COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

CALITATEA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE ÎN SPITALE
- suport de curs -

București, iulie 2010

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

1

- CUPRINS -

I. Obiectivele cursului..................................................................... pag 3 ; II. Calitatea serviciilor medicale –aspecte teoretice..................... pag. 3; III. Indicatori utilizaţi pentru evaluarea îngrijirilor de sănătate în spital ...pag.12 A) Politica instituţiei faţă de pacient se bazează pe un plan strategic –pag. 12; B) Evidenţa pacienţilor şi nevoile nemedicale ale acestuia sunt asigurate pag 15; C) Nevoile medicale ale pacientului sunt asigurate – pag 17; D) Instituţia are o politică de prevenire a riscurilor tehnico-medicale- pag.22; E) Institutia are o politica de securitate faţă de riscurile tehnico-medicale – pag.26 F)Institutia evaluează activitatea sa – pag 28 IV. CONCLUZII FINALE .......................................................... pag. 32; V. Evaluarea Cunostiințelor................................................... pag. 33; Bibliografie.............................................................................. pag. 34;

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

2

I. Obiectivele urmărite:

Prezentarea modalităților prin care se poate măsura calitatea serviciilor medicale, menită să asigure competenţa şi performanţa medicală.

II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice

În sistemul de sănătate apar în mod continuu pierderi nepermise care induc costuri mari pentru întreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe cauze: tehnologii medicale sau servicii de sănătate neperformante sau ineficiente; variaţiile mari ale performanţei practicii medicale şi ale rezultatelor acesteia în diversele spitale din România; accesul inegal la serviciile de sănătate; insatisfacţia pacienţilor faţă de serviciile primite și creşterea timpului de aşteptare pentru primirea serviciilor de sănătate; s.a. Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine în aceeaşi măsură o prioritate pentru furnizorii de servicii de sănătate, manageri, pacienţi, terţul plătitor dar şi pentru instituțiile/organizațiile guvernamentale. Furnizorii sunt dornici să îşi demonstreze competenţa în spitale bine dotate. Pacienţii sunt interesaţi să primească îngrijirile necesare, cu respectarea integrală a drepturilor lor, în cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care l-au ales. Plătitorii sunt interesaţi să introducă standarde, indicatori şi criterii de calitate în spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul este cel ce trebuie să reglementeze activitatea din sistemul sanitar printr-o legislaţie menită să favorizeze

_______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR

3

părintele conceptului modern de calitate. Astfel. tehnologic. cât şi la nivelul resurselor umane şi al managementului organizațional. cât şi pentru managementul sanitar. Iată de ce subiectul calităţii îngrijirilor de sănătate este unul extrem de controversat.competenţa profesională . cu implicaţii atât la nivel economic. descrie calitatea îngrijirilor de sănătate drept "acele îngrijiri care se aşteaptă să maximizeze dimensiunea bunăstării pacienţilor. Donabedian. luând în considerare echilibrul câştigurilor şi pierderilor aşteptate. aplicarea practică.cunoştinţele/abilităţile/performanţa echipei _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 4 . Modalitatea în care managerii spitalelor abordează conceptul de calitate diferă mult în funcţie de experienţa şi pregătirea fiecăruia. financiar. controlul şi revizuirea măsurilor necesare modelării serviciilor şi proceselor. Există nouă variabile ale calităţii definite în prezent pentru practica medicală. Scopul revizuirii standardelor de calitate constă în îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate şi a modalităţilor de a produce aceste servicii.aplicarea managementului calităţii în unităţile sanitare. facilitând munca furnizorului şi apărând pacientul de deficienţele din sistem. După Donabedian (primul care a subliniat natura complexă a calităţii îngrijirilor medicale) existau două componente ale calităţii serviciilor medicale: tehnică şi interpersonală (Donabedian. 1980). finanţatori). care apar în toate etapele procesului îngrijirilor de sănătate" (Donabedian. În acest sens. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte "Calitatea sistemului de sănătate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sănătate pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi capacităţii de răspuns la aşteptările generale ale populaţiei". astfel încât acestea să se răspundă permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicaţi (clienţi. 2003 ). Pe de altă parte. un bun management al calităţii constă în planificarea. ce formează baza furnizării serviciilor medicale: . furnizori. De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiţii ale calităţii în funcţie de dimensiunile pe care autorii le-au avut în vedere.

intimitate şi alte aspecte importante pentru pacienţi. sociale.interacţiunea dintre furnizori. .pacientul beneficiază de un set complet de servicii de sănătate de care are nevoie.acordarea îngrijirilor necesare. clientul alege furnizorul. dintre furnizori şi pacienţi (clienţi). Calitatea profesională a îngrijirilor medicale este raportată de obicei la competenţa tehnică. .infrastructura fizică şi confortul .risc minim pentru pacient de complicaţii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sănătate. . confort.siguranţa . ale managerilor şi ale echipei de suport. calitatea profesională . Se apreciază în acest moment că există înglobate în conceptul de calitate cel puţin trei dimensiuni fundamentale: 1.accesibilitatea . .procedurile şi tratamentul aplicat conduc la obţinerea rezultatelor dorite.eficienţa . corespunzătoare. culturale.furnizarea serviciilor de sănătate nu este restricţionată de bariere geografice.medicale.curăţenie. . dintre manageri.produsul/serviciul îndeplineşte toate condiţiile stabilite de profesioniştii de top ai domeniului medical (standarde de practică). folosirea măsurilor de control ale infecţiilor. la costurile cele mai mici. fără întrerupere. Existenţa _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 5 .continuitatea . respectarea protocoalelor clinice şi a ghidurilor de practică. .alegerea . sau repetarea procedurilor de diagnostic şi tratament.relaţiile interpersonale . integrarea serviciilor de sănătate. informarea şi consilierea. furnizori şi plătitori. organizaţionale sau economice. .pe cât este posibil. precum şi între echipa de îngrijri şi comunitate.eficacitatea . într-o ordine bine determinată. tipul de asigurare sau tratamentul. .

