Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jocurile Olimpice Andrei
Jocurile Olimpice Andrei
Competiiile olimpice erau deschise tuturor cetenilor de sex masculin. Sportivii participani apreau cu trupurile complet goale. De altfel, din cuvntul grecesc gol (gymnos) provine gymnasium. Femeilor le era interzis cu maxim strictee s urmreasc aceste jocuri, iar participarea lor la ntreceri era cu desvrire exclus. De la o ntlnire de o singur zi, cu o singur curs, pn n anul 471 .e.n., Jocurile Olimpice evoluaser, ajungnd s cuprind 10 evenimente, derulate pe o perioad de peste cinci zile. Pe lng cursa de alergare, evenimentele sportive incluse erau lupte corp la corp, box, curse de cai (att clare, ct i cu care de lupt), aruncarea discului i a suliei, precum i un tip de sritur n lungime, pe muzic. Mai exista i un pentatlon, alctuit din probe de srituri, alergare, aruncarea suliei, a discului i lupte corp la corp. Un alt eveniment era pankration-ul, o combinaie violent de lupte corp la corp i box, n care practic nu existau nici un fel de reguli, iar nvingtorul era primul lupttor care se recunotea nvins. Jocurile Olimpice se ncheiau cu o curs de alergare bizar i extenuant, n care participanii alergau mbrcai n costume complete de armur. Originile: Dei asociem Jocurile Olimpice cu sportul, iniial aceste Jocuri erau n Grecia Antic un festival religios nchinat lui Zeus. Legenda spune c Jocurile au fost fondate de Hercule, care a plantat un mslin din ramurile cruia se mpleteau cununile oferite nvingtorilor. Primele Jocuri Olimpice au avut loc n anul 776 .e.n., cu un unic eveniment: o curs de alergare de aproximativ 200 metri numit Stadion, de unde i cuvntul stadion pe care l folosim astzi. Jocurile au fost organizate de atunci o dat la fiecare patru ani, iar perioada de timp dintre dou ntlniri era cunoscut sub numele de Olimpiad. Jocurile au fost luate att de mult n serios de ctre greci, nct pe durata Jocurilor Olimpice orice rzboaie ncetau i se derulau armistiii atent supervizate. Chiar i n timpul Rzboaielor Peloponeziene, inamicii se adunau laolalt i se ntreceau umr la umr n competiiile sportive. Singurii care au nclcat vreodat un asemenea armistiiu au fost spartanii, crora drept pedeaps li s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice din anul 420 .e.n.
100 m, i s-a permis sa ia startul de jos - lucru cu totul iesit din comun pe vremea aceea - numai dupa o aprinsa consfatuire a arbitrilor (care nu intelegeau despre ce este vorba), unii crezand chiar ca atletul se roaga si cere ajutorul vreunei divinitati ! Cu prilejul acestor JO, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism si scrima, germanii la gimnastica si ungurii la inot. Concurentii greci, care intreceau ca numar sportivii tuturor celorlalte tari, sau situat pe primul loc la tir, inot si maraton. Aici, primul a sosit Spiridon Louis din Arcadia, ,,un cioban in fustanela populara, departe de practicile antrenamentului stiintific", dupa cum l-a descris Coubertin in memoriile sale. In aceasta perioada, am putea spune de ,,juniorat" a JO, laurii olimpici se cucereau mai mult datorita calitatilor native, decat in urma unui antrenament propriu-zis.
In acelasi an, 1904, urma sa aiba loc sarbatorirea centenarului unirii statului Louisiana cu S.U.A. Un prilej in plus pentru cateva personalitati americane influente - printre care insusi presedintele de atunci Theodore Roosevelt - pentru a obtine ca intrecerile olimpice din 1904 sa aiba loc la Saint Louis, inglobate in programul unei mari expozitii internationale. De aici, similitudini cu editia precedenta. Prevazand ceea ce avea se se intample, Pierre de Coubertin a preferat sa nu participe la JO de la St. Louis. Pentru buna desfasurarea a JO, Universitatea Washington a pus la dispozitie bazele sale sportive, bine utilate pentru acea vreme, asa ca intrecerile au fost mai centralizate si au beneficiat de conditii superioare de desfasurare. Nivelul performantelor a fost mult mai ridicat, fata de editia de la Paris, inregistrandu-se si cateva recorduri. Distanta mare si costul ridicat al unei deplasari in indepartatul oras american au determinat o participare foarte redusa a sportivilor de pe alte continente. Traversarea oceanului prezenta, la inceputul secolului nostru, destule dificultati. In acest fel, JO din 1904 au apartinut americanilor : inscriind in intreceri peste 400 de participanti (fata de 64 proveniti din restul tarilor), ei au invins in 69 din cele 88 de probe disputate.
