COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

CALITATEA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE ÎN SPITALE
- suport de curs -

București, iulie 2010

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

1

- CUPRINS -

I. Obiectivele cursului..................................................................... pag 3 ; II. Calitatea serviciilor medicale –aspecte teoretice..................... pag. 3; III. Indicatori utilizaţi pentru evaluarea îngrijirilor de sănătate în spital ...pag.12 A) Politica instituţiei faţă de pacient se bazează pe un plan strategic –pag. 12; B) Evidenţa pacienţilor şi nevoile nemedicale ale acestuia sunt asigurate pag 15; C) Nevoile medicale ale pacientului sunt asigurate – pag 17; D) Instituţia are o politică de prevenire a riscurilor tehnico-medicale- pag.22; E) Institutia are o politica de securitate faţă de riscurile tehnico-medicale – pag.26 F)Institutia evaluează activitatea sa – pag 28 IV. CONCLUZII FINALE .......................................................... pag. 32; V. Evaluarea Cunostiințelor................................................... pag. 33; Bibliografie.............................................................................. pag. 34;

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

2

I. Obiectivele urmărite:

Prezentarea modalităților prin care se poate măsura calitatea serviciilor medicale, menită să asigure competenţa şi performanţa medicală.

II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice

În sistemul de sănătate apar în mod continuu pierderi nepermise care induc costuri mari pentru întreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe cauze: tehnologii medicale sau servicii de sănătate neperformante sau ineficiente; variaţiile mari ale performanţei practicii medicale şi ale rezultatelor acesteia în diversele spitale din România; accesul inegal la serviciile de sănătate; insatisfacţia pacienţilor faţă de serviciile primite și creşterea timpului de aşteptare pentru primirea serviciilor de sănătate; s.a. Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine în aceeaşi măsură o prioritate pentru furnizorii de servicii de sănătate, manageri, pacienţi, terţul plătitor dar şi pentru instituțiile/organizațiile guvernamentale. Furnizorii sunt dornici să îşi demonstreze competenţa în spitale bine dotate. Pacienţii sunt interesaţi să primească îngrijirile necesare, cu respectarea integrală a drepturilor lor, în cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care l-au ales. Plătitorii sunt interesaţi să introducă standarde, indicatori şi criterii de calitate în spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul este cel ce trebuie să reglementeze activitatea din sistemul sanitar printr-o legislaţie menită să favorizeze

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

3

aplicarea managementului calităţii în unităţile sanitare. 2003 ). furnizori. tehnologic. ce formează baza furnizării serviciilor medicale: . cu implicaţii atât la nivel economic. De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiţii ale calităţii în funcţie de dimensiunile pe care autorii le-au avut în vedere. aplicarea practică. care apar în toate etapele procesului îngrijirilor de sănătate" (Donabedian. Pe de altă parte. un bun management al calităţii constă în planificarea. Iată de ce subiectul calităţii îngrijirilor de sănătate este unul extrem de controversat. finanţatori). facilitând munca furnizorului şi apărând pacientul de deficienţele din sistem. În acest sens. părintele conceptului modern de calitate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte "Calitatea sistemului de sănătate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sănătate pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi capacităţii de răspuns la aşteptările generale ale populaţiei". 1980). astfel încât acestea să se răspundă permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicaţi (clienţi. controlul şi revizuirea măsurilor necesare modelării serviciilor şi proceselor. cât şi la nivelul resurselor umane şi al managementului organizațional. Scopul revizuirii standardelor de calitate constă în îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate şi a modalităţilor de a produce aceste servicii. Există nouă variabile ale calităţii definite în prezent pentru practica medicală. După Donabedian (primul care a subliniat natura complexă a calităţii îngrijirilor medicale) existau două componente ale calităţii serviciilor medicale: tehnică şi interpersonală (Donabedian. descrie calitatea îngrijirilor de sănătate drept "acele îngrijiri care se aşteaptă să maximizeze dimensiunea bunăstării pacienţilor. financiar.competenţa profesională .cunoştinţele/abilităţile/performanţa echipei _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 4 . cât şi pentru managementul sanitar. Modalitatea în care managerii spitalelor abordează conceptul de calitate diferă mult în funcţie de experienţa şi pregătirea fiecăruia. luând în considerare echilibrul câştigurilor şi pierderilor aşteptate. Astfel. Donabedian.

relaţiile interpersonale .medicale. confort.interacţiunea dintre furnizori. dintre manageri.procedurile şi tratamentul aplicat conduc la obţinerea rezultatelor dorite. Existenţa _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 5 . sociale.siguranţa . .continuitatea . la costurile cele mai mici. culturale.pe cât este posibil.alegerea . clientul alege furnizorul.accesibilitatea .pacientul beneficiază de un set complet de servicii de sănătate de care are nevoie. tipul de asigurare sau tratamentul.eficienţa . organizaţionale sau economice. . intimitate şi alte aspecte importante pentru pacienţi.eficacitatea . furnizori şi plătitori. corespunzătoare.curăţenie. integrarea serviciilor de sănătate. . . informarea şi consilierea. sau repetarea procedurilor de diagnostic şi tratament. Se apreciază în acest moment că există înglobate în conceptul de calitate cel puţin trei dimensiuni fundamentale: 1. .acordarea îngrijirilor necesare. respectarea protocoalelor clinice şi a ghidurilor de practică.infrastructura fizică şi confortul . calitatea profesională .produsul/serviciul îndeplineşte toate condiţiile stabilite de profesioniştii de top ai domeniului medical (standarde de practică). . într-o ordine bine determinată. Calitatea profesională a îngrijirilor medicale este raportată de obicei la competenţa tehnică. ale managerilor şi ale echipei de suport. fără întrerupere. dintre furnizori şi pacienţi (clienţi). folosirea măsurilor de control ale infecţiilor. . precum şi între echipa de îngrijri şi comunitate.furnizarea serviciilor de sănătate nu este restricţionată de bariere geografice. .risc minim pentru pacient de complicaţii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sănătate.