2. dar ştiu cum se simt. continuitatea tratamentului. aşteptările le-au fost îndeplinite. Uneori. etc. În concluzie. satisfacţia pacientului este un element al sănătăţii psihologice care influenţează rezultatele îngrijirilor şi impactul lor. De aceea. clientul aşteaptă de la medic mai mult decât acesta poate da. clientul are o vedere rigidă şi tinde să opună rezistenţă la ceea ce el consideră drept o imixtiune în probleme personale. percepţia pacientului asupra sănătăţii este mai degrabă o consecinţă decât un atribut al îngrijirilor de sănătate. Alteori. imagine pozitivă a serviciului de îngrijire la nivel social şi cel mai important. Satisfacţia pacientului influenţează accesul la serviciile medicale . acesta este un factor ce poate fi folosit drept criteriu de evaluare a calităţii muncii prestate de acesta. pacienţii nu posedă abilitatea sau cunoştinţele necesare evaluării competenţei tehnice a furnizorului sau a felului în care au fost folosite măsurile de control ale infecţiilor. Privită de specialişti.). satisfacţia clientului/pacientului.calității profesionale conduce către un mediu de muncă/lucru eficient/performant și către rezultate pozitive ale tratamentului. Gradul satisfacţiei practicianului este legat de calitatea actului medical.un client satisfăcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitară _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 6 .calitatea din punctul de vedere al clientului (satisfacţia pacientului). complianţă crescută la tratament. cum au fost trataţi şi dacă. iar existenţa satisfacţiei duce la creşterea performanţei. Un pacient satisfăcut și informat tinde să coopereze cu medicul şi să accepte mai uşor recomandările acestuia. aspecte ce vor genera atât satisfacţia pacientului cât și satisfacţia furnizorului. În mod obişnuit. aşteptările pacientului în privinţa unui anumit serviciu . Existenţa acestei dimensiuni a calităţii conduce către: comportamente pozitive din partea pacientului (acceptarea recomandărilor. Ei se raportează adeseori la posibilitatea de a pune întrebări şi pot aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. dar derivă şi din condiţiile în care îşi desfăşoară munca.

îmbunătăţirea continuă a calităţii .respectivă. criterii. Conceptul Managementul Calităţii Totale (MCT). ghiduri de practică medicală. Aceasta se întâmplă deoarece pacientul se axează în special pe relaţiile interpersonale pe care le percepe şi le poate evalua mai uşor. deşi sunt subiective. Prin „calitate totală" se înţelege astazi atât calitatea serviciilor cât şi calitatea sistemului. S-a mai discutat la primul curs despre standarde. Rezultă evident că evaluarea satisfacţiei pacientului reprezintă felul în care furnizorul vine în întâmpinarea valorilor şi aşteptărilor pacienţilor. Ne putem aştepta însă ca rezultatele evaluării satisfacţiei pacientului să fie diferite de cele ale evaluării medicilor. Managementul calităţii totale este un model organizaţional care implică participare generală în vederea planificării şi implementării unui proces de îmbunătăţire continuă a calităţii ce depăşeşte aşteptările clienţilor. Acest model pleacă de la premisa că 90% din probleme sunt probleme legate de proces. 3. Trei principii guvernează conceptul calităţii totale: . spre deosebire de aspectele tehnice sau de specialitate pe care le poate evalua mai greu. înglobând atât participarea cât şi motivarea tuturor membrilor organizaţiei. nuclee de calitate. managementul calităţii totale . nu de personal.focalizarea pe client . _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 7 . Revenim acum cu o scurtă recapitulare necesară continuării și înțelegerii actualei prezentări.lucrul în echipă.cea mai eficientă şi mai productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorităţi/cumpărători (eficienţa). etc. nu a fost încă pe deplin dezvoltat în sfera serviciilor medicale. Managementul calităţii totale extinde conceptul managementului calităţii.

terţului plătitor şi ale organismelor guvernamentale. care încorporează cele mai bune dovezi ştiinţifice ale eficacităţii cu opinia experţilor". Un loc aparte ocupă aici ghidurile de practică medicală care sunt: "specificaţii standardizate pentru îngrijirea medicală.Standardele reprezintă nivelul de performanţă observabil. Ele prezintă cea mai bună succesiune a acţiunilor în cadrul actului medical. asigurarea calităţii. Nu trebuie uitate aici standardele ISO de calitate care au avut drept scop realizarea standardizării în domeniul generic al managementului calităţii. furnizorilor. cele mai frecvente metode fiind controlul înregistrărilor. crează puncte slabe în relaţiile terţului plătitor cu spitalele. că standardizarea pune accentul pe documentaţie. dezvoltate printr-un proces oficial. Aceste puncte vor putea fi depăşite în momentul în care conducerea spitalelor va înţelege obligativitatea standardizării şi necesitatea introducerii sistemelor de _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 8 . precizând nivelele de structură şi performanţă aşteptate din partea furnizorilor. măsurabil. standardele reprezintă aşteptările pacienţilor. agreat de profesionişti şi observabil de către populaţiei căreia i se adresează (Joint Commission of Accreditation of Health Care Organization). uneori creând un sistem birocratic poate prea complex. Evident. stabilite tot de experţii care au creat standardele. În mod normal. Măsurarea standardelor şi stabilirea faptului că au fost atinse sau nu. realizabil. şi că deseori asigurarea complianţei personalului la sistemul calităţii este lăsată integral la latitudinea conducerii. Ele descriu sisteme. sondarea opiniei pacienţilor. observarea directă. funcţii. Faptul că nu există o definire universal acceptată a calităţii. tehnologiile de suport generice. stau la baza creării ghidurilor de practică medicală şi sunt concepute de către comisii de experţi. se face prin mai multe metode. se vor lua în calcul și standardele ce ghidează aplicabilitatea acestora. stabilind ţinte de atins pentru furnizorul de servicii medicale. managerilor. incluzând sistemele de calitate. procese şi activităţi.

proceduri informaţionale). _______________________________________________________________________________ COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR 9 . comportamentului. criterii de proces (legate de proceduri de prevenţie. servicii de suport. Pentru realizarea şi măsurarea standardelor se elaborează criterii care reprezintă elemente descriptive ale performanţei. tehnologie. Reamintim ca in România. mediu de îngrijire. în spitalele din ţară (aspect de asemena detaliat in cursul I. mai degrabă ţine de activitatea de evaluare a personalului şi acreditarea unităţii. se aplica standardelor ISO în unităţile sanitare la nivel de laborator. mediu. infrastructură. sistemul calităţii are în vedere tot ce ţine de infrastructură. servicii de suport. sterilizare şi imagistică medicală. O reamintire a obiectivelor nucleelor de calitate este necesră apreciem în acest moment că și recitirea acestor obiective din cursul I este folositoare Sistemul de management al calităţii va fi însoţit de manualul calităţii care va descrie activităţile şi procesele din organizaţie. laborator. Deşi actul medical propriu-zis nu este inclus în acest sistem al calităţii. abilităţi ale personalului. bucătărie etc. logistică. documentare.calitate. organizaţie. circumstanţelor sau stării clinice (Joint Commission of Accreditation of Health Care Organization). resurse umane. farmacie. Criteriul poate fi o variabilă sau un număr stabilit drept indicator al calităţii. diagnostic şi tratament.559/874/ 4017 /2001 s-au înfiinţat nucleele de calitate. însă se poate extinde şi la serviciile auxiliare tip curăţenie. (curs I) și că prin Ordinul comun CNAS .MSF -CMR nr. Criteriile se clasifică astfel: criterii de structură (legate de clădiri. relaţie medic-pacient etc). expertiză. tehnologie. alocarea responsabilităţilor şi documentaţia însoţitoare. Este nevoie ca şi în spitale să se implementeze sisteme de management al calităţii.

