2 Tipologia comuncarii Exista o diversitate de criterii pentru clasificarea comunicarii.

La nivelul unei organizatii comunicarea poate fi privita din doua perspective: comunicarea intre indivizi numita si comunicare interpersonala; comunicarea intre diferite subdiviziuni si grupuri ale organizatiei, numita comunicare organizationala. Aceste doua forme de comunicare sunt interdependente, comunicarea interpersonala fiind aproape intotdeauna parte componenta a comunicarii organizationale. 1. Comunicarea organizationala

Comunicarea, la nivel de firma dupa sursa emitentului, este de doua tipuri: externa si interna. Comunicarea externa cuprinde relatiile firmei cu piata, cu furnizorii, clienti, foruri ierarhice, dupa cum reiese si din schema de mai jos. Organizatia actioneaza intr-un mediu economic, social si politic, stabileste relatii si comunica permanent cu partenerii sai exteriori. Formele de comunicare cu acesti parteneri externi sunt variate: comunicarea financiara, comunicarea de marketing, comunicarea cu concurentii, relatiile publice, vanzarea sau negocierea. Partenerii externi ai organizatiei pot fi grupati astfel: Parteneri economici furnizori, cumparatori si concurenti.. Cu furnizorii poti negocia urmarind incheierea unor acorduri pe termen scurt sau lung etc. Cu clientii, actiuni de cercetare a pietei, reclama si publicitate, actiuni de relatii publice, vanzare, negociere, comunicare cu ocazia derularii contractelor cu concurentii. Partenerii financiari sunt cei de la care organizatia isi procura fonduri sau alte servicii financiare, actionarii, bancile, bursa, societati de asigurari, alte instuitutii financiare. Partenerii sociali sunt reprezentati de comunitatea locala, opinia publica, asociatiile si sindicatele. Partenerii politici sunt autoritatile publice locale sau puterea publica centrala. Sistemul de comunicare externa al organizatiei

Comunicarea interna are in principal rolul de a prezenta rezultatele tehnice, economice organizatorice; de a transmite informatii, cunostinte si decizii; de a explica o noua orientare, o noua metoda, o noua tehnologie etc. Comunicarea formala (oficiala) face parte integranta din structura organizatorica formala a organizatiei, reprezentata prin organigrama, si are ca scop sa faciliteze indeplinirea sarcinilor, prin prescrierea si controlul circulatiei mesajelor in randul personalului angajat. Comunicarea formala este de mai mute feluri: comunicarea verticala de sus in jos; comunicare verticala de jos in sus; comunicarea pe orizontala. Reprezentarea grafica a comunicarii formale

Comunicarea de sus in jos este cea dintre superior si subaltern (indiferent daca este vorba de superiorul direct sau nu). Comunicarea de jos in sus este cea dintre subalterni si superiori. O buna comunicare se poate realiza atunci cand se creeaza o atmosfera propice, permisiva. Comunicarea pe orizontala dispune de canale mai putin variate: contactele personale, sedintele, notele interne si rapoartele. Stilul de conducere predominant in organizatie isi pune amprenta asupra comunicarii orizontale. Comunicarea neformala (neoficiala) Orice comunicare ce are loc in afara canalelor formale de comunicare, se incadreaza in comunicarea neformala. 2. Comunicarea interpersonala Relatia de la om la om ce ia nastere in dialogul dintre doi interlocutori poarta denumirea de comunicare interpersonala. In cadrul firmei aceasta comunicare este dictata de atributiile postului si obiectivele grupului. Atunci cand un individ transmite o idee, opinie sau o informatie unui alt individ sau unui grup de indivizi, are loc o cumunicare interpersonala. Comunicarea interpersonala reprezinta acea trainica relatie in care o persoana asculta propria voce interioara si poarta un dialog cu sine. Astfel omul se consiliaza pe sine, chestionandu-se asupra trebuintelor si aspiratiilor sale, fata cu propria sa constiinta morala.

Dupa modalitatea de exprimare, pot fi puse in evidenta mai multe tipuri de comunicare orala, scrisa si nonverbala. Comunicarea orala transmiterea ideilor cuvantul rostit: conversatie directa, discutie in grup, teleconferinta.

In functie de numarul participantilor, se poate face distinctie intre ipostazele comunicarii de la persoana la persoana, in grup sau de la o persoana catre un public larg, care presupun reguli si fac apel la tehnici diferite: o Comunicare de la persoana la persoana (interpersonala) in care sunt angajati doi indivizi poate avea un grad diferit de formalizare. o Comunicare in cadrul grupului functioneaza grupuri si echipe pe structura si durata de functionare permanente sau temporare. o Comunicare in fata publicului adesea angajatul este pus in situatia sa vorbeasca in fata unui auditoriu, fie ca acesta este format din persoane din interiorul organizatiei sau din afara acesteia.

Cele mai utilizate forme ale comunicarii orale sunt: Monologul Conferinta - conferinta clasica Conferinta cu preopinenti Expunerea Discursul

Predica Interpelarea Dialogul Dezbaterea Interviul

Comunicarea scrisa include rapoarte, memorii, scrisori, note si alte documente bazate pe cuvantul scris. Ea are un grad mai mare de exactitate decat comunicarea orala, avand plus avantajul pastrarii facile a informatiilor vehiculate. 3. Comunicarea nonverbala Aceasta consta in transmiterea unui gand sau a unei idei fara cuvinte sau, daca sunt utilizate si cuvinte, se transmite mai mult decat simplul lor inteles literal. Stilul de exprimare, limbajul corpului si ambianta spatiala sunt formele principale de comunicare nonverbala. Comunicarea nonverbala are un impact deosebit in transmiterea mesajelor. Comunicarea nonverbala este, in fond, un element de psihologie a comportamentului. O alta componenta de aceeasi factura, cu rol important in comunicarea interpersonala, este percpetia. Prin perceptii diferite oamenii selecteaza si organizeaza informatiile in diverse moduri, care pot sau nu sa reflecte realitatea. Procesul subconstient de neglijare sau evitare a informatiilor provenite din domeniul cunoasterii, care nu ne sunt familiare sau a informatiilor care nu ne sunt pe plac, se numeste perceptie selectiva. 4. Comunicarea organizata Pentru a fi caracterizata drept organizata, comunicarea dintr-o organizatie trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:

sa fie orientata spre finalitate (scop); sa fie multidirectionala sa se realizele de sus in jos, pe orizontala, verticala etc. sa fie instrumentala sa se sprijine pe o varietate de suporturi in functie de obiectiv; sa fie adaptata se foloseasca sistemele de informare specifice fiecarui sector de activitate si sa concorde cu cultura organizationala promovata; sa fie flexibila pentru a integra comunicarea informala si pentru a crea structura care o favorizeaza.

Drept urmare, comunicarea organizationala nu este un process spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita: coordonarea, amortizarea. Comunicarea trebuie sa fie gestionata in conformitate cu un plan strategic de ansamblu ale activitatii specifice organizatiei. Daca acest plan nu exista, comunicarea se desfasoara aleatoriu. Sistemele de informare la randul lor sufera de anumite patologii, cauzate de o proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele legale de: volumul informatiei; calitatea informatiei; propagarea informatiei.

6 Caracteristici ale comunicarii de masa 1. Nu putem defini conceptul de comunicare de masa fara sa tinem cont de faptul ca este vorba despre un ansamblu de fenomene socio-culturale strans legate de evolutiile in domeniul stiintei si tehnologiei, ceea ce implica unele trasaturi specifice. Desi inceputurile comunicarii de masa pot fi situate in secolul al XV-lea datorita inventarii tiparului, aceasta este pregnanta in secolul XX, dupa prima conflagratie mondiala, o data cu dezvoltarea mijloacelor tehnice in domeniul audiovizualului. Abia in aceste conditii se poate spune ca ea face posibila transmiterea unui mesaj catre un public variat si numeros, care il receptioneaza simultan, fiind despartit din punct de vedere spatiotemporal de sursa. Emitatorul, in acest caz, este un profesionist al comunicarii, un jurnalist o persoana institutionalizata (W. Schramm) sau o organizatie de comunicare, un post de radio, un canal de televiziune, un ziar (grupuri sociale specializate -; antrepenorii de presa si personalul lor). Aceasta este de fapt si prima dintre caracteristicile comunicarii de masa: emitatorul, o persoana institutionalizata, care reprezinta, de obicei, un grup de persoane, este un mare producator de mesaje. 2. Prin comparatie, in toate celelalte modalitati de comunicare (directa, indirecta, multipla) emitatorul de mesaje este unul singur. Diferenta dintre modurile de comunicare este data, in acelasi timp, de mijloacele prin care se face comunicarea, ca si de numarul receptorilor de mesaje. Din aceasta perspectiva se poate aprecia ca, in cazul comunicarii de masa, comunicarea se socializeaza, devine colectiva. Revenind, emitatorii de mesaje nu mai sunt indivizi, ci grupuri formate din indivizi, iar mesajele, care nu mai reprezinta doar parerea unui singur individ, ci a intregului grup, trec printr-un mijloc de informare (ziarul, radioul, televiziunea). In acelasi timp, destinatarii comunicarii formeaza grupuri largi, colectivitati umane, fapt care constituie socializarea audientei (a receptarii). Se poate spune, cu alte cuvinte, ca presa de masa, reprezinta conversatia tuturor cu toti si a fiecaruia cu celalalt, asa cum afirma cercetatorul francez Bernard Voyenne (La presse dans la socit contemporaine). Este vorba, in acest caz de a doua trasatura distinctiva a comunicarii de masa. 3. O alta caracteristica a conceptului analizat vizeaza caracterul unidirectional si mediat al comunicarii. Emitatorii si receptorii de mesaje sunt separati spatial si temporal, iar informatiile se transmit prin intermediul unei tehnologii moderne, specifice erei electronice. 4. In fine, o noua trasatura a comunicarii de masa este data de faptul ca reactia grupului receptor de mesaje fata de grupul emitator (feed-back-ul) este lenta, chiar de indiferenta. Cand ea se produce, receptorii devin, la randul lor, purtatori ai unor noi mesaje. Pe marginea acestui subiect Bernard Voyenne vorbeste de trei caracteristici ale comunicarii sociale prin intermediul presei, care o diferentiaza de toate celelalte forme ale comunicarii: caracterul instantaneu (sau quasiinstantaneu), deoarece informeaza despre un eveniment aproape in acelasi timp cu desfasurarea lui sau cu un decalaj foarte mic; permanenta, pentru ca nu cunoaste nici o intrerupere si jaloneaza istoria in continuitatea ei; caracterul universal, pentru ca este prezenta peste tot si in orice moment. Daca obiectivul presei il constituie schimbul de informatii intre constiinte (comunicarea) -; se poate spune ca si constiinta colectiva se fundamenteaza, edificandu-se din ce in ce mai mult prin presa. Un alt cercetator, Rogers Clausse (Brevs considerations sur la terminologie et la mthodologie de la communication), defineste presa drept un tip de comunicare sociala si considera ca aceasta indeplineste urmatoarele conditii: periodicitatea pregnanta (aparitie cotidiana). consum imediat, fara intarziere. Mesajul jurnalistic este extrem de perisabil in timp. De aceea el trebuie consumat imediat, altfel isi pierde orice savoare. eterogenitatea continuturilor efemere si varietatea incoerenta a functiilor. Ziarul este un conglomerat de stiri; satisface gusturile cele mai diverse. grija pentru actualitate, dominanta si coplesitoare. Totul porneste de la actualitatea imediata si se reduce la ea. Cotidianul, prin faptele, opiniile, evenimentele, intamplarile si incidentele sale, invadeaza totul, cuprinde totul, se impune pretutindeni.

 productie -; difuzare cu mare densitate pentru o mare si enorma conglomeratie de persoane: colectivitate in omogenitate, masa in eterogenitate. Definitii ale comunicarii de masa Cercetatorul american H.D. Lasswell, in lucrarea sa Structura si functia comunicarii in societate, a determinat directiile majore ale cercetarii comunicarii de masa, pornind de la ideea ca in orice actiune de comunicare trebuie sa avem in vedere cele cinci intrebari fundamentale: cine spune? ce spune? prin ce canal? cui? cu ce efect? In viziunea lui Lasswell, modelul comunicarii de masa se poate rezuma la formula someone says something on somebody (cineva spune ceva cuiva). J. Lazar apreciaza astfel: Comunicarea de masa este un proces social organizat. Cei care lucreaza pentru media, fie ca este vorba de ziar sau de un canal TV, fac parte dintr-o mare intreprindere care este reglementata si organizata ca orice alta intreprindere din societate. Imaginea ziaristului independent, izolat in fata masinii sale de scris, este la ora actuala depasita. Fiecare jurnalist, fie ca lucreaza pentru un cotidian, pentru radio sau TV, apartine unui ansamblu de salariati din intreprinderea respectiva si executa o munca bine definita in sensul unei echipe (Sociologie de la communication de masse). Georges Friedman este de parere ca sub neologismul mass-media se ascunde o noua realitate, in acelasi timp tehnica, sociala si etica -; un nou tip de om este in cauza, care vrea sa se exprime si care intr-adevar se va naste. In alti termeni, se poate spune ca semnul timpului este tocmai timpul semnelor. In tot cazul, multiplicarea si accelerarea neincetata a semnelor fac urgenta o noua lectura. O lectura critica presupune cunoasterea progresiva a tehnicii noilor mijloace de comunicare, posibilitatii lor de semnificare, in raport cu mediul socio-cultural in care ele se desfasoara (Dictionnaire des medias). Spre deosebire de Lasswell, Marshall McLuhan reduce paradigma comunicarii de masa la doi termeni: ce se spune? (mesaj + mijloc de comunicare) si cine? (producator + receptor). In acest sens el afirma: Societatile se deosebesc intre ele mai mult prin natura mijloacelor prin care comunica oamenii decat prin continutul comunicarii (Medias et societ). Alegeti patru caracteristici ale comunicarii de masa si realizati un comentariu al acestora in maximum o pagina si jumatate.

7 Adevrul este un cotidian central nfiinat n 1888 de Alexandru Beldiman care a aprut la Bucureti la 15 august - pn n 1914 i ntre 1919 - 1937. A reaprut ntre 1946 - 1951, fiind suspendat de regimul comunist.n primele zile de dup Revoluia din 1989 ziarul Scnteia, oficios al Partidului Comunist Romn, i-a schimbat denumirea mai nti n Scnteia Poporului, iar apoi n Adevrul, comitetul redacional rmnnd iniial acelai. Politica editorial din anii imediat urmtori revoluiei, a continuat principial linia Scnteii, ziarul adoptnd puncte de vedere critice n raport cu opoziia anticomunist din Romnia. Are i un supliment cultural, Adevrul Literar i Artistic. n anul 2006, Adevrul a fost cumprat de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a nfiinat cu acea ocazie trustul Adevrul Holding, n care i-a reunit operaiunile media[1]. Din 6 decembrie 2010 cotidianul Adevrul a fost lansat i n Republica Moldova. Ziarul apare de luni pn vineri, ntr-un tiraj de 7.000 de exemplare distribuite n toate localitile din Republica Moldova. Adevrul, ediia de Moldova, trateaz subiecte locale, sociale, politice, economice i de actualitate, distribuite n paginile ziarului dup o structur similar cu cea a publicaiei din Romnia. Adevrul este primul ziar din Republica Moldova scris att de jurnaliti moldobasarabeni, ct i de jurnaliti din Romnia[2]. Azi este un ziar din Romnia. A fost lansat la data de 11 aprilie 1990 sub conducerea colegiului director format din Vasile Ailinei, Iosif Boda, Augustin Buzura, Petru Dtculescu, Claudia Iordache, Ctlin Iorgulescu i Sorin Vornicu Directorul onorific al publicaiei era Alexandru Brldeanu, iar redactor-ef Octavian tirean. n prezent (decembrie 2009), ziarul se afl n proprietatea lui Octavian tireanu Azi a fost i numele unei revist literare aprut lunar n Romnia n perioada martie 1932 - august 1938. Revista avea orientarea socialist i antifascist. A reaprut n perioada 19 februarie 1939 - 8 septembrie 1940, ca sptmnal politico-literar. Jurnal de Chiinu este un ziar pentru ntreaga familie, parial color, din Republica Moldova ce apare de dou ori pe sptmn, i are unul din cele mai mare tiraje dintre ziarele autohtone. Apare la Chiinu din anul 1999 ca un ziar sptmnal, acum fiind distribuit i n regiuni. n 2009 deschide i un portal de tiri www.jurnal.md Jurnal de Chiinu face parte din Holding-ul Jurnal Trust Media, care mai deine i postul de televiziune generalist Jurnal TV, postul de radio Jurnal FM, tabloidul Apropo Magazin, magazinul economic ECOnomist i agenia de publicitate Reforma Advertising. Timpul a fost un important ziar aprut la Bucureti ntre 15 martie 1876 i 17 martie 1884, apoi ntre 13 noiembrie 1889 i 14 decembrie 1900, precum i ntre 1919 i 1922, ca organ oficial al Partidului Conservator. La ziarul Timpul au activat Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale i Ioan Slavici Ziarul de Gard este o publicaie regional din Republica Moldova. Ziarul de Gard este un ziar n limba romn aprut n anul 2004 i este tiprit n format electronic dar i ca publicaie scris Basa Press a fost fondata de un grup de cinci jurnaliti (inclusiv Vasile Botnaru) n Chiinu, la 5 noiembrie 1992.Newsagency a fost prima agenie de tiri independent din Republica Moldova [1]. Infotag a fost cea de a doua, care funcioneaz n mod oficial din 01 decembrie 1993. BASA press a acoperit toata gama de evenimente politice, sociale, economice, de afaceri i de alt natur. [2] La 31 decembrie 2009, BASA-press, Republica Moldova, cea mai veche agenie de tiri

