UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

DREPT CIVIL Si DREPT COMERCIAL

NOTE DE CURS

CUPRINS PARTEA I INSTITUII DE DREPT CIVIL CAPITOLUL I. NOTIUNEA SI IZVOARELE DREPTULUI CIVIL 1. Noiunea de drept n general 2. Definiia dreptului civil 3. Analiza elementelor eseniale ale definiiei 4. Izvoarele dreptului civil 5. Aplicarea legii civile 6. Interpretarea legii civile CAPITOLUL II : RAPORTUL JURIDIC CIVIL 1. Noiune, caractere i structur 2. Partile raportului juridic civil 3. Capacitatea civil 4. Coninutul raportului juridic civil. Dreptul subiectiv civil. Obligaia civil 5. Obiectul raportului juridic civil 6. Izvoarele raportului juridic civil concret CAPITOLUL III ACTUL JURIDIC CIVIL 1. Definiia actului juridic civil 2. Clasificarea condiiilor actului juridic 3. Condiiile actului juridic civil 4. Condiiile de formare si validare ale actului juridic civil 5. Eroarea actului juridic civil 5.1 Viciile de consimtamant 5.1.1 Eroarea 5.1.2 Dolul 5.1.3 Violenta 5.1.4 Leziunea 6.Obiectul actului juridic civil 7.Cauza actului juridic civil 8. Forma actului juridic civil 9.Termenul actului juridic civil 10. Conditia actului juridic civil 11. Sarcina actului juridic civil 12 Efectele actului juridic civil 13. Nulitatea actului juridic civil CAPITOLUL.IV CONTRACTUL DE VINZARE CUMPARARE. 1.Notiunea caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de vnzare-cumprare 2.Condiii de validitate a contractului de vnzare-cumprare 3. Efectele contractului de vnzare-cumprare

PARTEA A II-A INSTITUTII DE DREPT COMERCIAL

CAPITOLUL I : DEFINITIA, OBIECTUL, IZVOARELE SI SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL 1. Definiia dreptului comercial 2. Obiectul dreptului comercial 3. Izvoarele dreptului comercial 4. Subiectele Dreptului Comercial CAPITOLUL II : SOCIETILE COMERCIALE 1. Noiune si clasificare 2. Formele societii comerciale 3. Contractul de societate 4. Constituirea societilor comerciale 5. Funcionarea societilor comerciale 6. Modificarea societilor comerciale 7. Dizolvarea societilor comerciale CAPITOLUL III : CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE 1. Contractul de vnzare-cumprare comerciala 5. Contractul de franciza bibliografie Legislatie

CAPITOLUL I
NOTIUNEA SI IZVOARELE DREPTULUI CIVIL ROMAN

1.Noiunea de drept n general

Din punct de vedere etimologic, cuvntul drept provine din latin, dar nu din cuvntul cu care romanii desemnau dreptul (jus) ci din latinescul directum, luat n sensul su figurat, i anume: fr ocoliuri, potrivit regulii, corect, potrivit dreptii. Expresia "drept civil" poate fi luat n trei sensuri si anume: 1.n primul su sens, noiunea de drept desemneaz totalitatea regulilor de conduit impuse de stat n scopul reglementri relaiilor inter-umane. Acesta este sensul dreptului obiectiv, deoarece se definete prin raportare la obiectul su (regulile de conduit). Ansamblul normelor juridice n vigoare la un anumit moment dat, ntr-un stat, constituie dreptul pozitiv. 2.n al doilea sens, noiunea de drept reprezint prerogativa, facultatea, posibilitatea unei persoane de a avea o anumit conduit i de a pretinde celorlali o anumit conduit . ntr-un asemenea sens este folosit cuvntul drept n expresii ca: am dreptul la salariu sau am obinut dreptul de proprietate. Acesta este sensul de drept subiectiv, deoarece se definete prin raportare la persoana care exercit prerogativa respectiv. 3.n sfrit, ntr-un al treilea sens, cuvntul drept desemneaz tiina social care studiaz statul i regulile adoptate de el, instituiile politice i juridice, principiile generale de conducere i reglementare a societii. Este sensul n care folosim aceast noiune cnd ne referim la disciplina de studiu drept civil.