Existenţa acestei dimensiuni a calităţii conduce către: comportamente pozitive din partea pacientului (acceptarea recomandărilor. satisfacţia pacientului este un element al sănătăţii psihologice care influenţează rezultatele îngrijirilor şi impactul lor. aspecte ce vor genera atât satisfacţia pacientului cât și satisfacţia furnizorului. percepţia pacientului asupra sănătăţii este mai degrabă o consecinţă decât un atribut al îngrijirilor de sănătate. aşteptările pacientului în privinţa unui anumit serviciu . dar derivă şi din condiţiile în care îşi desfăşoară munca. continuitatea tratamentului. Satisfacţia pacientului influenţează accesul la serviciile medicale . Alteori.un client satisfăcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitară _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 6 . cum au fost trataţi şi dacă. Ei se raportează adeseori la posibilitatea de a pune întrebări şi pot aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. satisfacţia clientului/pacientului. iar existenţa satisfacţiei duce la creşterea performanţei. imagine pozitivă a serviciului de îngrijire la nivel social şi cel mai important. complianţă crescută la tratament.calității profesionale conduce către un mediu de muncă/lucru eficient/performant și către rezultate pozitive ale tratamentului. clientul aşteaptă de la medic mai mult decât acesta poate da. etc. În mod obişnuit. aşteptările le-au fost îndeplinite. 2. acesta este un factor ce poate fi folosit drept criteriu de evaluare a calităţii muncii prestate de acesta. clientul are o vedere rigidă şi tinde să opună rezistenţă la ceea ce el consideră drept o imixtiune în probleme personale.calitatea din punctul de vedere al clientului (satisfacţia pacientului). Gradul satisfacţiei practicianului este legat de calitatea actului medical. Uneori. De aceea. În concluzie. Privită de specialişti. pacienţii nu posedă abilitatea sau cunoştinţele necesare evaluării competenţei tehnice a furnizorului sau a felului în care au fost folosite măsurile de control ale infecţiilor. Un pacient satisfăcut și informat tinde să coopereze cu medicul şi să accepte mai uşor recomandările acestuia. dar ştiu cum se simt.).

înglobând atât participarea cât şi motivarea tuturor membrilor organizaţiei. criterii. ghiduri de practică medicală. Acest model pleacă de la premisa că 90% din probleme sunt probleme legate de proces.cea mai eficientă şi mai productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorităţi/cumpărători (eficienţa). nuclee de calitate. Aceasta se întâmplă deoarece pacientul se axează în special pe relaţiile interpersonale pe care le percepe şi le poate evalua mai uşor. 3. Managementul calităţii totale este un model organizaţional care implică participare generală în vederea planificării şi implementării unui proces de îmbunătăţire continuă a calităţii ce depăşeşte aşteptările clienţilor. Trei principii guvernează conceptul calităţii totale: . etc. nu de personal. Ne putem aştepta însă ca rezultatele evaluării satisfacţiei pacientului să fie diferite de cele ale evaluării medicilor. Rezultă evident că evaluarea satisfacţiei pacientului reprezintă felul în care furnizorul vine în întâmpinarea valorilor şi aşteptărilor pacienţilor. spre deosebire de aspectele tehnice sau de specialitate pe care le poate evalua mai greu. managementul calităţii totale . _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 7 . deşi sunt subiective.îmbunătăţirea continuă a calităţii . Prin „calitate totală" se înţelege astazi atât calitatea serviciilor cât şi calitatea sistemului.respectivă. Conceptul Managementul Calităţii Totale (MCT). S-a mai discutat la primul curs despre standarde. Managementul calităţii totale extinde conceptul managementului calităţii.lucrul în echipă. nu a fost încă pe deplin dezvoltat în sfera serviciilor medicale.focalizarea pe client . Revenim acum cu o scurtă recapitulare necesară continuării și înțelegerii actualei prezentări.

sondarea opiniei pacienţilor. care încorporează cele mai bune dovezi ştiinţifice ale eficacităţii cu opinia experţilor". agreat de profesionişti şi observabil de către populaţiei căreia i se adresează (Joint Commission of Accreditation of Health Care Organization). că standardizarea pune accentul pe documentaţie. observarea directă. Evident. stabilind ţinte de atins pentru furnizorul de servicii medicale. stabilite tot de experţii care au creat standardele. funcţii. precizând nivelele de structură şi performanţă aşteptate din partea furnizorilor. cele mai frecvente metode fiind controlul înregistrărilor. stau la baza creării ghidurilor de practică medicală şi sunt concepute de către comisii de experţi. incluzând sistemele de calitate. se vor lua în calcul și standardele ce ghidează aplicabilitatea acestora. Faptul că nu există o definire universal acceptată a calităţii. şi că deseori asigurarea complianţei personalului la sistemul calităţii este lăsată integral la latitudinea conducerii. tehnologiile de suport generice. uneori creând un sistem birocratic poate prea complex. Măsurarea standardelor şi stabilirea faptului că au fost atinse sau nu.Standardele reprezintă nivelul de performanţă observabil. furnizorilor. standardele reprezintă aşteptările pacienţilor. Ele prezintă cea mai bună succesiune a acţiunilor în cadrul actului medical. Aceste puncte vor putea fi depăşite în momentul în care conducerea spitalelor va înţelege obligativitatea standardizării şi necesitatea introducerii sistemelor de _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 8 . procese şi activităţi. măsurabil. Ele descriu sisteme. dezvoltate printr-un proces oficial. terţului plătitor şi ale organismelor guvernamentale. Nu trebuie uitate aici standardele ISO de calitate care au avut drept scop realizarea standardizării în domeniul generic al managementului calităţii. În mod normal. crează puncte slabe în relaţiile terţului plătitor cu spitalele. Un loc aparte ocupă aici ghidurile de practică medicală care sunt: "specificaţii standardizate pentru îngrijirea medicală. se face prin mai multe metode. managerilor. asigurarea calităţii. realizabil.

mediu de îngrijire. tehnologie. Criteriul poate fi o variabilă sau un număr stabilit drept indicator al calităţii. mediu. resurse umane. Deşi actul medical propriu-zis nu este inclus în acest sistem al calităţii. relaţie medic-pacient etc). organizaţie. mai degrabă ţine de activitatea de evaluare a personalului şi acreditarea unităţii. alocarea responsabilităţilor şi documentaţia însoţitoare. servicii de suport.MSF -CMR nr. Reamintim ca in România. laborator. expertiză. farmacie. Criteriile se clasifică astfel: criterii de structură (legate de clădiri. se aplica standardelor ISO în unităţile sanitare la nivel de laborator. tehnologie. proceduri informaţionale). diagnostic şi tratament. documentare. comportamentului. _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 9 . bucătărie etc. în spitalele din ţară (aspect de asemena detaliat in cursul I. logistică. circumstanţelor sau stării clinice (Joint Commission of Accreditation of Health Care Organization). O reamintire a obiectivelor nucleelor de calitate este necesră apreciem în acest moment că și recitirea acestor obiective din cursul I este folositoare Sistemul de management al calităţii va fi însoţit de manualul calităţii care va descrie activităţile şi procesele din organizaţie.calitate. (curs I) și că prin Ordinul comun CNAS . abilităţi ale personalului. Pentru realizarea şi măsurarea standardelor se elaborează criterii care reprezintă elemente descriptive ale performanţei. sistemul calităţii are în vedere tot ce ţine de infrastructură. infrastructură. însă se poate extinde şi la serviciile auxiliare tip curăţenie.559/874/ 4017 /2001 s-au înfiinţat nucleele de calitate. Este nevoie ca şi în spitale să se implementeze sisteme de management al calităţii. servicii de suport. criterii de proces (legate de proceduri de prevenţie. sterilizare şi imagistică medicală.