independent nchis. [3] Agenia ex-directorul Sergiu Ipati a declarat ageniei au fost nchise din cauza crizei. n 2009, piaa informaional din Moldova a pierdut o alt agenie de tiri -. Flux, care a fost controlat de ctre Partidul Popular Cretin-Democrat (Republica Moldova) INFO-PRIM NEO este o agenie de pres din Republica Moldova. A fost lansat n iulie 2005 fiind constituit n baza experienei acumulate pe parcursul a 7 ani de activitate a Ageniei publice municipale Info-Prim. Agenia ofer informaii din toate domeniile reflectnd toate evenimentele din ar. Agenia de pres are un puternic caracter analitic al informaiilor. DECA-press este o agenie de tiri din Republica Moldova, lansat la Bli. Agenia a fost nregistrat la Ministerul Justiiei al Republicii Moldova la 4 noiembrie 1996, ncepnd s activeze din 8 februarie 1997. Agenia a fost fondat de un grup de ziariti din municipiul Bli, cu ajutorul financiar de la Fundaia Soros-Moldova Serviciul de Informaii al Statelor Unite [1]. Directorulfondator al ageniei este Vitalie Cazacu [2]. Iniial, furniza informaii din municipiu i din cteva raioane din nordul republicii. Deja, peste un an agenia reflecta avenimente din aproape jumtate din unitile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. La sfritul anilor 90, agenia avea peste 40 de abonai, printre care Teleradio Moldova, Ambasada SUA la Chiinu, compania BOZZ Allen and Hamilton, PNUD, Centru Independent de Jurnalism, publicaiile Flux, i ara. Agenia DECA-press, prin persoana directorului ei, este membru-fondator al Asociaiei Presei Independente din Republica Moldova [3][2]. n prezent, agenia acopera tot teritoriul rii. O parte din tirile, comentariile i sinteze ageniei pot fi accesate n regim liber pe internet. Fondat prin Hotrrea Sovietului Suprem al RSSM nr. 122-XII din 20 iunie 1990 n urma lichidrii Ageniei Moldoveneti de Informaii ATEM, MOLDPRES i-a dobndit cu insisten statutul de voce oficial a statului care transmite instituiilor publice i private, presei scrise i audiovizuale, reprezentanelor diplomatice, instituiilor de pres internaionale informaii scrise, foto i video despre actualitatea politic, economic, social, cultural, tiinific, sportiv local i de pe mapamond.

Presa scrisa

Peisajul presei scrise se individualizeaza prin cresterea rapida si haotica a titlurilor si a tirajelor, ntr-o perioada relativ scurta (1990-1992), urmata de o scadere semnificativa si o stabilizare la cote mult mai reduse dect cele de "pornire". Astfel, daca n 1989 existau 36 de cotidiane si 459 de publicatii cu alta periodicitate, n 1990 au fost nregistrate 65 de cotidiane si 1379 de periodice, n 1993 existau 100 de cotidiane si 987 publicatii periodice, iar n 1995 s-a ajuns la 73 de cotidiane si 1059 periodice Aceasta istorie furtunoasa este rezultatul conjugarii unor serii de factori de origine diversa;astfel, explozia de la nceputuri a fost declansata de: setea de lectura a publicului larg; supra-oferta de teme de interes general; costurile reduse de productie; vacuumul legislativ si administrativ;

convingerea generala ca jurnalismul poate fi practicat de orice persoana. Dupa 1992, caderea tirajelor si noua dinamica a publicatiilor s-au produs pe fondul unor evolutii sociale, economice si culturale, care, fara a anula interesul publicului pentru consumul de mass-media, au creat noi atractii si noi prioritati. n acest context trebuie relevat rolul jucat de: -scaderea puterii de cumparare a publicului larg; -reducerea interesului pentru viata politica, pentru viata publica n general; -explozia posturilor particulare din sfera audiovizualului; -aparitia unui cadru legislativ si administrativ mai coerent si sever; -scaderea credibilitatii jurnalistilor si a mass-media. Partea a doua a acestui interval marcheaza victoria presei de divertisment n raport cu cea de informare sau de opinie. Aparitia "Evenimentului zilei" a fost perceputa ca un atentat la modelul etilist de presa dominat de misiunea educativa.

8 Institutiile din sistemul mass-media pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a. in functie de scopul activitatii- institutii orientate catre obtinerea profitului (comerciale)
o o

institutii non- profit (cele de serviciu public) ir993f1513zrrc # institutiile comerciale nu depind, in general, de o sursa externa de finantare, fapt care le asigura o mai mare independenta in ceea ce priveste pozitia politica si alegerea continuturilor ce vor fi difuzate. La randul lor ele pot fi independente sau pot fi integrate in grupuri economice mai mari. # institutiile non- profit sunt subventionate din diverse surse- partide, structuri guvernamentale, organisme filantropice, organizatii ale societatii civile, organizatii economice sau administrative.

9 Presa audiovizuala

O parte din criteriile folosite pentru a clasifica diversele tipuri de publicatii se aplica si n cazul audiovizualului. Astfel, dupa aria de difuzare, posturile pot fi: locale, regionale si nationale. Difuzarea programelor prin satelit, corelata cu utilizarea antenelor parabolice si mai ales cu raspndirea cablului, a permis institutiilor din audiovizual sa acopere teritorii tot mai vaste. n televiziune, n special, posturile locale si nationale sun concurate de un adevarat "fluviu" de imagini oferite de institutii aflate n locuri ndepartate ale planetei. n radio, nsa, datorita miniaturizarii care caracterizeaza echipamentele moderne, se impun tot mai mult posturile locale. Din punct de vedere al continuturilor, posturile pot fi generaliste sau specializate. si unele si altele pot avea difuzare nationala ori internationala. Posturi de televiziune generaliste din tarile dezvoltate, precum BBC, RAI sau TVE, sun receptate n numeroase tari ale lumii, ca si unele posturi foarte specializate-HBO si TNT (filme), Euronews si CNN (stiri), Discovery si Animal Planet (stiinta), MTV si MCM (muzica) etc. Cel mai important criteriu de clasificare n audiovizual este cel bazat pe corelarea a doua axe: modul de finantare si rolul asumat. Din aceasta perspectiva, distingem posturi de serviciu public - finantate ndeosebi din bugetul statului - si posturi comerciale finantate din venituri publicitare. Primele si declara o vocatie n primul rnd culturaleducativa, celelalte si propun sa raspunda nevoii de relaxare si ofera mai ales programe de divertisment.

11 Abordarea din perspectiva economica a mass-media pare tardiva in fata mizelor pe care le reprezinta presa si audiovizualul in zorii secolului XX. A trebuit sa asteptam sfarsitul anilor 60 pentru a ne pune intrebari in legatura cu importanta si strategiile economice ale mass-media, ale caror functii sociopolitice sunt astfel configurate incat unii nu indraznesc inca sa le asimileze unor industrii obisnuite. Este clar astazi ca presa, radioul, televiziunea d4z3zt (si cinematograful, de care este legata) n-ar putea sa se sustrag\ unei analize economice, avand in vedere atat importanta mijloacelor utilizate pentru productie si difuzare, cat si spe cificul cererii si ofertei sau strategiile de dezvoltare adoptate de intreprinderile mediatice. Importanta mijloacelor utilizate Campul de analiza a activitatilor mediatice Intreprinderile mediatice In sensul restrans al termenului, analiza activitatilor de presa, radio si televiziune se poate cantona in studiul acelor intreprinderi specializate, insarcinate in acelasi timp cu conceperea, fabricarea si difuzarea, intermitente sau continue, ale textului scris, ale sunetului si/sau ale imaginii. Aceasta viziune se dovedeste totusi limitata. Daca, in sensul strict al termenului, intreprinderile mediatice sunt intreprinderi speciali zate, bunurile materiale (publicatii) sau nemateriale (emisiuni) pe care le propun sunt adesea vectorii unui continut pe care aceste intreprinderi nu l-au creat neaparat ele insele: uneori, ele nu fac decat sa asambleze produsele create de altii. Astfel, in audiovizual, ceea ce utilizatorii percep ca un lant nu este adesea decat rezultatul unei asamblari concepute de programatorii insarcinati sa imagineze o grila de programe o succesiune de segmente orare consacrate unor continuturi diverse, a caror provenienta poate fi variabila. Aceasta practica se intalneste si in presa scrisa, unde o macheta reuneste texte si ilustratii care nu sunt neaparat realizate de intreprinderea ce editeaza publicatia. Mass-media pot deci sa utilizeze o productie originala creata de alte sectoare de activitate, adeseori inrudite. De aceea, se cuvine sa fie luata in considerare activitatea din amonte de aceste intreprinderi de presa. La fel, in aval de procesul de productie, adica in stadiul difuzarii, intreprinderile mediatice pot recurge la interventii externe. Aceasta extindere a campului de analiza, chiar daca antreneaza o delimitare mai vaga a sectorului vizat, permite o mai buna intelegere a importantei mass -media si a logicii procesului lor de concentrare si diversificare. In amonte de intreprinderile mediatice Apar doua aspecte: unul legat de conceperea continutului, celalalt de productia fizica a suportului. Continutul In primul rand, continutul mass-media poate urmari numeroase domenii de informare: politic, economic, social, cultural, sportiv, care corespund obiectiv elor generale ale media (sa informeze, sa educe, sa distreze). In al doilea rand, din ratiuni economice (incapacitatea de a oferi produse la preturi accesibile maselor), mass-media au recurs la o piata secundara , cea a micii si marii publicitati, care ofera, in afara unei finantari complementare (uneori exclusiva), un continut adesea important. Se cuvine deci sa largim campul de analiza cel putin cu urmatoarele activitati: Agentii de presa, banci de date, agentii si regii publicitare, agentii de achizitie de spatiu publicitar Fie ca este vorba despre presa scrisa sau despre audiovizual, mass-media apeleaza la intreprinderi specializate in furnizarea de informatii brute. Agentiile sunt fie generaliste, fie specializate dupa continut sau suport (text, imagine, sunet). Ele furnizeaza ingrediente, adesea produse finite, care, gratie procedeelor tehnice de transmisie (satelit, redactare infor matizata), pot fi integrate direct in jurnal sau in emisiunile radio si de televiziune. Bancile de date, adesea foarte specializate, indeplinesc o functie similara. Cat despre intermediarii din publicitate, regiile si centralele de achizitie sunt insarcinate sa vanda spatiu publicitar si sa colecteze mesajele publicitare in forme variate (text ilustrat sau nu, spot, jingle muzical, chiar emisiune prefabricata) concepute de agentiile de publicitate si al caror suport de difuzare este reprezentat de mass-media. Activitati artistice, culturale, sportive

12 Conceptul de industrie cultural" a fost introdus de ctre Theodor W. Adorno i de Max Horkheimer n 1947 pentru a defini cultura de mas contemporan", diferit radical de cultura popular sau de cea a elitelor. La baza acestor studii a stat o cercetare privind muzica de jazz difuzat de posturile americane de radio. Concluzia la care au ajuns este c aceasta a fost redus la starea de ornament" - chiar dac agreabil i sedativ - al vieii cotidiene, ceea ce i-a determinat s o caracterizeze ca fiind o form de fericire frauduloas a artei afirmative"1, integrat sistemului social-politic capitalist. Niciun Palestrina nu ar fi putut fi mai perfecionist n a elimina fiecare neprevzut i nerezolvat disonan dect un jazz arranger care suprim orice exprimare care nu se conformeaz jargonului. Cnd l transform pe Mozart n jazz, l schimb nu numai acolo unde este prea serios sau greu de interpretat, ci i unde armonizeaz melodia ntr-un fel diferit, poate ntr-un fel mult mai simplu dect se obinuiete astzi."2 Astfel, jazz-ul i pierdea funcia de expresie a libertii, devenind mai curnd o form de reducere a distanei dintre individul alienat i cultura elitist, deci un produs cultural de integrare n societatea dat. Adorno a insistat asup ra caracterului mercantil al acestor producii, condiderndu-le simple mrfuri, ca i asupra funciei lor distractive3. n Teoria estetic, autorul afirm c Noul este semnul estetic al reproduciei lrgite, inclusiv cu promisiunea ei de abunden nelimitat" i, relund o mai veche convingere vehiculat n lucrarea Dissonanzen. Musik in der verwalteten Welt, adaug c dac, sub dominaia capitalismului monopolist, locul valorii de ntrebuinare l ia pe scar larg valoarea de schimb, tot aa abstracia, indeterminarea iritant a ceea ce i pentru ce trebuie s fie opera de art modern, devine pentru ea nsi codul a ceea ce dnsa este"4.n opinia celor doi cercettori, cultura dominant (a elitelor) a reuit s-i impun normele, valorile i ideile n practicile culturale ale unei societi, att n planul vieii cotidiene, ct i n cel al creaiei artistice, emannd dinspre clasa dominant, n timp ce cultura popular, diferit radical de cultura elitelor, are o tendin eliberatoare, caracteristic preluat i de cultura maselor, care este inspirat de deintorii puterii economice i politice i este difuzat prin media. Logica noii culturi se bazeaz, ns, tot pe obinerea profitului, ceea ce o pune ntr-o relaie de dependen fa de cultura elitelor. Acetia analizeaz producia industrial a bunurilor culturale ca o micare global de producere a culturii ca marf. Produsele culturale, filmele, programele de radio i tv, revistele vdesc aceeai raionalitate tehnic, aceeai schem de organizare i de management planificat ca i fabricarea mainilor n serie sau proiectele de urbanism. S -a prevzut ceva pentru fiecare, nct s nu poat scpa nimeni. Fiecare sector al produciei este uniformizat i toate sunt uniformizate n raport cu celelalte. Industria cultural ofer pretutindeni bunuri standardizate, pentru a satisface numeroasele cereri identificate ca tot attea distincii la care trebuie s rspund standardele produciei. Printr-un mod industrial de producie se obine o cultur de mas alctuit dintr-o serie de obiecte, care poart foarte vizibil amprenta industriei culturale: serializare standardizare - diviziune a muncii"5.