2. Definiia dreptului civil

Definiia dreptului civil trebuie s releve trsturile sale proprii ca ramur de sine stttoare a dreptului raional privat romn. Dreptul civil este acea ramur de drept privat care reglementeaz raporturile juridice patrimoniale i nepatrimoniale dintre subiecte de drept - persoane fizice i juridice - aflate pe poziii de egalitate juridic.

3. Analiza elementelor eseniale ale definiiei

Dreptul civil aparine diviziunii dreptului privat, deoarece reglementeaz, n principiu, raporturi dintre particulari. Dreptul civil este baza comun din care s-au desprins, n timp, toate celelalte ramuri de drept privat. n acest cadru, el constituie drept comun pentru celelalte ramuri de drept privat. Aceasta nseamn c ori de cte ori o anumit situaie juridic nu este reglementat n nici un fel n ramura special de drept, soluia va fi aplicarea normelor de drept civil. - Obiectul de reglementare al dreptului civil l constituie dou categorii de raporturi juridice: raporturi juridice patrimoniale; raporturi juridice personal-nepatrimoniale. Raporturile patrimoniale sunt acele raporturi juridice care au un coninut evaluabil n bani. Nu toate raporturile juridice patrimoniale sunt reglementate de normele dreptului civil. De exemplu, fac parte din raporturile patrimoniale 4 reglementate de dreptul civil raporturile care au n coninutul lor dreptul de proprietate. Raporturile personal-nepatrimoniale sunt acele relaii sociale reglementate de normele dreptului civil care au un coninut ce nu este evaluabil n bani. De exemplu, raporturile referitoare la atributele de identificare ale persoanei fizice sau juridice.
4

- Raporturile se stabilesc ntre persoane fizice (oamenii privii individual) sau persoane juridice (subiecte colective de drept); - Subiectele raportului juridic civil se afl pe poziie de egalitate, neexistnd vreun fel de subordonare ntre ele n ceea ce privete ncheierea actelor juridice.

4.Izvoarelor dreptului civil n general

Noiunea de izvor de drept are dou nelesuri: n sens material, ea desemneaz condiiile materiale de existen care genereaz normele juridice; n sens formal, ea reprezint forma de exteriorizare (de exprimare) a normelor juridice, cu alte cuvinte unde anume se gsesc normele juridice ntr-un sistem de drept dat. Prima noiune privete actele normative, cea de a doua se refer la actele i faptele juridice (individuale).n dreptul civil, normele mbrac forma generic de acte normative, adic acte ce eman de la organele de stat investite cu prerogativa legiferrii. Legea Principalul izvor de drept, n sistemul nostru este legea. Termenul lege, ca izvor de drept, are de asemenea dou nelesuri: n sens larg, ea desemneaz orice act normativ adoptat de organismele competente ale statului (legi, decrete, ordonane, hotrri etc.); - n sens restrns, ea privete numai o anumit categorie de acte normative, i anume cele adoptate de Parlament. Potrivit art. 72 din Constituie, Parlamentul adopt legi constituionale, legi organice i legi ordinare. Deci principalele forme juridice n care se exprim izvoarele de drept civil sunt: legile acte normative adoptate de Parlamentul Romniei i hotrrile Guvernului. Caracter de izvor al dreptului civil l are i actul normativ adoptat de ministru ori eful unui alt organ al administraiei de stat indiferent de denumire: ordin, instruciune, regulament etc. (dac are ca obiect de reglementare relaii sociale ce intr n obiectul dreptului civil. n categoria izvoarelor de drept civil trebuie ncadrate i reglementrile internaionale convenii, pacte, acorduri, etc. cu condiia ca Romnia s fie parte la ele (prin aderare sau ratificare) i bineneles s priveasc relaii sociale ce intr n obiectul dreptului civil romn. n doctrin se face deosebire ntre legea fundamental, care este Constituia i legile celelalte numite ordinare. Dei este principalul izvor de drept constituional, Constituia este i izvor important pentru dreptul civil. Codul civil romn are ca model Codul civil francez din 1804 (numit i Codul Napoleon); a fost adoptat n 1864 i a intrat n vigoare la 1 Decembrie 1865. Acesta reprezint principalul izvor al dreptului civil. Codul civil a suferit unele abrogri (exprese sau implicate) sau modificri. Alte legi civile: Codul familiei (Legea nr.4/1954, cu modificrile suferite), Legea nr.31/1990 privind societile comerciale, republicat ,Legea fondului funciar 18/1991 republicat. Exemple de decrete: D.31/1954 privitor la persoana fizic i persoana juridic; D.32/1954 de punere n aplicare a Codului familiei i Decretul nr.31/1954, D.167/1958 privitor la prescripia extinctiv. Alte izvoare de drept mai sunt considerate a fi: 1. Obiceiul (cutuma) reprezint o regul de conduit stabilit n practica vieii sociale i respectat un timp ndelungat, n virtutea deprinderii, ca o norm socotit obligatorie. Trebuie s se fac urmtoarea distincie: - obiceiurile la care trimit anumite texte din acte normative n mod expres, nu pot fi socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative, ele fac prin ncorporare parte din dispoziia normelor juridice respective:
5