evaluarea internă a calităţii. În general indicatorii sunt utilizaţi pentru îmbunătăţirea calităţii. a compara două populaţii sau procese având aceeaşi caracteristică. care se realizează cu diferite tipuri de indicatori. este operaţionalizarea variabilei/variabilelor care definesc problema. În procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii. a evalua comparativ variaţiile în timp şi spaţiu a două sau mai multe caracteristici (IMSS. amploarea. . 2000). (IMSS. în scop de evaluare dar şi pentru cercetare. Pentru definirea problemelor este necesară înţelegerea modului în care aceasta afectează desfăşurarea procesului. nivelul. raportate la o anumită procedură etc). Activităţile de asigurare a calităţii incluse în măsurarea calităţii sunt: .evaluarea externă a calităţii.monitorizarea calităţii. reprezintă identificarea sistematică a nivelului actual al calităţii realizat de o unitate sau un sistem şi constă în cuantificarea nivelului de performanţă conform standardelor prevăzute. Un indicator este expresia unei caracteristici sau a unei variabile specifice pentru o anumită problemă. Pentru rezolvarea problemelor. unei probleme. Primul pas în procesul de măsurare a calităţii constă din identificarea ariilor de îmbunătăţire. mortalitate.- criterii de rezultat (rate infecţii nozocomiale. aceştia pot utiliza diferite tehnici şi instrumente concretizate în indicatori. _______________________________________________________________________________ 10 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Indicatorii reprezintă instrumente ce pot furniza informaţii despre frecvenţa. Cel mai frecvent. 2000) Măsurarea calităţii. . gravitatea etc. indicatorii sunt utilizaţi pentru a diagnostica o situaţie. atât managerii cât şi personalul din subordine vor fi confruntaţi cu numeroase probleme. dar înainte de toate trebuie ierarhizate problemele şi apoi foarte bine definite cele stabilite spre rezolvare.

procent de pacienţi cu recidive etc). Aceşti indicatori pot sugera ce servicii necesită îmbunătăţiri. dar pentru focalizarea adecvată a intervenţiilor. De multe ori rezultatele depind de regiunea geografică. aspecte culturale. Indicatorii de rezultat se referă la starea de sănătate a unui pacient căruia i-au fost acordate îngrijiri de sănătate (ex: procent de pacienţi cu infecţii postoperatorii. prin imunizare etc). Indicatorii de acces care evaluează măsura în care pacienţii primesc îngrijiri de sănătate corespunzătoare şi la timp (de ex: internări posibil evitabile. indicatorul poate ajuta la planificarea serviciului de radiologie. De asemenea. pentru evitarea prelungirii timpului de aşteptare. Experienţa pacienţilor poate fi cuantificată în urma chestionării acestora sau a observaţiei directe. Astfel de indicatori pot genera informaţii distorsionate fiind limitaţi de existenţa bazei materiale necesare acordării de îngrijiri medicale adecvate situaţiei medicale şi de variaţiile de practică medicală. terenul genetic al pacienţilor etc.Indicatorul se defineşte printr-un raport numărător-numitor. Fenomenul este măsurat în timp şi spaţiu şi permite cuantificarea unor nevoi pentru îmbunătăţirea calităţii unui serviciu (în cazul prezentat. Există mai multe tipuri de indicatori. Acest tip de indicatori sunt cel mai greu acceptaţi de profesioniştii din sănătate. iar numitorul reprezintă valoarea cu care se doreşte compararea (standardul. valoarea de referinţă). achiziţia de materiale etc). de exemplu. _______________________________________________________________________________ 11 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . distorsionarea rezultatelor poate apărea ca urmare a numărului mic de cazuri ce nu permit generalizarea. populaţia generală. Numărătorul reprezintă fenomenele observate. este necesară determinarea unor indicatori de structură şi de proces. Pentru acest tip de indicatori. cum ar fi. modalitatea de internare. statutul social. sunt sensibili la aspecte externe.

pe un număr mare de cazuri. Aceşti indicatori pot furniza informaţii screening privind potenţiale probleme de siguranţa pacienţilor. mediu investigaţii paraclinice / pacient examinat. evaluarea riscului de erori medicale. • nr. au permis dezvoltarea unor indicatori de calitate cu costuri mici. _______________________________________________________________________________ 12 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Există evident şi neajunsuri ale acestor indicatori date de limitările informative ale datele administrative. efecte adverse. procent de pacienţi ce au necesitat schimbarea tratamentului. în special la nivel de spital. Datele administrative obţinute astfel relativ uşor. III. putând identifica şi mai bine nivelul la care sunt necesare intervenţiile (de ex: procent de pacienţi satisfăcuţi de tratament. definirea vagă a unor diagnostice/proceduri este vagă sau raportarea incompletă ori greşită în legătură cu acurateţea datelor. prin raportări obligatorii lunare.Indicatorii de proces evaluează un serviciu de sănătate furnizat unui pacient. un spital la care se determină rate crescute de utilizare a anumitor proceduri costisitoare poate ridica suspiciuni de utilizare inadecvată a acestor proceduri. Indicatorii de rezultat şi de proces au fost foarte mult diversificaţi prin introducerea sistemului de clasificare în grupe de diagnostice şi a clasificării procedurilor. aplicabili la populaţia generală. Indicatori utilizaţi pentru evaluarea îngrijirilor de sănătate în spital A) Politica instituţiei faţă de pacient se bazează pe un plan strategic 1) MIS3 • nr. De obicei se referă la complianţa pacienţilor la medicaţie sau recomandări. structurile cele mai mari consumatoare de resurse în orice sistem de sănătate din lume. mediu de consultaţii interdisciplinare / pacient examinat. Pe baza lor se pot dezvolta analize mai detaliate ale calităţii la nivelul unor spitale cu rate scăzute de rezultate. naşteri prin cezariană fără indicaţie etc). De exemplu.

• frecvenţa afişelor promovând stilul de viaţă sănătos (antitabagism.) . total pacienţi. • nr. 3) MIS5 • nr. specialităţi medicale esenţiale. total pacienţi examinaţi. • nr. total medici din spital cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. mediu consulturi de specialitate / pacient. • indice concordanţă diagnostic internare .• indice de concordanţă între diagnostic la internare şi diagnostic la 72 ore. acoperite prin personalul existent în spital. _______________________________________________________________________________ 13 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . antivertij. pacienţi internaţi care pot aproxima data externării/nr. • nr. alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. 2) MIS4 • interval de timp de la consultul iniţial până la instituirea unui tratament simptomatic (antialgic. • nr. pacienţi care au dezvoltat escare/nr. • nr. • nr. etc. • rata pozitivităţii investigaţiilor paraclinice pe pacienţi eşantion. antiemetic etc. total pacienţi chestionaţi. • nr. pacienţi internaţi care pot specifica planul de îngrijire pentru ziua următoare/nr. raportat la nr. pacienţi terminali internaţi în ultimele 6 luni . descurajare pentru consumul de alcool. consulturi de specialitate în raport cu diagnosticele secundare. anti-sedentarism. examenelor paraclinice costisitoare /nr. total pacienţi eşantion.diagnostic la 48 ore şi 72 ore.) . de mici intervenţii chirurgicale la camera de gardă/nr. • nr. de medici având contract de colaborare cu spitalul pentru activitate pe timp de zi.