13 Caracteristicile industriilor culturale 1. Produse culturale -se individualizeaz prin caracterul aleatoriu al valorii de utilizare; obiectul de art nu scapde condiionrile gustului i modei, factori care implic variaii i chiar fluctuaii neateptateale reaciilor publicului; de aceea productorii lanseaz pe pia, nu bunuri izolate, cicataloage de titluri, pentru a-i reduce riscurile i a-i limita pierderile; ei sper c, din maimulte titluri produse i scoase pe pia, unul se va impune i va acoperi cheltuielile celorlalte. -posibiliti limitate de a produce i serializa un asemenea bun de consum; fiecarecolectivitate posed un anume cod cultural i nu accept bunuri produse dup reetele desucces din alte societi. 2. Produse informaionale -au capacitatea de a fi uor copiate, multiplicate sau revndute; aceeai informaie poat e fireprodus pe multiple suporturi, poate fi plasat pe piee diferite, unor consumatori diferii; -preul cu care sunt cumprate bunurile informaionale poate s nu aib nici o legtur cuvaloarea de folosire; -bunul informaional nu rspunde principiului adiionrii: nu avem nici un interes s avemdou exemplare ale aceluiai ziar, aceleai cri, CD, caset video etc.; -bunul informaional este substituibil: putem nlocui un ziar cu altul, o emisiune cu alta; dupconsum, el rmne disponibil pentru un alt act de consum: acelai ziar poate fi citit de maimulte persoane; -fixarea preului la produsele informaionale este realizat dup reguli care difer clar de celegeneral admise pentru produsele tip din consumul de mas.Scoaterea pe pia a produselor culturale se realizeaz prin trei modele de procese de producie ide munc: A)Editarea de mrfuri culturale .Marfa cultural se poate distribui la bucat i ine de o logic editorial , n care se realizeazreproducerea unei opere unice ntr-un numr oarecare de duplicate: cri, discuri, peliculecinematografice, CD-uri, video-casete nregistrate etc. -deoarece coninutul este fixat pe suport durabil, ele nu se epuizeaz n actul consumului i pot fi stocate n arhive (sau colecii individuale); -ele beneficiaz de o durat de via mare; -pot fi reproduse de mai multe ori i pot fi plasate n momente diferite pe pieele unde suntcerute; -publicaiile editoriale mobilizeaz publicuri mai puin numeroase, atrag mai puin publicitate, se valorizeaz mai ales prin vnzare la bucat; -datorit caracterului aleatoriu al vnzrilor, productorii sunt obligai s etaleze riscurile, scompenseze insuccesele prin cteva reuite;

-cea mai mare parte a celor ce intervin n faza de concepere a produsului (autori, interprei,tehnicieni specializai) nu au regim de salariai, ci sunt remunerai prin sistemul drepturilor de autor i de reproducere sau prin formule forfetare.B)Producia de radio i televiziune sub form de flux.Fluxul cultural distribuie produsele n valuri, succesive i continue. Aceast a doua categorie de produse ine de o logic a fluxului, care se caracterizeaz prin continuitatea i amploareadifuzrii: ceea ce nseamn c n fiecare zi noi produse iau locul celor de ieri, perimate.Finanarea culturii de flux poate fi asigurat prin publicitate (pres i radio-televiziune), de ctrestat (radio-televiziune) sau eventual de mecenatul privat (presa). Dou aspecte trebuie luate aicin considerare: -distribuia este organizat pe principiul regularitii (presa scris) sau al permanenei(audiovizualul); pentru a organiza aceast regularitate, mediile de flux au pus la punctinstrumente specifice (macheta standard, grila de programe) care au funcia de a regularizamunca productorului i de a facilita consumul; pentru c sunt distribuite n fluxuri continue,cu regularitate, aceste produse au un public fidel; audiena stabil poate fi uor vndut celor care vor s plaseze diferite mesaje publicitare;

15 Radio a fost la origine o metod de transmitere a sunetelor prin unde radio, care prin natura lor sunt unde electromagnetice. Tot "radio" se mai numete i aparatul receptor corespunztor. Azi se transmit prin radio (unde radio) o larg gam de semnale diferite, inclusiv imagini mictoare (televiziune) i fluxuri enorme de date. Undele radio cltoresc prin aer i pot trece prin cele mai multe corpuri nemetalice inclusiv corpul omenesc. De foarte mult vreme omul a fost nevoit s transmit informaii la distane mari. n antichitate semnalele cu ajutorul focurilor constituiau singura cale de comunicare la mari distane; aa s-a aflat de exemplu de cderea Troiei sau a Ierusalimului. Existena undelor radio a fost fcut cunoscut publicului larg n special de ctre Guilermo Marconi, un inventator italian. Fizicianul srb din America Nikola Tesla a contribuit n mod esenial, pe lng ali civa inventatori, la crearea primului aparat de radio (precum i la alte multe invenii din domeniul electrotehnicii). El a construit un sistem care putea transmite i primi semnale radio de la o distan de aproape 3 km. n 1895 a trimis un semnal radio pentru prima dat; n 1907 el a recepionat prima dat un semnal radio din Canada, i anume semnul "x" din Codul Morse. Odat cu aceasta a nceput s se dezvolte telegrafia fr fir i folosirea codului Morse, care au fost foarte importante mai ales pentru comunicarea ntre nave n cazul unor dezastre pe mare. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Reginald Fessenden n 1900. Nikola Tesla a inceput in 1900 construcia primei staii de emisie de radio, dar din lips de fonduri a abandonat ideea. Totui el este considerat inventatorul ideii de staii radio cu emisiuni. Istoria radioului Dou revoluii care au influenat enorm civilizaia omeneasc au fost :

Revoluia industrial

Revoluia industrial a constituit un salt n modul de a imagina i implementa o invenie, precum de exemplu au fost mainile (automobilele) pentru deplasare rapid.

Revoluia informaional

Revoluia informaional, dei mai puin cunoscut i recunoscut, a fost foarte important. Consecina cea mai important a revoluiei electronice, a constituit-o apariia radioului. n primii ani de dezvoltare, comunicaiile radio au fost numite telegrafie sau telefonie fara fir, expresii care nu au rezistat n timp, si care au fost nlocuite cu termenul generic radio. Cea mai larg folosire a radioului o constituie radiodifuziunea, cu al su caz particular, i de mare amploare televiziunea. Totui, domeniile principale ale radiocomunicaiilor , inclusiv cele spaiale, l reprezint n continuare radiotelegrafia i radiotelefonia. Un subdomeniu de larg prezen n radiodifuziune este constituit de tehnica redrii ci nalt fidelitate a sunetului. nceputurile radioului s-au cristalizat in urma fenomenelor fizice, n special electrice, cercetate de pionierii acestei ramuri fascinante, cum ar fi Ampre, Gilbert, Volta, Faraday, Maxwell, Kelvin, sau Cavendish. Este unanim admis c primul care a fost n masur s realizeze o emisie i o recepie de unde radio a fost fizicianul german Heinrich Hertz n 1887, care s-a bazat pe propriile studii de fizic teoretic, la care s-au adugat cele ale predecesorilor si n special Maxwell. Un alt pionier care a contribuit la dezvoltarea radioului, a fost fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov, cu al su nregistrator de furtun , 1895, care a realizat primele recepii sistematice, fiind si cel cruia i se atribuie inventarea antenei. Guglielmo Marconi, sistematiznd datele de pn la el, a

oferit lumii, n 1896 primul sistem practic de emisie si receptie bazat pe undele electromagnetice, bazat pe aparatul lui Tesla. Ulterior, n 1943, a fost recunoscut prioritatea savantului Nicolae Tesla asupra acestei invenii (1893)(Tesla: Marconi e un biat bun. Las-l s continue. Folosete 17 din patentele mele). i totusi SUA atribuie n 1865-1866 dr. Mahlon Loomis, un dentist din Philadelphia, realizarea primei transmisiuni fr fir, n statul Virginia de Vest prin eliberarea unui document oficial nr. 129971/30 iulie , i pune problema exploatrii comerciale a fenomenului. Acestea au fost chiar naintea experienelor lui Hertz, i chiar a celebrului articol al lui Maxwell din revista Philosophical Transactions n anul 1865, care se intitula A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field. n 1843 ia fiin primul serviciu telegrafic prin fir, ntre Washington i Baltimore, dupa ideea pictorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai ramas de fcut dect suprimarea cablului electric, ceea ce s-a i ntmplat civa ani mai trziu. n anul 1870 J.C. Maxwell demonstreaz matematic existena undelor electromagnetice i posibilitatea acestora de a se propaga cu viteza luminii (300.000 km/s), ntarind astfel ipoteza (nou la vremea ei), c i lumina este tot o oscilaie electromagnetic. n sfrit, Giuliemo Marconi reuete pentru prima dat s transmit o telegram de 26 de cuvinte ntre GlacebayCanada i PoldhorAnglia (3122 km), punnd astfel bazele unei realitai, radiocomunicaiile. n realizarea unei transmisii radio intervin dou tipuri de echipamente. Primul este echipamentul de emisie, care are rolul de a emite in eter informaia util. Acesta, preia informatia de voce sau alta surs, printr-un microfon, o aplica unui amplificator pentru ai amplifica semnalul, iar apoi semnalul este direcionat catre un modulator. Aici are loc un amestec al semnalului util, cu un semnal de radiofrecven, provenit de la un oscilator local. Din acest etaj, semnalul este injectat n etajul de radiofrecven i apoi direct n anten. Dup ce semnalul a fost astfel transformat in radiaie electromagnetic, intrevine al doilea tip de echipament, cel mai cunoscut, i anume echipamentul de recepie sau mai pe scurt radioul. Aici, semnalul captat de antena receptorului, este demodulat, i apoi transmis unui amplificator de joas frecven. Difuzorul este ultimul element care mai intervine ntre radioreceptor si urechea uman. Dup tipul de modulaie al undei electromagnetice, ntlnim doua tipuri de modulaie. Acest frecven modulatoare este asigurat de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. ntlnim Modulaia n amplitudine , prescurtat AM, i Modulaia n frecven , FM.

16 Televiziunea poate fi definit ca un ansamblu de principii, metode i tehnici utilizate pentru transmiterea electric pe un canal de comunicaie a imaginilor n micare. Ca i radioul, televiziunea este este o invenie a perioadei interbelice, dei primele principii au nceput s se studieze din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de aizeci de ani de cnd, pe un ecran sferic, aprea prima imagine a unei prezentatoare. Televiziunii i vor trebui mai puin de zece ani pentru a evolua de la faza ncercrilor de laborator la un nceput de realitate industrial. Imediat dup terminarea rzboiului lucrurile se precipit : echiparea cu astfel de aparate se face ntr-un ritm alert, astfel c n 1951, n Statele Unite existau 10 televizoare la 100 de locuitori, iar n Marea Britanie, 3 televizoare la acelai numr de locuitori. n 1951, televiziunea apare i n ri considerate drept srace, cum ar fi Cuba, Mexic sau Brazilia. Televizorul este un obiect considerat de unii central n casele a peste dou miliarde de oameni. Din punct de vedere tehnic, televizorul asigur dou funcii: Prima este aceea de a recepiona informaii electrice codificate. Aceste semnale sunt selectate, amplificate, i tratate corespunztor, uneori cu ajutorul telecomenzii.Cealalt funcie const n a transforma aceste semnale, dup ce au fost selectate i modulate, n imagini care s capteze ochiul i urechea telespectatorului. Exist patru sisteme de codificare a informaiei, i anume:

Alb-negru PAL NTSC SECAM

Din punct de vedere economic, televiziunea este o filier organizat n jurul a dou piee. Piaa primar Aceasta este locul de schimb ntre difuzorii i consumatorii de televiziune, adic telespectatorii. Contra unui abonament, telespectatorul are acces la imagini ordonate ntr-o gril de programe. Piaa secundar - Reunete aceiai difuzori i programatori, cu productorii de programe, originale sau de ocazie, care compun grila. Locul televiziunii este bine definit n peisajul mijloacelor de informare n mas i a avut efecte majore asupra altor modalitii de transmitere a informaiei ct i, implicit, asupra telespectatorilor.

17 Punctul de pornire n dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea ntre cele dou mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic. n 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lanseaz n spaiul cosmic primul satelit artificial al Pmntului denumit Sputnik. Acest fapt a declanat o ngrijorare deosebit n Statele Unite ale Americii, astfel preedintele Eisenhower nfiineaz o agenie special subordonat Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Aceast agenie a Ministerului de Aprare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condus de oameni de tiin, are o birocraie redus, i are ca misiune: Meninerea superioritii tehnologice a armatei Statelor Unite i prevenirea surprizei tehnologice n domeniul securitii naionale prin sponsorizarea celor mai noi i revoluionare descoperiri tiinifice i prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legturi ntre cercetarea tiinific i implementarea tehnologic militar a acesteia.n 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al crui nume va fi asociat cu inteligena artificial, gsete soluia de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru n care mai multe aplicaii (programe de calculator) solicit acces concurenial la o resurs (fizic sau logic), pri n care fiecrei aplicaii i se aloc un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Aprnd apoi primele calculatoare n marile universiti se pune problema interconectrii acestora. Cercettorul Lawrence Roberts susine o soluie de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) n modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informaia, aceasta este mrunit n poriuni mici, denumite pachete. Ca i la pota clasic, fiecare pachet conine informaii referitore la destinatar, astfel nct el s poat fi corect dirijat pe reea. La destinaie ntreaga informaie este reasamblat. Dei aceast metod ntmpin rezisten din partea specialitilor, n 1969 ncepe s funcioneze reeaua "ARPANET" ntre 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah i Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate ntr-un protocol care reglementa transmisia de date. n forma sa final, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf i Robert Kahn n 1970 i care este i acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau i Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. s se "neleag" unele cu altele. n acest fel, Internetul urma s devin cu adevrat independent de platforma harware utilizat. Prima conexiune ARPANET a fost realizat n 29 octombrie 1969, ora 22:30 ntre University of California din Los Angeles i Institutul de Cercetare Stanford i a decurs astfel: cei de la un capat al reelei au tastat un L i apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcionrii transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii.

18 Funcii, roluri i efecte Presa rspunde unor nevoi i aspiraii, clare sau difuze, ale indivizilor i colectivitilor fiind modelat astfel de solicitrile sau de ateptrile acestora simultan, ea exercit o seam de influene asupra vieii sociale, modificnd aciunile indivizilor i grupurilor. Pornind de la aceste constatri, jurnalitii, oamenii politici, legiuitorii, filosofii, psihologii i sociologii au cutat s vad ce loc ocup mass media n viaa social, ce legturi se es ntre ele i diferitele instituii, grupuri sau persoane, ce putere au aceste interaciuni i ce importan are presa n procesele de transformare a structurilor economice, sociale, politice ori culturale. Relaia dintre mass media i societate se poate pune n termeni de consecine globale (funciile presei), de influene precise (efectele presei) sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme (rolurile presei). n limbajul uzual i chiar n unele lucrri de specialitate, termenul funcie cumuleaz frecvent cele trei posibiliti enumerate mai sus. Aa cum observa Denis McQuail (1987, p. 69), aceast noiune poate fi folosit cu sensul de scop, de consecin ori de cerin s au ateptare, i poate cpta i alte nelesuri; n sfera comunicrii de mas, spre exemplu, sintagma funcia de informare a presei se poate referi la trei lucruri foarte diferite: acela c presa ncearc s informeze oamenii (scop), acela c oamenii afl ceva din pres (consecin) sau acela c presa poate s informeze oamenii (rezultat sau ateptare). Astfel, expresia funcia de informare a presei poate fi tradus prin trei sintagme diferite: a) drept urmare a activitii presei, publicul este informat funcie; b) presa are misiunea de a informa publicul rol; c) prin informaiile pe care le distribuie, presa influeneaz gndirea i comportamentul publicului efect. n primul caz, faptul c presa ne informeaz apare ca o consecin a existenei sistemului mass media. Aceast consecin deriv din funcionarea global a mass media (nu numai a unui segment al lor) i nu este legat n mod direct de o intenie (declarativ asumat i precis direcionat): putem gsi informaii chiar i n acele mesaje care nu au ca scop principal informarea, cum ar fi filmele de divertisment, concursurile TV, programele de varieti, integramele, clipurile muzicale etc. Este evident c presa nu ar exercita o asemenea funcie dac nu ar exista, ca o premis a acesteia, o dorin i o cutare de informaii, ca expresie a unor necesiti elementare ale omului. Astfel, rspunznd nevoii indivizilor de a controla mediul lor imediat i deci de a ti ce se petrece n lumea n care triesc i satisfcnd aceste nevoi prin produsele pe care le ofer, mass media genereaz, ca o consecin a activitii lor, faptul c publicul este informat.

19 Funcia de informare Prima dintre familiile de funcii pe care le discutm aici se refer la nevoia indivizilor i grupurilor de a controla mediul nconjurtor: oamenii evalueaz, pe baza informaiilor pe care le primesc prin mass media, importana evenimentelor ce ar putea s i afecteze n mod direct, anticipeaz unele tendine ale vieii econo mice, sociale sau politice i iau, n cunotin de cauz, anumite decizii. Dimensiunea pragmatic a acestei funcii este subliniat, n terminologia american, prin utilizarea expresiei funcie de supraveghere, ce accentueaz statutul de instrument de control al realului p e care l are presa. Din fluxul mesajelor ce ptrund zilnic n casele noastre, doar o parte ofer informaii de imediat utilitate (starea vremii, situaia preurilor, manifestrile culturale, transportul n comun etc.). O alt parte se refer la fapte i procese mai puin legate de mediul nostru imediat: tirile privitoare la o lovitur de stat dintr o ar aflat la mii de kilometri deprtare, la moartea unui mare scriitor al unei zone lingvistice inaccesibile, la descoperirea unei noi planete sau la rezultatele unei regate de iahting nu ne influeneaz viaa zilnic i nu ne ofer puncte de sprijin pentru deciziile cotidiene. n schimb, asemenea informaii (s le numim generale) formeaz un repertoriu cultural specific, care se adaug reprezentrilor simbolice i sistemelor de valori dobndite prin alte canale i din alte experiene; acest ansamblu de cunotine i convingeri contribuie la crearea concepiei despre lume pe care se ntemeiaz toate deciziile cotidiene ale indivizilor.