- art.970 alin.2 C.civil conveniile oblig nu numai la ceea ce este expres ntrnsele, dar la toate urmrile, ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei, dup natura sa. - art.980 C.civil, Dispoziiile ndoioase se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a ncheiat contractul. - n privina gardului i zidului comun, art.600 C.civil, precizeaz c nlimea se hotrete dup regulamentele particulare. - obiceiurile la care normele juridice cuprinse n acte normative nu fac trimitere, dar au valoare. Exemple de obiceiuri din a doua categorie adic cele care au valoare de izvor de drept distinct i pot fi folosite n interpretarea unor acte juridice se gsesc, ndeosebi n dreptul maritim i se numesc uzuri interpretative. Acestea din urm se manifest n dou moduri : - fie prin explixarea expresiilor i termenilor din contract ; - fie prin completarea clauzelor contractului cu ceea ce n mod obinuit se presupune c prile au voit. 2. Morala (regulile de convieuire social) urmeaz soluia de la obicei. Nu sunt izvor de drept distinct, dar n msura n care legea face trimitere la ele, atunci sunt ncorporate sau notificate de actul normativ respectiv. 3. In principiu nici jurisprudena nu reprezint izvor al dreptului civil, deoarece organul de judecat nu are atribuia de a edicta norme ci de a soluiona cauza cu care a fost sesizat prin aplicarea normelor de drept. Hotrrile judectoreti produc efecte numai ntre prile din proces, potrivit principiului relativitii, pe cnd izvorul de drept reprezint o norm general, opozabil tuturor. Trebuie ns avute n vedere dou excepii: - deciziile Curii Constituionale au caracter obligatoriu; - hotrrile pronunate de nalta Curte de Casie i Justiie n soluionarea recursurilor n interesul legii au caracter obligatoriu pentru instane. 4. Doctrina este format din lucrrile scrise prin care se comenteaz sau interpreteaz normele juridice, sunt opinii formulate de specialiti de tehnicieni ai dreptului care contribuie la perfecionarea normelor de drept. Ea este analizat totui n acest context, deoarece poate influena soluiile judectorilor sau, prin propunerile formulate, poate conduce la adoptarea de noi norme juridice sau abrogarea ori modificarea celor existente. 5. Principiile de drept n general, iar cele de drept civil n special, nu pot fi considerate izvoare de drept, ele se aplic n calitatea lor de dispoziii ale actelor normative.