evaluarea internă a calităţii. mortalitate. 2000). Pentru definirea problemelor este necesară înţelegerea modului în care aceasta afectează desfăşurarea procesului. dar înainte de toate trebuie ierarhizate problemele şi apoi foarte bine definite cele stabilite spre rezolvare. În general indicatorii sunt utilizaţi pentru îmbunătăţirea calităţii. în scop de evaluare dar şi pentru cercetare.evaluarea externă a calităţii. indicatorii sunt utilizaţi pentru a diagnostica o situaţie. Pentru rezolvarea problemelor. Un indicator este expresia unei caracteristici sau a unei variabile specifice pentru o anumită problemă. raportate la o anumită procedură etc). reprezintă identificarea sistematică a nivelului actual al calităţii realizat de o unitate sau un sistem şi constă în cuantificarea nivelului de performanţă conform standardelor prevăzute. a evalua comparativ variaţiile în timp şi spaţiu a două sau mai multe caracteristici (IMSS. (IMSS. gravitatea etc. amploarea. 2000) Măsurarea calităţii. este operaţionalizarea variabilei/variabilelor care definesc problema. nivelul. .- criterii de rezultat (rate infecţii nozocomiale. Cel mai frecvent. aceştia pot utiliza diferite tehnici şi instrumente concretizate în indicatori. Indicatorii reprezintă instrumente ce pot furniza informaţii despre frecvenţa. Primul pas în procesul de măsurare a calităţii constă din identificarea ariilor de îmbunătăţire.monitorizarea calităţii. Activităţile de asigurare a calităţii incluse în măsurarea calităţii sunt: . atât managerii cât şi personalul din subordine vor fi confruntaţi cu numeroase probleme. În procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii. unei probleme. . _______________________________________________________________________________ 10 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . a compara două populaţii sau procese având aceeaşi caracteristică. care se realizează cu diferite tipuri de indicatori.

modalitatea de internare. procent de pacienţi cu recidive etc). distorsionarea rezultatelor poate apărea ca urmare a numărului mic de cazuri ce nu permit generalizarea. cum ar fi. Indicatorii de acces care evaluează măsura în care pacienţii primesc îngrijiri de sănătate corespunzătoare şi la timp (de ex: internări posibil evitabile. sunt sensibili la aspecte externe. Acest tip de indicatori sunt cel mai greu acceptaţi de profesioniştii din sănătate. Experienţa pacienţilor poate fi cuantificată în urma chestionării acestora sau a observaţiei directe. Indicatorii de rezultat se referă la starea de sănătate a unui pacient căruia i-au fost acordate îngrijiri de sănătate (ex: procent de pacienţi cu infecţii postoperatorii. Aceşti indicatori pot sugera ce servicii necesită îmbunătăţiri. De asemenea. _______________________________________________________________________________ 11 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . terenul genetic al pacienţilor etc. valoarea de referinţă). De multe ori rezultatele depind de regiunea geografică. pentru evitarea prelungirii timpului de aşteptare. achiziţia de materiale etc). de exemplu. populaţia generală. dar pentru focalizarea adecvată a intervenţiilor. Numărătorul reprezintă fenomenele observate. Există mai multe tipuri de indicatori. Astfel de indicatori pot genera informaţii distorsionate fiind limitaţi de existenţa bazei materiale necesare acordării de îngrijiri medicale adecvate situaţiei medicale şi de variaţiile de practică medicală. este necesară determinarea unor indicatori de structură şi de proces. prin imunizare etc). aspecte culturale. indicatorul poate ajuta la planificarea serviciului de radiologie. Pentru acest tip de indicatori. Fenomenul este măsurat în timp şi spaţiu şi permite cuantificarea unor nevoi pentru îmbunătăţirea calităţii unui serviciu (în cazul prezentat. iar numitorul reprezintă valoarea cu care se doreşte compararea (standardul.Indicatorul se defineşte printr-un raport numărător-numitor. statutul social.

pe un număr mare de cazuri. Pe baza lor se pot dezvolta analize mai detaliate ale calităţii la nivelul unor spitale cu rate scăzute de rezultate. procent de pacienţi ce au necesitat schimbarea tratamentului. structurile cele mai mari consumatoare de resurse în orice sistem de sănătate din lume. definirea vagă a unor diagnostice/proceduri este vagă sau raportarea incompletă ori greşită în legătură cu acurateţea datelor. mediu investigaţii paraclinice / pacient examinat. De obicei se referă la complianţa pacienţilor la medicaţie sau recomandări. mediu de consultaţii interdisciplinare / pacient examinat. aplicabili la populaţia generală. putând identifica şi mai bine nivelul la care sunt necesare intervenţiile (de ex: procent de pacienţi satisfăcuţi de tratament. Aceşti indicatori pot furniza informaţii screening privind potenţiale probleme de siguranţa pacienţilor. Există evident şi neajunsuri ale acestor indicatori date de limitările informative ale datele administrative. _______________________________________________________________________________ 12 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Indicatorii de rezultat şi de proces au fost foarte mult diversificaţi prin introducerea sistemului de clasificare în grupe de diagnostice şi a clasificării procedurilor. III. efecte adverse. au permis dezvoltarea unor indicatori de calitate cu costuri mici. De exemplu. evaluarea riscului de erori medicale. un spital la care se determină rate crescute de utilizare a anumitor proceduri costisitoare poate ridica suspiciuni de utilizare inadecvată a acestor proceduri. naşteri prin cezariană fără indicaţie etc).Indicatorii de proces evaluează un serviciu de sănătate furnizat unui pacient. prin raportări obligatorii lunare. Indicatori utilizaţi pentru evaluarea îngrijirilor de sănătate în spital A) Politica instituţiei faţă de pacient se bazează pe un plan strategic 1) MIS3 • nr. Datele administrative obţinute astfel relativ uşor. • nr. în special la nivel de spital.

total pacienţi examinaţi.) . _______________________________________________________________________________ 13 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . antivertij. descurajare pentru consumul de alcool. mediu consulturi de specialitate / pacient. • nr. etc. • nr. • nr. de medici având contract de colaborare cu spitalul pentru activitate pe timp de zi. pacienţi terminali internaţi în ultimele 6 luni . 3) MIS5 • nr. • nr. total medici din spital cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. pacienţi internaţi care pot specifica planul de îngrijire pentru ziua următoare/nr. consulturi de specialitate în raport cu diagnosticele secundare.diagnostic la 48 ore şi 72 ore. specialităţi medicale esenţiale. • frecvenţa afişelor promovând stilul de viaţă sănătos (antitabagism. de mici intervenţii chirurgicale la camera de gardă/nr. pacienţi care au dezvoltat escare/nr. total pacienţi chestionaţi. • rata pozitivităţii investigaţiilor paraclinice pe pacienţi eşantion. alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. • indice concordanţă diagnostic internare .• indice de concordanţă între diagnostic la internare şi diagnostic la 72 ore. anti-sedentarism. • nr. • nr. acoperite prin personalul existent în spital. total pacienţi eşantion. pacienţi internaţi care pot aproxima data externării/nr. total pacienţi. • nr.) . 2) MIS4 • interval de timp de la consultul iniţial până la instituirea unui tratament simptomatic (antialgic. examenelor paraclinice costisitoare /nr. raportat la nr. antiemetic etc. • nr.