Atletismul a constituit atractia intrecerilor olimpice. Un record, ce va dainui 28 de ani, a fost stabilit la 200 m, de Archie Hahn din SUA, devenit triplu campion olimpic. Compatriotul sau Ray Ewry a invins in toate sariturile fara elan. Probele de inot, desfasurate in conditii nepotrivite si pe distante aproximative, au fost castigate, in majoritate, de sportivii germani si unguri. Cu exceptia scrimei, dominata de tragatori cubanezi, a gimnasticii, unde germanii au fost concurenti de temut si a turneului de fotbal, castigat de canadieni, aproape toate celelalte intreceri au fost monopolizate de sportivii tarii gazda.
Urmasii vikingilor s-au aratat a fi maestri neintrecuti in manevrarea velelor, in timp ce reprezentantii tarii gazda au monopolizat aproape toate locurile fruntase la tir cu arcul. In disciplinele atleticii grele, s-a remarcat buna pregatire a boxerilor americani, englezi si canadieni, a luptatorilor finlandezi si suedezi, precum si a halterofililor francezi si belgieni. Jocurile Olimpice din 1920, aflate la un moment dat sub semnul incertitudinii, s-au putut desfasura si incheia cu bine in urma perseverentei CIO, condus pe atunci de neobositul Pierre de Coubertin.
curselor pe distante lungi chiar in lipsa celebrului Nurmi (acesta se afla doar in tribuna pentru pretinse acte de profesionalism). Intrecerile masculine de inot au confirmat ascensiunea inceputa cu patru ani in urma de inotatorii japonezi. Favoritii de altadata, americanii si australienii, au dat o palida replica concurentilor din Tara Soarelui Rcsare. Gazdele, in schimb, s-au revansat in probele feminine, pe care le-au dominat net. La canotaj s-au impus, in primul rand, tarile care aveau deja traditie: S.U.A. si Anglia. La fel in ciclism si scrima (unde au stralucit sportivii din Italia si Franta si, ca de atatea ori pana acum, la sabie, cei din Ungaria), la box (S.U.A. si Argentina), lupte (Suedia,S.U.A. si Finlanda) la haltere (Franta). Cu totul alta a fost situatia la intrecerile de gimnasticc, dominate acum de reprezentantii S.U.A., Italiei si Ungariei sau la cele de cclcrie prilej de afirmare pentru concurentii francezii. Protestul impotriva actiunilor de fascizare a Germaniei s-a facut simtit inca din 1932. Astfel, la JO de la Los Angeles, in timpul intonarii imnului german sportivii francezi si polonezi au stat jos in mod ostentativ.
Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415 sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie. O noua generatie de atleti si-a facut aparitia acum. Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800 m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul cehoslovac Zatopek (la fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta, o atleta de exceptie - Francina Blankers-Koen, Olanda. La inot, reprezentantilor SUA nu le-a scapat nici un titlu in intrecerile masculine, tot lor revenindu-le si majoritatea medaliilor in probele feminine. Jocuri sportive, ca baschetul si hocheiul pe iarba, au dovedit superioritatea americanilor si, respectiv, a indienilor. Ciclistii Frantei si Italiei, canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei (remarcam ,,recidiva" Ilonei Elek pe podium, ca si la Berlin), halterofilii Egiptului si boxerii Argentinei s-au afirmat, iar altii chiar s-au mentinut in randurile elitei sportive olimpice. Participarea numeroasa a tarilor si sportivilor lumii la JO din 1948, atunci cand ranile razboiului nu se vindecasera inca, a demonstrat cu pregnanta dorinta tineretului de apropiere si cunoastere, de confruntare a fortelor si virtutilor pe terenul de sport , nu pe campul de lupta.