20 Funcia de interpretare O tire nu este numai o sum de informaii. O tire este o viziune, cultural determinat, asupra unor informaii. Altfel spus, coninutul unei tiri sintetizeaz informaiile respective i semnificaiile atribuite lor; textele jurnalistice ofer att datele concrete, ct i nelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau strilor prezentate. Aadar, o dat cu faptele, ele ofer i o interpretare a acestora. Prima i (poate) cea mai important form de interpretare const n chiar decizia de a face public (sau de a ignora) o anumit informaie. Simplul gest de a selecta, din noianul de date care asalteaz zilnic o redacie, un numr limitat de tiri i materiale implic att o judecat de valoare, ct i un proces, nu ntotdeauna perfect contientizat, de interpretare a realului n funcie de un ansamblu de norme, reprezentri, simboluri, principii etc. Dup acest prim filtru urmeaz o alt treapt de interpretare: stabilirea prioritilor. Astfel, n fiecare zi, un grup restrns de oameni stabilete o ierarhie a evenimentelor, plasndu le n partea superioar a paginilor de ziar sau n partea iniial a programelor de tiri din radio i televiziune. Acest act, devenit un simplu gest de rutin, implic o profund responsabilitate social: dac acceptm adevrul c tot mai multe colectiviti depind, pentru cunoaterea lumii n care triesc, de informaiile oferite de pres i dac tim c ierarhiile pe care jurnalitii le propun influeneaz judecile publicului, atunci este evident c alegerile i clasificrile oferite de mass media configureaz imaginea social a evenimentelor zilei, cu vrfurile i coborurile ei, cu prioriti i zone de dezinteres.

21 Funcia de culturalizare nc de la o vrst fraged, copiii sunt modelai de mediul social n care triesc; astfel, treptat, ei dobndesc i asimileaz normele de comportament, interdiciile, prescripiile i restriciile, valorile, reprezentrile simbolice i categoriile de gndire specifice colectivitii lor. Acest proces de enculturare a fost, timp de milenii, controlat n mod exclusiv de familie, de mediul social imediat (rude, vecini, prieteni) ori de instituiile religioase i, ulterior, colare. O dat cu apariia i creterea ponderii mass media, o mare parte a activitilor de transmitere a valorilor i modelelor culturale, de formare a gndirii i a comportamentului au fost preluate de mesajele presei. n prezent, prin coninuturile distribuite de mass media circul i se fixeaz normele de comportament general acceptate, altfel spus conveniile tacite ale unei societi. Presa rspunde astfel nevoii indivizilor i a comunitii de perpetuare a valorilor comune i de identificare cu acele modele pe care o comunitate le consider a fi repere de aciune. Desigur, respectivele modele nu sunt uniform receptate: un personaj ca Rambo poate fi un exemplu de comportament negativ pentru o anumit categorie i un subiect de imitaie pentru alt categorie. 22 Funcia de divertisment n seara zilei de 7 martie 1955, unul din doi americani a privit o, n transmisiune direct, la televizor, pe actria Mary Martin jucnd n Peter Pan. Niciodat pn atunci, n istoria omenirii, o singur persoan nu fusese privit de atia spectatori n acelai timp. Record efemer, ce avea s fie spulberat de diferite asemenea evenimente mediatice: transmisiunea interplanetar din 1969, cnd 528 de milioane de oameni au asistat n direct la primii pai pe Lun ai unui om, astronautul american Neil Amstrong; episodul Cine l a mpucat pe J.R. din serialul Dallas, urmrit, n 1977, de 83 de milioane de telespectatori; meciurile de la Cupa Mondial de fotbal din 1994, recepionate de peste 1 miliard de spectatori de pe ntreaga planet. n presa scris, o revist precum Readers Digest are, numai n SUA, un tiraj sptmnal de 16 milioane de exemplare, iar o revist de popularizare tiinific precum National Geographic atinge 10 milioane de exemplare; brourile ce anun programele de televiziune au un tiraj de 15 16 milioane de exemplare n SUA i de 2 3 milioane n Frana, Germania, Italia sau Anglia etc. Totodat, sute de mii, poate milioane de oameni ascult emisiuni radio preferate, fie ele talk show uri, topuri muzicale, teatru sau alte genuri populare.

23 Mass media reprezinta totalitatea mijloacelor de informare precum : ziare, reviste , televizor,Internet , etc. Ziarul este o publicatie care contine stiri, informatii si publicitate, de obicei tiparita pe foaie de ziar, o hartie de o calitate inferioara si la un cost mai mic. Ziarul poate fi general sau de un interes special, de cele mai multe ori publicat zilnic sau saptamanal. Primul ziar tiparit a fost publicat in 1605 si s-a dezvoltat chiar si in fata competitiei din partea tehnologiei precum radioul si televiziunea. Dezvoltarea recenta a internetului este o amenintare reala pentru materia ziarului, insa cumpararea ziarelor scade in cele mai multe tari, in timp ce castigurile din publicitate, care maresc considerabil veniturile ziarului, se maresc inlocuindu-se intre forma tiparita si sursa online. Televiziunea poate fi definita ca un ansamblu de principii, metode si tehnici utilizate pentru transmiterea electrica pe un canal de comunicatie a imaginilor in miscare. Ca si radioul, televiziunea este este o inventie a perioadei interbelice, desi primele principii au inceput sa se studieze din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de saizeci de ani de cand, pe un ecran sferic, aparea prima imagine a unei prezentatoare. Radioul este o metoda de transmitere a sunetului prin unde radio care sunt unde electromagnetice. Undele radio calatoresc prin aer. Nicola Tesla, un fizician sarb din America, a inventat undele radio, dar existenta lor a fost promovata de Guilermo Marconi, un inventator italian. Prin toate aceste mijloace ,jurnalistii ne prezinta diverse everimente culturale,sportive, sociale.Ne sunt aduse la cunostiinta unele descoperiri stiintifice si ne sunt prezentate carti.Putem spune ca presa ne apara" de pericolele la care ne-am putea expune prin prezentarea cazurilor in care oameniilor le sunt incalcate drepturile acestia fiind jefuiti, agesati fizic sau chiar ucisi din diverse motive. Pe langa aceste informatii, sunt discutate si probleme politice .De cele mai multe ori , mass media critica deciziil si actiunile celor ce sunt la conducerea tarii, ea reusind uneori sa le schimbe deciziile celor de la putere prin criticile pe care le fac.Politicienii sunt nevoiti sa isi schimbe declaratii pentru a nu supara poporul ce ar putea fi influientat de articolele din ziare si de reportajele Tv.Presa poate fi considerata a patra putere in stat ,ea avand posibilitatea sa-i oblige pe oamenii politici sa actioneze conform dorinelor sale si ale cetatenilor care i-au votat. Democratia este aparata de mass media , aceasta fiind considerata cainele de paza al democratiei".Intr-un stat democratic, presa este libera sa informeze cetatenii cu privire la problemele politice ale statului.Astfel atunci cand sunt incalcate principiile democratice, presa anunta poporul care poate lua masuri .In regimurile comuniste, presa nu putea transmite decat stiri pozitive despre sistemul politic, oamenii neputand fi informati despre situatia reala. De multe ori, jurnalistii exagereaza stirile sau transforma viata privata a oamenilor in stire acest lucru fiind un aspect negativ al presei.Totusi mass media este si va ramane cel mai rapid mijloc de informare....

24 MASS-MEDIA - DELIMITRI CONCEPTUALE Noiunea de mass-media desemneaz ansamblul modalitilor prin care se realizeaztransmiterea informaiei prin mijloace specifice ctre publicul larg.Mass-media se refer la toate modalitile de comunicare care au ca rol imformarea unei populaii ct mai vaste. Conceptul de jurnalismul se concretizeaz prin activitatea de a strnge, a analiza, averifica i a prezenta informaii referitoare la evenimentele curente, incluznd tendine, rezultate i persoane. Practicanii jurnalismul se numesc jurnaliti.Sistematizarea mijloacele de comunicare n mas:a) dup modul de vehiculare a informaiei, n funcie de care exist: mijloace scrise (ziarele, revistele); mijloace audio-vizuale (radioul, televiziunea). b) dup gradul de noutate i de complexitate, n funcie de care eist: mijloace tradiionale (ziarele, radioul); mijloace moderne (televiziunea, internetul, complexele multimedia ).c) dup periodicitatea apariiei (n cazul presei scrise): zilnic (ziare), sptmnal, lunar(reviste).Randall formuleaza astfel obiectivele ale unui bun journalist sportiv: a descoperi i publica (lansa) informatii care s nlocuiasca zvonurile i speculatiile; a informa publicul; a monitoriza aciunea i inactiunea reprezentantilor cluburilor i federaiilor sportive icei ministeriali; a monitoriza activitatea echipelor, sportivilor, stafului sporitv etc. modul n careacestea i trateaza activitatea; a linisti tulburarile si a tulbura linistea, oferind o voce celor care, in mod normal, nu se pot face auziti n public; a oferi constant societatii o oglinda, reflectnd virtuile i insuccesele sportivilor; a se asigura c s-a fcut sau se va face dreptate si ca vor fi intreprinse investigatii acolounde nu exista nici o asemenea intentie; a promova circulatia libera a ideilor, n principal oferind o platforma pentru cei ce auopinii diferite de cele ce prevaleaza in societate. (David Randall Jurnalistul UniversalIasi ed. Polirom 1997)In restringerea i specificarea eventualelor obiective ale unui reporter putem menionarolul acestora de a: descoperi; ptrunde n evenimente; a gsi rspunsuri.

25 Relaiile publice reprezint funcia managerial distinct care ajut la stabilirea i meninerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciproc i la cooperarea dintre o organizaie i publicul ei; ele implic managementul problemelor, ajutndu-i pe manageri s fie informai asupra opiniei publice i s rspund cererilor opiniei publice; ele definesc i accentueaz obligaiile managerilor de a anticipa tendinele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea i comunicarea bazate pe principii etice. Publicitatea se ocup cu promovareabunurilor, serviciilor, companiilor i ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje pltite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorinelor clienilor poteniali, i formarea asociaiilor pozitive n legtur cu produsul sau compania promovat, scop care este atins prin folosina metodelor de manipulare psihologic mai mult sau mai puin subtile. Vnztorii vd reclama ca o parte constituent a strategiei generice de promovare a acestora. Alte componente ale promovrii sunt ,relaiile publice, vnzrile personale i promovarea de vnzri.reclamele 28 Presa ca a patra putere Gnditorii iluminiti erau contieni c individul nu se poate elibera de sub opresiunea autoritilor externe i a reprezentrilor pe care acestea le impun dect printr un efort de cultivare, de formare a unei gndiri autonome, elevate, critice. De aceea, ei i au atribuit misiunea de a i lumina pe reprezentanii claselor populare, de a le oferi suportul cultural pe baza cruia acetia s i poat dezvolta personaliti independente. Oamenii luminai prin educaie colar i/sau prin lectur pot participa la dezbaterile de idei i pot contribui la formarea unui consens (asupra problemelor n discuie i a cilor de aciune) generator de opinie public. n acelai timp, pentru a putea dezbate i lua decizii corecte, oamenii nu trebuie numai formai (prin accesul la capodoperele artei, la noiunile de baz ale culturii i la cuceririle tiinei), ci i informai asupra evenimentelor respective sau a diferitelor atitudini exprimate de reprezentanii diferitelor curente de idei. Dac instituiile crora le revenea misiunea de formare (sistemul educativ, literatura i arta, tiinele, saloanele literare, teatrul etc.) aveau o istorie, un statut social i un prestigiu evident, instituia care urma s preia funcia de informare nu avea, n epoca iluminitilor, o identitate i un mod de funcionare bine definite. Informarea s a realizat, secole de a rndul, prin comunicarea interpersonal: martorii unui eveniment povesteau ceea ce triser altor semeni, acetia transmiteau o versiune (srcit sau mbogit) unui alt grup, de unde povestea circula ctre alt audien i aa mai departe. n acest circuit, trecerea de la un povestitor (i grup) la altul aducea diverse alterri, astfel nct, la captul lanului, varianta final putea fi foarte diferit de cea iniial. Pe de alt parte, ncercrile de a fixa pe un suport stabil anumite versiuni despre anumite evenimente s au lovit de limitrile procesului de producie a documentului (prin scris manual) i de capacitile reduse de difuzare (puine manuscrise, mijloace de transport lente). Drept urmare, sfera public elevat (scris i cultivat) nu a comunicat cu spaiile populare, unde oralitatea i imaginarul simbolic au rmas dominante. Aceste granie au fost distruse de apariia tiparului i de transformrile socio economice generate de impunerea economiilor de pia, care, concomitent, au condus la lrgirea sferelor de comunicare i au permis unor categorii tot mai largi s aib acces la ideile, operele literare i informaiile puse n circulaie (nti) de cri, (apoi) de reviste i ziare.

29 Relaia dintre pres i viaa politic se concentreaz n jurul unor teme (i dileme) fundamentale: este presa un factor de civism sau un agent al depolitizrii?; este ea capabil s prezinte n mod clar i echilibrat evenimentele politice?; sunt jurnalitii capabili s exercite o funcie de observare i de critic, n mod neutru, dezideologizat i devotat interesului public?; este presa un loc al manipulrii?; influeneaz presa comportamentul liderilor politici?; dar al electoratului?; dac da, n ce sens? etc.Pentru a da un rspuns la toate aceste ntrebri, pentru a putea clarifica relaiile dintre sistemul mass media i viaa politic (implicit, dintre jurnaliti i politicieni) trebuie s nelegem cteva dintre componentele elementare ale vieii politice i s identificm punctele n care universul politic se ntlnete cu universul comunicrii. La temelia tuturor dezbaterilor referitoare la relaia dintre politic i comunicare st noiunea de spaiu public (sfer public). Pentru J. Habermas, filosoful care a integrat aceast noiune ntr un sistem conceptual coerent, ntemeiat pe rolul comunicrii n viaa politic, sfera public burghez poate fi neleas ca sfera persoanelor particulare reunite n public. Ele revendic aceast sfer public, reglementat de autoriti, dar orientat mpotriva Puterii, pentru a fi n msur s discute cu ea regulile gene rale ale schimburilor [...]. Mediul n care se exercit aceast opoziie ntre sfera public i Putere este original i fr precedent n istorie: raionamentul (1978, p. 38). ntr o accepie elementar i general admis, spaiul public desemneaz discutarea problemelor de interes public, discutare astfel organizat nct actorii ei sunt obligai s foloseasc armele argumentaiei i s se plaseze n perspectiva intereselor generale. Spaiul public este locul participrii politice, neleas ca expresie a intereselor i deliberrii, al deciziilor i al controlului puterii (D. Reynie, 1996, p. 444). Dup B. Lamizat i A. Silem, spaiul public modern se constituie, n dimensiunea sa spaial, ca un loc de circulaie, unde se ntlnesc oameni, interese, idei. El este recunoscut ca unul public, unde teritoriul sau cldirile aparin comunitii. n acest loc se produc: schimburile de informaii sau preri; actele de decizie; discursurile politice; aciunile instituiilor ce reprezint puterile instituionale

31La temelia tuturor dezbaterilor referitoare la relaia dintre politic i comunicare st noiunea de spaiu public (sfer public). Pentru J. Habermas, filosoful care a integrat aceast noiune ntr un sistem conceptual coerent, ntemeiat pe rolul comunicrii n viaa politic, sfera public burghez poate fi neleas ca sfera persoanelor particulare reunite n public. Ele revendic aceast sfer public, reglementat de autoriti, dar orientat mpotriva Puterii, pentru a fi n msur s discute cu ea regulile generale ale schimburilor [...]. Mediul n care se exercit aceast opoziie ntre sfera public i Putere este original i fr precedent n istorie: raionamentul (1978, p. 38). ntr o accepie elementar i general admis, spaiul public desemneaz discutarea problemelor de interes public, discutare astfel organizat nct actorii ei sunt obligai s foloseasc armele argumentaiei i s se plaseze n perspectiva intereselor generale. Spaiul public este locul participrii politice, neleas ca expresie a intereselor i deliberrii, al deciziilor i al controlului puterii (D. Reynie, 1996, p. 444). Dup B. Lamizat i A. Silem, spaiul public modern se constituie, n dimensiunea sa spaial, ca un loc de circulaie, unde se ntlnesc oameni, interese, idei. El este recunoscut ca unul public, unde teritoriul sau cldirile aparin comunitii. n acest loc se produc: schimburile de informaii sau preri; actele de decizie; discursurile politice; aciunile instituiilor ce reprezint puterile instituionale