5 .Aplicarea legii civile

Norma juridic acioneaz pe trei coordonate eseniale: ntr-un anumit interval de timp, pe un teritoriu determinat i asupra unor anumite categorii de persoane. 1) Aciunea n timp a normelor juridice O cerin dictat de realitatea social este ca legile s se succead n timp, fiind nlocuite pe msur ce se modific datele i cerinele acesteia. Intrarea n vigoare marcheaz momentul din care legea devine aplicabil. De regul, acesta are loc n termen de 3 zile de la data de la care legea este publicat n Monitorul Oficial al Romniei, putnd fi cunoscut de ctre toate subiectele de drept crora li se adreseaz., ns este posibil ca n textul unui act normativ s se prevad o dat ulterioar la care legea urmeaz a intra n vigoare; - Ieirea din vigoare a unei legi este momentul din care aceasta nceteaz s se mai aplice. Ieirea din vigoare a unei legi se realizeaz prin abrogarea acesteia, care poate fi expres sau tacit. Abrogarea expres poate fi: direct i indrect. Abrogarea direct - este aceea care nominalizeaz legea sau capitolele sau articolele dintr-o lege care se abrog.
6

Abrogarea indirect - prevede ieirea din vigoare a legilor sau actelor normative, contrare legii noi, formulndu-se orice alte dispoziii contrare se abrog. Abrogarea este implicit (tacit) cnd legea nou conine dispoziii incompatibile cu legea veche, fr s prevad care dispoziii contrare se abrog. Desuetudinea nu este mod de ieire din vigore, ea intervine n acele situaii n care datorit dispariiei raiunilor pentru care actul normativ a fost adoptat, acesta nu mai este aplicat, fr a fi abrogat.O situie special privete legile temporare pentru care nu este necesar abrogarea, fiind suficient scurgerea perioadei de timp pentru care au fost adoptate. ntre momentul intrrii i momentul ieirii din vigoare a legilor, aciunea lor n timp este supus urmtoarelor principii care se completeaz reciproc: 1) principiul neretroactivitii legii civile noi; 2) principiul aplicrii imediate a legii civile noi. 1) Principiul neretroactivitii legii civile noi este regula juridic potrivit creia o lege civil se aplic numai situaiilor ce se ivesc dup adoptarea ei, iar nu i situaiilor anterioare.Constituia dispune n art.15 (2) c Legea dispune numai pentru viitor, cu excepia legii penale mai favorabile.Acest principiu, este consacrat i n Codul civil n art.1. Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiv. Totui legea penal mai favorabil, retroactiveaz.Dac de la svrirea infraciunii pn la judecarea definitiv a faptei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplic legea cea mai favorabil. Un alt aspect al retroactivitii l reprezint legile interpretative. Legea interpretativ se integreaz n actul normativ interpretat care este anterior.Legile interpretative au caracter retroactiv, deoarece se aplic din momentul intrrii n vigoare a legii pe care o interpreteaz. 2). Principiul aplicrii imediate a legii civile noi - adic, de ndat ce a fost adoptat, legea nou se aplic tuturor situaiilor ivite dup intrarea ei n vigoare, excluzndu-se astfel aplicarea legii vechi.Acest principiu nu este consacrat expres, el este o consecin fireasc a principiului neretroactivitii. Excepiile de la aceste principii sunt: 1. retroactivitatea legii civile noi, adic legea civil nou se aplic i pentru situaii anterioare adoptrii ei.Aceast excepie se aplic dac este consacrat expres n legea nou, deoarece excepiile nu se prezum, ele fiind de strict interpretare i aplicare.n prezent este inadmisibil aceast excepie, datorit textului imperativ al art.15 (2) din Constituie. 2. ultraactivitatea legii civile vechi, adic legea veche i mai produce efectele un timp oarecare, deci a intrat n vigoare o lege nou, bineneles la situaii determinate, precizate de legea nou. Aceasta trebuie prevzut expres n legea nou, fiind o excepie. 2) Aciunea n spaiu a normelor juridice Aplicarea legii n spaiu este denumit- principiul teritorialitii.Exist dou aspecte ale problemei: - unul intern, vizeaz situaia raporturilor civile stabilite ntre subiecte de drept civil de cetenie ori naionalitate romn, pe teritoriul Romniei. - unul internaional, care are n vedere ipoteza raporturilor civile cu un element de extraneitate - cetenie, naionalitate, locul ncheierii i executrii contractului etc. Aspectul intern ine seama de regula: actele normative civile care eman de la organele centrale de stat se aplic pe ntregul teritoriu al rii, iar cele ce eman de la un organ de stat local se aplic doar pe teritoriul respectivei unitii aministrativteritoriale (jude). Aspectul internaional se rezolv de ctre normele conflictuale ale dreptului internaional privat, care presupun aa zisul conflict de legi n spaiu. Normele conflictuale sunt coninute n prezent n Legea 105/1992. 3) Aplicarea legii civile asupra persoanelor Legile civile pot fi mprite n trei categorii, din punct de vedere al sferei subiectelor la care se aplic:
7