Romania a facut pregatiri minutioase in vederea deplasarii sportivilor sai la Melbourne si, cu mult inaintea deschiderii Jocurilor, o delegatie romaneasca a studiat la fata locului conditiile de concurs. Drept urmare, evolutia acestora s-a situat la un nivel net superior celorlalte participari. La atletism, sperantele delegatiei noastre se indreptau cu precadere spre Iolanda Balas, detinatoarea recordului mondial cu 1,75 m. Dar, desi a sarit 1,67 m, a doua performanta a concursului, ea s-a clasat numai pe locul cinci. Era doar inceputul unei cariere stralucite! Romanii au fost, insa, revelatia probelor de kaiac - canoe. Vechea suprematie a canadienilor, cehilor si americanilor a fost pur si simplu spulberata de concurentii romani. Trei din cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplina au revenit sportivilor nostri. Leon Rotman a devenit eroul acestor intreceri, depasind performeri recunoscuti, cum ar fi ungurii Parti si Hernek sau sovieticul Buharin. Invingator in ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul roman care a urcat de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, in cadrul aceleiasi editii. La randul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus in proba de C2 1000m, si, dupa o competitie dura cu echipajele sovietice si ungare, au cucerit medalia de aur. Locul patru, ocupat de kaiacistii Mircea Anastasescu si Stavru Teodorov in proba de 1 000 m, a completat excelenta evolutie a sportivilor romani. Intrecerile de box s-au incheiat cu succes pentru componentii delegatiei noastre: patru boxeri prezenti patru medalii obtinute. Desi accidentat inca de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria 67 kg) si-a depasit clar toti adversarii, obtinand primul titlu de campion olimpic pentru Romania. Printre invinsii sai, cotati initial ca principali favoriti, s-au numarat campionul european Nicholas Gargano (Anglia) si puternicul irlandez Frederick Tiedt. Mircea Dobrescu (categoria 51 kg) si Gheorghe Negrea (categoria 81 kg) au castigat cate o medalie de argint iar Constantin Dumitrescu (categoria 63,5 kg.) a ajuns si el pana in semifinale, obtinand o medalie de bronz. Ca si la JO de la Helsinki, tirul a adus delegatiei noastre satisfactii deosebite. Cei mai valorosi tragatori la aceasta editie olimpica s-au dovedit sovieticii, finlandezii si romanii. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi concurenti romani: Stefan Petrescu a cucerit aurul olimpic iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz. La prima participare olimpica, reprezentantii nostri la pentatlon modern au obtinut locul sase (pe echipe). Gimnastica romaneasca imbogateste palmaresul Romaniei cu doua medalii de bronz, una la echipe iar cealalta, obtinuta de Elena Leustean, la sol. Pana la Montreal mai erau 20 de ani Jocurile Olimpice din 1956 au constituit pentru sportivii romani prima afirmare in elita sportului olimpic (locul 9 in clasamentul medaliilor si 11 in ierarhia pe puncte). Cele 13 medalii si aproape 100 de puncte acumulate de sportivii nostri au adus Romania in seria tarilor puternice, devansand Franta, Belgia, Japonia si Finlanda.
