al calităţii. 23.2004 21. Petru Armean. Bucureşti.I. Oprean. Editura Coresi. C. 17. Managementul calităţii serviciilor de sănătate. 15.. M. 2004. Oprean. 20. Editura ULBS.08. Suciu. 16. Vanu Alina. 18. Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice.

Hutten. M.. Curs universitar. Health Administration Press. Ţîţu. AUPHA Press. A. 12 (4): 281-295.Bucureşti. Francke. Nash. Washington. M. Editura Universităţii din Piteşti. Studii de caz.Editura Expert. M. Quality of Care in Rehabilitation Medicine.2000 34. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile.Bucureşti. 2000. C.2006 28. 27. 2007. Sănătatea publică şi management sanitar. 2000. Paul G. 26. Editura Cartea Universitară. 32. Vlădescu.24. Piteşti. Joshi.. Oprean. J. Robert H. Huyer Abu-Saad. B. 2007. Quality and continuity of care in Dutch nurse clinics for people with rheumatic diseases. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Shekelle. Oprean. Tomuţă.Managementul Spitalului. M. David B. 2005.. 12 (2): 89-95. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile în organizaţia bazată pe cunoştinţe. Defining and measuring quality of care: a perspective from US researchers. L. 11 (1): 73-79. Sibiu. Elizabeth A. 29. Ţîţu. Oprean. Ransom. H.C. Piteşti. The Healthcare Quality Book. 1999. Maulik S. Oprean Cristina. International Journal for Quality in Health Care. Strategy and Tools..C. J. Ţîţu. Managementul calităţii. Reuben Eldar. Temmink D. International Journal for Quality in Health Care. 31. van der Zee. D. Editura Universităţii din Piteşti. C.. Vlădescu. 2007. Bucureşti. 33. International Journal for Quality in Health Care. Illinois. Brook. McGlynn. Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor. Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Oprean. 30. Editura AGIR..C & co. Ţîţu. I. C. Vision. F. C.. Bucureşti 2004 _______________________________________________________________________________ 36 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Editura Public H Press.. Managementul serviciilor de sănătate. 25. Chicago.. Scott B. 2007. Curs universitar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->