PROFESIILE LIBERALE

1. Clasificarea ocupatiilor in Romania

n practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICRI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie n instrumente indispensabile pentru asigurarea n mod unitar a culegerii, stocrii, prelucrrii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE CLASIFICRI SI NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. Elaborarea noii clasificri a ocupatiilor din Romnia (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurndu-se transparenta informatiei economico-sociale n domeniul resurselor si utilizrii fortei de munc. Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea n considerare a specificului economiei romnesti. Concret, aceasta a nsemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific n economia romneasc, cu asigurarea integrrii n standardele internationale. La elaborarea clasificrii s-au avut n vedere urmtoarele principii si criterii: Principiul gruprii unittilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a fcut n concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnicoeconomice obiective, n succesiunea importantei lor pentru activitatea practic. Principiul omogenittii maxime n constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare submprtire reflectnd aspecte din ce n ce mai amnuntite ale criteriului aplicat la submprtirile precedente, ca de exemplu: - gradul de instruire (nivelul scolii absolvite); - nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activittilor care definesc ocupatiile; - gradul de specializare n cadrul aceleiasi activitti; - felul materiilor prime si utilajelor folosite, proceselor tehno-logice utilizate. - Principiul univocittii gruprii unittilor, care presupune si impune repartizarea fiecrei unitti de clasificat, numai ntr-o singur grup sau subgrup, numai ntr-un singur loc, indiferent de numrul locurilor si unittilor de clasificat. Principiul actualittii, al lurii n considerare a celor mai noi ocupatii, a celor mai noi tehnici de construire a clasificrilor, inclusiv optimizrii si economicittii folosirii codurilor. Principiul stabilittii pe o perioad mai ndelungat de timp, prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social. Principiul multilateralittii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activitti (strategii guvernamentale, statistic etc.). Posibilitatea utilizrii clasificrii n comparatiile internationale. n baza acestor principii, CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active, n care o ocupatie este clasificat o singur dat.
1

OCUPATIA este activitatea util, aductoare de venit (n bani sau natur), pe care o desfsoar o persoan n mod obisnuit, ntr-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent. Ocupatia este, deci, proprie persoanelor active, care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii si. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. FUNCTIA este activitatea desfsurat de o persoan ntr-o ierarhie functional de conducere sau executie. n clasificarea de fat, functiile sunt cuprinse n grupele majore de la 1 la 5. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic, necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate n grupele majore de la 6 la 8. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE, care, n unele cazuri, poate fi si ocupatie, iar n altele nu. Deci, PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii, iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc. De exemplu:

Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare, astfel: - nivelul I - Grupe majore; - nivelul II - Subgrupe majore; - nivelul III - Grupe minore; - nivelul IV - Grupe de baza. Structurarea clasificrii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a fcut n raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare, include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate, din punct de vedere al activittii desfsurate de persoanele cu astfel de ocupatii. Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE, constituindu-se grupri conform sistemului, astfel: 10 grupe majore, fiecare grup major dezagregndu-se n 9 subgrupe minore; fiecare subgrup major se dezagreg n 9 grupe minore; fiecare grup minora se dezagreg n 9 grupe de baz.
2

CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: prima cifr va reprezenta grupa major; a doua cifr va reprezenta subgrupa major; a treia cifr va reprezenta grupa minor; a patra cifr va reprezenta grupa de baz. Deci, unei grupe de baz i va corespunde un singur cod format din 4 cifre, n care se cuprind toate ocupatiile corespunztoare numai acesteia. Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte, cruia i se adaug nc dou caractere.

n baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992, cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevzute n conceptia general a informatizrii n Romnia", Ministerului Muncii si Protectiei Sociale n colaborare cu Comisia National pentru Statistic, Ministerul nvtmntului si Ministerul Industriilor - i revine responsabilitatea realizrii si ntretinerii "la zi" a clasificrii ocupatiilor (functii - meserii) din Romnia. Pentru facilitarea comparatiilor internationale, dar si a reflectrii restructurrilor ce tin de trecerea la economia de piat, factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasificrii ocupatiilor din Romnia cu cea a trilor din Comunitatea Economic European. In acest scop, la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasificrii Ocupatiilor din Romnia (COR), care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic. Pe parcursul elaborrii acestei prime variante a lucrrii, colectivul a beneficiat de consultant tehnic, din partea unei echipe de experti britanici, n cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial. Actuala editie a Clasificrii Ocupatiilor din Romnia (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomandrile corpului de experti britanici ai Comunittii Economice Europene si O.N.U. Pentru realizarea clasificrii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut n vedere urmtoarele lucrri: - clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM); - clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88); - nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recensmntul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992; - nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964, completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi"; - dictionnaire des professions Ofice National de l'emploi - Bruxelles; - legislatia n vigoare privind denumirea functiilor, meseriilor si stabilirea salariilor; - informatiile culese de la diferiti agenti economici, privind lista ocupatiilor specifice acestora.
3

Comparativ cu clasificrile internationale, varianta romneasc (COR) prezint urmtoarele grupri:

Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a fcut n functie de criteriile de clasificare, astfel: 1. Nivelul de instruire (scoala absolvit), care se aplic n constituirea celor 10 grupe majore. 2. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de ndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore, grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. 3. Gradul de specializare se manifest n constituirea subgrupelor majore, grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. 4. Procesele tehnologice, materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alctuire a subgrupelor majore, grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3, 7 si 8. Organizaia Internaional a Muncii (OIM) a efectuat o revizuire a Clasificrii Internaionale Standard a Ocupaiilor (ISCO-88) cu scopul de a pune la dispoziie o clasificare mai eficient care s poat fi folosit de toate rile la urmtoarea rund de recensminte ale populaiei, precum i n cadrul serviciilor naionale de ocupare a forei de munc i al altor aplicaii orientate ctre clieni. OIM a definitivat structura Clasificrii Internaionale Standard a Ocupaiilor - ISCO 08 i prin Rezoluia din 6 decembrie 2007 a aprobat ISCO 08 potrivit propunerii formulate la ntlnirea de lucru a Experilor n Statistica Muncii. n vederea asigurrii relevanei, coerenei i comparabilitii datelor statistice structurate la nivel de ocupaie, EUROSTAT a propus reglementarea de ctre Comisia European a utilizrii ISCO 08, concretizat prin Regulamentul nr.1022/29.10.2009 care impune att implementarea ISCO 08 n clasificrile naionale pentru ocupaii, ct i adaptarea anchetelor statistice conform structurii ISCO 08. Implementarea Regulamentului nr.1022/29.10.2009 a fost fcut n dou etape i anume: Etapa I: Aprobarea, prin hotrre a Guvernului, a Structurii Clasificrii Ocupaiilor din Romnia potrivit Clasificrii Internaionale Standard a Ocupaiilor ISCO 08, pn la nivelul grupelor de baz. Menionm c proiectul Hotrrii Guvernului de aprobare a acestei structuri urmeaz s fie adoptat de Guvernul Romniei. Etapa II: Elaborarea unei noi structuri a Clasificrii Ocupaiilor din Romnia - la nivel de ocupaie (ase caractere), care a implicat un proces de translatare a ocupaiilor n noua versiune a Structurii COR.