Manoliu, aflata pe locul doi pana la ultima incercare, a fost intrecuta, atunci cand nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press ; dar si infernala cursa de 1 500 m (primii sase alergatori au doborat vechiul record olimpic), in care Zoltan Vamos a ocupat un excelent loc cinci. Numai patru tari au reusit sa obtina medalii de aur la intrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, Romania si Bulgaria. Concurentii romani, sapte la numar, au inregistrat acum primul mare succes dintr-o serie de valoroase performante olimpice. Dumitru Parvulescu a cucerit o medalie de aur ; Ion Cernea medalie de argint (dupa o rasunatoare victorie cu 14- 0 in fata marocanului Benakoun si o infrangere la limita in meciul cu viitorul campion olimpic), iar Ion Taranu - medalie de bronz (castigata numai in urma barajului cu turcul Ayvaz, in cel de-al treilea meci sustinut in aceeasi seara). La probele de canoe, Leon Rotman a castigat o medalie de bronz iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru. Gimnastele noastre, a caror valoare se evidentiase atat la Melbourne, cat si cu ocazia ,,Mondialelor" din 1960, au avut si la Roma evolutii remarcabile si s-au mentinut printre protagoniste, obtinand medalia de bronz in clasamentul general pe echipe. S-a evidentiat valoarea si puterea de lupta a Soniei Iovan, aflata in grupul de elita la individual compus, sarituri, paralele si sol. La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul cinci. Mai numerosi decat la Melbourne, sportivii romani au obtinut o serie de excelente rezultate, intre care trei titluri de campioni olimpici, mentinand astfel tara noastra pe pozitia de onoare dobandita la editiile anterioare: locul 10 dupa numarul de puncte si 11 dupa cel al medaliilor de aur. Am putea caracteriza in cateva cuvinte JO din 1960? Din multitudinea de fapte, unele senzationale, putem desprinde etalarea unor ambitii si potente umane neatinse in trecut: la Roma au cazut 73 de recorduri olimpice si 31 mondiale.
celelalte 12 sporturi la care am participat. Remarcabile au fost evolutiile lui Andrei Igorov -continuatorul valoroasei stafete predate de Leon Rotman la canoe simplu- si Aurel Vernescu, castigator a doua medalii de bronz, invingatorul campionului mondial, danezul Erik Hansen. Luptatorii romani nu s-au acomodat deplin cu noul mod de desfasurare a intrecerilor. Chiar daca lupta la parter fusese de curand exclusa, ei au obtinut, totusi, cateva rezultate de valoare. Fara a cunoaste infrangerea, Valeriu Bularca urca pe treapta a doua a podiumului olimipic, in timp ce Dumitru Pirvulescu si Ion Cernea cuceresc medalii de bronz. Ei au fost urmati de Nicolae Martinescu - locul patru, la categoria 97 kg. Majoritatea medaliilor in probele de tir - arma libera au revenit tragatorilor americani. Printre favoriti s-au aflat si tintasii romani. La pistol viteza, Ion Tripsa, un demn ,,urmas" al lui Stefan Petrescu, a indreptatit sperantele, prin ocuparea unui loc fruntas. Inca inainte de terminarea intrecerii, presati de ora aparitiei ziarelor, mai multi gazetari s-au grabit sa anunte pe medaliati, printre care nu figura nici un roman. Le-au facut chiar fotografii. Indarjit se pare de aceasta prematura agitatie, Ion Tripsa le-a stricat ,,clasamentele": el a tras exceptional in ultima mansa, 296 de puncte, rezultat care l-a propulsat pe locul doi (la numai un punct de campionul probei). La talere, Ion Dumitrescu a obtinut un rezultat bun - locul cinci. Editia a XVIII-a a JO a consemnat mai multe recorduri: de participare - 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la Tokio; pe plan valoric - numeroase performante deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a sugerat denumirea "Tokio- Olimpiada recordurilor".