în ultimii 2 ani. asigurate de spital pentru personalul propriu. truse de urgenţă în raport cu nr. • nr.)/ nr. total secţii. cabinete/nr. paturi obstetrică ginecologie . rezerve pentru copii internaţi cu mame/nr. decese/nr. cursuri sau instructaje privind resuscitarea cardio-respiratorie şi susţinerea funcţiilor vitale. total saloane. • nr. paturi pediatrie. • nr. • nr. • nr. total paturi. camere de zi pentru activităţi şcolare copii şcolari. • nr. • nr. de urgenţe vitale survenite la pacienţii internaţi. • nr.• nr. • nr. rezerve septice/ nr. total paturi spital. • nr. paturi cu instalaţie de oxigen/nr. mediu urgenţe pe zi. • nr. saloane ale sectiei. total personal de îngrijire. paturi. • nr. 4) MIS6 • nr. • nr. secţii cu program de contravizită/nr. mediu ore gardă / medic. paturi prevăzute cu sistem de iluminare/nr. paturi secţii adulţi . persoane instruite pentru urgenţe vitale/nr. • nr. • nr. cabinete/nr. săli pansamente/secţie. paturi cu dotări specifice (exemple – pentru poziţionare bolnav. • nr. paturi spital. pentru tracţiuni ortopedice etc. _______________________________________________________________________________ 14 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . contracte pentru gărzi cu medici externi/nr total medici care fac gărzi . • nr. • aria salon copii/nr. săli tratamente / secţie. cabinete consultatie/secţie. • nr. cabinete/nr. asistente medicale / tură de gardă.

_______________________________________________________________________________ 15 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . boli profesionale declarate pe ulimele 24 luni .• nr. • rata medie de ocupare a paturilor pe secţii. B) Evidenţa pacienţilor şi nevoile nemedicale ale acestuia sunt asigurate 1) MIS1 • timp mediu necesar până la administrarea tratamentului iniţial. paturi din secţie. • nr. comunicări ştiinţifice etc. • indice concordanţa între diagnosticul de internare şi cel după 72 de ore. • nr. de secţii. 6) MIN1 • ponderea cheltuielilor pentru combaterea IN în bugetul unităţii • cheltuieli cu materialele de protecţie a personalului/lună 7) STT1 • nr. personal implicat în simulări. . servicii minimale acordate pacienţilor de unitatea de dializă . cursuri privind prevenirea riscurilor şi a evenimentelor nedorite pe ultimele 12 luni. 5) PGR 1 • nr. simulări pe anul în curs. • nr. personal participant la sesiuni de informare. ateliere de lucru. de cărucioare/nr. brancardieri/tură gardă. • nr. brancardieri/nr. de la momentul prezentării. • nr. de tărgi/nr. • indicele de ocupare a paturilor pe spital şi secţii. • nr. • nr. paturi din secţie. • rulaj pe pat pe secţii.

• nr. existenţi pentru 3 zile alese aleatoriu) . • nr. • nr. total paturi pentru pacienţi internaţi. • nr. paturi de spitalizare de zi/nr. • nr. saloane şi rezerve. saloane şi rezerve. rezervoare de săpun lichid/nr. paturi prevăzute cu sistem de alarmare individuală/nr. • nr. rezervoare de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale) /nr. paturi. • nr. • nr. prize de oxigen/nr. saloane şi rezerve.• durata medie de spitalizare pe secţii. mediu porţii de hrană neutilizate pe zi (nr. lavoare/nr. saloane şi rezerve. de suporturi cu prosoape de hârtie /nr. • nr. saloane cu mai mult de 6 paturi/nr. • nr. saloane şi rezerve. total paturi. • suprafaţă salon/nr. total saloane. porţii/nr. paturi prevăzute cu corp de iluminat/ nr. noptiere/nr. • nr. _______________________________________________________________________________ 16 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. paturi. mediu consultaţii solicitate după program. • nr. • nr. total paturi. paturi de spitalizare de o zi/nr. • nr. paturi spitalizare provizorie/nr total paturi spital. mediu de internări în zilele libere. • nr. baterii de amestecare apă caldă cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul/nr. 2) MIS2 • timp mediu de aşteptare de la prezentare până la întâlnirea cu medicul de gardă în intervalul orar 15:00-07:30 . • nr. total paturi pentru pacienţi internaţi. cabinete primiri urgente/nr paturi in functie de tipuld e sectie. paturi. total paturi • nr. paturi prevăzute cu priză/nr.

• nr. • nr. mediu zile spitalizare până la intervenţia chirurgicală pe secţii profil chirurgical.• nr. • nr. • nr. • nr. • nr. • nr. truse de urgenţă disponibile în oricare moment. scrisori medicale către medicul de familie/nr. • pondere pacienţi dirijaţi în total prezentaţi. • nr. • nr. total zile spitalizare pacienţi eşantionaţi. specialităţi medicale disponibile pe timp de gardă. zile afebrilitate /nr. minute de la prezentare până la întocmirea FOCG pe secţie. complicaţii survenite pe perioada spitalizării pacienţilor la suta de pacienţi internaţi. • timp de la prescrierea a unei investigaţii până la efectuarea ei. afecţiuni cronice neacutizate admise la internare după program. mediu chitanţe eliberate lunar pentru cazare. minute de aşteptare pentru consultaţie. 4) MIS13 • nr. total pacienţi din eşantion. cereri de scutire autopsiere/nr. 3) MIS12 • durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de afecţiuni/DMS la nivel naţional. _______________________________________________________________________________ 17 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . ajustări tratament în funcţie de evoluţia individuală/nr. total decese pe ultimele 6 luni. • nr. • nr. total cereri pe ultimele 12 luni. • grad mediu urgenţe pe ultimele 7 zile. minute de la prezentare până la începerea primelor intervenţii de urgenţă. • nr. decese analizate de comisia de decese/nr. total pacienţi externaţi.