Astfel, prima etap a fost finalizat prin Hotrrea Guvernului nr.1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificrii ocupaiilor din Romnia nivel grup de baz, conform Clasificrii Internaionale Standard a Ocupaiilor ISCO 08, publicat n M.O. nr.894/30.12.2010, iar a doua etap s-a ncheiat prin Ordinul nr.1.832 al ministrului muncii, familiei i proteciei sociale i nr.856 al preedintelui Institutului Naional de Statistic
4

privind aprobarea Clasificrii ocupaiilor din Romnia nivel de ocupaie (ase caractere), publicat n M.O. nr. 561/2011. HG nr.1.352/2010 Ordin nr.1.832/856/2011

2. Multiple acceptiuni ale expresiei Profesie Liberala

Definirea profesiei liberale Profesia liberala este acea profesie in baza unui talent/ aptitudini sau in baza unei pregatiri profesionale specifice sau corespunzatoare, oferind servicii intelectuale sau conceptuale in beneficiul clientului sau al societatii. Profesia liberala este prestata independent din punct de vedere profesional, responsabil, profesionist si etic. Independenta exprima faptul ca profesionistul liberal detine libertatea exercitarii impartiale a serviciilor sale in relatia cu beneficiarul, indiferent de mondul de organizare juridica a acctivitatii acestuia. Responsabilitatea exprima faptul ca profesionistul liberal isi asuma in mod explicit rapsunderea asupra efectelor sale si presteaza serviciile cu titlu personal. Profesionalismul exprima faptul ca prestatorul a absolvit pregatirea profesionala specifica sau corespunzatoare exercitarii profesiei respective, respecta prevederile existente cu privire la dezvoltarea profesionala continua si isi exercita activitatea in baza cunostintelor si competentelor acumulate si cu respectarea restrictiilor de confidentialitate si de calitate a serviciilor. Etica exprma faptul ca prestatorul recunoaste(in scris) codul deontologic/ etic al profesiei respective si isi organizeaa activitatea in functie de prevederile acestui cod. Profesia liberala este, rde regula, stric si clar reglementata de catre un corp profesional, cu rol si in imbunatatirea profesinalismului, a calitatii serviciilor prestate si care poate initia inclusiv elemente de legislatie specifice profesiei respective. Profesia liberala este prestata in mod personal sau sub o forma societara. Elemente cheie ce caracterizeaza o profesie liberala: Existenta unui co etic/ cod deontologic Existenta unui nivel specific sau corespunzator de pregatire pentru practicarea profesiei sau a unui talent/ aptitudini speciale Existenta unui corp profesional cu rol de reprezentare, indrumare, reglementare si supraveghere a profesiei.

Diferite acceptiuni europene

5

Varianta EU, din Directiva 2005/36/EC (privind recunoasterea calificarilor profesionale) Orice profesie exercitata pe baza unor calificari profesionale corespunzatoare, cu titlu personal, pe propria raspundere si independent din punct de vedere profesional, oferind servicii intelectuale si conceptuale in interesul clientului si al publicului. Exercitarea profesiei poate, in statele membre, in conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligatii juridice specifice, bazate pe legislatia nationala si reglementarile stabilite, in mod autonom, in acest cadru, de castre organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor si confidentialitatea relatiilor cu clientul. Varianta Franta UNAPL(2002) definitia profesiei liberale: Profesionistul liberal este acea persoana a carei functie sociala este aceeas de a presta, catre persoane fizice sau morale care l-au ales prin vointa proprie, servicii noncomerciale independente din punct de vedere juridic, economic si politic, si este, de asemenea, persoana care isi asuma responsabilitatea deplina si personala a actelor sale in cadrul unei deontologii ce garanteaza respectarea secretului profesional si a competentei recunoscute. Comisia Nationala a Tuturor Profesiilor Liberale (CNCPL) a propus o noua definitie(2005): Se considera ca fiind liberala, orice persoana fizica sau morala care exercita, de o maniera independenta, in nume personal sau sub o forma sociala, o activitate civila prin natura ei care se concretizeaza in prestarea de servicii cu caracter intelectual, solicitand un nivel ridicat de cunostinte de specialitete si care implica, de asemenea, ca persoana fizica sau morala sa isi exercite arta sau stiinta respectand regulile de etica, de confidentialitate si de responsabilitate profesionala. Varianta Germania Asociatia Federala a Profesiilor Liberale: Din punct de vedere juridic- profesiile liberale au in general la baza o calificare specifica sau o aptitudine/un talent creator si sunt prestate in mod personal, responsabil, profesional si independent, in interesul clientului. Din punct de vedere fiscal- in conformitate cu punctul de vedere legal al Curtii federale a Finantelor din Germania, este necesara inregistrarea unei ocupatii independente, in domeniul economic, literar, juridic sau in baza unui talent special, in una din ocupatiile existente in catalogul de ocupatii, pentru a fi recunoscute ca si profesie liberala.

Varianta Austria Comitetul Federal al Profesiilor Liberale din Austria a adoptat urmatoarea definitie a notiunii de profesii liberale: Membrii profesiilor liberale presteaza cu titlu personal, pe proprie raspundere si in mod independent, din punct de vedere profesional, servicii intelectuale in interesul clientului si publicului, in baza unei calificari profesionale speciale. Exercitarea profesiei lor face obiectul unor obligatii juridice specifice in conformitate cu legislatia nationala si reglementarile stabilite autonom de organismul
6

profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc profesionalismul, calitatea si confidentialitatea relatiei cu clientul In adoptarea definitiei de mai sus, Comitetul Federal al Profesiilor Liberale din Austria a avut in vedere si un document al Conventiei privint Viitorul Europei, care prevede:Profesiile liberale realizeaza servicii specifice care privesc nemijlocit drepturile fundamentale si aspectele esentiale ale societatii cum sunt sanatatea, justitia si siguranta publica, fiind tocmai de aceeas de interes public ca urmare, profesiilor liberale le revine un rol de intermediere intre stat si societate. Potrivit documentului de mai sus, asigurarea unui intalt standard de calitate al serviciilor prestate de catre membrii profesiilor liberale este, in mod indiscutabil, un scop legitim de interes public. Serviciile prestate de membrii profesiilor liberale presupun un nivel intalt de cunostinte stiintifice specifice si nu generale, iar prin aplicarea acestor cunostinte specializate este legitimata activitatea mebrilor profesiilor liberale. Astfel, spre deosebire de alti intreprinzatori care organizeaza procesul de productie, profesionitul liberal este un knowledge worker(muncitor care dispune de cunostinte specializate). Drept urmare, activitatea sa nu depinde de indicatii, ci respecta principii si reglui etice, fapt ce constituie o primisa importanta pentru oferirea de servicii in domeniul atat de sensibil al drepturilor fundamentale cum sunt: sanatatea, justitia si protectia mediului. Mentinerea unui intalt nivel de calificare si expertiza si prmovarea valorilor etice si deontologice reprezinta lucruri in comun pe care le au diferitele profesii liberale si care le fac sa fie tat de strans unite intre ele.