mediu ore gardă / medic. rezerve pentru copii internaţi cu mame/nr. • nr. • nr. persoane instruite pentru urgenţe vitale/nr. cabinete/nr. paturi pediatrie. 4) MIS6 • nr. paturi secţii adulţi . • nr. paturi cu dotări specifice (exemple – pentru poziţionare bolnav. • nr. saloane ale sectiei. total personal de îngrijire. total paturi. cabinete/nr. rezerve septice/ nr. decese/nr. de urgenţe vitale survenite la pacienţii internaţi. • nr. săli pansamente/secţie. • nr. paturi cu instalaţie de oxigen/nr. în ultimii 2 ani. asigurate de spital pentru personalul propriu. cabinete/nr. cursuri sau instructaje privind resuscitarea cardio-respiratorie şi susţinerea funcţiilor vitale. truse de urgenţă în raport cu nr. • nr. _______________________________________________________________________________ 14 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .)/ nr. • nr. pentru tracţiuni ortopedice etc. • nr. • nr. săli tratamente / secţie. paturi spital. • nr. total saloane. • nr. paturi. • nr. total secţii.• nr. • nr. mediu urgenţe pe zi. • aria salon copii/nr. • nr. secţii cu program de contravizită/nr. total paturi spital. cabinete consultatie/secţie. • nr. camere de zi pentru activităţi şcolare copii şcolari. • nr. asistente medicale / tură de gardă. paturi obstetrică ginecologie . • nr. paturi prevăzute cu sistem de iluminare/nr. contracte pentru gărzi cu medici externi/nr total medici care fac gărzi .

• nr. • indicele de ocupare a paturilor pe spital şi secţii. • rulaj pe pat pe secţii. simulări pe anul în curs. B) Evidenţa pacienţilor şi nevoile nemedicale ale acestuia sunt asigurate 1) MIS1 • timp mediu necesar până la administrarea tratamentului iniţial. de la momentul prezentării. • indice concordanţa între diagnosticul de internare şi cel după 72 de ore. • nr. cursuri privind prevenirea riscurilor şi a evenimentelor nedorite pe ultimele 12 luni. 5) PGR 1 • nr. boli profesionale declarate pe ulimele 24 luni . _______________________________________________________________________________ 15 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • rata medie de ocupare a paturilor pe secţii.• nr. • nr. personal participant la sesiuni de informare. de secţii. 6) MIN1 • ponderea cheltuielilor pentru combaterea IN în bugetul unităţii • cheltuieli cu materialele de protecţie a personalului/lună 7) STT1 • nr. • nr. de cărucioare/nr. brancardieri/tură gardă. brancardieri/nr. personal implicat în simulări. comunicări ştiinţifice etc. . • nr. servicii minimale acordate pacienţilor de unitatea de dializă . paturi din secţie. • nr. de tărgi/nr. paturi din secţie. ateliere de lucru. • nr.

2) MIS2 • timp mediu de aşteptare de la prezentare până la întâlnirea cu medicul de gardă în intervalul orar 15:00-07:30 . • nr. total paturi pentru pacienţi internaţi. mediu consultaţii solicitate după program. saloane şi rezerve. • nr. • nr. • nr. • suprafaţă salon/nr. porţii/nr. total paturi. • nr.• durata medie de spitalizare pe secţii. baterii de amestecare apă caldă cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul/nr. mediu porţii de hrană neutilizate pe zi (nr. • nr. • nr. • nr. • nr. paturi de spitalizare de zi/nr. saloane şi rezerve. paturi. paturi de spitalizare de o zi/nr. total paturi • nr. • nr. saloane şi rezerve. saloane şi rezerve. paturi spitalizare provizorie/nr total paturi spital. paturi prevăzute cu priză/nr. de suporturi cu prosoape de hârtie /nr. • nr. paturi prevăzute cu sistem de alarmare individuală/nr. total saloane. existenţi pentru 3 zile alese aleatoriu) . • nr. paturi. noptiere/nr. • nr. rezervoare de săpun lichid/nr. saloane şi rezerve. paturi prevăzute cu corp de iluminat/ nr. prize de oxigen/nr. rezervoare de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale) /nr. • nr. total paturi. • nr. mediu de internări în zilele libere. • nr. lavoare/nr. paturi. cabinete primiri urgente/nr paturi in functie de tipuld e sectie. _______________________________________________________________________________ 16 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . saloane cu mai mult de 6 paturi/nr. total paturi pentru pacienţi internaţi. • nr.

cereri de scutire autopsiere/nr. 3) MIS12 • durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de afecţiuni/DMS la nivel naţional. minute de la prezentare până la începerea primelor intervenţii de urgenţă. truse de urgenţă disponibile în oricare moment. scrisori medicale către medicul de familie/nr. _______________________________________________________________________________ 17 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . complicaţii survenite pe perioada spitalizării pacienţilor la suta de pacienţi internaţi.• nr. • timp de la prescrierea a unei investigaţii până la efectuarea ei. total decese pe ultimele 6 luni. • nr. • nr. • nr. • grad mediu urgenţe pe ultimele 7 zile. • nr. total cereri pe ultimele 12 luni. • nr. afecţiuni cronice neacutizate admise la internare după program. • nr. decese analizate de comisia de decese/nr. • nr. • nr. minute de aşteptare pentru consultaţie. minute de la prezentare până la întocmirea FOCG pe secţie. total pacienţi externaţi. zile afebrilitate /nr. ajustări tratament în funcţie de evoluţia individuală/nr. mediu zile spitalizare până la intervenţia chirurgicală pe secţii profil chirurgical. total pacienţi din eşantion. • nr. mediu chitanţe eliberate lunar pentru cazare. • nr. • nr. 4) MIS13 • nr. • nr. • pondere pacienţi dirijaţi în total prezentaţi. total zile spitalizare pacienţi eşantionaţi. specialităţi medicale disponibile pe timp de gardă.