_______________________________________________________________________________ 18 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . prevăzut în RI şi/sau ROF. aprobat şi afişat anticipat. • brăţări de identificare nou-născuţi şi copii mici. • nr. • nr. • nr. • metodologia de administrare a tratamentului medicamentos. • metodologia de pregătire preoperatorie şi de acces în sala de operaţii. • sistem organizare ture pentru personalul medical mediu şi auxiliar. • timpul de muncă. organizarea şi efectuarea gărzilor. contracte pentru gărzi cu medici externi/nr total medici care fac gărzi. frigidere funcţionale depozitare cadavre/ mortalitatea medie pe zi. C) Nevoile medicale ale pacientului sunt asigurate 1) MIS 6 • probele pentru examenele paraclinice. • pacientului în sala de operaţii. • tabel nominal cu repartizarea pacienţilor în saloane. conţine etape succesive de identificare a pacientului. • forma fizică a investigaţiilor paraclinice pe hârtie milimetrică sau film. • linii de gardă complete. existent.• nr. permit identificarea pacientului (nume sau sistem codificare oarecare) . însoţit de dosarul său. • redactarea rezultatele examenelor paraclinice. conţine permit identificarea etape de identificare a pacientului. asistente medicale / tură de gardă. mediu ore gardă / medic. • programul (grafic) gărzi. pacientului (nume sau sistem codificare oarecare) . existent. permit identificarea pacientului (nume sau sistem codificare) .

truse de urgenţă în raport cu nr. existente. asigurat. • sistem de alertă. • program de contravizită aprobat de comitetul director. • sistem de transport. paturi secţii adulţi. • nr. • nr. paturi. aparatură imagistică trusă de urgenţă). • nr. existente. paturi obstetrică ginecologie. • aria salon copii/nr. • nr.• permanenţă serviciul radiologie. rezerve pentru copii internaţi cu mame/nr. electrocardiograf. cabinete/nr. camere de zi pentru activităţi şcolare copii şcolari. săli pansamente/secţie. cabinete/nr. existente. existente. _______________________________________________________________________________ 19 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . mediu urgenţe pe zi. cabinete/nr. cabinete consultatie/secţie. secţii cu program de contravizită/nr. total saloane. pipă Guedel şi mască pentru ventilaţie manuală. săli tratamente / secţie. • nr. rezerve septice/ nr. total secţii. • spaţiu de joacă pentru copii. saloane ale sectiei. • balon Ruben. paturi pediatrie. • nr. • statistică privind urgenţe externe. existent. • nr. • nr. • mobilier adaptat vârstei copilului . • nr. • nr. • echipamente şi dispozitive medicale mobilizabile pentru situaţii de urgenţă (defibrilator. • aparate pentru menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. • nr. • proceduri şi protocoale de susţinere a funcţiilor vitale şi resuscitare.

• evoluţia pacientului. săli de operaţie. paturi din secţie. _______________________________________________________________________________ 20 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . 2) MIS7 • nr. • procentul pacienţilor cu intervenţii chirurgicale – nr. evidenţiată zilnic FOCG. • nr. • nr. • nr. • lifturi transportul pacienţilor. • nr. decese/nr. leziuni de decubit/nr. total personal de îngrijire • nr. • nr. pacienţi operaţi pe ultimele 6 luni. paturi din secţie. existentă. pacienţi sondaţi. histerectomii/nr. • nr. de urgenţe vitale survenite la pacienţii internaţi. • nr.• statistică privind urgenţele interne. pacienţi secţie chirurgicale. • cheltuiala medie lunară cu instrumente şi dispozitive de unică folosinţă / spital şi / fiecare secţie medicală. brancardieri/nr. cursuri sau instructaje privind resuscitarea cardio-respiratorie şi susţinerea funcţiilor vitale. persoane instruite pentru urgenţe vitale/nr. existente. • nr. infecţii plagă operatorie/nr. total naşteri în ultimele 6 luni. de cărucioare/nr. • nr. în ultimii 2 ani. asigurate de spital pentru personalul propriu. 3) MIS8 • costul mediu lunar al materialele de unică folosinţă / spital şi / fiecare secţie medicală. • indice concordanţa între diagnosticul de internare şi cel după 72 de ore. de tărgi/nr. infecţii urinare/nr. • nr. pacienţi operaţi pe ultimele 6 luni. brancardieri/tură gardă. de secţii.

mediu pacienţi /asistentă medicală ATI.sistem monitorizare gaze sanguine/nr. • nr. paturi ATI • nr. paturi ATI. • . mediu intervenţii chirurgicale/sală operaţii pe ultimele 6 luni. specialişti ATI/nr. • nr. asistente medicale ATI/nr. mediu pacienţi /medic specialist ATI. personal auxiliar de îngrijire ATI/nr. secţii chirurgicale care au salon postoperator / nr. • nr. total de secţii chirurgicale. medici specialişti ATI/nr. • nr. total de săli de operaţie . • cost mediu teste/pacient. paturi ATI . • nr. intervenţii chirurgicale/nr. • nr. • nr. mese de operaţie • nr. paturi ATI. fibroscopie etc. total pacienţi secţii chirurgicale pe ultimele 6 luni. • ponderea paturilor serviciului ATI din total paturi de spital. de săli cu sisteme de sterilizare a aerului prin radiaţii ultraviolete/ nr. mediu pacienţi /personal auxiliar de îngrijire în serviciul ATI . _______________________________________________________________________________ 21 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. mediu teste biochimice/pacient internat. • aparate pentru asistarea automată a respiraţiei/nr. paturi ATI.)/nr. . • sisteme optice chirurgicale (microscopie. • nr. • nr. 5) MIS10 • ponderea testelor de laborator complementare (prescrise după primele 48 ore de la internare) din total teste pe pacient internat. mese de operaţie.4) MIS9 • nr. negatoscoape pe fiecare sală de operaţii .

TC scan) . • cheltuieli cu examene radiologice/secţii. • nr. de instructaje privind utilizarea aparate şi dispozitive medicale cu risc în utilizare pe ultimele 12 luni. şedinţe ale consiliului etic ce analizează expunerile medicale. de investigaţii /pacient internat. • nr. • cost investigaţii/pacient. persoane controlate medical periodic din radiodiagnostic. • concordanţa între modul de exploatare şi specificaţiile din fişele tehnice ale aparatelor. total sugestii. • cost investigaţii/medic. • nr. consulturi de altă specialitate / pacient internat şi eşantionat. teste scumpe. medicină nucleară/ nr. • cheltuieli cu examene cu izotopi nucleari/secţii. investigaţii /zi/ pe tip aparat (radiologic. rezultate pozitive/nr. total pacienţi pe ultimele 6 luni. rezultate pozitive/nr. sugestii ale utilizatorilor puse în practică /nr. RMN. 6)MIS11 • nr. _______________________________________________________________________________ 22 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .• nr. • nr. D) Instituţia are o politică de prevenire a riscurilor tehnico-medicale 1) PGR2 • nr. • nr. teste costisitoare/nr. • nr. 7)MIS14 • nr. teste costisitoare. radioterapie. de instructaje privind utilizarea instrumentelor medicale cu risc în utilizare pe ultimele 12 luni. • nr. persoane care lucrează în aceste secţii.