Curtea Europeana de Justitie(cazul 267/99- Adam) Profesiile liberale mentionate in Anexa F (2) la cea de a sasea Directiva (este vorba de cea de a sasea Directiva a Consiliului (77/388/EEC) din 17 mai 1977 cu privire la armonizarea legislatiei statelor membre referitor la taxa pe cifra de afaceri) sunt activitati care presupun un caracter intelectual pronuntat, reclama un nivel intalt de calificare si sunt, de regula, subiect de clara si stracita reglementare profesionala. In exercitarea unor astfel de activitati, elementul personal este de o importanta speciala si o asemenea exercitare implica intotdeauna un grad mare de independenta in realizarea activitatilor profesionale. Directia nr. 2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 7 septembrie 2005 cu privire la Recunoasterea Reciproca a Calificarilor profesionale In maura in care sunt reglementate, prezenta directiva are ca obiect, de asemenea, profesiilor liberale, si anume, in sensul prezentei directive, orice profesie exercitata pe baza unor calificari prefesionale corespunzatoare, cu titlu personale, pe propria raspundere si independent din punct de vedere profesional, oferind servicii intelectuale si conceptuale in interesul clientului si al publicului. Exercitarea profesiei poate, in statele membre, in conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligatii juridice specifice, bazate pe legislatia nationala si reglemantarile stabilite, in mod autonom, in acest cadru, de catre organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor si confidentialitatea relatiilor cu clientul.
7

Comitetul Federal al Profesiilor Liberale din Germania- Adunarea Generala, 1995 Membrii profesiilor liberale furnizeaza servicii cu caracter intelectual si ideational, bazate pe calificarea lor profesionala specifica si in acord cu abilitatile lor personale, de responsabilitate si independenta profesionala in interesul clientilor lor, precum si pentru realizarea binelui public. Ocupatia profesionala supusa, in general, relgementarii profesionale specifice bazata pe legile adoptate de stat sau pe reglementarea autonoma a propriului sau corp profesional, care garanteaza si asigura un profesionalism contnuu, calitate si increderea clientului.

3. Cele mai importante entitati implicate in activitatea prestatorilor de profesii liberale

ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMNIA - Ordinul Arhitectilor din Romnia (OAR), organizatie profesionala, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget propriu, autonoma si independenta, nfiintata n baza Legii nr.184/2001 si promulgata prin Decretul nr.243/2001, are scopul de a reprezenta si ocroti, la nivel national si international, interesele profesiei de arhitect. CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMNIA (CAFR) - Camera Auditorilor Financiari din Romnia (CAFR) organizatie profesionala de utilitate publica, fara scop lucrativ, nfiintata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999, aprobata prin Legea nr. 133/2002, care transpune n legislatia romnesca prevederile Directivei a opta a Uniunii Europene privind realizarea auditului statutar al documentelor financiar-contabile ale entitatilor economice si nonprofit, cu modificarile si completarile ulterioare, organizeaza si coordoneaza activitatea de audit financiar la nivel national. UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA (UNBR) - Uniunea Nationala a Barourilor din Romnia (UNBR) institutie autonoma si independenta , formata din toti avocatii cu drept de exercitare a profesiei, renfiintata n baza Decretului Lege nr.90/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, apara interesele profesionale ale membrilor sai si actioneaza permanent pentru afirmarea prestigiului si pentru asigurarea autoritatii profesiei de avocat. ASOCIATIA NATIONALA A EVALUATORILOR DIN ROMNIA (ANEVAR) - Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romnia (ANEVAR), organizatie profesional-stiintifica, neguvernamentala, independenta, nonprofit, cu personalitate juridica, nfiintata n baza Sentintei Civile nr.32/1992, gestioneaza profesia de evaluator n Romnia. COLEGIUL FARMACISTILOR DIN ROMNIA (CFR) - Colegiul Farmacistilor din Romnia (CFR), organizatie profesionala, neguvernamentala, cu personalitate juridica, apolitica si fara scop patrimonial, nfiintat n baza Legii nr.81/1997, exercita un control de specialitate asupra activitatii ce se desfasoara n unitatile farmaceutice, monitorizeaza si apara prestigiul corpului farmaceutic. In prezent, activitatea Colegiului Farmacistilor din Romnia este reglementata prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. UNIUNEA NATIONALA A PRACTICIENILOR N INSOLVENTA DIN ROMANIA (UNPIR) - Uniunea Nationala a Practicienilor n Reorganizare si Lichidare (UNPRL), persoana juridica de utilitate publica,
8