34

Milton apoi Jefferson au vorbit despre piata libera a ideilor. Modelul liberal al statului presupune faptul ca cetatenii cedeaza o parte a drepturilor lor puterii, care are obligatia de a-i guverna bine. Daca, insa, aceasta nu e buna, trebuie sa fie schimbata. Dar, ca sa stii daca un lider e bun sau rau, trebuie sa ai acces la adevar. Adevarul se obtine in urma unei competitii a ideilor, o confruntare, presa controleaza puterea - ea ofera cetatenilor informatii, devine un caine de paza al democratiei si devine, astfel, a patra putere in stat. Presa creaza opinia publica si civica. Conform modelului liberal, singurele legi sunt cele ale cererii si ofertei dar goana dupa profit face sa dispara grija pt piata libera a ideilor, in favoarea individului consumator. Exista, insa, un anume autocontrol sau - sindicate ale presei, asociatii profesionale, asociatii ale publicului

35 Modelul serviciului public Porneste de la ideea ca libertatea presei este o datorie publica dar si ca presa are datorii fata de public; nu e numai vorba despre profit si despre succesul facil - divertismentul. Astfel, apare conceptul de serviciu public. Acest model a devenit puternic, la jumatatea secolului XX, datorita a trei serii de factori: a revolutia tehnologica atribuirea eliminarea posturilor care se suprapuneau pe aceleasi frecvente; b - dezvoltarea constiintei si exigentei profesionale; c - amplificarea dezbaterilor privind rolul presei. Modelul serviciului public porneste de la modelul liberal dar il critica pe acesta din urma, pentru comercializarea excesiva, pentru inlocuirea informatiei cu divertismentul. Modelul serviciului public este ingrijorat si de trustizare, deoarece, astfel, informatia nu mai este democratizata. Este propusa participarea neinteresata a distribuitorilor de fonduri - astfel, media devine autonoma financiar, independenta fata de stat si poate crea a piata libera a ideilor. Postul public idealizat, multa vreme, a fost BBC. Astazi, posturile publice se confrunta cu o criza de legitimitate, deoarece programele sunt aidoma celor comerciale, in incercarea de a se pastra in topul concurentei in domeniu. frecventelor si

36
Agenii de presa Basa Press a fost fondata de un grup de cinci jurnaliti (inclusiv Vasile Botnaru) n Chiinu, la 5 noiembrie 1992.Newsagency a fost prima agenie de tiri independent din Republica Moldova [1]. Infotag a fost cea de a doua, care funcioneaz n mod oficial din 01 decembrie 1993. BASApress a acoperit toata gama de evenimente politice, sociale, economice, de afaceri i de alt natur. [2] La 31 decembrie 2009, BASA-press, Republica Moldova, cea mai veche agenie de tiri independent nchis. [3] Agenia ex-directorul Sergiu Ipati a declarat ageniei au fost nchise din cauza crizei. n 2009, piaa informaional din Moldova a pierdut o alt agenie de tiri -. Flux, care a fost controlat de ctre Partidul Popular Cretin-Democrat (Republica Moldova) INFO-PRIM NEO este o agenie de pres din Republica Moldova. A fost lansat n iulie 2005 fiind constituit n baza experienei acumulate pe parcursul a 7 ani de activitate a Ageniei publice municipale Info-Prim. Agenia ofer informaii din toate domeniile reflectnd toate evenimentele din ar. Agenia de pres are un puternic caracter analitic al informaiilor. DECA-press este o agenie de tiri din Republica Moldova, lansat la Bli. Agenia a fost nregistrat la Ministerul Justiiei al Republicii Moldova la 4 noiembrie 1996, ncepnd s activeze din 8 februarie 1997. Agenia a fost fondat de un grup de ziariti din municipiul Bli, cu ajutorul financiar de la Fundaia Soros-Moldova Serviciul de Informaii al Statelor Unite [1]. Directorulfondator al ageniei este Vitalie Cazacu [2]. Iniial, furniza informaii din municipiu i din cteva raioane din nordul republicii. Deja, peste un an agenia reflecta avenimente din aproape jumtate din unitile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. La sfritul anilor 90, agenia avea peste 40 de abonai, printre care Teleradio Moldova, Ambasada SUA la Chiinu, compania BOZZ Allen and Hamilton, PNUD, Centru Independent de Jurnalism, publicaiile Flux, i ara. Agenia DECA-press, prin persoana directorului ei, este membru-fondator al Asociaiei Presei Independente din Republica Moldova [3][2]. n prezent, agenia acopera tot teritoriul rii. O parte din tirile, comentariile i sinteze ageniei pot fi accesate n regim liber pe internet. Fondat prin Hotrrea Sovietului Suprem al RSSM nr. 122-XII din 20 iunie 1990 n urma lichidrii Ageniei Moldoveneti de Informaii ATEM, MOLDPRES i-a dobndit cu insisten statutul de voce oficial a statului care transmite instituiilor publice i private, presei scrise i audiovizuale, reprezentanelor diplomatice, instituiilor de pres internaionale informaii scrise, foto i video despre actualitatea politic, economic, social, cultural, tiinific, sportiv local i de pe mapamond.

38 ProTV Chiinu este versiunea moldoveneasc a canalului privat de televiziune romnesc ProTV. Programul poate fi recepionat prin majoritatea reelelor de televiziune prin cablu din republic, precum i terestru n zonele Chiinu, Bli, Cahul, Varnia i Orhei.[1][2] La 28 septembrie 2007, ProTV Chiinu a obinut trei licene de emisie prin anten pentru oraele Cahul, Orhei i Varnia. Emitorul instalat la Cahul acoper att oraul ct i o parte din sudul rii, iar cu ajutorul celui de la Varnia, canalul poate fi vizionat i de locuitorii din stnga Nistrului. Corneliu Durnescu, directorul departamentului tiri din cadrul ProTV Chiinu, a exprimat cu aceast ocazie intenia canalului de a deschide n viitor staii locale n oraele mari din Republica Moldova, dup modelul ProTV Bucureti, care deine studiouri locale n toate marile orae din Romnia. TVC21 este un canal de televiziune privat din Republica Moldova care difuzeaz n mare parte filme. TVC21 nu difuzeaz prin eter, fiind popular doar pentru clienii companiilor prin cablu. Are emisiuni preponderent n romn i rus. Unele filme mai sunt subtitrate n romn. Se bucur de o popularitate medie, fiind urmrit n special pentru filmele sale. Prime este un canal de televiziune din Republica Moldova, transmis pe a treia reea naional. Iniial, canalul retransmitea programele televiziunii naionale din Rusia, ORT, redenumit Pervi Kanal. Vsemirnaia Set' n 1995. Din septembrie 1999, programul local include pentru auditoriul din Republica Moldova, pe lng versiunea rus, buletine de tiri locale i cteva emisiuni producie proprie. Din anul 2007, volumul emisiei zilnice a Pervi Kanal Moldova fost mrit la 24 de ore. La sfritul anului 2007, a avut loc schimbarea denumirii canalului n Prime, cu sloganul Mereu primul. Majoritatea emisiunilor i filmelor difuzate n limba rus sunt subtitrate n limba romn. Totodat exist i producii autohtone sonorizate n limba romn. n cursul anului 2008, Prime a obinut drepturile de televizare pentru Campionatul European de Fotbal din Austria i Elveia. Conform contractului semnat cu UEFA, partidele transmise au fost sonorizate n limba romn Alt TV a fost o emisiune Noua Zeeland, n proprietate privat i operat 24 or live-la-aer TV, muzica, care a difuzat 2006 - 2009 i a fost vzut pe canalul Sky Digital 065. n martie 2009, compania a fost plasat n lichidare i canal este acum complet off-aer. Logo-ul pentru cel mai recent slogan ALT TVALT TV a fost "Know Televiziunea bun." Sloganul lor anterioar a fost "Televiziune Muzica real." Creat de Thane Kirby (fondatorul George FM) i Newby Ricky (creatorul Hard Deep 'n Funky), a fost lansat n Auckland pe UHF canal 62 la 14 noiembrie 2005.Post de televiziune, de asemenea, a debutat pe Sky Digital canalul 36, vineri, 1 decembrie 2006, se muta la Sky Digital Canal 65 din 1 martie 2007. Ca de la nceputul anului 2009 a fost sub o nou conducere. La 4 martie 2009 Sky TV a oprit canalul de transmisie prin satelit sale digitale (DVB-S), serviciul nlocuind-o cu o imagine care s ateste c Alt TV nu mai este disponibil in Sky Digital.Last Song a jucat n aer a fost de "End" de The Doors. n timp ce hrana pentru animale Sky ncetat, fluxurile de web au fost nc operaional la acest moment. La 18 martie 2009, a fost numit un lichidator i TV ALT plasate n lichidare. Apoi, la 27 martie 2009, primul raport de lichidatori a declarat: "Motivul pentru eec: pierderi substaniale i coerente de tranzactionare sustinuta". n cele din urm la 28 martie 2009, site-ul ALT a mers de-a lungul conectat cu indexers FLV de streaming. Publika TV este o televiziune de tiri din Republica Moldova lansat la 7 aprilie 2010[1], la exact un an dup protestele de la Chiinu din 2009. Fiind unica[1] televiziune de tiri din Republica Moldova, televiziunea produce i difuzeaz coninut unic de tiri n limbile romn i rus[2] . Publika TV prezint tiri din or n or, talk

show-uri politice, sociale i economice, realizeaza 3040 de transmisiuni live zilnic de la diverse evenimente, avnd capacitatea larg a diverselor producii speciale, campanii dedicate, inclusiv realizarea documentarelor. Publika TV este distribuit prin cablu, satelit i toi operatorii de IPTV din Moldova, avnd acoperire naional la nivel de 6570%, dintre care localiti urbane 100% i localiti rurale 2530%. Publika FM (92,1 Mhz) este unicul[necesit citare] post de radio de tiri din Moldova. Difuzeaz programele Publika TV. Aria de acoperire constituie 40% la nivel naional. Situl dispune i de un portal online (v. Legturi externe), care furnizeaz tiri pentru peste 50% din siturile informative din ar[3]. Publika reprezint un grup de pres premium, care se dezvolt prioritar n mediul electronic i promoveaz abordri noi i progresiste n televiziune, radio, on-line i new media. Jurnal TV reprezint un post de televiziune generalist din Republica Moldova, lansat n anul 2009 pe internet i n 2010 n eter, difuznd n limba romn i parial n limba rus. Iniial a fost conceput ca prima televiziune de tiri din Republica Moldova, ca mai apoi, pe 5 martie 2011, s devin o televiziune generalist. Acum, grila Jurnal TV conine buletine de tiri la ore fixe pe parcursul zilei, emisiuni i talk-show-uri politice, distractive, ct i filme, seriale, desene animate dublate n rus i subtitrate n romn, toate produsele fiind difuzate pe baz de licen, condamnnd pirateria. De asemenea, Jurnal TV urmrete i un scop social, lansnd campanii pe teme sociale. Sediul Jurnal TV dispune de studiouri, faciliti de transmisiune n direct prin satelit i o infrastructur IT modern. Jurnal TV face parte din Holding-ul Jurnal Trust Media, care mai deine i postul de radio Jurnal FM, ziarul Jurnal de Chiinu, tabloidul Apropo Magazin, magazinul economic ECOnomist i agenia de publicitate Reforma Advertising. M1 Prima televiziune din Republica Moldova i-a nceput emisia pe 30 aprilie 1958, la ora 19:00, pe vremea cnd regiunea dintre Prut i Nistru (Republica Moldova de astzi) fcea parte din Uniunea Sovietic. Lucrrile pentru montarea antenei de emisie au nceput n septembrie 1957 i s-au terminat trei luni mai trziu. Pilonul metalic din Chiinu are o nlime de 196 de metri. Astzi ns nu se mai emite de acolo. La nceputul anului 1958 a fost montat aparatura de producie i emisie de provenien rus. Pe 25 aprilie primul semnal cu mira de control a fost emis n eter. n aceeai perioad sunt puse n vnzare n Chiinu primele televizoare de producie sovietic Avangard, Bielorus, Zvezda (Steaua) i Rekord. n prima zi de emisie pe 30 aprilie, dup discursul inaugural al Agripinei Crciun adjuncta preedintelui Sovietului Minitrilor din RSS Moldoveneasc, a fost difuzat un jurnal de actualiti cinematografice Moldova Sovietic, filmul Refrene Moldoveneti i un concert susinut de un grup de artiti de estrad din Leningrad (Sankt Petersburg). Pe 24 decembrie 1958 se face prima transmisiune direct din exterior cu ajutorul carului de reportaj. Din 1963 Televiziunea din Chiinu trece la emisia zilnic. n 1974 se ncepe emisia n culori, sistem SECAM-D. n 1991 TVM difuzeaz programe primite de la Televiziunea Romn. n 1992 Televiziunea Moldoveneasc devine membr a Uniunii Europene de Radio i Televiziune (UER In 1997 este lansat la Chiinu postul de televiziune privat NIT TV (Noile idei televizate) cu emisie aproape exclusiv n limba rus i apropiat de Partidul Comunitilor din Republica Moldova. Ca urmare a ajungerii PCRM la putere n anul 2001, NIT TV reuete ca pn n anul 2005 s obin de la CCA (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel nct, n prezent este recepionat liber i gratuit pe aproape ntreg teritoriul republicii.

Postul retransmite parial televiziunea TVCi din Rusia, dar are i emisiuni proprii (Curier, Maxima, Mai ai ceva de spus, Vocea Poporului). Compania de televiziune NIT a fost ntiinat la 24 decembrie 2009, de ctre Guvern c nu va mai fi prelungit contractul de arend al localului unde activeaz televiziunea, deoarece la 31 decembrie a.c., expir data valabilitii contractului de arend. NIT a acuzat Guvernul Filat, c prin aceste aciune ar fi dorit lichidarea postului tv Purttorul de cuvnt al primului ministru a respins acuzaiile i a menionat c totul este legal, iar instituiile de stat au nevoie de spaiu pentru sediu. eful Cancelariei Guvernului, Victor Bodiu, a precizat c Guvernul va oferi pe viitor n calitate de sediu dou etaje Consiliului Suprem al Magistraturii i un etaj Ageniei de Achiziii Publice. n plus, afirmaiile precum c postul NIT TV va ajunge n strad dup expirarea contractului au fost total nefondate, deoarece n 2008 compania aprivatizat n acelai edificiu 1 732,2 m2 (etajele 1, 9, 10) la preul de 3 637 lei/m2 . Ulterior, Victor Bodiu, a mai declarat c NIT a devastat un etaj al sediului, pe care l arenda: Un etaj al sediului, pe care l arenda compania Noile Idei Televizate, a fost devastat. Au fost sparte uile i pereii. Sediul urmeaz s fie adus n stare iniial Totui, Guvernul a acceptat prelungirea contractului de locaiune pn la data de 31 martie 2010 pentru ncperile de la etajul 5 ale postului de televiziune NIT i cerea ca birourile devastate s fie readuse n starea iniial Dup cteva zile de monitorizarea n februarie 2012, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Moldova a retras, n cadrul edinei din 5 aprilie 2012, licena de emisia a postului de televiziune privat NIT pentru nerespectarea pluralismului de opinii . La 6 aprilie 2012, dup publicarea deciziei CCA n Monitorul Oficial, postul NIT a anunat despre oprirea transmisiei prin eter, ct i prin cablu Totodat, decizia CCA a fost contestat la Curtea de Apel Chiinu

39 Pervi Kanal (Rusia)[1] (Canalul Unu) este canalul rusesc cu cea mai mare acoperire naional controlat n proporie de 51% de guvernul Rusiei. A fost lansat pe 22 martie 1951 i are sediul la Centrul Tehnic "Ostankino" aflat lng Turnul de Radio si Televiziune "Ostankino", Moscova. A fost retransmis n Republica Moldova de canalul Prime. RTR-Planeta" (Televiziunea rus i Radio - Planet [2], "RTR Rusia", pentru rile CSI, "Planeta RTR pentru rile strine) - canal din Rusia internaionale prin satelit. Inclus n Televiziunea de stat din Rusia i Radio Broadcasting Company. A inceput sa transmita o iulie 2002 Rusia-24 "- un canal de tiri din Rusia. Inclus n Televiziunea de stat din Rusia i Radio Broadcasting Company. A nceput difuzarea n iulie 2006. "apte" - fostul Federale Ruse [2], canalul TV. Modificarea grilei de emisie de sport la 7 decembrie 2001.Zi poate fi considerat ziua de natere oficial. La o ianuarie 2010 programul de program a fost modificat pentru a informative i de divertisment. i de la 1 martie 2011 "7TV" a anuntat lansarea unui nou concept - acum se numete "Seven".Proprietarul a ales-i un nou slogan: "avantaj de divertisment" [3] [4]. Biroul de canal situat la etajul 3 a centrului comercial de la Highway Varovia de la Moscova. Conform TNS, n al treilea trimestru al anului 2011, proporia medie a publicului int pentru canalul de "18-54 ani", comparativ cu aceeai perioad din 2009 a crescut 0.2 la 2.3 la sut. [5] n plus fa de "televiziune Moose" canal "Seven" a fost o parte a holding "exploataie YUTV." RTVi ("Ar-TY-VI-ah" vine de la "TV rusesc International"), fost "NTV-International", [1] - un internaional de limb rus postului de televiziune, emisiuni ntr-un numr de ri CSI (inclusiv Ucraina, Kazahstan, Republica Moldova i Georgia), rile baltice, Germania, Israel, Marea Britanie, Spania, statele Unite ale Americii, Canada, Australia i alte ri, succesorul NTV vechi i TV6.Publicul total al RTVi este de aproximativ 25 de milioane de oameni. n Rusia RTVi program disponibil prin transmisie prin satelit i a unor reele de televiziune prin cablu.