• buget pentru substanţele dezinfectante utilizate de pacienţi şi vizitatori. • pacienţii sunt informaţii în privinţa riscului infecţios al manevrelor medico-chirurgicale. incidente cu echipamentele medicale consemnate. prevăzut în structura cheltuielilor. • nr. • protocoale privind antibioterapia. existente. • evoluţia ratei infecţiilor nozocomiale pe ultimele 24 de luni. • frecvenţa controalelor pe sectoarele cu zone de risc. • dotarea laboratorului pentru diagnostic rapid al IN. zile nefuncţionare pe tip de cauză. • ponderea sumelor alocate pe sectoarelede activitate pentru prevenirea IN. aplicate. standardizate. _______________________________________________________________________________ 23 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • echipament de protecţie pentru vizitatori. • facilităţi pentru dezinfectarea mâinilor. contracte de service/nr. • nr. • protocoale privind antibioprofilaxia. • reguli pentru utilizarea lifturilor. • reguli de igienă primară afişate şi/sau comunicate. • protocoale de sterilizare. existente. pe fiecare secţie. 3) MIN 4 • sectoarele de activitate cu risc crescut. 2) PGR3 • sume cheltuite pentru echipament de protecţie pentru lucrătorii ce manipulează substanţe toxice / sume total cheltuite. • proiect de plan pentru combaterea IN înaintat comisiei de specialitate a MSP.• nr. existente în incinta spitalului. identificate. tipuri de echipamente medicale. • investigaţii paraclinice pentru diagnosticul IN. existente.

• rezervă de un pat grup sanitar pentru cazuri care necesită izolare epidemiologică severă. • evidenţă bonuri cerere sânge. • evidenţa probelor de compatibilitate şi rezultatelor cu procedurilor transfuzionale şi reacţiilor secundare. 4) MIN8 • timpul de închidere zilnică a blocurilor operatorii pentru sterilizare. • nr. evaluat. existentă. • repertoar cu pacienţii testaţi ABO/Rh şi depistaj specificitate anticorpi. ABO/Rh.• afişe de educaţie pentru sănătate (pe saloane. _______________________________________________________________________________ 24 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . completate cu atribuţii caracteristice serviciului. • fişele de post ale personalului din cadrul unităţii de transfuzie. existente. • evidenţa stocului de sânge. existente. de toxiinfecţii alimentare în istoria ultimelor 36 de luni. existent • evidenţa stocului de reactivi. toxiinfecţii în secţia neonatologie în ultimele 36 luni. controale la nivelul blocului alimentar în ultimele 6 luni. secţii). 5) MIN9 • nr. existentă. • nr. existentă. 6) STT 2 • consum mediu lunar de sânge şi produse din sânge. • formulare tipizate pentru comanda de sânge şi produse de sânge. • normele de hemovigilenţă. existentă în secţiile de boli infecţioase. • evidenţa testărilor grupului sanguin. respectate pe secţii. existentă. existentă.

• protocoale pentru condiţiile de administrare şi cantitatea administrată pe pacient..• evidenţa specială pentru transfuzie autologă şi etichetare specială. existente. interpretate explicit. produsul transfuzat şi cantitatea. • evidenţa probelor de compatibilitate. imunodepresaţi. leucemici etc. • controale posttransfuzionale.. • protocol de informare a pacientului privind riscurile transfuziilor. existente. plasmă. existent. existent. • protocoale pentru anemii. produsul transfuzat şi cantitatea. consemnate în scrisoarea medicală. existentă • dosar de trasabilitate a sângelui pacientului. • rezultatele testelor paracline. constant efectuată • protocol de teste pretransfuzionale. mediu de unităţi utilizate pe pacient transfuzat. consemnate în biletul de externare. evidenţiate în FOCG. • transfuzie. masă eritrocitară etc. • teste de pretransfuzie. • termometrizare constantă a pacientului. de comunicări cu privire la reacţii adverse pe ultimele 12 luni. consemnate în FOCG. consemnate în biletul de externare. existente. _______________________________________________________________________________ 25 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . 8) STT 4 • recomandări privind stilul de viaţă postprelevare. • transfuzie. • nr. 7) STT3 • nr. existent. consemnată în FOCG. • etichetarea pungilor cu sânge.

• fişe ale donatorilor. existente şi asigurate. de consimţăminte pentru prelevare organe de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală. consemnate în registru. E) Institutia are o politica de securitate faţă de riscurile tehnico-medicale 1) PGR4 • nr. pat rupt) . • protocoale teste prelevare. 9) STT5 • nr. • Cost mediu pentru menţinere condiţii fiziologice donatori în moarte cerebrală. ţesuturi şi organe. vătămări ale pacienţilor datorate infrastructurii (tavan căzut. • procedura pentru transplant autolog. incendii în ultimele 12 luni. • formulare de raportare specifice. _______________________________________________________________________________ 26 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . existente. • Cost mediu testare donatori. 2) PGR5 • nr. prelevate. accidente de muncă (intoxicaţii) . de măsuri aplicate legate de aceste evenimente nedorite petrecute. existente. • nr. • întâlniri ale consiliului etic având ca subiect activităţile de prelevare. existente. • nr. existentă. • Cost mediu testare receptori. pe ultimele 12 luni. • Cost mediu testare compatibilitate Cross-Match. • informaţii asupra destinaţiei finale a ţesuturilor sau celule umane. • protocol de prelevare celule.

4) MIN3 • nr. de accidente infecţioase pe ultimele 6 luni. • nr. • nr. anchete epidemiologice pe ultimele 6 luni. mail pe tema IN ale conducerii către departamente pe ultimele 6 luni. total personal. • nr. total pacienţi internaţi pe o perioadă de timp definită. instructaje semnate în privinţa IN/nr. 6) MIN5 _______________________________________________________________________________ 27 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. anchetele epidemiologice cu concluzii şi recomandări/nr. note interne. total de intervenţii chirurgicale. • nr. • nr. • nr. • nr.• nr. • nr. • nr. expertize externe pe ultimele 24 luni. • nr. de tratamente cu antibiotice fără antibiogramă (în FOCG) cu excepţia urgenţelor şi a antibioprofilaxiei. de flegmoane/nr. obiective cu regim prioritar stabilite în contractele de pază. total anchete epidemiologice efectuate în ultimele 12 luni. de plăgi operatorii infectate/nr. 3) MIN2 • nr. • nr. total de avize solicitate. circulare. de întâlniri comitet director în care s-a discutat despre IN/nr. • rata infecţiilor nozocomiale/ spital / fiecare secţie. de avize SSCIN/nr. furturi în ultimele 12 luni. • nr. de comunicări. mediu de carantine instituite pe an. de tratamente antiinfecţioase urinare instituite pacienţilor sondaţi /total pacineţi sondaţi (pe an) . total întâlniri. personal nou angajat. instructaje semnate de personalul nou-angajat/nr.