atat de greu, atat de dificil in compozitia sa - cu perfectiune si simt artistic, incat am inteles ca marea clipa a gimnasticii trebuie sa vina..." (Yukio Endo - Japonia, fost campion mondial si olimpic). ,,La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comaneci expresivitatea este totala, de la inceput pana la sfarsit, cu combinatii in care amplitudinea si echilibrul sunt remarcabile..." (Arthur Magakian - Franta, antrenorul echipei nationale). ,, Ce sa faci? Ce sa mai spui? Cum sa vorbesti de atata frumusete cand cuvintele ti se par atat de sarace..." (,,Sports Magazin" - Franta) . Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4 de aur, si cu cele l77,5 puncte obtinute, Romania se claseaza, pentru prima oara, printre primele l0 natiuni ale lumii, ocupand locul al V-lea in clasamentul pe total medalii, locul al VI-lea dupa numarul de puncte si locul al IX-lea dupa numarul medaliilor de aur. Este cea mai buna evolutie din istoria participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice. Delegatia olimpica a Romaniei a cuprins l66 de sportivi (107 barbati si 59 femei), participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se situeaza pe primul loc dintre sporturile cu care s-a participat, cucerind aproape 30 % din numarul de puncte si medalii obtinute de catre intreaga noastra delegatie. Trei din cele patru medalii de aur obtinute la aceasta editie a JO de catre delegatia romana, au fost cucerite de catre Nadia Comaneci. De altfel, gimnastica feminina inregistreaza, la Montreal, un palmares formidabil : 7 medalii - dintre care 3 de aur, 2 de argint si 2 de bronz . Echipa compusa din Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoras, Gabriela Trusca si Georgeta Gabor, s-a clasat pentru prima oara pe locul al II-lea, obtinand medalia de argint. Si gimnastica masculina a inregistrat un real progres, fata de editia precedenta a JO, Munchen 1972, clasandu-se pe locul al VI-lea in proba pe echipe. Cu toate ca a fost accidentat, Dan Grecu a castigat medalia de bronz la inele, clasandu-se pe locul al IV-lea la sarituri. Sportivii romani au obtinut rezultate foarte bune si la kaiac-canoe, realizand 33 de puncte si 4 medalii : Vasile Diba - aur si bronz la kaiac ; Gheorghe Danielov si Gheorghe Simionov -argint la kaiac dublu ; Larion Serghei si Policarp Malihin - bronz la canoe dublu. La fel ca si la editia precedenta a JO, luptatorii de greco-romane Berceanu, Ginga si Rusu, si-au adus o contributie importanta la ,,zestrea" de medalii si puncte a delegatiei tarii noastre - 3 de argint si 3 de bronz, precum si 34 de puncte. La libere , sportivii nostri au castigat alte doua medalii de bronz si un loc cinci. Cu cele cinci medalii cucerite de pugilistii romani, 2 de argint si 3 de bronz, tara noastra s-a clasat pe locul al IV-lea in ierarhia tarilor participante la box, dupa S.U.A., Cuba si Polonia, surclasand U.R.S.S. Reconfirmandu-si valoarea mondiala, handbalistii au ajuns in finala competitiei, dobandind medaliile de argint, in urma confruntarii cu echipa URSS. In programul JO de la Montreal a fost introdus, pentru prima data, si handbalul feminin, echipa noastra clasandu-se pe locul al patrulea. La canotaj, sportivii nostri au participat la 4 probe feminine si 2 masculine. Fetele au cucerit o medalie de bronz, un loc IV si doua locuri VI. Sportivii romani au fost prezenti la toate probele de scrima, in delegatie fiind inclusi l3 scrimeri si 5 scrimere. Bilantul a fost urmatorul: o medalie de bronz in proba de sabie pe echipe, un loc IV tot la sabie, in proba individuala, si un loc VI in proba de spada, pe echipe. Adaugand la toate acestea si medalia de bronz a lui Gheorghe Megelea la atletism - aruncarea sulitei, ca si cel mai bun rezultat inregistrat vreodata de poloisti la JO (locul al patrulea), se poate afirma ca olimpicii romani au izbutit la Montreal o evolutie fara precedent.