aprobat şi afişat anticipat. organizarea şi efectuarea gărzilor. conţine etape succesive de identificare a pacientului. • tabel nominal cu repartizarea pacienţilor în saloane. prevăzut în RI şi/sau ROF. C) Nevoile medicale ale pacientului sunt asigurate 1) MIS 6 • probele pentru examenele paraclinice. • metodologia de administrare a tratamentului medicamentos. • linii de gardă complete. • brăţări de identificare nou-născuţi şi copii mici. mediu ore gardă / medic. • forma fizică a investigaţiilor paraclinice pe hârtie milimetrică sau film. frigidere funcţionale depozitare cadavre/ mortalitatea medie pe zi.• nr. existent. pacientului (nume sau sistem codificare oarecare) . • nr. existent. • timpul de muncă. permit identificarea pacientului (nume sau sistem codificare oarecare) . _______________________________________________________________________________ 18 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. • redactarea rezultatele examenelor paraclinice. • programul (grafic) gărzi. contracte pentru gărzi cu medici externi/nr total medici care fac gărzi. • nr. • pacientului în sala de operaţii. conţine permit identificarea etape de identificare a pacientului. permit identificarea pacientului (nume sau sistem codificare) . • metodologia de pregătire preoperatorie şi de acces în sala de operaţii. • sistem organizare ture pentru personalul medical mediu şi auxiliar. asistente medicale / tură de gardă. însoţit de dosarul său.

camere de zi pentru activităţi şcolare copii şcolari. • sistem de transport. • nr. aparatură imagistică trusă de urgenţă). total saloane. săli tratamente / secţie. electrocardiograf. • nr. săli pansamente/secţie. • nr. existent. existente. existente. • nr. • mobilier adaptat vârstei copilului . • program de contravizită aprobat de comitetul director. • balon Ruben. • nr. • nr. existente. • nr. saloane ale sectiei. total secţii.• permanenţă serviciul radiologie. truse de urgenţă în raport cu nr. mediu urgenţe pe zi. • aria salon copii/nr. • nr. rezerve septice/ nr. cabinete/nr. _______________________________________________________________________________ 19 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . paturi secţii adulţi. existente. • aparate pentru menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. • echipamente şi dispozitive medicale mobilizabile pentru situaţii de urgenţă (defibrilator. asigurat. • nr. cabinete consultatie/secţie. cabinete/nr. • proceduri şi protocoale de susţinere a funcţiilor vitale şi resuscitare. • statistică privind urgenţe externe. cabinete/nr. paturi. paturi obstetrică ginecologie. • nr. • sistem de alertă. • nr. • spaţiu de joacă pentru copii. paturi pediatrie. secţii cu program de contravizită/nr. rezerve pentru copii internaţi cu mame/nr. pipă Guedel şi mască pentru ventilaţie manuală.

• nr. leziuni de decubit/nr. • nr. pacienţi sondaţi. de secţii. infecţii plagă operatorie/nr. de cărucioare/nr. • indice concordanţa între diagnosticul de internare şi cel după 72 de ore. săli de operaţie.• statistică privind urgenţele interne. • nr. existentă. infecţii urinare/nr. paturi din secţie. brancardieri/nr. • nr. total personal de îngrijire • nr. total naşteri în ultimele 6 luni. în ultimii 2 ani. existente. decese/nr. 2) MIS7 • nr. • nr. pacienţi operaţi pe ultimele 6 luni. evidenţiată zilnic FOCG. 3) MIS8 • costul mediu lunar al materialele de unică folosinţă / spital şi / fiecare secţie medicală. • procentul pacienţilor cu intervenţii chirurgicale – nr. brancardieri/tură gardă. • nr. persoane instruite pentru urgenţe vitale/nr. de urgenţe vitale survenite la pacienţii internaţi. • nr. paturi din secţie. • nr. cursuri sau instructaje privind resuscitarea cardio-respiratorie şi susţinerea funcţiilor vitale. • nr. de tărgi/nr. pacienţi operaţi pe ultimele 6 luni. histerectomii/nr. • nr. _______________________________________________________________________________ 20 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . pacienţi secţie chirurgicale. • cheltuiala medie lunară cu instrumente şi dispozitive de unică folosinţă / spital şi / fiecare secţie medicală. asigurate de spital pentru personalul propriu. • evoluţia pacientului. • lifturi transportul pacienţilor.

mediu teste biochimice/pacient internat. paturi ATI. • nr. • aparate pentru asistarea automată a respiraţiei/nr.sistem monitorizare gaze sanguine/nr. . secţii chirurgicale care au salon postoperator / nr. total de secţii chirurgicale. total de săli de operaţie . paturi ATI . specialişti ATI/nr. • nr. personal auxiliar de îngrijire ATI/nr. paturi ATI. mese de operaţie. negatoscoape pe fiecare sală de operaţii . • . de săli cu sisteme de sterilizare a aerului prin radiaţii ultraviolete/ nr. • nr. • nr. mediu intervenţii chirurgicale/sală operaţii pe ultimele 6 luni. mese de operaţie • nr. • nr. • nr. paturi ATI. asistente medicale ATI/nr. paturi ATI • nr. mediu pacienţi /personal auxiliar de îngrijire în serviciul ATI . • nr. • nr. mediu pacienţi /asistentă medicală ATI. • nr.)/nr. mediu pacienţi /medic specialist ATI. • cost mediu teste/pacient. _______________________________________________________________________________ 21 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . 5) MIS10 • ponderea testelor de laborator complementare (prescrise după primele 48 ore de la internare) din total teste pe pacient internat. • sisteme optice chirurgicale (microscopie. • ponderea paturilor serviciului ATI din total paturi de spital. • nr. medici specialişti ATI/nr.4) MIS9 • nr. fibroscopie etc. intervenţii chirurgicale/nr. total pacienţi secţii chirurgicale pe ultimele 6 luni.

• cost investigaţii/medic. radioterapie. de instructaje privind utilizarea aparate şi dispozitive medicale cu risc în utilizare pe ultimele 12 luni. • nr. teste scumpe.• nr. RMN. de instructaje privind utilizarea instrumentelor medicale cu risc în utilizare pe ultimele 12 luni. • nr. • nr. • nr. consulturi de altă specialitate / pacient internat şi eşantionat. rezultate pozitive/nr. şedinţe ale consiliului etic ce analizează expunerile medicale. persoane controlate medical periodic din radiodiagnostic. medicină nucleară/ nr. persoane care lucrează în aceste secţii. D) Instituţia are o politică de prevenire a riscurilor tehnico-medicale 1) PGR2 • nr. investigaţii /zi/ pe tip aparat (radiologic. de investigaţii /pacient internat. • cost investigaţii/pacient. 7)MIS14 • nr. teste costisitoare/nr. • cheltuieli cu examene cu izotopi nucleari/secţii. • nr. • cheltuieli cu examene radiologice/secţii. TC scan) . • nr. • nr. rezultate pozitive/nr. teste costisitoare. _______________________________________________________________________________ 22 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . total sugestii. 6)MIS11 • nr. sugestii ale utilizatorilor puse în practică /nr. • concordanţa între modul de exploatare şi specificaţiile din fişele tehnice ale aparatelor. total pacienţi pe ultimele 6 luni.