autonoma si fara scop lucrativ, nfiintata n baza Ordonantei Guvernului nr.79/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, gestioneaza activitatea profesiei de practician n reorganizare si lichidare din Romnia. COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMNIA (CMR) - Colegiul Medicilor din Romnia (CMR), organizatie profesionala, cu personalitate juridica, apolitica si fara scop patrimonial, nfiintata n baza Legii nr.74/1995, actioneaza pentru dezvoltarea profesiunii de medic si a prestigiului ei n cadrul vietii sociale. COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMNIA (CMVR) - Colegiul Medicilor Veterinari din Romnia este o organizatie profesionala autonoma, independenta cu organizare autonoma reglementata. Colegiul Medicilor Veterinari functioneaza n baza Legii nr. 106/1998, republicata. UNIUNEA NATIONALA A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMNIA (UNNPR) - Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romnia (UNNPR), organizatie profesionala a notarilor publici la nivel national, cu personalitate juridica, fara scop patrimonial, nfiintata n temeiul Legii notarilor publici si activitatii notariale nr.36/1995, gestioneaza activitatea de notar public n Romnia, care are statutul unei functii autonome. ORDINUL GEODEZILOR DIN ROMNIA (OGR) - Ordinul Geodezilor din Romnia este o organizatie profesionala, nonprofit, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, autonoma si independenta, care a luat fiinta prin legea nr. 16 / 2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez. ORDINUL TEHNICIENILOR DENTARI DIN ROMNIA (OTDR) - OTDR este o organizatie profesionala nonprofit, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, autonoma, independenta, cu patrimoniu si buget proprii, nfiintat n baza prevederilor legii nr. 96 / 2007, completata si modificata prin legea 269 / 2008. ASOCIATIA CONSULTANTILOR N MANAGEMENT DIN ROMNIA (AMCOR) - AMCOR este o organizatie profesionala neguvernamentala, independenta, nepatrimoniala, non - profit, cu personalitate juridica, constituita pe termen nelimitat, avnd ca principal obiect de activitate promovarea si dezvoltarea consultantei n management. ASOCIATIA ROMNA A AGENTIILOR IMOBILIARE (ARAI) - ARAI este o organizatie neguvernamentala nfiintata n anul 2005, apolitica si non profit, ce reuneste persoane juridice care activeaza n domeniul imobiliar si este menita sa apere interesele membrilor sai n raport cu organele de stat, precum si sprijinirea lor n desfasurarea activitatilor curente. CAMERA CONSULTANTILOR FISCALI (CCF) - Camera Consultantilor Fiscali este o organizatie profesionala de utilitate publica, persoana juridica fara scop lucrativ, cu patrimoniu si buget propriu, care asigura accesul la profesia de consultant fiscal, autorizarea activitatii de consultanta fiscala, precum si organizarea si conducerea acesteia. CONSILIUL DE MEDIERE - Consiliul de Mediere este un organism autonom de interes public, autoritate nationala de reglementare in domeniul medierii, infiintata prin Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

Colegiul Naional al Asistenilor Sociali (CNAS) - Colegiul Naional al Asistenilor Sociali, organizaie profesional nonguvernamental, de interes public, apolitic, non profit, cu personalitate juridic, autonom i independent s - a constituit n baza Legii nr. 466 din 04.11.2004 i are ca scop aprarea i promovarea drepturilor i intereselor membrilor la nivel local, naional i internaional.

4. Uniunea Profesiilor Liberale din Romnia

1. Uniunea Profesiilor Liberale din Romnia este persoana juridica romna, fara scop lucrativ, cu functionare autonoma. 2. Uniunea Profesiilor Liberale din Romnia este o organizatie neguvernamentala, apolitica, nfiintata la data de 11 iunie 2001, n baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 dobndind personalitate juridica prin nscrierea sa n Registrul Asociatiilor si Fundatiilor tinut la Judecatorie. 3. Uniunea Profesiilor Liberale din Romnia este formata din asociatii de profesii liberale si este deschisa aderarii tuturor organizatiilor profesionale, persoane juridice care ndeplinesc conditiile prevazute n Statutul sau. UPLR reprezinta aproximativ 140.000 membri ai organizatiilor profesionale. Uniunea Profesiilor Liberale din Romnia este membru cu Statut de observator al Consiliului European al Profesiilor Liberale - CEPLIS si al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale UMPL. UPLR participa activ la dialogul social organizat n cadrul Consiliului Economic si Social din Romnia, avnd Statutul de membru observator al acestui organism. Cele 16 asociatii membre ale UPLR sunt urmatoarele: Ordinul Arhitectilor din Romnia; Camera Auditorilor Financiari din Romnia; Uniunea Nationala a Barourilor din Romnia; Uniunea Nationala a Evaluatorilor din Romnia ANEVAR; Colegiul Farmacistilor din Romnia; Uniunea Nationala a Practicienilor n Insolventa din Romnia; Colegiul Medicilor din Romnia; Colegiul Medicilor Veterinari din Romnia; Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romnia; Ordinul Geodezilor din Romania; Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romnia; Asociatia Consultantilor n Management din Romnia - AMCOR; Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare - ARAI;
10

Camera Consultantilor Fiscali; Consiliul de Mediere; Colegiul National al Asistentilor Sociali.

OBIECTIVELE UPLR Uniunea Profesiilor Liberale din Romnia si desfasoara activitatea n directia realizarii urmatoarelor obiective: apararea, n forme organizate, a intereselor fundamentale ale membrilor profesiilor liberale; crearea unui cadru juridic corespunzator dezvoltarii profesiilor liberale prin organizarea lor independenta sau autonoma, n raport cu statul si autoritatile publice; asigurarea conditiilor pentru exercitarea profesiilor pe baza liberei initiative si n conditii de concurenta, n conformitate cu dispozitiile legale, cu regulile statutare si cu principiile deontologice; promovarea solidaritatii profesiilor liberale; adaptarea legislatiei privind profesiile liberale din Romnia la standardele europene; participarea activa a profesiilor liberale la dialogul social organizat n Romnia; stabilirea de relatii de cooperare si ntrajutorare cu alte organizatii de profesii liberale pe plan international.

CONDUCEREA UPLR Functionarea Uniunii Profesiilor Liberale din Romnia este asigurata de: Adunarea Generala Biroul Executiv Presedintele Cenzorii Comisii

ADUNAREA GENERALA Adunarea Generala este organul suprem de conducere al Uniunii Profesiilor Liberale din Romnia si este alcatuita din toti membrii acesteia. Fiecare membru are dreptul la un vot. Adunarea Generala se ntruneste anual si ori de cte ori este convocata de catre Biroul Executiv. Principalele atributii ale Adunarii Generale sunt: adopta Statutul Uniunii si orice amendament adus acestuia; aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si bilantul contabil anual al Uniunii;
11

elaboreaza, modifica si completeaza strategia, obiectivele generale si scopul UPLR; stabileste cotizatiile membrilor; alege si revoca din functie membrii Biroului Executiv si Cenzorul;

BIROUL EXECUTIV Biroul Executiv este organul executiv al Uniunii si este format din 3 membrii care ndeplinesc functiile de Presedinte, Prim - Vicepresedinte si Vicepresedinte. Ei sunt reprezentantii asociatiilor membre care au obtinut n Adunarea Generala, prin vot secret, n ordine descrescatoare, cel mai mare numar de voturi. Fiecare membru al Biroului Executiv are dreptul la un vot. Biroul Executiv se ntruneste trimestrial si ori de cte ori este convocat de catre Presedinte. Membrii Biroului Executiv sunt alesi pentru un mandat de 2 ani. Biroul Executiv are urmatoarele atributii principale: pregateste sedintele ordinare si extraordinare ale Adunarii Generale si urmareste aplicarea hotarrilor adoptate de catre aceasta; adopta masuri n legatura cu activitatea curenta a Uniunii; dezbate si adopta decizii cu privire la cererile pentru dobndirea calitatii de membru al Uniunii; aproba nfiintarea Comisiilor de specialitate cu activitate permanenta sau temporara pentru solutionarea unor probleme de interes pentru membrii Uniunii. Aceste comisii studiaza probleme specifice domeniilor lor de activitate si prezinta propunerile lor spre analiza si aprobare Biroului Executiv al Uniunii; numeste Secretarul General al Uniunii.