vaccinări/nr. • nr. • nr. persoane utilizând echipamentele de folosinţă multiplă/nr. • nr. camere de spălare-sterilizare ploşti şi alte recipiente/ nr. de persoane din blocul operator echipate corespunzător. total personal angajat. de paturi. existente în FOCG. 8) MIN7 • cheltuieli aferente echipamentului de protecţie nesterilpe trimestru. • nr. 7) MIN6 • ponderea cheltuielilor lunare cu echipamente de protecţie . de vaccinări preventive a personalului expus riscurilor de contaminare pe ultimele 12 luni. total tratamente. • rezultatele antibiogramei. de persoane care se ocupă de curăţirea echipamentelor. • nr. • nr. • nr. de asistente care prelevează sânge echipate corespunzător. persoane care au fost instruite/ nr. multiterapii/nr. echipat corespunzător. de personal de la laborator care lucrează cu produse cu risc potenţial de contaminare. • cheltuieli cu soluţii de sterilizare . F)Institutia evaluează activitatea sa _______________________________________________________________________________ 28 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr.• cheltuieli cu antibioticele într-o lună /secţie. total angajaţi. • nr.

Evaluarea se poate realiza prin mai multe metode cum ar fi: . formarea şi motivarea personalului şi crearea de soluţii de îmbunătăţire a calităţii. De asemenea. Aceasta permite asigurarea unor comparaţii corecte şi asigură realizarea indicatorilor de performanţă predefiniţi. utilizarea indicatorilor pentru evaluarea performanţelor poate fi similară cazului îmbunătăţirii externe a calităţii.Evaluarea calităţii este un pas al asigurării calităţii care include furnizarea feedbackului.ancheta la externarea pacientului. De asemenea. . Utilizarea indicatorilor în scopul evaluării performanţelor include luarea deciziilor de către cumpărătorul de servicii medicale sau consumator.revederea datelor înregistrate. validitatea şi recunoaşterea generală a indicatorilor trebuie să fie foarte mare. ai medicului şi pacientului. Interesul lor principal este de a folosi astfel de date pentru selectarea furnizorilor sau acordarea de beneficii financiare în _______________________________________________________________________________ 29 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Distorsiunile induse de aceste metode tind fie către supraestimarea performanţei. cumpărătorii de servicii de sănătate (finanţatorii sau pacienţii). .ancheta personalului medical. aceeaşi organizaţie putând să utilizeze măsurarea calităţii în ambele scopuri.evaluarea satisfacţiei pacientului.testări ale personalului medical. dar. supervizori. performanţa individuală poate varia de la o zi la alta datorită factorilor de natură personală. Beneficiarii unor astfel de evaluări ale performanţei sunt de obicei. . . în acest caz.observarea serviciilor (de către observatori experţi. .tehnica pacientului anonim (evaluatorul joacă pentru o zi rolul de pacient). . acreditare şi evaluare externă a calităţii. fie către nerealizarea ei sub observaţie directă. tehnică peer review).

elaborate. • rapoarte de evaluare periodică a practicilor medicale. • obiective pentru ameliorarea practicilor din spital. existentă. consemnate. Unii furnizori de servicii de sănătate obişnuiesc să transmită la intervale regulate astfel de evaluări ale performanţelor pentru beneficiari.vederea recunoaşterii performanţelor. servicii furnizate etc. • obiective pentru ameliorarea practicilor secţiei. consemnate în contractul de administrare. furnizorii de servicii de sănătate pot fi ei înşişi beneficiarii unor astfel de evaluări pentru implementarea unor programe de îmbunătăţire internă a calităţii în vederea acreditării. consemnate în planul de management. existente. erori de diagnostic şi de terapie. 1) MIS 15 • analize ale indicatorilor de performanţă. • obiective şi indicatori de atins ai programelor naţionale de sănătate. evaluate(-i) . Uneori. există numeroase exemple de încercări de plată a furnizorilor de servicii de sănătate pe baza analizelor de calitate. • bază de date cu indicatori de calitate şi de eficienţă ai secţiilor proprii. • incidente. • comparaţii ale rezultatelor şi valorilor indicatorilor de performanţă cu cei ai unor secţii similare din alte spitale comparabile. _______________________________________________________________________________ 30 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . în ultimii ani. Compararea grupurilor de furnizori pe baza datelor de performanţă permite clasificarea acestora pe arii clinice. realizate cu o frecvenţă cel puţin anuală. • demersuri pentru înscrierea în programe naţionale de sănătate.

confuzii de pacienţi). transfuzii şi perfuzii accidentale. disponibile pentru consultare. consemnate. disponibile pentru consultare. complicaţii majore. confuzii de pacienţi). • obiective pentru ameliorarea practicilor din spital. consemnate în contractul de administrare. reintervenţie chirurgicală. externări fără sfaturi medicale. • comparaţii ale rezultatelor şi valorilor indicatorilor de performanţă cu cei ai unor secţii similare din alte spitale comparabile. 2) PGR6 • analize ale indicatorilor de performanţă. apariţia unor infecţii nosocomiale. • rapoarte de investigaţii pentru evenimente santinelă (deces subit. externări fără sfaturi medicale. _______________________________________________________________________________ 31 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . elaborate. apariţia unor infecţii nosocomiale. • obiective şi indicatori de atins ai programelor naţionale de sănătate. transfuzii şi perfuzii accidentale. • obiective pentru ameliorarea practicilor secţiei. existente.• rapoarte de investigaţii pentru evenimente santinelă (deces subit. consemnate în planul de management. • bază de date cu indicatori de calitate şi de eficienţă ai secţiilor proprii. • incidente. erori de diagnostic şi de terapie. • demersuri pentru înscrierea în programe naţionale de sănătate. realizate cu o frecvenţă cel puţin anuală. complicaţii majore. • rapoarte de evaluare periodică a practicilor medicale. reintervenţie chirurgicală. existentă. evaluate (-i) .