Delegatia Romaniei a aliniat la startul acestei competitii 239 sportivi, dintre care 76 femei. S-a participat la 18 sporturi, din cele 21 incluse in programul olimpic si la 134 din cele 203 probe. Cu cele 25 medalii cucerite si cu 203 puncte realizate, sportivii romani s-au clasat pe locul al VI-lea in clasamentul pe puncte si pe total medalii, si pe locul al VII-lea in clasamentul pe medalii de aur, fiind pentru prima data cand se cuceresc 6 medalii de aur. Ca si la editia precedenta a JO (de la Montreal), gimnastica a fost sportul care ne-a adus cele mai mari satisfactii, prin cele 7 medalii - dintre care 2 de aur- si 44,5 puncte. Eroina acestor intreceri a fost, din nou, Nadia Comaneci. Gratia si armonia executiilor sale au prilejuit un nou triumf al scolii romanesti de gimnastica. Presa aprecia astfel participarea Nadiei la aceasta editie a JO:,, Eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal, romanca Nadia Comaneci, n-a avut contracandidata in ceea ce priveste aspectul artistic al exercitiilor si tinuta sportiva plina de maretie ''. (Agentia TASS) La fel ca in urma cu patru ani, la Montreal, Nadia Comaneci a fost cea mai stralucitoare participanta. Nadia a dovedit nu numai ca si-a mentinut stilul sau aerian, inimitabil, dar si ca are nervii tari si o vointa de neinfrant'' (Agentia DPA Hamburg). La masculin, gimnastii nostri au avut cea mai buna evolutie din istoria participarii lor la intrecerile olimpice. Este adevarat ca nu au cucerit nici o medalie, dar pozitia IV-a in ierarhia pe echipe ii onoreaza, iar prezenta lui Dan Grecu, pe locul al IX-lea la individual compus si pe locul al VI-lea la inele, constituie performante notabile. Atletismul a fost si de data aceasta ,,sportul rege'' al Jocurilor Olimpice, polarizand zilnic atentia unui numar de aproape 100 de mii de spectatori. Cu toate ca au lipsit o serie de personalitati din elita atletismului modern, totusi intrecerile olimpice de la Moscova s-au ridicat la un inalt nivel valoric. Cifrele vorbesc de la sine : 7 recorduri mondiale si 16 olimpice au fost stabilite cu aceasta ocazie. Atletii romani au ocupat la aceste intreceri un loc IV si doua locuri VI. Ca si la editiile precedente ale JO, printre sporturile care si-au adus o contributie importanta la afirmarea sportului olimpic romanesc s-au aflat, din nou, kaiacul si canoea. Cu cele 5 medalii obtinute, dintre care una de aur, si cu 37 de puncte realizate, sportivii ,,flotilei de aur'' s-au situat printre primele trei tari la aceasta ramura de sport. Ivan Potzaichin a cucerit din nou o medalie de aur, impreuna cu Toma Simionov - in proba de canoe 1 000 m, iar cu Petre Capusta - la canoe dublu 500 m- una de argint. Kaiacistul Vasile Diba s-a clasat pe locul al III - lea imbogatind palmaresul Romaniei cu inca o medalie. De asemenea, kaiacul de 4 - baieti (Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta, Mihai Zafiu) a mai cucerit o medalie de argint. Tot la kaiac, fetele au mai obtinut medalii de bronz atat in proba de simplu, cat si in cea de dublu. In clasamentul pe natiuni la aceasta ramura de sport, Romania s-a situat pe locul al III-lea, dupa puternicele formatii ale RDG si URSS. La lupte, tara noastra a fost prezenta cu garnitura completa atat la greco-romane , cat si la libere, cu un total de 20 de luptatori, cate 10 pentru fiecare stil. Dintre acestia, 12 s-au clasat pe primele sase locuri, cucerind cate o medalie de aur, de argint si de bronz. De asemenea, 2 locuri IV, 3 locuri V si 3 locuri VI. Cele 34,5 puncte obtinute de luptatori, au reprezentat o contributie consistenta la sporirea totalului