CTC - Federale Ruse canal, fondat 01 decembrie 1996. Aceasta este prima retea canal rusesc, construit pe principiul de parteneriat cu posturile de televiziune regionale. Poziionndu-se ca un "clasic canal de divertisment", face parte din cea mai mare companie independent mass-media rus "CTC Media", care este o filial a mass-media suedez care dein Modern Times Group. n canalul on-line un numr mare de filme, seriale de televiziune, desene animate si spectacole de divertisment. Audiena int STS tot de la 6 la 54 de ani. Gradul de acoperire a publicului rus pentru anul 2011 este de 94,6%.Cota de audien medie de CTC n 2009 a ajuns la 9,0% (locul al patrulea printre canale naionale).

40 Acas este o televiziune particular comercial de ni din Romnia, nfiinat n 2 februarie 1998, care face parte din trustul Media Pro[1]. Postul poate fi urmrit i din Republica Moldova. Antena 1 este un post de televiziune din Romnia, lansat n anul 1993 ca televiziune regional care emitea n Bucureti i n zonele din jurul capitalei. La lansarea sa, Antena 1 era o premier pentru Romnia. A fost primul demers investiional n zona televiziunii comerciale, bazat n totalitate pe un business privat local, romnesc. Mix-ul de programe propus de Antena 1 este, n acest moment, unul de tip generalist care include jurnale de tiri, show-uri de divertisment, filme i seriale att de pe pieele externe ct i ficiune produs pe plan local, transmisiuni sportive n exclusivitate n Romnia precum meciurile de fotbal din campionatul intern, emisiuni de tip magazin, programe pentru copii. Prin intermediul reelelor de cablu i a celor de satelit. Din 10 noiembrie 2010, Antena 1 nu se mai recepioneaz n Republica Moldova. Antena 2 este un post de televiziune privat din Romnia, nfiinat n 2007, deinut de familia lui Dan Voiculescu, care face parte din trustul media Intact. Prin intermediul reelelor de cablu i a celor de satelit, postul Antena 2 poate fi urmrit i n Republica Moldova

DDTV este un post de televiziune nfiinat de ctre Dan Diaconescu. Pe lng DDTV, Dan Diaconescu mai deine i postul OTV. Din 23 august 2009, DDTV este relansat, acum incluznd filme artistice de top, documentare i desene animate. Postul a fost amendat cu 50.000 de lei pentru difuzarea de filme din portofoliul Warner Bros. fr licen de difuzare. Eurosport 2 este cel de-al doilea canal de televiziune al Eurosport. n grila de programe a acestui post i au locul sporturile extreme, sporturile de echip (handbal, baschet i volei european) precum i transmisiunile n exclusivitate pentru Romnia a Barclay's Premier League. Favorit TV este o televiziune de muzic popular i muzic uoar din Romnia. Favorit TV aparine frailor Micula, patronii European Drinks&Food i ai Centrului Naional Media din care mai fac parte Naional TV, N24 i reeaua de radio Naional FM. Televiziunea se adreseaz tuturor iubitorilor de muzic popular i de muzic uoar din toat ara, avnd acoperire pe tot teritoriul. Kanal D (de la Kanal Doan) este o televiziune din trustul de televiziune turc Doan care emite coninut mixt[1] din Romnia. Este construit pe modelul televiziunii cu acelai nume din Turcia. Televiziunea Kanal D a fost nfiinat n anul 2007, prin asocierea trustului Dogan cu Ringier, care deine 25% din aciuni.[2]. n anul 2007. Kanal D a ncheiat luna ianuarie a acestui an pe poziia a treia n topul televiziunilor dupa ProTv si Antena 1 din toata Romnia, cu un rating mediu de 1.1% i o cot de pia de 5.7% pe publicul comercial, depind astfel posturi TV precum Prima, TVR 1 sau Acas TV. Minimax este un canal central-european de desene animate. Acesta a nceput s transmit desene n Ungaria (ncepnd cu 1999), Romnia (ncepnd cu 2001), Cehia i Slovacia (ncepnd cu 2003). n Ungaria, din aprilie 2007, Minimax a nceput s mpart spaiul liber cu Animax, dup ora 8 seara. Alte programe care au mprit spaiul dup ora 8 cu Minimax, au fost: MusicBox

(videoclupuri muzicale), Game One (jocuri video), iTV (jocuri video) i Cherry Music (videoclipuri muzicale). La data de 4 noiembrie 2009, postul de televiziune Minimax a lansat n Romnia i revista Minimax Magazin

Pro TV Internaional este un post de televiziune din Romnia, lansat la data de 29 aprilie 2000 de grupul Media Pro[1]. Este primul canal privat dedicat n exclusivitate diasporei romneti[1]. Face parte, alturi de Pro TV, Acas, Pro Cinema, Sport.ro i MTV, din trustul Central European Media Enterprises (CME), unul dintre cele mai puternice trusturi media care opereaz n Europa de Est, deinnd 19 canale tv n 7 ri din Europa Central i de Est, mai exact n Romnia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Cehia, Croaia i Bulgaria. PRO TV Internaional poate fi recepionat prin: satelit, cablu, sistemul EDGE, platform digital i video streaming. ProTV este un post de televiziune privat (comercial) din Romnia, nfiinat n 1995[1], operat de compania ProTV SA, care face parte din trustul CME. ncepnd cu 3 septembrie 1999, compania emite de asemenea un semnal propriu pentru Republica Moldova, sub marca ProTV Chiinu, care difuzeaz pe lng programele ProTV Bucureti (dup o gril proprie, diferit de cea romneasc) o serie de jurnale i emisiuni locale i propriile calupuri publicitare pe toat durata zilei. ncepnd cu anul 1996, ProTV este unul din principalele televiziuni generaliste din Romnia, avnd o audien cu o medie de 2,8% in primul trimestru al anului 2007 (ianuarie-martie). MTV Romnia este televiziune specializat pe emisiuni muzicale lansat n anul 2002, cnd postul MCM Romnia i-a incheiat emisia. Circa 65% din muzica transmis pe post este de sorginte internaional, iar 35% local. Proporia showurilor internaionale este de 80% n comparaie cu cele locale care constituie 20% din grila de programe MTV Romnia. Cele mai populare showuri produse la studiourile MTV din Bucureti sunt Total Request Live, Hitlist Romania i Dance Floor Chart. n 2006, MTV Romnia a organizat un reality show, Dance Star, un format de concurs pentru dans cu marele premiu n valoare de 3 000 de euro, plus colaborarea cu o trup cunoscut. De asemenea, anual MTV Romnia organizeaz o gal de decernare a premiilor industriei muzicale romneti, Premiile Muzicale MTV Romnia[1], ajunse la a patra ediie n 2006 (ultima desfurat la Cluj-Napoca). Printre emisiunile internaionale care s-au bucurat de succes n audiena naional se numr Pimp My Ride, Punk'd i Boiling Points. Cele mai cunoscute gazde MTV Romnia sunt Diana Munteanu, Liviu Stanciu i Mircea Zara. n anul 2007, MTV Romnia a avut o cifr de afaceri de 7,3 milioane de leii un profit net de 0,05 milioane de lei

41 Majoritatea ziarelor zilnice din Marea Britanie au un ziar sor ca ediie de duminic. Spre exemplu, ediia de duminic a ziarului Daily Mirror este Sunday Mirror. Aceasta este o list cu ziare din Marea Britanie, cu tirajul din luna mai2008 The Sun este un ziar tabloid din Marea Britanie nfiinat n anul 1964[3]. The Sun are un tiraj de aproximativ 3.131.919 exemplare zilnic (martie - aprilie 2008)[4]. Ziarul este deinut de compania News Corporation, prin subsidiara din Marea Britanie, News International.[4]. Daily Mail este un ziar din Marea Britanie tiprit sub form de tabloid, nfiinat n anul 1896 de fraii Harmsworth, Alfred (devenit Lord Rothermere) i Harold (devenit Lord Northcliffe)Ziarul face parte din compania Daily Mail and General Trust, care mai deine ziarele The Mail on Sunday i Evening Standard[2] Daily Mail are un tiraj de 2.324.428 exemplare zilnic (martie - aprilie 2008 Daily Mirror este un ziar tabloid din Marea Britanie nfiinat n anul 1903. Daily Mirror are un tiraj de 1.478.036 exemplare zilnic (martie - aprilie 2008). Ziarul este n proprietatea grupului de pres Trinity Mirror, care deine i ziarul Sunday Mirror Daily Telegraph este un ziar din Marea Britanie nfiinat n anul 1855. Daily Telegraph are un tiraj de 871.598 exemplare zilnic (martie - aprilie 2008) Ziarul este deinut de Sir David i Sir Frederick Barclay, care dein i ziarele Sunday Telegraph i Spectator Daily Express este un tabloid britanic ce apare zilnic pe piaa din Regatul Unit i care a fost fondat n anul 1900. Este foarte apreciat de aduli pentru conservatorismul de care a dat dovad dea lungul timpului. Din anul 2000, Daily Express este deinut de compania media Northern & Shell, aflat n proprietatea omului de afaceri Richard Desmond. n anul 1936, ziarul avea cel mai mare tiraj din toat lumea - 2,5 milioane exemplare. n februarie 2008, Daily Express avea un tiraj zilnic de 761.637 de exemplare. Daily Star este un ziar britanic fondat n anul 1978 Ziarul este deinut de compania media Northern & Shellaflat n proprietatea omului de afaceri Richard Desmond. n luna mai 2008, ziarul avea un tiraj de 726.097 exemplare The Times este cel mai vechi ziar din Marea Britanie, nfiinat n anul 1785 sub numele de The Daily Universal Register[1]. Ziarul este tiprit zilnic (exclusiv duminica) ncepnd cu anul 1788.. Ziarul este completat de The Sunday Times, care este tiprit doar duminica. The Timeseste deinut de compania News Corporation. n luna mai 2008, tirajul ziarului era de 626.401 exemplare pe zi

42 Reuters este o agenie de tiri internaionale cu sediul n Londra, Marea Britanie i o divizie de Thomson Reuters. Pn n 2008, agenia de tiri Reuters a fcut parte din o companie independenta, Reuters Group PLC, care a fost, de asemenea, un furnizor de date de pe pieele financiare. De la achiziionarea de Reuters Group de ctre Thomson Corporation n 2008, agenia de tiri Reuters, a fost o parte a Thomson Reuters, care face parte din Divizia PieteAgenia Reuter a fost nfiinat n 1851 de Paul Julius Reuter, n Marea Britanie, la Royal Exchange din Londra. Paul Reuter a lucrat la o firma cu carte, publicarea n Berlin i a fost implicat n distribuirea de brouri radicale de la nceputul revoluiilor de la 1848. Aceste publicaii au adus o mare atenie la Reuter. El a dezvoltat mai trziu, un serviciu de stiri prototip n 1849, n care el a folosit telegrafie electric i porumbeii cltori. Compania Reuter Telegrama a fost lansat mai trziu.Compania acoperit initial tiri comercial, servind bnci, case de brokeraj i firme de afaceri. Clientul primul ziar de a subscrie a fost anunul dimineata la Londra n 1858. Abonamente la ziare, ulterior, sa extins. A lungul anilor, agenia Reuters a construit o reputaie n Europa i n restul lumii ca primul de a raporta tiri linguri din strintate. "Reuters a fost primul de a raporta asasinarea lui Abraham Lincoln, printre alte povestiri majore. Aproape la fiecare priza de tiri majore n lume, n prezent, se aboneaz la Reuters. Reuters opereaz n mai mult de 200 de orae din 94 de ri, n aproximativ 20 de limbi. Ultimul membru supravieuitor dintre fondatorii de familie Reuters, Marguerite, baroneasa de Reuter, a murit la vrsta de 96 la 25 ianuarie 2009, dup ce a suferit o serie de accidente vasculare cerebrale 43 The British Broadcasting Corporation, acronim frecvent utilizat, BBC, este una din cele mai mari companii de televiziune din lume i cea mai important companie de televiziune britanic, finanat din bani publici. BBC World Service (sau BBC WS) transmite n 33 de limbi, dup cum urmez: albanez, arab, azer, bengali, birmanez, englez pentru Caraibe, cantonez, francez pentru Africa, hausa, hindi, indonezian, kinyarwanda/kirundi, kirkiz, macedonean, mandarin, nepalez, pashto, persan, portughez (pentru Brazilia), romn, rus, srb, sinhalez, somalez, spaniol pentru America latin, swahili, tamil, turc, ucrainean, urdu, uzbec i vietnamez. Radio BBC WS poate fi ascultat pe unde scurte, pe FM n 154 de capitale ale lumii, iar o selecie de programe este preluat de aproape 2.000 de posturi FM i de unde medii n toat lumea. Redacia n limba romn a BBC WS i-a nceput transmisiile la 15 septembrie1939. La data de 25 iunie2008, BBC World Service a decis s nchid redacia sa n limba romn. Se ateapt ca Radio BBC Romnia, care n prezent transmite aproape 4 ore pe zi i realizeaz o pagin de internet proprie, s-i nceteze emisia la 1 august2008, dup 68 de ani de activitate nentrerupt. Decizia survine n urma unei reevaluri a structurii BBC WS din perspectiva bugetului instituiei, stabilit n acord cu guvernul britanic n octombrie2007, pentru anii 2008 - 2011. Cele 4 frecvene FM ale BBC din Romnia i cea din Republica Moldova, care au difuzat i programe n limba romn, vor continua s transmit exclusiv programe n limba englez n Romnia i n englez, rus i ucrainean n Republica Moldova, n msura n care autoritile media o vor permite.

Redacia n limba romn este ultima din BBC World Service ntr-o limb alta dect limba englez, care a transmis ntr-o ar membr a Uniunii Europene

44 tv franceza TV 102 (West Communications) este un post de televiziune local, cu sediul n francez Sables d'Olonne. Acest lan a primit autorizaia de a elibera 19 iulie 1999
France 24 este un canal de televiziune francez de informaii internaionale, ce emite n 3 limbi (francez, englez i arab) 24 de ore din 24, 7 zile pe sptmn. France 24 a fost lansat n 6 decembrie 2006. Principalii si concureni sunt postul american CNN, britanicul BBC, paneuropeanul Euronews, canalul german Deutsche Welle i postul din Qatar, Al Jazeera. De altfel, France 24 i dorete s fie varianta francez a CNN-ului conform declaraiilor lui Renaud Donnedieu de Vabres, n acel moment ministru al Culturii. Este condus de un parteneriat ntre Grupul TF1 i France Televisions (ce include France2 i France3) cu anumite programe finanate de Agenia France Press, Radio France Internationale, TV5MONDE, Arte, Euronews i La Chaine Parlamentaire. Este finanat de Frana cu un budget anual de aproximativ 80 de milioane de euro.