PRESEDINTELE Presedintele este reprezentantul asociatiei membre care a obtinut, n Adunarea Generala, prin vot secret, cel mai mare numar de voturi. Durata mandatului Presedintelui este de 2 ani. Presedintele trebuie sa detina, de regula, functia de Presedinte al asociatiei membre pe care o reprezinta. Presedintele Uniunii are urmatoarele atributii principale: reprezinta Uniunea n raporturile cu tertii; convoaca si conduce sedintele Adunarii Generale si ale Biroului Executiv;

12

asigura promovarea solidaritatii, colaborarii si comunicarii permanente ntre membri UPLR. Primii presedinti ai UPLR au fost Avocat Andrei Zamfirescu, reprezentantul Uniunii Nationale a Barourilor din Romnia si Notar Public Dumitru Viorel Manescu, reprezentantul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romnia si Domnul Avocat Arin Octav Stanescu, reprezentnd Uniunea Nationala a Practicienilor n Insolventa din Romnia.

CENZORUL Cenzorul este ales si revocat de catre Adunarea Generala a UPLR pentru un mandat de 3 ani. Cenzorul asigura controlul financiar al UPLR. SECRETARIATUL GENERAL n structura Uniunii Profesiilor Liberale din Romnia functioneaza un Secretariat general, care reprezinta aparatul de specialitate si tehnico-administrativ al acesteia. Secretariatul General este condus de un Secretar General. COMISIILE UPLR n structura Uniunii Profesiilor Liberale din Romnia functioneaza Comisii de specialitate cu activitate permanenta sau temporara. Comisiile de specialitate cu activitate permanenta sunt urmatoarele: Comisia pentru activitatea financiara, logistica si de investitii; Comisia pentru legislatie; Comisia pentru promovarea imaginii Uniunii, relatia cu mass-media si editarea unor publicatii si materiale de presa; Comisia de organizare a unor reuniuni cu caracter profesional si stiintific, de coordonare a activitatii de elaborare de programe, studii si materiale documentare privind profesiile liberale, de formare si perfectionare profesionala; Comisia de elaborare a strategiei Uniunii pe termen mediu si lung; Comisia de arbitraj; Comisia pentru promovarea relatiilor internationale;

Comisiile de specialitate studiaza probleme specifice domeniilor lor de activitate si prezinta propunerile lor spre analiza si aprobare Consiliului de conducere al Uniunii.

5. Definirea profesiei de evaluator. Anevar

13

Un expert evaluator este persoana care are pregtirea profesional necesar, capacitatea i experiena de a efectua o evaluare. n unele ri, se impune obinerea unei autorizaii nainte ca evaluatorul s i desfoare activitatea n acest sens. Evaluatorul este o persoan, cu o bun reputaie, care: - a obinut o pregtire profesional adecvat, n cadrul unui centru de pregtire recunoscut, sau o calificare universitar echivalent; - are experiena adecvat i este competent n evaluarea unuia din cele patru tipuri de proprietate ( ntreprinderi, bunuri mobile, proprietate imobiliar i active financiare) i pe piaa local n care acestea se tranzacioneaz; - cunoate, nelege i poate pune n aplicare n mod corect acele metode i tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluri credibile; - este membru al unui organism naional profesional de evaluare recunoscut; - respect toate cerinele Codului Deontologic. n cazul n care, ntr-o ar, nu exist calificri universitare adecvate, evaluatorul trebuie s aib un nivel de pregtire suficient i experien n evaluare i s fie membru al unui organism naional profesional de evaluare recunoscut, sau s obin o autorizaie din partea Guvernului sau o numire din partea Justiiei sau unei autoriti cu un statut echivalent. n unele ri, prin lege, evaluatorul are nevoie de o autorizaie sau de un certificat, din partea unui organism independent, pentru a putea profesa n aceast calitate. Sectiunile privind delimitarea domeniului evaluari,cuprind 4 categorii,fiind delimitate in functie de sarcinile si atributiunile specifice ale fiecarei categorii in parte: Evaluarea proprietilor imobiliare >constructii,terenuri,imobile in general. Evaluarea bunurilor mobile >totalitatea bunurilor imobile cu mici exceptii. Evaluarea ntreprinderilor >activele unei intreprinderi per ansamblu sau a afecerii. Evaluarea activelor financiare >totalitatea activelor financiare aprobate CNVM. Un expert evaluator general este considerat,acel expert care a absolvit toate cursurile de formare profesionala find un evaluator general.In limbajul economic expresia de evaluator general mai poate fi intalnita sub diferite aspecte. Evaluatorul independent este acea persoana fizica autorizata sau juridica -in functie de constituire - care detine o parafa valabila ANEVAR cu experienta semnificativa in domeniu, competenta in evaluare pe piata, care cunoaste, intelege si poate pune in aplicare in mod corect acele metode si tehnici recunoscute care sunt
14

necesare pentru efectuarea unei evaluari credibile in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, si care este membru al unei asociatii nationale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publica avnd calitatea de evaluator independent. In general toti evaluatorii sunt independenti prin natura profesiei,dependenta acestora fiind considerata apartenenta lor la un grup de interese sau angajarea lor in institutii ale statului sau private care reprezinta de cele mai multe ori incompatibilitati de angajare intr-o evaluare in care sa prezinte o opinie obiectiva si nepartinitoare. Evaluator Independent este in general considerat acel expert evaluator care are calitatea de evaluator extern si n plus nu a avut n ultimele 24 de luni nici o relatie financiara cu clientul sau vreo implicare legata de proprietatea evaluata sau cu partile interesate de respectiva proprietate. Profesia de expert tehnic evaluator a fost implementata pe piata economico-financiara din Romania de catre CECCAR Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania,unde existau experti contabili care in urma unui examen primeau parafa de experti evaluatori intreprinderi.Acesti experti tehnici evaluatori exista si in prezent multi , dintre acestia revendicandu-si experienta si renegand existenta ANEVAR.