contracte de service/nr. tipuri de echipamente medicale. • pacienţii sunt informaţii în privinţa riscului infecţios al manevrelor medico-chirurgicale. • proiect de plan pentru combaterea IN înaintat comisiei de specialitate a MSP. • facilităţi pentru dezinfectarea mâinilor. • protocoale de sterilizare. • frecvenţa controalelor pe sectoarele cu zone de risc. • nr. • protocoale privind antibioprofilaxia. incidente cu echipamentele medicale consemnate. • investigaţii paraclinice pentru diagnosticul IN. • protocoale privind antibioterapia. aplicate. zile nefuncţionare pe tip de cauză. existente. • nr. • echipament de protecţie pentru vizitatori. prevăzut în structura cheltuielilor. pe fiecare secţie. • evoluţia ratei infecţiilor nozocomiale pe ultimele 24 de luni. • reguli pentru utilizarea lifturilor. • dotarea laboratorului pentru diagnostic rapid al IN. existente în incinta spitalului.• nr. 2) PGR3 • sume cheltuite pentru echipament de protecţie pentru lucrătorii ce manipulează substanţe toxice / sume total cheltuite. • buget pentru substanţele dezinfectante utilizate de pacienţi şi vizitatori. • ponderea sumelor alocate pe sectoarelede activitate pentru prevenirea IN. standardizate. identificate. existente. • reguli de igienă primară afişate şi/sau comunicate. _______________________________________________________________________________ 23 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . existente. 3) MIN 4 • sectoarele de activitate cu risc crescut.

• evidenţa stocului de sânge. de toxiinfecţii alimentare în istoria ultimelor 36 de luni. • rezervă de un pat grup sanitar pentru cazuri care necesită izolare epidemiologică severă. • formulare tipizate pentru comanda de sânge şi produse de sânge. • repertoar cu pacienţii testaţi ABO/Rh şi depistaj specificitate anticorpi. 5) MIN9 • nr. existente. evaluat. existentă. existente. 4) MIN8 • timpul de închidere zilnică a blocurilor operatorii pentru sterilizare. existentă. • normele de hemovigilenţă.• afişe de educaţie pentru sănătate (pe saloane. _______________________________________________________________________________ 24 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . secţii). respectate pe secţii. • fişele de post ale personalului din cadrul unităţii de transfuzie. ABO/Rh. toxiinfecţii în secţia neonatologie în ultimele 36 luni. • nr. existentă. completate cu atribuţii caracteristice serviciului. existentă. • evidenţa testărilor grupului sanguin. existent • evidenţa stocului de reactivi. controale la nivelul blocului alimentar în ultimele 6 luni. existentă. • evidenţa probelor de compatibilitate şi rezultatelor cu procedurilor transfuzionale şi reacţiilor secundare. 6) STT 2 • consum mediu lunar de sânge şi produse din sânge. • evidenţă bonuri cerere sânge. existentă în secţiile de boli infecţioase. • nr.

masă eritrocitară etc. constant efectuată • protocol de teste pretransfuzionale. existente. • transfuzie. de comunicări cu privire la reacţii adverse pe ultimele 12 luni. mediu de unităţi utilizate pe pacient transfuzat.• evidenţa specială pentru transfuzie autologă şi etichetare specială. consemnate în biletul de externare. existent. • teste de pretransfuzie. • evidenţa probelor de compatibilitate. existent. • rezultatele testelor paracline. existente. consemnate în FOCG. existent.. • protocoale pentru anemii. • protocoale pentru condiţiile de administrare şi cantitatea administrată pe pacient. imunodepresaţi. existentă • dosar de trasabilitate a sângelui pacientului. _______________________________________________________________________________ 25 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • protocol de informare a pacientului privind riscurile transfuziilor. • nr. consemnată în FOCG. • termometrizare constantă a pacientului. produsul transfuzat şi cantitatea. evidenţiate în FOCG. existente.. 8) STT 4 • recomandări privind stilul de viaţă postprelevare. leucemici etc. produsul transfuzat şi cantitatea. • etichetarea pungilor cu sânge. plasmă. consemnate în scrisoarea medicală. interpretate explicit. 7) STT3 • nr. consemnate în biletul de externare. • controale posttransfuzionale. • transfuzie.

• întâlniri ale consiliului etic având ca subiect activităţile de prelevare. existente. existentă. • formulare de raportare specifice. • Cost mediu pentru menţinere condiţii fiziologice donatori în moarte cerebrală. E) Institutia are o politica de securitate faţă de riscurile tehnico-medicale 1) PGR4 • nr. existente şi asigurate. • procedura pentru transplant autolog. • Cost mediu testare donatori. • informaţii asupra destinaţiei finale a ţesuturilor sau celule umane.• fişe ale donatorilor. _______________________________________________________________________________ 26 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . de consimţăminte pentru prelevare organe de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală. consemnate în registru. • nr. existente. • nr. 2) PGR5 • nr. • protocoale teste prelevare. • protocol de prelevare celule. pat rupt) . prelevate. incendii în ultimele 12 luni. ţesuturi şi organe. vătămări ale pacienţilor datorate infrastructurii (tavan căzut. pe ultimele 12 luni. • Cost mediu testare compatibilitate Cross-Match. de măsuri aplicate legate de aceste evenimente nedorite petrecute. accidente de muncă (intoxicaţii) . • Cost mediu testare receptori. 9) STT5 • nr. existente.

• nr. • rata infecţiilor nozocomiale/ spital / fiecare secţie. • nr. • nr. personal nou angajat. expertize externe pe ultimele 24 luni. 6) MIN5 _______________________________________________________________________________ 27 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . total personal. de tratamente antiinfecţioase urinare instituite pacienţilor sondaţi /total pacineţi sondaţi (pe an) . de flegmoane/nr. de tratamente cu antibiotice fără antibiogramă (în FOCG) cu excepţia urgenţelor şi a antibioprofilaxiei. 3) MIN2 • nr. • nr. de accidente infecţioase pe ultimele 6 luni. • nr. total întâlniri. circulare. de întâlniri comitet director în care s-a discutat despre IN/nr. mail pe tema IN ale conducerii către departamente pe ultimele 6 luni. anchetele epidemiologice cu concluzii şi recomandări/nr. anchete epidemiologice pe ultimele 6 luni. furturi în ultimele 12 luni. • nr. • nr. obiective cu regim prioritar stabilite în contractele de pază. de comunicări. • nr. total de intervenţii chirurgicale. mediu de carantine instituite pe an. • nr. • nr. de plăgi operatorii infectate/nr. • nr.• nr. • nr. total anchete epidemiologice efectuate în ultimele 12 luni. instructaje semnate de personalul nou-angajat/nr. total pacienţi internaţi pe o perioadă de timp definită. 4) MIN3 • nr. total de avize solicitate. instructaje semnate în privinţa IN/nr. • nr. note interne. de avize SSCIN/nr.