Este de accea importantă o preocuparea permanentă pentru acordarea de îngrijiri pacienților la nivel ridicat. • nr. şefi de secţie declarând cel puţin un obiectiv sau acţiune specifice prevenirii IN/nr. simulări în caz de incendiu în ultimele 36 de luni.• nr. personal chestionat. circulare sau note interne transmise de SSCIN/24 luni. Percepția pacientului supra calității servciilor medicale este o altă preocupare a instituției deoarece această percepție poate balansa serios bugetul de venituri și chetuieli al instituției spitalicești. IV. personal cunoscând rata IN din sectorul său de activitate/nr. CONCLUZII FINALE Calitatea ingrijirilor medicale rămâne o preocuparea permanentă a spitalului. total şefi de secţie chestionaţi. mediu de ani supravieţuire în funcţie de tipul de transplant. raportat la media europeană pentru acelaşi tip de transplant. pentru explicarea pacienților a necesități acestor îngrijiri și a limitelor lor dar și actiunea de _______________________________________________________________________________ 32 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . • nr. • nr. • nr. 4) STT6 • procent de pacienţi recuperaţi/tip transplant. 3) MIN10 • nr. de şedinţe comitet director care analizează incidenţa şi prevalenţa IN/12 luni. De nivelul lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului și în ultimă instanță sumele ce ajung la dispoziția spitalului pentru a-și asigura diverse cheltuieli. total transplante şi grefe. de respingeri/ nr. • nr.

pe fiecare obiectiv VII.ponderea informatiilor ce necesita asimilare in funcţie de importanţa lor VI. echidistanța asupra acitivității desfășurate și se pot raporta la nivele de performanță nu întotdeauna reale.aplicatie practica _______________________________________________________________________________ 33 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Evindent că rolul și de îndrumator al evaluatorului rezultat dintr-o experință cumulativă nu trebuie negliajat. interesul evaluatorului ca și al decidenților din sanatate fiind creșterea nivelului de ingrijire al pacinetului și satisfacția inlusiv psihilogica a acestuia. Ce s-a realizat .grila de evaluare . Marketing medical este absolut necesar în condițiile unor economii de piață în care spitalele își desfășoara activitatea. V.pormovare a activității ce se desfășoara într-o unitate spitalicească. Evident că în acest caz rolul de certificare a calității serviciului medical într-un spital pe care îl are un evaluator devine important deoarce de multe ori personalul implicat în acordarea îngrijirilor de sănătate nu pot obține o pirvire generală. Evaluare finală . Punctaj de evaluare . din afară.

International Journal for Quality in Health Care.BIBLIOGRAFIE 1.Editura Alma Mater.Managementul unităţilor sanitare.2003 Jan Mainz. Dinant. Huibert J.M. International Journal for Quality in Health Care. Editura McGraw Hill. Jaradat.Editura Universităţii Bogdan Vodă. Alexandru.L. Jacobi.M.2004 8.Managementul calităţii serviciilor în unităţile sanitare. 7. Bucureşti. 2001.. Defining and classifying clinical indicators for quality improvment. 2004. Quality of rheumatoid arthritis care: the patient’s perspective. Hendriek C.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Mocean.2002 3.04.E.Managementul sănătăţii.. 6.Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare. 15 (6): 523-530..Editura C. 5.2004 2.Coresi. ClujNapoca.C.Bucureşti. Druguş. New York. 2003. Cluj-Napoca.Editura EfiCon managementul organizaţional din sănătatea publică.C. 4.M. Opincaru..Borzan. Legea 95 din 14.Gh.N. J. Quality Control Handbook.2003 10. Juran.Iaşi.M. Ines Ruppi.2004 _______________________________________________________________________________ 34 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR .Managementul calităţii şi planificarea strategică în serviciilor medicale.Imbri. Boshuizen. Catharina E. Geertrudis A.F.Bucureşti.Editura Sedcom Libris.Editura Lumina Lex..Managementul Press. 9. Alexandru Gh.I..Găleţescu. 16 (1): 73-81. van den Bos.

.... ş.Imbri.C. 2006. C.Editura C. C.. Oprean. 2000.Coresi. Editura Academiei. Petru Armean. Vanu Alina. Bucureşti. 23. Sibiu. 2006. Sibiu. 16. Managementul strategic. 2002. Editura AGIR.N. Oprean.E. O. C. 2006.I.. Bucureşti.2004 _______________________________________________________________________________ 35 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . 12. Managementul inovaţional şi al calităţii. Suciu. Ţîţu. 17. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. 2004. Oprean Cristina. Dicţionar de management integrat al calităţii. Managementul integrat al calităţii.11. Sibiu.. C. Bucureşti. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice.. Vanu Alina. 2004.. C. Editura ULBS. M. 15. Oprean.a. Oprean. Oprean. Bucureşti. Studii de caz în managementul strategic.2004 21. Opincaru. 2004.. 18.Managementul calităţii serviciilor în unităţile sanitare. Oprean Camelia. Oprean. M. 13.07. Ţîţu.Bucureşti. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale 22. Sibiu. Ordin 994/10. 2004.08. ş. Oprean. 19.M. Oprean. Editura ULBS.a. C. 14.. 2004. C.. M. Regulamentul intern al spitalelor aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii 950/26.Găleţescu. Sibiu. Ţîţu. Managementul calităţii. C. Editura AGIR. Managementul calităţii serviciilor de sănătate. Editura ULBS. Dicţionar de management integrat al calităţii. Oprean. Editura Coresi. Managementul calităţii mediului. 20.

Ţîţu. 27. Francke. 11 (1): 73-79. Curs universitar. 2007.Editura Expert. C. Quality and continuity of care in Dutch nurse clinics for people with rheumatic diseases. Ţîţu. 12 (2): 89-95. H. AUPHA Press. I. 31.2000 34.. 29. Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Piteşti. J. Oprean. C. Strategy and Tools. Nash. Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor. 2000..2006 28. Piteşti. Health Administration Press. Editura Universităţii din Piteşti. The Healthcare Quality Book. Shekelle. Joshi. C. 33.C. M. J.Bucureşti. 1999. 2007.Bucureşti. Sănătatea publică şi management sanitar. D. Washington. Ţîţu. Elizabeth A. Vision. 2005. Editura Universităţii din Piteşti. Oprean. M. Managementul serviciilor de sănătate.. 30. Oprean. David B. Bucureşti 2004 _______________________________________________________________________________ 36 COMISIA NAȚIONALĂ DE ACREDITARE A SPITALELOR . Temmink D.C. Reuben Eldar. Ţîţu. 2000.. Brook. Bucureşti. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Ransom. Studii de caz. 2007. Tomuţă. Scott B. International Journal for Quality in Health Care. 25.Managementul Spitalului. International Journal for Quality in Health Care. 26. 32.24. Managementul calităţii.. McGlynn. Maulik S. Chicago. 12 (4): 281-295.. Illinois. Oprean. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile în organizaţia bazată pe cunoştinţe. Defining and measuring quality of care: a perspective from US researchers. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile. Sibiu. Editura Public H Press. Quality of Care in Rehabilitation Medicine. Hutten.. C. M. M. Editura AGIR. Vlădescu. International Journal for Quality in Health Care. Editura Cartea Universitară. L. Oprean Cristina.C & co. A. Curs universitar. F. Robert H.. Paul G. B. 2007. van der Zee. Vlădescu. Huyer Abu-Saad..