general acumulat de tara noastra. Canotajul constituie -pentru delegatia Romaniei- revelatia acestei editii a JO, deoarece a intrat in categoria sporturilor care aduc multe puncte si medalii. Rezultatele inregistrate de acest sport, pana la intrecerile olimpice de la Moscova, fusesera modeste, cea mai buna performanta inregistrandu-se la JO de la Montreal, unde se obtinusera prima medalie - de bronz - si 9 puncte. De data aceasta, bilantul canotajului a fost de trei medalii, dintre care una de aur, si 32 de puncte; ceea ce i-a permis echipei sa se claseze pe locul al III-lea in ierarhia tarilor participante. Notabila este performanta Sandei Toma care a castigat proba-regina, aceea de simplu. Descoperita cu numai trei ani inainte de JO, ea s-a impus repede in ierarhia performerelor din acesta disciplina. Dupa numai un an de canotaj, Sanda Toma castiga titlul de campioana nationala, dupa doi ani pe cel de campioana mondiala, iar dupa trei ani titlul de campioana olimpica, fara a fi invinsa, in acest interval, la nici o regata internationala. Celelalte doua medalii de bronz au fost obtinute tot de fete, in probele de dublu vasle si 8+1. La scrima, ierarhiile mondiale nu au fost schimbate, cu exceptia Frantei, care a cucerit 4 medalii de aur si a URSS careia i s-au decernat numai 3 titluri olimpice. Scrimerii romani au participat la JO de la Moscova cu o echipa completa, fiind inscrisi la toate probele si au cucerit doua locuri IV, doua locuri V si
doua locuri VI. La tir, in mod cu totul exceptional, trebuie remarcata performanta pistolarului Corneliu Ion, care, intr-o lupta epuizanta cu Jrgen Wiefel din R.D.G. si Gerhard Petrisch din Austria, dupa trei manse de baraj, a reusit sa-i depaseasca si sa cucereasca titlul olimpic cu un total de 596 puncte. Inca de la JO de 1a Montreal, Corneliu Ion se anunta ca un pretendent serios la o medalie olimpica. Un an mai tarziu, in 1977, el a cucerit titlul de campion al Europei, iar performanta inregistrata l-a impus ca recordman mondial. Cu un an inainte, la un concurs organizat 1a Bucuresti, Corneliu Ion realizase cea mai buna performanta mondiala - 600 p din tot atatea posibile. Handbalistii romani au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a cuceri aurul olimpic, singurul care le lipsea dintr-un impresionant palmares. Dar o infrangere in semifinala, in fata eternei rivale Iugoslavia, a adus echipei noastre numai medaliile de bronz, dupa o victorie in fata Ungariei. Finala ,,mare" si titlul de campioana olimpica au fost castigate de echipa R.D.G. La volei s-a participat atat cu echipa masculina, cat si cu cea feminina. Cea dintai a castigat medalia de bronz, iar fetele s-au clasat pe locul al VIII- lea. Dupa o absenta de 20 de ani, tara noastra a participat, din nou, la probele de hipism: cu echipe - in probele de dresaj si obstacole, dar si la individua - in proba de dresaj. Calaretii nostri au castigat o medalie de bronz la echipe dresaj si un loc V la echipe obstacole. De asemenea, un loc VI, prin Anghelache Donescu care a concurat pentru Marele Premiu la dresaj individual. Timp de 16 zile, in perioada 19 iulie -3 august 1980, Moscova a gazduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive, intrecerile celei de-a XXII-a editii a Jocurilor Olimpice. In dupa-amiaza zilei de 3 august, a avut loc ceremonia de inchidere, la care au participat peste 100.000 de spectatori.
La JO l 984, 74,0l %, din totalul sportivilor romani participanti la intrecerile olimpice, s-au clasat pe unul din locurile I - III , fata de numai 31% la JO din 1980 si 1976, 24% la JO din 1972 si 27% la JO din 1968.