Frana 3 este al doilea canal public de televiziune francez i cel mai mare parte a grupului France Televizoare, aussi care include France 2, France 4, France 5 i France . Acesta este alctuit dintr-o reea de servicii regionale de programare de televiziune Furnizarea de tiri pe zi i aproximativ zece ore de divertisment i cultural produs de programare pentru i despre regiunile n fiecare sptmn. Emisiunile de canal aussi:programare diverse naionale i naionale i tiri internaionale de laParis.Canalul FR3 de aur a fost cunoscut ca Frana Regiunilor 3pana la formarea de France Television, n septembrie 1992. nainte de stabilirea de peste mri n primul rnd, aussi: difuzarediferite la teritoriile franceze de peste mri. TV5 a nceput la 1 ianuarie 1984 i a fost de sub conducerea lui Serge Adda Pn n noiembrie 2004, noul director, numit la 6 aprilie 2005, este JeanJacques Aillagon ministrul francez formularpentru Cultur i Comunicare.Directorulgeneral prezent esteMarie-Christine Zaragoza. In ianuarie 1992 a suferit o revizuire major TV5 Inclusiv de re-branding ca "TV5MONDE" s sublinieze TIC se concentreze cao reea global ("Lumea" este francez pentru "World"). De asemenea, cota de schimb sunt un nou program i un program nouline-up. Din 1993, "TV5 Monde" este cota canal din numele firmei.Operaiunilor sale canadiene sunt de marc ", TV5 QubecCanada," cu toate acestea, dei versiunea de TV5 scurtcircuitareaaussi utilizat. TV5MONDE pretinde a fi unul dintre primii trei de reea Cele maidisponibil de televiziune la nivel mondial disponibile n jurul lumii cuCNN i MTV

45 presa scrisa din statele unite Raportul Fulton County Daily, de asemenea, menionat ca Raportul de zi, este un ziar de zi cu zi juridice cu sediul n Atlanta, Georgia, Statele Unite ale Americii.Ziarul a fost nfiinat n 1890. [2] Lucrarea se refer la Georgia, juridic i tiri de afaceri. Ediii notabile speciale includ "Dozen Raportul Zilnic," o privire cuprinztoare la Atlanta 12 mai mari firme d e drept, "Rata Going", care detaliaz ratele orare de mai multe sute de avocai din Georgia i "pe Rise", o contemplare anual de cele mai promitoare mintea juridice sub vrsta de 40 de [necesit citare]. Raportul zilnic public, de asemenea, avize de judecat de la Curtea Suprem din Georgia i Georgia, Curtea de Apel i calendare de judecat de la Curtea Fulton County Superior i Fulton County Curii de stat. n plus, raportul Daily servete ca Fulton County de organe legal oficial. Sub aceast denumire, Raport zilnic este responsabil pentru publicarea tuturor anunurilor din punct de vedere necesare pentru jude, cum ar fi Foreclosures ipotecare, i schimb numele i vnzri judiciare fiscale. Raportul de zi cu zi a aproximativ 4.000 de abonai pltite i un public de aproximativ 15.000 [2] Lucrarea este deinut de ALM, cunoscut anterior ca mass-media avocat american.. n martie 2008, Chris Mobley a fost numit editor grup de Raport zilnic i Business Review Daily din Florida de Sud. n iulie 2008, Blair a fost numit editor Matthews a raportului zilnic. Matthews a lucrat la Raportul zilnic din 2001. [3] nainte de a umple locul Matthews editorului, Steve Korn a servit ca editor din septembrie 2005 pn n februarie 2008. Korn a lucrat timp de dou decenii de la Atlanta, de Turner Broadcasting System, mai nti ca vicepreedinte sale, consilier general i secretar i mai trziu la CNN, ca vice presedinte si director de exploatare, unde a supervizat activitatea de grupul de tiri CNN n ntreaga lume. El sa retras n 2000. Korn a prsit Raport zilnic n 2008, s adere la o firma de capital privat Leader News este un ziar de zi cu zi detinuta de firma Gannett, care servete Staunton, Virginia i zonele nconjurtoare.Lucrarea a fost fondat n 1904 de ctre Brig. Gen Hierome L. Opie ca Leader Seara . n timp ce se urmrete la fondarea sa de a Opie n 1904, de hrtie a avut un predecesor, Daily News, care a fost fondat n 1890. [2] Opie a lucrat ca reporter pentru The Daily News, care a fost un ziar de diminea, nainte de nceperea Leader Seara . n 1919 a cumprat Opie Daily News i combinate cu Leader dimineata, o lucrare el a nceput s concureze direct cu News. Lucrarea combinat a fost numit Staunton News-Sef. [2] n cazul n care documentele au fost combinate, noua editie a adoptat numrul de volumul de Daily News, astfel nct numrul de ediia curent de volum merge napoi mai mult dect data fondator 1904. n 1960 familia Opie combinate Staunton Stiri-Leader, cu Leader Seara i Staunton a fost lsat cu un singur ziar de zi cu zi, Sef Daily News. "Daily" a fost sczut de la numele n 2002. Cele mai vndute Opies de hrtie n 1979 la Multimedia Inc, care a fost achiziionat de Gannett Co n 1995.Ziarul a lansat editia sa online n 2001 Advance Publications, Inc, este o firma americana mass-media deinut de ctre urmaii lui SI Newhouse Sr., Newhouse Donald i SI Newhouse, Jr. este numit dup Staten Island Advance, primul ziar deinut de familia Newhouse. ncepnd din 2009, a fost clasat ca fiind cea mai mare companie privata 46 n Statele Unite, potrivit Forbes [1].

46 france press

Agentia a fost fondata in anul 1835 de catre un traducator parizian i de agent de publicitate, Charles-Louis Havas ca Agence Havas. Doi dintre angajaii si, Paul Reuter i Bernhard Wolff, mai trziu nfiineze agenii rivale de tiri la Londra, Berlin i, respectiv, ncepnd cu 1848. n scopul de a reduce cheltuielile i de a dezvolta partea de publicitate profitabila a afacerii, fiii lui Havas, care l-au succedat n 1852, a semnat acorduri cu Reuter i Wolff, oferind pentru fiecare agenie de tiri-o zon exclusiv de raportare n diferite pri ale Europei. Acest aranjament a durat pn n 1930, n cazul n care invenia de unde scurte fr fir mbuntite i reducerea costurilor de comunicaii. Pentru a ajuta Havas extinde domeniul de aplicare al raportrii la un moment de tensiune internaional mare, guvernul francez a finantat pana la 47% din investiiile sale. n 1940, cnd forele germane au ocupat Frana, n timpul al doilea rzboi mondial, agenia de tiri a fost preluat de ctre autoritile i redenumit "Biroul Franais d'Information" (Biroul de Informare francez), numai compania de publicitate Havas privat a pstrat numele La 20 august 1944, aa cum forele aliate sa mutat la Paris, un grup de jurnaliti n Rezistena francez confiscat birourile FIO i a emis expedierea tiri din primul oras eliberat sub denumirea de Agence France-Presse. Infiintata ca o ntreprindere de stat, AFP dedicat anii de dup rzboi de a dezvolta reeaua sa de corespondeni internaionale. Unul dintre ei a fost primul jurnalist occidental de a raporta moartea dictatorului sovietic Iosif Stalin, pe 6 martie 1953. AFP a fost dornici s se scuture de semi-oficial statutul, iar pe 10 ianuarie 1957, Parlamentul francez a adoptat o lege de instituire a independenei sale. De la acea dat, proporia veniturilor ageniei generate de abonamente de la departamentele guvernamentale a sczut n mod constant. Aceste abonamente reprezentat 115 de milioane de euro n 2011. n 1982, agenia a nceput s descentralizeze editorial de luare a deciziilor prin instituirea primul din cele cinci centre regionale autonome, n Hong Kong, apoi o colonie Coroanei Britanice. Fiecare regiune are buget propriu, directorul administrativ i redactor-ef. n septembrie 2007, Fundatia AFP a fost lansat pentru a promova standarde mai ridicate de la nivel mondial de jurnalism. Misiunea de AFP "... este" ", definit de statutele sale: pentru a raporta evenimente, libere de toate influene sau consideraii care ar putea afecta exactitatea de tiri i n nici un caz s treac sub controlul juridic sau efectiv a unui grup ideologic, politic sau economic ".

47 asociated pressAssociated Press este o corporaie care nu-pentru-profit tiri format n primvara anului 1845 de ctre cinci ziare din New York City pentru a mpri costurile de transmitere de tiri rzboiului mexican-american de barca, expres cal, i telegraf. De risc a fost organizat de ctre Moise Yale Beach (1800-1868), editor al doilea New York Sun, i au convenit s de Herald, Courier si Enquirer, Jurnalul de Comer, i Express. Unii istorici cred c Tribune au aderat la acest moment, documentele arat c a fost membru n 1849. The New York Times a devenit membru n 1851. Initial cunoscut sub numele de New York Associated Press (NYAP), organizaia confruntat cu o concuren de la Associated Press de Vest (1862), care a criticat practicile monopoliste pentru colectarea de tiri i de stabilire a preurilor. O anchet finalizat n 1892 de ctre Victor Lawson, redactor i editor de tiri din Chicago Daily, a artat c directorii mai multe NYAP a intrat ntr-un acord secret cu United Press, o organizaie rival, pentru a partaja NYAP tiri i profiturile revnzrii. Dezvluirile au dus la decesul a NYAP i n decembrie 1892, de Vest Associated Press a fost ncorporat n Illinois ca Associated Press. O decizie a Curii Supreme de Illinois (Inter Oceanul Publishing Co v. Associated Press), n 1900, care AP a fost de utilitate public i de funcionare n siguran a comerului a dus la mutarea lui AP de la Chicago la New York, n cazul n care legile pe profit au fost mai favorabile a cooperativelor [necesit citare]. Cnd Associated Press a fost infiintata, tiri a devenit o marf vandabile. Crearea de pres rotativ, urmat la scurt timp dup ce a condus la New York Tribune, "instalarea de mare vitez de pres n 1870, permindu-le s publice 18.000 de documente pe or. n timpul rzboiului civil de rzboi i spaniol-american, a fost un stimulent nou pentru a scrie vii, la faa locului de raportare care s conduc la Revoluia grafic. Acest lucru a avut loc acest site capacitatea omului de a face, pstra i transmite imagini, i de imprimare a acestor evenimente mult mai fesible. Datorit faptului c viteza de imprimare a fost crescut n mod dramatic, aceast micare a fost legendar i are Associated Press s-i mulumesc pentru aceste realizri. Melville Stone, care a fondat Daily News din Chicago n 1875, a servit ca AP Director General 1893 - 1921. El a mbriat standardele de acuratee, imparialitate, integritate i pentru AP, care este nc cunoscut. Cooperativ a crescut rapid, sub conducerea lui Kent Cooper (a servit 1925-1948), care a construit birou de personal, n America de Sud, Europa, i (dup al doilea rzboi mondial), Orientul Mijlociu. El a introdus "maina de scris Telegraph" sau teleimprimator n redaciile n 1914. n 1935, AP a lansat reeaua de Wirephoto, care a permis transmiterea de fotografii de tiri de peste linii telefonice nchiriate private pe zi au fost luate. Acest lucru a dat AP un avantaj major asupra altor puncte de vnzare de tiri mass-media. n timp ce prima reea a fost doar ntre New York, Chicago i San Francisco, n cele din urm AP a avut reelei sale n ntreaga Statele Unite. [3] n 1945, Curtea Suprem a Statelor Unite a avut loc la Associated Press V. Statele Unite, care a avut AP a fost nclcarea Legii Sherman Antitrust prin interzicerea ziarelor membre din vnzarea sau furnizarea de tiri pentru a nemembru organizaii, precum i ceea ce face foarte dificil pentru ziare afara CEE s se alture AP. n 1982, satelii a nceput transmiterea fotografie tiri. AP a intrat n cmpul de difuzare n 1941, cnd a nceput distribuirea de tiri la posturile de radio, ea a creat reeaua de radio propriu n 1974. n 1994, acesta a stabilit APTV, o agenie de film la nivel mondial informarea publicului. APTV a fuzionat cu televiziune de stiri WorldWide n 1998 pentru a forma APTN, care ofer video de la posturile internaionale i site-uri web. n 2009, AP a avut mai mult de 240 de birouri la nivel global. Misiunea sa - "de a aduna cu economie i eficien, un raport corect i imparial de tiri", nu sa schimbat de la fondarea sa, dar tehnologia digital a fcut distribuia de tiri AP raporta un demers interactiv ntre AP i a celor 1.400 de membri din SUA ziare precum i de radiodifuziune, abonai internaionale, i a clienilor online. Sediul AP sunt la 4 50 W. 33 Street din Manhattan. Associated Press a inceput diversificarea capacitilor sale de tiri de colectare, i pn n

2007, AP a fost generatoare de doar aproximativ 30% din veniturile sale din Statele Unite ziare. 37% au venit de la clienii de difuzare la nivel mondial, 15% din ntreprinderi on -line, iar 18% au venit din ziare internaionale i de la fotografie.

48 Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (redacie nou) 1. PRINCIPII GENERALE 1.1 Jurnalistul este persoana care i ctig mijloacele de trai prin colectarea, redactarea i publicarea de informaii referitoare la fapte i evenimente de interes public, cu scopul diseminrii publice. 1.2 Jurnalistul i exercit profesia n scopul servirii interesului public, conform propriei sale contiine i n acord cu principiile prevzute n prezentul Cod deontologic. 1.3 Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societii (i nu simpla curiozitate a indivizilor) fa de evenimentele ce in de exercitarea puterii publice sau fa de alte probleme care trezesc interesul societii sau al unei pri a ei. 2. ASIGURAREA ACURATEEI INFORMAIILOR Obinerea i tratamentul informaiei 2.1 Jurnalistul prezint informaiile ntr-o manier onest, echilibrat i numai dup ce a fcut demersuri pentru verificarea lor. 2.2 Jurnalistul solicit opinia tuturor prilor relevante pentru subiect. 2.3 Jurnalistul atribuie citatele cu acuratee. Citatele trebuie s fie exacte, iar n cazul citrii pariale, jurnalistul are obligaia de a nu denatura mesajul persoanei citate. 2.4 Jurnalistul respect dreptul de autor. Preluarea fr cost a materialelor jurnalistice se realizeaz n limita maxim de 500 de semne, dar fr a depi jumtate din articolul sau tirea preluat. n mod obligatoriu, n aceste cazuri, trebuie citat sursa i autorul informaiei, iar n cazul po rtalurilor informaionale trebuie indicat i linkul direct la surs. Preluarea integral se poate realiza doar n condiiile unui acord ncheiat cu deintorul drepturilor. Acurateea i verificarea faptelor 2.5 Jurnalistul verific, de regul, informaiile din dou surse independente una de alta. Jurnalistul public doar informaiile despre care, n urma verificrilor, are convingerea c sunt veridice. 2.6 Jurnalistul indic, de regul, sursa informaiilor sale i ntreprinde demersuri pentru a obine informaii din surse citabile. Separarea faptelor de opinii i comunicarea comercial 2.7 Jurnalistul face o distincie clar ntre fapte i opinii i nu-i prezent propriile opinii drept fapte. 2.8 Jurnalistul i exprim opiniile pe o baz factual, pornind de la informaii pe care, de bun credin, le consider adevrate.

2.9 Materialele de opinie trebuie prezentate n paginile/emisiunile/rubricile special dedicate sau sunt delimitate grafic de cele de informaii. 2.10 Este obligatorie separarea clar a produselor jurnalistice de cele realizate n scop publicitar. Materialele n scop publicitar sunt marcate distinct i sunt prezentate astfel nct s nu poat fi confundate cu cele jurnalistice. Corectarea erorilor i dreptul la replic 2.11 Jurnalistul are datoria s corecteze erorile factuale n cel mai scurt timp, publicnd erate sau rectificri. 2.12 Jurnalistul respect principiul potrivit cruia orice persoan vizat direct ntr-un material are dreptul la replic. Dreptul la replic este asigurat doar dac face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzaii mpotriva unei tere pri i este formulat n termeni deceni. 51 Teoria glonului magic nu prezint n esen o teorie empiric propriu-zis, ci mai mult o teorie implicit, care nu a fost complet sistematizat. Actualmente, ea nu poate fi atribuit unui autor anume pentru c nu a fost cercetat corespunztor. ns, teoria a fost studiat n ansamblu cu alte metode de persuadare comunicativ, ce att de des se utilizeaz n mass-media. Semnificativ este faptul c teoria glonului magic, dei nu are un fundament tiinific, aceasta nu-i va pierde cu uurin valabilitatea pentru publicul larg, ci va continua s mizeze pe obiectivele acestei teorii de comunicare n mas. Din acest moment, se poate vorbi chiar de o discrepan ntre opinia publicului vizavi de impactul media i rezultatele cercetrilor, ceea ce face ca uneori, disciplina comunicrii de mas s fie privit cu nencredere, suspiciune i s nu-i fie acordat prea mult credit. Chiar dac glontul magic acual prezint mai mult un obiect de critica, totui nsi termenul de teorie manifest interes din motivele semnalate anterior, dar i din motiv c pot exista situaii atipice, mai putin frecvente, cnd unele aspecte ale impactului media asupra audienelor se pot apropia de cele marcate de aceasta teorie. Efectele negative care ar putea genera n urma contopirii glonului cu mass-media ar putea fi de genul: dominare unilateral din partea unor surse centralizate de informaie, audien de mas numeroas, lipsit de capacitate de selecie, reducerea calitii vieii sociale i a legturilor familiare ca urmare a mass-media. 52 Scoala de la Frankfurt este o coal filozofic german, ce s-a afirmat ncepnd cuanul 1923. coala grupeaz o serie de autori de notorietate din domeniul filozofiei,sociologiei, politologiei, criticii literare. Printre cei mai reprezentativi reprezentani aiacesteia i amintim pe: Herbert Marcuse, Max Horkheimer, Wilhelm Reich, Theodor Wiesengrund Adorno i Jurgen Habermas, Leo Lowenthal, Karl Wittfogel sau ErichFromm. Cei care le-au influenat gdirea critic au fost K. Marx i S. Freud sub a cror influen i, utiliznd drept instrument de cercetare teoria critic, au reuit s arate cnoua form de cultur vehiculat i generat de media este o cultur complice adominaiei politice.Baza instituional a orientrii a fost reprezentat de ctre Institutul pentru CercetareSocial de la Frankfurt, creat n anii '20 ca o fundaie privat pentru dezvoltareacercetrilor marxiste interdis-ciplinare. In 1930, conducerea Institutului este preluat dectre Max Horkheimer, care inaugureaz o direcie distinct privind teoria critic".n ceea ce privete conceptul deteorie criticacesta se refer la un tip deabordare care i propune s mearg le aparene, s dezvluie substratul diverselor fenomene care scap nelegerii comune. Reprezentanii colii de la Frankfurt considerc determinarea configuraiei vieii sociale de ctre economie nu mai poate fi mprtiti accentueaz importana culturii n viaa modern. n opinia lor, potenialul eliberator alIluminismului a fost denaturat i a luat forma unei opresiuni de tip special, care ofer dinabunden bunuri, dar rpete libertatea real. ntr-un asemenea context, reprezentaniicolii de la Frankfurt promoveaz o viziune critic n ceea ce privete rolul culturii demas i a mijloacelor de informare n mas, considerate a ndeplini un rol ideologicmanipulator. (P.Dobrescu, 2007, p.176) Ulterior, poziii importante ale gndirii critice nsfera comunicrii vom gsi n anii '90, dup ce activitatea Studiilor Culturale Britanicesau a colii de la Toronto se

ncheiase. Dup cucerirea puterii de ctre Hitler, Institutul atrebuit s se mute la Geneva, apoi la Paris i, dup aceea, la New York