Asociaia Naional a Evaluatorilor din Romnia ANEVAR Asociaia Naional a Evaluatorilor din Romnia - ANEVAR - a luat fiin n anul 1992, ca o asociaie profesional, non-profit, neguvernamental, independent, care acioneaz n interes public (fapt susinut de recunoaterea sa ca fiind de utilitate public prin HG 1447/09.09.2004) i care promoveaz metodele i tehnicile de evaluare prin mijloace specifice. n prezent, Asociaia cuprinde circa 4.300 de membri titulari i peste 280 de membri corporativi. Activitatea acesteia se desfoar n 40 de centre teritoriale n judee i 11 centre n Municipiul Bucureti. ANEVAR se structureaz matriceal n patru seciuni: - evaluarea ntreprinderilor evaluarea proprietilor imobiliare evaluarea bunurilor mobile evaluarea instrumentelor financiare

Printre principalele activiti derulate de asociaie se remarc: organizarea de cursuri de formare n domeniul evalurii de proprieti imobiliare, afaceri, maini i echipamente i instrumente financiare. traducerea i publicarea unor cri de specialitate: Evaluarea Proprietii Imobiliare (editat n 2003 de Appraisal Institute, cu sediul n Chicago); Evaluarea Mainilor i Echipamentelor (editat de American Society of Appraisers)
15

organizarea, n colaborare cu ASA (American Society of Appraisers) a unui curs de evaluare a mainilor i echipamentelor (structurat pe 6 module i derulat n dou etape, n septembrie 2003 i octombrie 2004) organizarea de conferine i simpozioane pentru dezbaterea i soluionarea problemelor majore ale practicrii profesiei de evaluator n Romnia. formarea unui corp de lectori profesioniti prin cursuri de formare organizate de: Coopers&Lybrand - Frana n perioada 1-25 martie 1993 cu tema Evaluarea ntreprinderii" unde au participat 11 membri ANEVAR; International Real Property Foundation/USAID - SUA n februarie 1997 cu tema Pregtirea materialelor de curs" la care au participat 24 lectori ANEVAR;

International Real Property Foundation/USAID - SUA n aprilie 1997 cu tema Prezentarea cursurilor" la care au participat 24 lectori ANEVAR; CERC la Buteni februarie 2000;

SIRTEC/SECOR Inc. Canada i Fondul Romn de Garantare (FRG) n colaborare cu Institutul Bancar Romn (IBR) i ANEVAR, n cadrul proiectului Mortgage Loan Guarantee System", finanat de Agenia Canadian Internaional de Dezvoltare, n perioada 20-24.01.2003, curs cu tema Evaluarea i documentarea pentru credite ipotecare" i unde ANEVAR a participat cu un numr de 8 lectori.

CODECS la Tunad n perioada 01- 09 septembrie 2002 i la Predeal n perioada 02-05 decembrie 2003;

ANEVAR n colaborare cu ASA - American Society of Appraisers - n perioada 02-16 noiembrie 2003 i , curs de Evaluarea Bunurilor Mobile, unde alturi de lectori au participat i ali membri ANEVAR;

participarea la elaborarea unor acte normative: Ordinul 288/1998 al Ministerului Privatizrii privind unificarea i reglementarea activitii de elaborare a rapoartelor de evaluare pentru societile comerciale supuse procesului de privatizare; Normele metodologice nr. 3 din 17 aprilie 2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii imobiliare emise de BNR i de CNVM;

16

Regulamentul nr. 5 din 2003 a CNVM privind oferta public de valori mobiliare i alte instrumente financiare.

ANEVAR este asociat unic la institutul de cercetri n evaluare - IROVAL care are preocupri n domeniul evalurilor, deine o editur i o vast bibliotec de specialitate. Membrii ANEVAR i desfoar activitatea n conformitate cu standardele de evaluare, nc din 1995 iar din anul 2003 acestea au fost nlocuite cu Standardele Internaionale de Evaluare (elaborate de IVSC - International Valuation Standard Council, organism al ONU). ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, Standardele Internaionale de Evaluare elaborate de IVSC au fost adoptate ca standarde obligatorii pentru membrii ANEVAR. Ca o consecin a sistemului de perfecionare profesional a membrilor si, precum i datorit promovrii standardelor naionale, europene i internaionale i a Codului deontologic, activitatea ANEVAR este recunoscut de multe organizaii romneti (asociaii guvernamentale, neguvernamentale de profil) care solicit ca rapoartele de evaluare s fie n concordan cu standardele ANEVAR i recomandrile sale. ANEVAR este membru al Consiliului pentru Standarde Internaionale de Evaluare (IVSC), al Grupului European de Asociaiilor de Evaluatori (TEGoVA) i al Asociaiei Mondiale a Organizaiilor de Evaluatori (WAVO). Consiliul pentru Standarde Internaionale de Evaluare (IVSC) este o asociaie non profit, format din organizaii profesionale n domeniul evalurii, la nivel mondial, care sunt unite printr-un singur act constitutiv. IVSC este o organizaie non-guvernamental, membr a Naiunilor Unite ale crei principale obiective sunt de a elabora si publica, n interesul public, standarde pentru evaluarea proprietii, de a promova adoptarea lor la nivel global, de a armoniza standardele de evaluare existente in diverse ri ale lumii etc. IVSC public Standarde de Practic n Evaluare, referitoare la tratarea anumitor probleme specifice evalurii, precum i Standarde de Aplicaii n situaii specifice, care apar n acordarea de consultan n diferite domenii de afaceri. IVSC a urmrit, n mod deosebit, ca Standardele Internaionale de Evaluare (IVS) s fie recunoscute n standardele de contabilitate precum i n alte standarde de raportare, astfel nct evaluatorii s cunoasc ce li se solicit din partea standardelor altor discipline. TEGoVA (Grupul European al Asociaiilor de Evaluatori) este un organism paneuropean non profit, compus din 43 de asociaii din 27 de ri, reprezentnd aproape 100.000 de evaluatori din Europa. Principalele sale preocupri constau n elaborarea de standarde i asigurarea calitii i a eticii n cadrul pieei serviciilor de evaluare a proprietilor imobiliare. WAVO (Asociaia Mondial a Organizaiilor de Evaluatori) are ca misiune dezvoltarea i mbuntirea pe plan mondial a serviciilor de evaluare a proprietilor i a profesiei de consultant, precum i promovarea celor mai bune practici n domeniul evalurii. ANEVAR a realizat recunoaterea sa internaional n domeniul evalurii, stabilind relaii de cooperare cu asociaii profesionale din Statele Unite ale Americii, din Marea Britanie i multe alte asociaii europene de profil. n anii anteriori, un reprezentant al ANEVAR a acordat consultan pentru elaborarea legislaiei referitoare la evaluare din Republica Georgia. Au existat i alte solicitri referitoare la schimburi de experien, din partea unor asociaii de profil din Europa de est, interesate de practica romneasc din domeniul evalurii.
17

6. CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE EXPERT EVALUATOR

Codul Deontologic al profesiei de evaluator se refer la: A. comportamentul etic; i B. competena i experiena necesar A. Cerine pentru comportamentul etic: (a) integritate: nu trebuie s acioneze n mod fraudulos sau neltor; nu trebuie s comunice opinii false sau prtinitoare asupra valorii; s respecte legile i reglementrile rii n care-i desfoar activitatea sau n care i ndeplinete o misiune; s nu-i prezinte n mod deformat calificarea profesional n scopul atragerii clienilor. nu poate fi n mod simultan evaluator pentru mai muli clieni, fr un acord anterior scris al celor implicai; nu evalueaz o proprietate asupra creia are un interes. (c) confidenialitate: - tratarea problemelor clientului cu discreia necesar; - nu trebuie s divulge informaiile primite de la client; nu trebuie s divulge altor persoane concluziile asupra valorii, cu excepia celor autorizate de client. (d) imparialitate: - nu va accepta raportarea unei valori impuse de client; onorariul pentru o evaluare nu se calculeaz n funcie de mrimea valorii estimate; - informaiile primite de la client trebuie s fie verificate; - nu va efectua o evaluare bazat pe ipoteze nerezonabile; la verificarea raportului de evaluare, ntocmit de al evaluator, evaluatorul verificator va raiona n mod imparial. B. Cerine pentru competena i experiena necesar: acceptarea misiunilor n funcie de pregtirea i experiena necesar; recurgerea la un colaborator, cu acceptul clientului, i cu menionarea aportului acestuia; refuzarea misiunilor n cazul imposibilitii inspectrii proprietii sau impunerii de ctre client a unui termen prea scurt pentru efectuarea evalurii;
18

(b) conflicte de interese:

verificri i investigaii laborioase asupra informaiilor;

Codul deontologic al profesiei de evaluator anexa la Statutul ANEVAR cuprinde principiile etice care stau la baza serviciilor profesionale ale evaluatorilor si exemple de practici lipsite de etica. ANEVAR este autorizat sa numeasca organisme care sa vegheze respectarea principiilor etice prin aplicarea Regulamentului Comisiei de etica.Respectarea codului deontologic al profesiei (constituit in standard etic), ca si a standardelor profesionale, depinde in primul rand de intelegerea membrilor, de actiunile lor voluntare si in ultimul rand,atunci cand sunt necesare, de procedurile disciplinare, indreptate impotriva celor care se abat de la aceste principii. Inscrierea in ANEVAR este voluntara. Acceptand statutul de membru, un evaluator isi asuma prin respectarea acestor principii etice, o obligatie de autodisciplina, dincolo de cerintele legilor si regulamentelor. Principiile etice ale Codului Deontologic al ANEVAR exprima recunoasterea de catre evaluator a propriilor responsabilitati fata de opinia publica, clienti si colegi. Aceste principii ii ghideaza pe membriiANEVAR in indeplinirea responsabilitatilor lor profesionale pe baza conditiei etice si necesita un angajament ferm pentru un comportament exemplar, chiar daca acest lucru este contrar avantajului personal. 2. Responsabilitati Pe parcursul indeplinirii responsabilitatilor profesionale ale determinarii valorii reale a proprietatilor, evaluatorul trebuie sa puna in aplicare judecati profesionale si morale rezonabile, in toateactivitatile pe care le intreprinde. Valoarea determinata trebuie sa fie obiectiva si nu trebuie influentata de factori subiectivi ca vointa, dorinta sau nevoia clientului sau altor persoane. Evaluatorii ANEVAR au responsabilitati fata de toti cei care beneficiaza de serviciile lor profesionale. Membrii mai au si responsabilitatea continua de a coopera unii cu altii pentru a imbunatati arta evaluarii, pentru a pastra increderea publicului si pentru a duce la indeplinire cerintele speciale de autoguvernare ale profesiunii. Eforturile colective ale evaluatorilor sunt necesare pentru a mentine si intari traditiile profesiunii. 3. Interesul public Evaluatorii trebuie sa accepte obligatia de a actiona intr-un mod care va servi interesului public, va onora increderea publicului si va demonstra atasamentul fata de profesionalism. Ca semn distinct al unei profesii este acceptarea acesteia de catre public. Publicul evaluatorilor este format din clienti, guvern, intreprinzatori, manageri, comunitatea financiara si de afaceri si toti cei care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea evaluatorilor pentru a mentine functionarea normala a societatii. Aceasta incredere impune o responsabilitate a interesului public asupra evaluatorului. Interesul public este definite drept bunastarea colectiva a comunitatii oamenilor si a institutiilor pe care profesia o serveste. In aplicarea responsabilitatilor profesionale, evaluatorii se pot intalni cu presiuni conflictuale din partea fiecaruia din aceste grupuri. In rezolvarea acestor conflicte, evaluatorii trebuie sa actioneze cu integritate, ghidati dupa perceptul conform caruia, atunci cand membrii ANEVAR isi indeplinesc responsabilitatile lor catre public, interesul clientilor este servit in cel mai bun mod cu putinta. Cei care se bazeaza pe rapoartele de evaluare ale evaluatorilor se asteapta ca acestia sa se achite de responsabilitatile profesionale cu integritate, obiectivitate, cu grija profesionala cuvenita si cu un interes
19