- legi civile cu vocaie general de aplicare: adic se aplic att persoanei fizice ct i persoanei juridice ,n egal msur exemplu Codul civil, D.31/1954 privitor la persoana fizic i persoana juridic i D.167/1958 - prescripia extinctiv. - legile civile cu vocaia aplicrii numai la anumite persoane fizice sau juridice.

6. Interpretarea legii civile.

3. Interpretarea legii civile 1) Definiie Prin interpretarea legii civile nelegem operaiunea logicoraional de lmurire, explicare a coninutului i sensului normelor de drept civil, n scopul justei lor aplicri prin corecta ncadrare a diferitelor situaii din viaa practic. Aceast definiie conine trei elemente: - interpretarea legii este o etap a procesului de aplicare a legii civile ; - coninutul interpretrii este lmurirea sau explicarea sensului ; - scopul interpretrii - este corecta ncadrare a diferitelor situaii din circuitul civil, ceea ce asigur justa aplicare a legii civile. 2) Clasificarea interpretrii civile 1. n funcie de fora sa (obligatorie sau neobligatorie) se distinge: - interpretarea oficial (obligatorie) - interpretarea neoficial (neobligatorie) 2. n funcie de rezultatul interpretrii deosebim: - interpretarea literal (declarativ) - interpretarea extensiv - interpretarea restrictiv 3. Dup metoda de interpretare folosit: - interpretarea gramatical - interpretarea sistematic - interpretarea istorico teleologic - interpretarea logic 1.Interpretarea oficial i neoficial Interpretarea oficial este realizat, n exercitarea atribuiilor ce-i revin potrivit legii de ctre un organ de stat ce aparine puterii legislative, executive sau judectoreti. Dac interpretarea provine chiar de la organul de stat care a editat actul normativ - interpretarea oficial se numete autentic i se caracterizeaz n norme interpretative. Interpretarea oficial este i cea realizat de organele puterii judectoreti numit i interpretare juridic; care este obligatorie numai la spe. Este neoficial interpretarea care se d legii civile n doctrin (literatura de specialitate) ori de un avocat n pledoariile sale. Aceast interpretare nu are putere juridic obligatorie. 2. Interpretarea literal, extensiv, restrictiv Interpretarea literal este determinat de faptul c ntre formularea textului legal interpretat i cazurile din practic ce se ncadreaz n ipoteza sa exist concordan. Aceast interpretare este impus de texte clare, ori de dispoziii ce conin enumerri limitative. Interpretarea extensiv este necesar atunci cnd ntre formularea textului legal intepretat i cazurile din practic la care se aplic acest text nu exist concordan, n acest caz textul trebuie extins i asupra unor cazuri care nu se ncadreaz n litera textului; deci cnd un text legal este formulat prea restrictiv fa de intenia real a legiuitorului. Spre exemplu, norma juridic ce reglementeaz problema comorienilor se refer la acetia ca la persoane care au murit n aceleai mprejurri, dac nu se poate preciza care dintre ele a murit mai nti. Prin extensie, textul este considerat aplicabil i n ipoteza persoanelor care au murit n mprejurri diferite, dac nu se poate stabili care este ordinea n care au murit. O asemenea interpretare este interzis atunci cnd norma juridic cuprinde enumerri limitative sau prevederi
8