Daca in 1956 participasera numai 67 de tari, cu 3178 de sportivi, la Sydney s-au prezentat toate cele 199 de tari invitate de catre Comitetul International Olimpic. De asemenea, au fost prezenti de peste trei ori mai multi sportivi - 11.084- ceea ce demonstreaza inca o data universalitatea si gigantismul Jocurilor Olimpice, progresul inregistrat de sportul mondial, interesul CNO-urilor pentru competitiile olimpice. La Melbourne, fusesera inscrise 384 de sportive, reprezentand 12% din totalul sportivilor prezenti la jocuri ; acum, la Sydney, numarul sportivelor a fost de 4.254, adica peste 38% din totalul concurentilor. In ultimii 20 de ani, CIO a militat pentru cresterea prezentei sportivelor la JO acceptand, de la o editie la alta, noi sporturi si probe feminine. Astfel, daca la prima editie a JO din 1896, in program nu a fost inclusa nici o proba feminina, in 1920 erau 8 (5% fata de cele masculine) ; in 1948 - 19 (13,9%); in 1960 - 29 (19,3%) ; in 1980 - 50 (24,6%) ; in 1992 - 86 (33,5%) ; pentru a se ajunge, in anul 2000, la 120 probe feminine (ceea ce inseamna 40%), plus alte 12 mixte - 4% Delegatia Romaniei a deplasat la antipozi 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei), care au concurat la 16 discipline sportive, cucerind 26 de medalii - 11 de aur, 6 de argint si 9 de bronz . Cu un asemenea bilant, la finalul intrecerilor, ei au ocupat locul XI in ierarhia olimpica, performanta care mentine sportul romanesc in elita mondiala. Gimnastica si-a afirmat, inca odata, valoarea incontestabila. La feminin, echipa compusa din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, aducand cuvenita medalie de aur. La individual compus, podiumul a fost monopolizat de Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria Olaru. De asemenea, fetele noastre au mai dobandit cate o medalie de argint (Andreea Raducan - sarituri si Maria Olaru - barna) si una de bronz (Simona Amanar - sol). Pentru prima oara in istoria sportului romanesc, un gimnast devine campion olimpic: Marius Urzica a intrat in posesia medaliei de aur, dupa o evolutie exceptionala din proba de cal cu manere. Confirmandu-si valoarea internationala, canotajul a adus delegatiei romanesti inca trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) si Angela Alupei - Constanta Burcica (2 vasle), carora li s-a alaturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa - aceasta din urma la a cincea participare olimpica). La inot, tanara Diana Mocanu (15 ani) a uimit pe toata lumea, adjudecandu-si - in premiera pentru natatia romaneasca- primele doua medalii de aur, in probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la 200 m mixt si a medaliei de bronz la 400 m mixt. Atletele noastre s-au impus prin Gabriela Sazabo (medalie de aur la 5000 m si una de bronz la 1500 m), Violeta Beclea - Szekely (argint la 1500 m) si Lidia Simon (de asemenea, argint in proba de maraton). Canoea a fost incununata de succes prin medalia de aur castigata de echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M / 1000 m, precum si prin bronzul dobandit de acelasi echipaj la C - 2 M / 500 m. Kaiacistele Sanda Toma, Mariana Limbau, Andreea Ionita, Elena Radu au cucerit, de asemenea, o medalie de bronz, la proba de K - 4 M / 500 m. Gratie unei comportari remarcabile, olimpicii romani care au concurat la Sydney si-au impus valoarea , confirmand si consolidand reputatia de care se bucura sportul romanesc in arena internationala.
Olimpiada 2004
n vara anului 2004, cea de-a XXVIII-a ediie a Jocurilor Olimpice de Var a fost organizat n locul de natere al acestui eveniment, la Atena. Este abia a doua oar cnd Atena gzduiete Jocurile Olimpice de la Olimpiada inaugural modern, care a avut loc n 1896. Un program masiv de construcii a fost iniiat pentru a face fa Jocurilor, la care au participat 10 500 atlei i 3 000 echipe oficiale din 199 ri. Afganistanul a participat la competiii pentru prima dat din
anul 1999, cnd participarea sa a fost interzis, deoarece permitea participarea la competiiile sportive numai pentru atleii de sex masculin. Evenimentele s-au derula n 38 de locaii diferite, reprezentnd 28 de sporturi. Jocurile Olimpice au durat 16 zile i au inclus 301 de ceremonii de decernare a medaliilor. Mascotele oficiale ale Jocurilor de la Atena au fost Phevos i Atena, un frate i o sor inspirai de dou ppui din vechea cultur greac. Numele lor sunt inspirate dup numele a doi zei olimpieni: Phevos (cunoscut i sub numele de Apollo), zeul luminii solare i al muzicii, i Atena, zeia nelepciunii, cea care ocrotete cetatea Atenei. George Michael a fost invitat s compun tema muzical oficial a Jocurilor Olimpice. Dei nscut la Londra, el este grec de origine, iar adevratul su nume este Georgios Kyriacos Panayiotou.