autentic in a servi publicul. Se asteapta ca acestia sa furnizeze servicii de calitate, sa stabileasca relatii contractuale si sa ofere o gama de servicii intr-o maniera care sa demonstreze un nivel de profesionalism conform standardelor profesionale si codului deontologic. Toti cei care accepta calitatea de membru ANEVAR se angajeaza sa onoreze increderea publica. In schimbul increderii pe care publicul si-o pune in ei, membrii trebuie sa caute continuu sa demonstreze dedicarea lor in atingerea excelentei profesionale. 4. Integritatea Pentru a mentine si a raspandi increderea publica, membrii trebuie sa-si indeplineasca toate indatoririle profesionale in spiritul celei mai inalte integritati. Integritatea este un element fundamental pentru recunoasterea profesionala. Integritatea pretinde ca un membru sa fie onest, sincer in limitele confidentialitatii clientului. Evaluatorul nu trebuie sa fie subordonat castigului si avantajelor personale. Evaluatorul are obligatia de a evita furnizarea unor rezultate false ale evaluarii, care s-ar putea datora fie abordarii gresite, fie estimarii facute cu o aproximatie foarte larga. Evaluatorul are obligatia sa explice si sa descrie corespunzator ce intelege prin evaluare in cazul unui contract specific pentru care este angajat, pentru a evita neintelegerile si greselile voite sau intamplatoare ulterioare. Nu este corect ca un evaluator sa accepte un contract de evaluare pentru un domeniu in afara calificarii sale profesionale cu exceptia cazurilor in care: a adus inainte la cunostinta clientului limitele competentei sale; se asociaza cu un alt evaluator care are calificarea necesara in domeniul-specific. Cand doi sau mai multi clienti potentiali solicita serviciile aceluiasi evaluator relativ la aceeasi evaluare, evaluatorul nu poate accepta decat pe unul, cu exceptia cazului cand exista consensul partilor implicate. Integritatea este masurata in termeni de ce este drept si just. Evaluatorul trebuie sa-si testeze deciziile si actiunile, sa urmareasca atat forma cat si spiritul standardelor tehnice si etice, principiile obiectivitatii, ale independentei si ale rigurozitatii. 5. Obiectivitatea si independenta Un membru trebuie sa-si mentina independenta si sa nu se afle in conflict de interese atunci cand isi exercita responsabilitatile profesionale. Evaluatorul trebuie sa fie independent in fapte si aparente atunci cand ofera servicii de evaluare sau consultanta. Principiul obiectivitatii impune obligatia de a fi impartial, onest din punct de vedere intelectual si in afara conflictelor de interese. Independenta exclude relatiile care ar putea parea ca micsoreaza obiectivitatea membrilor in oferirea serviciilor. Membrii servesc de multe ori interese multiple, dar trebuie sa protejeze integritatea muncii lor, sa mentina obiectivitatea si sa evite orice subordonare a judecatii lor. Obligatia evaluatorului fata de client este de a prezenta acestuia concluziile obiectiv, rezultatele precise si reale asupra evaluarii cerute, indiferent de dorinta si indicatiile clientului. Incertitudinile trebuie, de asemenea, facute cunoscute. 6. Rigurozitatea Membrii trebuie sa se ghideze dupa standardele etice si profesionale, sa se straduiasca continuu sa imbunatateasca competenta si calitatea serviciilor lor si sa-si exercite responsabilitatile profesionale la capacitatea maxima.
20

Rigurozitatea solicita membrilor sa-si exercite responsabilitatile profesionale cu competenta si sarguinta. Ea impune obligatia de a indeplini sarcinile profesionale la capacitatea maxima, avandu-se mereu in vedere interesul clientului pentru care sunt indeplinite aceste servicii si in concordanta cu responsabilitatea profesionala fata de interesul public. Competenta deriva din sintetizarea pregatirii si a experientei. Ea incepe cu stapanirea cunostintelor cerute pentru a deveni evaluator. Mentinerea competentei solicita un angajament de instruire si de perfectionare profesionala, care trebuie sa continue pe tot timpul vietii profesionale a membrilor. Competenta este o responsabilitate individuala a fiecarui membru, care trebuie sa ia toate masurile pentru a atinge un nivel de competenta care va asigura faptul ca valoarea din rapoartele de evaluare va respecta un inalt grad de profesionalism cerut de codul deontologic si statutul ANEVAR. Fiecare membru este responsabil de stabilirea competentei sale, evaluand daca pregatirea, experienta si judecata sa sunt adecvate pentru responsabilitatile care trebuie asumate. Evaluatorul trebuie sa execute constiincios si cu competenta contractele ce ii sunt incredintate. Loialitatea, impartialitatea si dorinta de a fi util clientului trebuie sa inspire si sa ghideze lucrarile lui. 7. Confidentialitate Evaluatorul angajat intr-o actiune de evaluare are obligatia de a nu dezvalui angajarea sa de catre client unor terte persoane, precum si obligatia de a nu dezvalui rezultatele evaluarii fara permisiunea scrisa si prealabila a clientului sau, sau fara sa fie obligat de o procedura judiciara. In cazul in care raportul de evaluare este pus de catre client la dispozitia unor terte persoane, cu acordul scris al evaluatorului, acestea au acelasi drept de a se baza pe validitatea si obiectivitatea raportului evaluatorului ca si clientul initial. 8. Practici lipsite de etica si de profesionalism in munca de evaluare Se considera ca exemplele prezentate nu acopera toate aspectele. Poate fi suspectat rezultatul unei evaluari si deci considerat lipsit de valabilitate, daca evaluatorul a acceptat un contract a carui plata este conditionata de: a) o decizie judecatoreasca favorabila clientului referitoare la proprietatea evaluata; b) o reducere de impozit obtinuta de client pentru acea proprietate; c) pretul vanzarii acelei proprietati; d) orice indicatii sau concluzii furnizate apriori de client. Este lipsit de etica si profesionalism acceptarea unor contracte a caror plata reprezinta procente din valoarea la care se ajunge in urma operatiunii de evaluare. Se considera lipsita de etica si profesionalism acceptarea de catre un evaluator a unui contract care priveste o proprietate pentru care el are un interes actual sau de perspectiva. Interesele pe care un evaluator le-ar putea avea fata de o proprietate evaluata includ: a) dobandirea respectivei proprietati; b) functionarea ca agent de vanzare-cumparare sau finantare a respectivei proprietati; c) administrarea respectivei proprietati. Este lipsita de etica si profesionalism: a) utilizarea semnaturii unei persoane care nu a lucrat efectiv la evaluare sau nu a supravegheat efectiv evaluarea; b) in cazul unui raport comun lipsa unei semnaturi sau orice opinie divergenta; c) in cazul colaborarii intre doi sau mai multi evaluatori, prezentarea de rapoarte separate;
21

d) in cazul unor evaluari independente pentru aceeasi proprietate, colaborarea in orice fel a evaluatorilor angajati independent. Nu este etic si profesional ca un evaluator sa emita asupra valorii unei proprietati o opinie fara a face investigatii complete si fara a analiza toate datele. Reclama nu este incompatibila cu etica, dar este lipsita de etica utilizarea in cadrul reclamei a informatiilor false cum ar fi: - prezentarea gresita a experientei si calificarii profesionale; - prezentarea falsa a serviciilor ce pot fi oferite conform calificarii sau prezentarea pentru reclama a unor contracte anterioare fara permisiunea expresa a clientului; - afirmarea, garantarea sau insinuarea faptului ca evaluarea ar putea fi efectuata conform intereselor clientului. In cazul in care unui evaluator i se cere o apreciere asupra unui raport de evaluare elaborat de alti evaluatori, este lipsit de etica ca acesta sa denigreze munca desfasurata. Parerile exprimate nu se vor referi la valoarea obtinuta, ci la respectarea standardelor si procedurilor recunoscute de evaluare, adecvarea metodelor alese si a judecatii evaluatorului. Este o practica lipsita de etica exprimarea publica a unor opinii despre profesionalismul, experienta, calitatea rapoartelor de evaluare a unor membrii ai ANEVAR, precum si defaimarea organizatiei.

22