de paturi. de personal de la laborator care lucrează cu produse cu risc potenţial de contaminare. • nr. de persoane din blocul operator echipate corespunzător. 8) MIN7 • cheltuieli aferente echipamentului de protecţie nesterilpe trimestru. • nr. total angajaţi. de persoane care se ocupă de curăţirea echipamentelor. • nr. • nr. • rezultatele antibiogramei. camere de spălare-sterilizare ploşti şi alte recipiente/ nr. de vaccinări preventive a personalului expus riscurilor de contaminare pe ultimele 12 luni. • nr. persoane care au fost instruite/ nr. persoane utilizând echipamentele de folosinţă multiplă/nr. vaccinări/nr. total tratamente. • nr. • cheltuieli cu soluţii de sterilizare . echipat corespunzător. • nr. • nr. total personal angajat. 7) MIN6 • ponderea cheltuielilor lunare cu echipamente de protecţie . F)Institutia evaluează activitatea sa _______________________________________________________________________________ 28 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .• cheltuieli cu antibioticele într-o lună /secţie. de asistente care prelevează sânge echipate corespunzător. multiterapii/nr. • nr. existente în FOCG.

Aceasta permite asigurarea unor comparaţii corecte şi asigură realizarea indicatorilor de performanţă predefiniţi. Evaluarea se poate realiza prin mai multe metode cum ar fi: .Evaluarea calităţii este un pas al asigurării calităţii care include furnizarea feedbackului.evaluarea satisfacţiei pacientului. dar. .observarea serviciilor (de către observatori experţi. . fie către nerealizarea ei sub observaţie directă. în acest caz. De asemenea. tehnică peer review). acreditare şi evaluare externă a calităţii. utilizarea indicatorilor pentru evaluarea performanţelor poate fi similară cazului îmbunătăţirii externe a calităţii. cumpărătorii de servicii de sănătate (finanţatorii sau pacienţii). formarea şi motivarea personalului şi crearea de soluţii de îmbunătăţire a calităţii. aceeaşi organizaţie putând să utilizeze măsurarea calităţii în ambele scopuri. . . . Beneficiarii unor astfel de evaluări ale performanţei sunt de obicei.tehnica pacientului anonim (evaluatorul joacă pentru o zi rolul de pacient).testări ale personalului medical. Distorsiunile induse de aceste metode tind fie către supraestimarea performanţei. . Utilizarea indicatorilor în scopul evaluării performanţelor include luarea deciziilor de către cumpărătorul de servicii medicale sau consumator. validitatea şi recunoaşterea generală a indicatorilor trebuie să fie foarte mare. Interesul lor principal este de a folosi astfel de date pentru selectarea furnizorilor sau acordarea de beneficii financiare în _______________________________________________________________________________ 29 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .revederea datelor înregistrate.ancheta personalului medical.ancheta la externarea pacientului. De asemenea. ai medicului şi pacientului. performanţa individuală poate varia de la o zi la alta datorită factorilor de natură personală. supervizori.

• rapoarte de evaluare periodică a practicilor medicale. • demersuri pentru înscrierea în programe naţionale de sănătate. Unii furnizori de servicii de sănătate obişnuiesc să transmită la intervale regulate astfel de evaluări ale performanţelor pentru beneficiari. furnizorii de servicii de sănătate pot fi ei înşişi beneficiarii unor astfel de evaluări pentru implementarea unor programe de îmbunătăţire internă a calităţii în vederea acreditării. existente.vederea recunoaşterii performanţelor. consemnate în planul de management. • obiective şi indicatori de atins ai programelor naţionale de sănătate. în ultimii ani. • obiective pentru ameliorarea practicilor din spital. consemnate. • bază de date cu indicatori de calitate şi de eficienţă ai secţiilor proprii. existentă. 1) MIS 15 • analize ale indicatorilor de performanţă. Compararea grupurilor de furnizori pe baza datelor de performanţă permite clasificarea acestora pe arii clinice. evaluate(-i) . • obiective pentru ameliorarea practicilor secţiei. există numeroase exemple de încercări de plată a furnizorilor de servicii de sănătate pe baza analizelor de calitate. consemnate în contractul de administrare. elaborate. _______________________________________________________________________________ 30 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . servicii furnizate etc. erori de diagnostic şi de terapie. • comparaţii ale rezultatelor şi valorilor indicatorilor de performanţă cu cei ai unor secţii similare din alte spitale comparabile. Uneori. realizate cu o frecvenţă cel puţin anuală. • incidente.

confuzii de pacienţi). complicaţii majore. existente. • obiective pentru ameliorarea practicilor secţiei. evaluate (-i) . • rapoarte de investigaţii pentru evenimente santinelă (deces subit. • obiective şi indicatori de atins ai programelor naţionale de sănătate.• rapoarte de investigaţii pentru evenimente santinelă (deces subit. erori de diagnostic şi de terapie. realizate cu o frecvenţă cel puţin anuală. apariţia unor infecţii nosocomiale. complicaţii majore. transfuzii şi perfuzii accidentale. apariţia unor infecţii nosocomiale. 2) PGR6 • analize ale indicatorilor de performanţă. _______________________________________________________________________________ 31 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . consemnate. externări fără sfaturi medicale. • incidente. externări fără sfaturi medicale. disponibile pentru consultare. confuzii de pacienţi). reintervenţie chirurgicală. transfuzii şi perfuzii accidentale. existentă. • rapoarte de evaluare periodică a practicilor medicale. reintervenţie chirurgicală. elaborate. • obiective pentru ameliorarea practicilor din spital. • demersuri pentru înscrierea în programe naţionale de sănătate. • comparaţii ale rezultatelor şi valorilor indicatorilor de performanţă cu cei ai unor secţii similare din alte spitale comparabile. consemnate în planul de management. disponibile pentru consultare. consemnate în contractul de administrare. • bază de date cu indicatori de calitate şi de eficienţă ai secţiilor proprii.