53 Fluxul comunicarii in doi pasi

Acest model presupune ca, in drumul sau catre public, mesajul presei este filtrat de un factor intermediar, care a capatat, in literatura de specialitate, apelativul de "lider de opinie": Sursa---transmite un mesaj---liderul de opinie---retransmite mesajul prelucrat catre---grupul sau Mass-media nu mai exercita o influenta directa cum era fluxul intr-un singurg pas, ci una indirecta-fluxul in doi pasi, in care un rol primordial revine relatiei interpersonale care uneste membrii grupului si o personalitate cu statut de lider de opinie. Liderul de opinie se individualizeaza prin cateva caracteristici: A) este o persoana credibila, care ocupa o pozitie centrala in grup B) are contacte multiple cu lumea exterioara C) este mai expus mesajelor venite din afara grupului D) exprima valorile grupului, este deci conformist in raport cu aspiratiile si idealurile acestuia Tocmai pentru ca el apare ca un reflex fidel a ceea ce ei sunt, ceilalti ii acorda increderea lor si se lasa influentati de el-G. Derville. Modelul fluxului in doi pasi aduce in prim plan capacitatea publicului de a adopta reactii de aparare in fata mesajului receptat prin media. El subliniaza cateva caracteristici importante ale interactiunii dintre audienta si presa: A) audienta nu este unitara si amorfa, ci diferentiata si posesoare a unor grile culturale proprii B) receptorii nu sunt pasivi, ci activi; ei nu reactioneaza irational, ci rational C) mes presei nu ating direct indivizii, ci trec printr-un sist complex de medieri-din aceasta perspectiva e mai veridic sa vb de un model al "fluxului in mai multi pasi" D) continutul difuzat de mass-media nu detine monopolul asupra semnificatiilor-sensul unui mesaj e rezultatul unui proces de filtrare si interpretare, adica al interactiunii simbolice dintre E si R, in consecinta, sensurile atribuite unui continut mass-media pot sa varieze de la un public la altul

54 Modelul cultivarii G. Gerbner a numit "cultivare" efectul rezultat dintr-o asemenea expunere intensa, care conduce la fixarea "unei viziuni asupra lumii comune, a unor roluri comune si a unor valori comune"-WJ Severin Expunerea la mesajele televiziunii, in corelatie cu alti factori, precum varsta, sexul, cultura, pozitia sociala, etc, conduce la obt unor efecte diferentiate, sugerand ca diferitele grupuri suporta in chip diferit actiunea "cultivarii" adica: A) receptarea sistematica prin mass-media a informatiilor, ideilor, simbolurilor, valorilor B) formarea, in urma acestui proces, a unei reprezentari, mediatic definite, asupra realitatii Altii considera ca violenta de la tv nu declanseaza si nu inhiba comportamentele, ci pur si simplu confirma si intareste valorile si normele de actiune deja existente la nivelul unui grup social ori al unui individ In acest caz relatiile interpersonale din cadrul grupului sunt mai importante decat mesajele tv A treia categ de cerc cons ca expunerea la mesajele violente contribuie la purificarea tinerilor, eliberandu-I de impulsurile primare, ei isi consuma in imaginar dorintele de comportament agresiv

56 modelul utilizarilor si recompenselor

Intemeiat pe 2 premise: A) publicul e activ, atunci cand apeleaza la sist comun in masa, el urmareste obiective clare B) in dialogul cu presa, reprezentantii publicului cauta sa-si rezolve anumite nevoi si sa obtina anumite satisfactii Consumul mediatic e un act de utilizare, in fct de asteptari, nevoi si foloase presupuse, oamenii selecteaza mesajele in functie de imaginea lor despre media-I. Dragan Televiziunea moderna creeaza un pact intre jurnalisti si public, cerand o participare interactiva din partea publicului Nevoia de informare poate mari, pe neasteptate, audienta unor mesaje-asasinarea lui JFK70% audienta Nev care sunt satisf de mm pot fi de nat cognitiva-dobandirea de informatii, afectiva-dob de experiente emotionale, socio-integrativa-intarirea contactelor cu ceilalti oameni, personal-integrativa-intarirea increderii in sine, si de scadere a tensiunii-posibilitatea evadarii din grijile cotidiene Modelul uses and gratifications s-a dovedit a fi unul din cele mai fructuoase instrumente de analiza a receptarii mes media de catre public S-a concentrat asupra variabilelor masurabile, a opiniilor publ prin care justifica o anumita alegere, preferinta

57 Modelul agendei

Mass-media funct in calitate de creatoare de agenda Ipoteza a fost emisa de cercetatorii americani M. McCombs si DL Shaw si a capatat numele de modelul agendei. Modelul a fost configurat in urma analizei campaniei electorale din 1968 Cei doi cerc s-au oprit asupra unei localitati din statul Carolina de Nord, Chapel Hill, si asupra alegatorilor care inaintea campaniei nu sust nici un candidat Sociologii au interv 100 de indecisi, pe care I-au intrebat care considera ei ca sunt probleme esentiale ale natiunii SUA Au studiat si presa din perioada campaniei electorale Rasp au fost catalogate in 15 clase, impartite in probleme majore si probleme minore. Prioritatile fixate de mass-media au influentat gandirea alegatorilor, care au catalogat problemele in fct de ierarhia presei B.Cohen: "Poate ca presa nu are succes in a le spune oamenilor ce sa gandeasca, dar ea reuseste splendid in a spune oamenilor despre ce sa gandeasca" Teoria agendei ne permite sa intelegem 2 fenomene importante: A) Cand presa prezinta anumite evenimente intens, acestea sunt socotite importante de catre public si tratate ca atare Publicul acorda credit presei si e convins ca ceea ce I se ofera ca subiecte de interes maxim repr probleme semnificative pt viata natiunii Paul Lazarfeld a numit acest fen "functia de a conferi status a mass-media" B) De indata ce un ziar sau un prog abordeaza un sub ce pare de succes, toti ceilalti ziaristi se reped asupra temei respective-jurnalismul de haita Modelul agendei nu depaseste aceasta limita a listelor de preferinte Oamenii se gandesc la ceea ce li s-a spus, dar nu gandesc CUM li s-a spus(McQuail) In terminologia lui HK Zucker, temele suparatoare au o evolutie aparte, in timp ce temele nesuparatoare confirma teza efectului de agenda Modelul agendei e unul dintre cele mai imp constructe teoretice in domeniul comunicarii de masa. El conduce la o serie de concluzii, cu impact major asupra activitatii ziaristilor: A) presa exercita o influenta lenta, afectand indeosebi reprezentarile publicului despre lume

B) prioritatile presei nu corespund intotdeauna cu prioritatile sociale C) prin activitatea sa, jurn devine creatorul temelor de interes public, confruntandu-se deci cu probleme grave ale responsabilitatii sociale Modelul agendei atrage atentia asupra caracterului moral al jurnalistului

58 Modelul "spiralei tacerii"

Perspectiva lansata de Elisabeth Noelle-Neumann Aceasta cercetatoare germana a studiat incepand cu 1965: A) modul in care opinia publica este modelata de diferiti factori B) felul in care ea modeleaza reactiile si conceptiile membrilor colectivitatii In esenta, teoria "Spiralei tacerii" se bazeaza pe 5 premise: A) oamenii se tem de izolare, doresc sa fie primiti si integrati in coelctivitatile care-I inconjoara B) societatea are tendinta de a marginaliza indivizii care au un comportament deviant sau care au valori diferite de cele acceptate de majoritatea membrilor ei C) frica de izolare ii indeamna pe oameni sa evalueze permanent starea opiniilor comune D) aceste evaluari afecteaza reactiile in public ale indivizilor, acestia incercand sa se alinieze la curentul de gandire afisat de societate, colectivitate E) pe baza acestor procese de adecvare si renuntare la elementele diferite se creeaza si se mentine opinia publica majoritara Puterea mm de a impune o anumita opinie poate conduce la 2 fenomene: A) crearea unei minoritati tacute B) crearea unei majoritati tacute

61teoria glonului magic. Relaia dintre public i produsul mediatic au, n cazul dat, un efect direct i imediat asupra primului actor, deoarece se omit factorii raionali, astfel nct atitudinea critic a individului/societii este copleit de informaia pus la dispoziie. Aceasta declaneaz o reacie de excepie n interiorul fiecrui individ, ea fiind de ordin necontrolat i spontan. Ca s se ajung la un astfel de rspuns din partea societii, mass-media sunt nevoite s se axeze pe subiectele bomb, de o ncrctur emoional foarte puternic.

Astfel, Melvin De Fluer introduce termenul teoria glonului magic. Ideea acestui concept const n faptul c media caut i ofer un mesaj care declaneaz n individ un comportament social programat. T. O Sullivan consider modelul stimul-rspuns unul mecanicist i lipsit de subtilitate de explicare a relaiei dintre pres i audien, model care consider c mass-media injecteaz valori, idei i informaii, n chip direct, n indivizi pasivi, care fac parte dintr-o audien atomizat, producnd un efect direct i imediat.

Modelul "fluxului in doi pasi"

Acest model presupune ca, in drumul sau catre public, mesajul presei este filtrat de un factor intermediar, care a capatat, in literatura de specialitate, apelativul de "lider de opinie": Sursa---transmite un mesaj---liderul de opinie---retransmite mesajul prelucrat catre--grupul sau Mass-media nu mai exercita o influenta directa cum era fluxul intr-un sg pas, ci una indirecta-fluxul in doi pasi, in care un rol primordial revine relatiei interpersonale care uneste membrii grupului si o personalitate cu statut de lider de opinie. Acest model presupune ca, in drumul sau catre public, mesajul presei este filtrat de un factor intermediar, care a capatat, in literatura de specialitate, apelativul de "lider de opinie": Sursa---transmite un mesaj---liderul de opinie---retransmite mesajul prelucrat catre--grupul sau Mass-media nu mai exercita o influenta directa cum era fluxul intr-un sg pas, ci una indirecta-fluxul in doi pasi, in care un rol primordial revine relatiei interpersonale care uneste membrii grupului si o personalitate cu statut de lider de opinie. Liderul de opinie se individualizeaza prin cateva caracteristici:

A) este o persoana credibila, care ocupa o pozitie centrala in grup B) are contacte multiple cu lumea exterioara C) este mai expus mesajelor venite din afara grupului D) exprima valorile grupului, este deci conformist in raport cu aspiratiile si idealurile acestuia Tocmai pentru ca el apare ca un reflex fidel a ceea ce ei sunt, ceilalti ii acorda increderea lor si se lasa influentati de el-G. Derville. Modelul fluxului in doi pasi aduce in prim plan capacitatea publicului de a adopta reactii de aparare in fata mesajului receptat prin media.

67 rolul liderului de opinie 1 Liderii sunt cei care au cea mai mare influen ntr-un grup, influennd att luarea deciziilor,ct i membrii din care este constituit grupul. Liderul are rolul de a-i conduce pe ceilali membri spreatingerea elurilor urmrite. Un aspect al reuitei este c un lider orientat ctre cooperare are o reuitmai mare dect un lider care are un stil autoritar, deoarece grupul poate manifesta reacii agresive nlipsa lui 2.Liderii sunt locuitori ai societii i au opinii fixe precum influena i puterea. Acetia nu suntafectai de opiniile celorlali membri ai societii, dar i influeneaz pe ceilali prin interaciunea personal. Un singur lider nu poate contribui mult la evoluia opiniei n ntreaga societate cu o putere ainfluenei moderat i cu un numr redus de interaciuni; pentru a influena sunt necesari mai mulilideri. Media este unul dintre factorii care influeneaz societatea n mod direct, influennd opiniaindividului 3.,,Liderii de opinie sunt cei care influeneaz opiniile, atitudinile, credinele, motivaiile icomportamentele altora 4. Acetia au rolul de a permite accesul agenilor de schimbare externi, asigurcomunicarea ntre comunitate i agenii externi i sunt modele de urmat pentru schimbareacomportamentelor n interiorul comunitii. Prin intermediul lor noile idei i practici sunt rspndite ncadrul comunitii. Liderii de opinie influeneaz membrii comunitii prin cel puin patru direcii:mresc competena, i conving pe alii, stabilesc norme de consolidare i mresc resurse

69 Reportajul trebuie s porneasc de la un fapt real. Autorul trebuie s aib calitatea de martor la desfurarea evenimentelor. Reportajul trebuie s includ o descriere a contextului (o prezentare a atmosferei, cu culori, zgomote), s aib personaje reale i s includ fapte cu caracter autentic.Specie publicistic, reportajul informeaz despre fapte, situatii, evenimente de interes general sau ocazional, realitti economice, geografice etc, de actualitate, de la fata locului, prin mijloace literare de expresie specifice. Reportajul este una dintre cele mai subiective specii jurnalistice de teren. S precizm, pentru a nu intra n contradictie cu afirmatiile de mai sus, c aceast subiectivitate este manifest si permis numai la nivelul redactrii, al prezentrii faptelor, iar nu la cel al realittii descrise. De altfel, pentru a fi mai exacti, vom ntelege prin subiectivitate originalitate, inventivitate n modul de a povesti. Reportajul pune accent n mod deosebit pe senzatii, pe impresii mirosuri, culori, sunete, gust. Aceasta nseamn c reporterului i se solicit participarea cu ntreaga fiint, implicarea total; jurnalistul lucreaz cu ochii, urechile, nasul si memoria. Nu exist reportaj n absenta detalilor obtinute la locul si desfsurarea evenimentelor, n absenta observatiilor personale si a intervievrii. Totusi, Ph. Gaillard consider c un reportaj presupune si o munc de cutare a informatiei, dup cum avem de a face cu evenimente prevzute sau neprevzute. n cazul unui eveniment prevzut, reporterul a avut rgazul s se documenteze, s se familiarizeze cu subiectul. Stie la ce se poate astepta. Cu toate acestea, prezenta la fata locului este la fel de necesar, dac e posibil chiar nainte de ora la care a fost anuntat evenimentul. Prezent la locul de desfsurare, el trebuie s urmreasc evenimentul, s-l ncadreze n context, s-l nregistreze si s-l completeze cu detalii semnificative, care adesea spun mai mult dect informatia principal. Fundamentul tuturor reportajelor l reprezint ns cutarea rspunsurilor la cele sase ntrebri: cine?, ce?, unde?, cnd?, cum?, de ce?. Desi nu ntotdeauna e posibil aflarea lor, reporterul nu poate s renunte: activitatea sa de cercetare, la fata locului, va cuta s urmeze demersurile obisnuite, culegerea tutror informatiilor posibile. Pentru ntrebrile la care nu s -a aflat rspuns, exist si alte surse, desi, de obicei, acestea apar de la sine atunci cnd ziaristul reconstituie evenimentul pe baza detaliilor deja obtinute. Pentru a realiza un reportaj bun, complet, autorul se va ntreba nainte de a folosi toate ingredientele: Ce mesaj vreau s transmit? si Pot realiza acest lucru ce ceea ce am?. Pentru a rspunde acestor ntrebri, este util s cunoastem care sunt factorii pe baza crora sunt selectate informatiile semnificative ntr-un reportaj: proximitatea temporal; proximitatea spatial; ineditul faptelor; conflict; consecinte; captarea interesului uman;