total transplante şi grefe. • nr. de şedinţe comitet director care analizează incidenţa şi prevalenţa IN/12 luni. raportat la media europeană pentru acelaşi tip de transplant. şefi de secţie declarând cel puţin un obiectiv sau acţiune specifice prevenirii IN/nr. • nr. de respingeri/ nr. circulare sau note interne transmise de SSCIN/24 luni. personal chestionat. De nivelul lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului și în ultimă instanță sumele ce ajung la dispoziția spitalului pentru a-și asigura diverse cheltuieli. CONCLUZII FINALE Calitatea ingrijirilor medicale rămâne o preocuparea permanentă a spitalului. 3) MIN10 • nr. IV. Este de accea importantă o preocuparea permanentă pentru acordarea de îngrijiri pacienților la nivel ridicat. • nr.• nr. 4) STT6 • procent de pacienţi recuperaţi/tip transplant. mediu de ani supravieţuire în funcţie de tipul de transplant. total şefi de secţie chestionaţi. personal cunoscând rata IN din sectorul său de activitate/nr. • nr. simulări în caz de incendiu în ultimele 36 de luni. pentru explicarea pacienților a necesități acestor îngrijiri și a limitelor lor dar și actiunea de _______________________________________________________________________________ 32 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Percepția pacientului supra calității servciilor medicale este o altă preocupare a instituției deoarece această percepție poate balansa serios bugetul de venituri și chetuieli al instituției spitalicești. • nr.

ponderea informatiilor ce necesita asimilare in funcţie de importanţa lor VI. interesul evaluatorului ca și al decidenților din sanatate fiind creșterea nivelului de ingrijire al pacinetului și satisfacția inlusiv psihilogica a acestuia.aplicatie practica _______________________________________________________________________________ 33 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Marketing medical este absolut necesar în condițiile unor economii de piață în care spitalele își desfășoara activitatea. echidistanța asupra acitivității desfășurate și se pot raporta la nivele de performanță nu întotdeauna reale.grila de evaluare .pormovare a activității ce se desfășoara într-o unitate spitalicească. V. Punctaj de evaluare . din afară.pe fiecare obiectiv VII. Evindent că rolul și de îndrumator al evaluatorului rezultat dintr-o experință cumulativă nu trebuie negliajat. Evaluare finală . Evident că în acest caz rolul de certificare a calității serviciului medical într-un spital pe care îl are un evaluator devine important deoarce de multe ori personalul implicat în acordarea îngrijirilor de sănătate nu pot obține o pirvire generală. Ce s-a realizat .

2001.Bucureşti.Bucureşti.Editura Universităţii Bogdan Vodă. 4. Geertrudis A. Ines Ruppi. van den Bos. Editura McGraw Hill. Alexandru. Legea 95 din 14.. Quality of rheumatoid arthritis care: the patient’s perspective. ClujNapoca.Managementul Press. Jaradat. 5.2003 10.Managementul calităţii şi planificarea strategică în serviciilor medicale.M. Jacobi.M. Opincaru. Defining and classifying clinical indicators for quality improvment. Huibert J..C.Gh.I.Editura Alma Mater.Iaşi. 6.Găleţescu.Managementul unităţilor sanitare.Editura C.2003 Jan Mainz. 7.Imbri.2002 3. Druguş. J. Hendriek C. Quality Control Handbook.L.. Catharina E.Borzan.BIBLIOGRAFIE 1.2004 _______________________________________________________________________________ 34 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Cluj-Napoca.Editura Lumina Lex.. 2004.F. Dinant.2004 8.Coresi.04.M. 2003. New York.2004 2. 9. Alexandru Gh..E.M. 15 (6): 523-530. Bucureşti.Managementul calităţii serviciilor în unităţile sanitare.C.. International Journal for Quality in Health Care.Editura Sedcom Libris. 16 (1): 73-81.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Mocean. Boshuizen.Managementul sănătăţii. International Journal for Quality in Health Care.N.Editura EfiCon managementul organizaţional din sănătatea publică.Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare. Juran.

N.a. Oprean Cristina. 2004. 18. 2004. C.. Sibiu.2004 21. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. ş. 23. 2004. Oprean. Oprean.Bucureşti. C. Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice. Managementul calităţii.. O. Oprean. 2006. Editura AGIR.11. Oprean. C. C. 2002. M. 15. Bucureşti. 2006.C. C.. Oprean.M.E.. Petru Armean. Bucureşti. Studii de caz în managementul strategic. 19.. Managementul calităţii mediului. Oprean. 16. Editura Academiei. C.Managementul calităţii serviciilor în unităţile sanitare. 13.08. Managementul integrat al calităţii. 12. ş. Dicţionar de management integrat al calităţii. Editura ULBS. 2006. C. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Ţîţu. Opincaru. Oprean.Coresi.. Bucureşti. Editura ULBS.07. Sibiu. Oprean. Editura ULBS... Managementul calităţii serviciilor de sănătate.2004 _______________________________________________________________________________ 35 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Ţîţu.2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale 22.Găleţescu. Oprean. C. Editura Coresi. Sibiu. Ţîţu.Imbri... 14. 20. Dicţionar de management integrat al calităţii. Editura AGIR. Bucureşti. Managementul inovaţional şi al calităţii.. 2000.. Oprean Camelia. M. 2004. Managementul strategic. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.I. Vanu Alina. Sibiu.Editura C. Ordin 994/10.a. Sibiu. Vanu Alina. Suciu. 2004. 17. Regulamentul intern al spitalelor aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii 950/26. M.

International Journal for Quality in Health Care. Strategy and Tools. Vlădescu. 31. M. Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor. 26. Piteşti. Maulik S. Bucureşti. Brook. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile în organizaţia bazată pe cunoştinţe. Quality of Care in Rehabilitation Medicine. 2005.. 30. I.24. Managementul serviciilor de sănătate. Defining and measuring quality of care: a perspective from US researchers. Nash. Scott B. Huyer Abu-Saad. Ransom. M. C. 29. Sănătatea publică şi management sanitar.Bucureşti. 2007. 32. 2000. Sibiu. B.Bucureşti. Joshi.Managementul Spitalului. Piteşti. 12 (4): 281-295. 2007. J.. Ţîţu. The Healthcare Quality Book. Oprean. 11 (1): 73-79. C. Curs universitar. 1999. Oprean. 12 (2): 89-95. H.. Chicago. Managementul calităţii. McGlynn. Ţîţu. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile.2000 34. 33. L. Paul G. Temmink D.. M. C. Editura Universităţii din Piteşti. 2007. Ţîţu. Curs universitar. Studii de caz. 2007. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Shekelle. A. 2000. Elizabeth A. Illinois. Oprean. Oprean Cristina. van der Zee. Washington. Editura Cartea Universitară. Quality and continuity of care in Dutch nurse clinics for people with rheumatic diseases..C & co. Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Ţîţu. Bucureşti 2004 _______________________________________________________________________________ 36 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .C. International Journal for Quality in Health Care... D. Tomuţă. AUPHA Press. Health Administration Press. Editura Universităţii din Piteşti.Editura Expert.. 25. Editura Public H Press. M. Hutten. 27. Oprean. International Journal for Quality in Health Care. Robert H. Vlădescu..2006 28. F.C. Editura AGIR. David B. Francke. J. Reuben Eldar. C. Vision.