cu caracter de excepie, deoarece n cazul acestora extinderea dispoziiei ar contraveni n mod evident inteniei legiuitorului. Astfel, nu poate fi interpretat extensiv art. 829 din Codul civil, care prevede c donaia se poate revoca pentru nendeplinirea condiiilor n care s-a fcut, pentru ingratitudine i pentru natere de copii n urma donaiunii. Cum acest text de lege cuprinde o enumerare limitativ, rezult c donaia nu poate fi revocat pentru nici un alt motiv. Donatorul nu poate revoca donaia pentru c, de exemplu, sa rzgndit i dorete s druiasc bunul altcuiva; Interpretarea restrictiv este impus de faptul c ntre formularea unui text legal i cazurile de aplicare n practic, exist neconcordan, n acest caz formularea textului legal este prea larg fa de situaiile care se pot ncadra n text (exemplu art.1 din L.31/1990: Societile comerciale cu sediul n Romnia sunt persoane juridice romne; n sensul c privete doar societile comerciale nfiinate potrivit acestei legi. 3. Interpreatera gramatical, sistematic i istorico-teologic: Interpretarea gramatical presupune lmurirea nelesului unei dispoziii legale civile pe baza regulilor gramaticii, inndu-se seama de sintasca i morfologia propoziiei ori frazei, ca i de semnele de punctuaie. O asemenea metod este de folos, spre exemplu, n determinarea caracterului limitativ sau exemplificativ al unei enumerri, n determinarea caracterului cumulativ sau alternativ al unor sanciuni etc. Interpretarea sistematic presupune lmurirea nelesului unei dispoziii legale inndu-se seama de legturile sale cu alte dispoziii din acelai act normativ ori din alt act normativ. Aceast interpretare este ntlnit frecvent n practic, plecnd de la calificarea unei dispoziii ca norm general ori norm special, prin respectarea urmtoarelor dou reguli: - norma general nu derog de la norma special - norma special derog de la norma general. Intre aceste reguli, norma general reprezint regula, iar norma special constituie excepia. Interpretarea istorico- teleologic presupune stabilirea sensului unei dispoziii legale, inndu-se seama de finalitatea urmrit de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face partea acea dispoziie, ntr-un context istoric dat. 4. Interpretarea logic a legii civile Aceast interpretare a normelor juridice a dobndit o aplicare frecvent n dreptul romn, ceea ce a dus la formularea unor reguli i argumente de interpretare logic, adesea exprimate n adagii. Reguli de interpretare logic 1. Excepia este de strict interpretare i aplicare. In interpretarea sistematic a legii civile se "ine seama de raportul dintre legea general (regula) i legea special (excepia). Sunt supuse aceste interpretri: - textele legale care conin enumerri limitative; - textele legale care institue prezumii legale; - textele care conin o excepie. 2. Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie s disting. Aceast regul ine seama de faptul c, unei formulri generale a textului legal trebuie s-i corespund o aplicare a sa tot general, fr a introduce distincii pe care legea nu le conine. 3. Legea civil trebuie interpretat n sensul aplicrii ei, iar nu n sensul neaplicrii. Aceast regul de interpretare este coninut n art.978 Codul civil pentru interpretarea conveniilor, dar, pentru identitate de raiune ea este extins i la interpretarea normei de drept civil. 4.Legea special derog de la legea general. Ori de cte ori nu ne aflm n aria de aplicabilitate a normei speciale sau de excepie, urmeaz s se aplice norma general, cu valoare de regul. Argumente de interpretare logic - Argumentul per a contrario. Acest argument nseamn c ori de cte ori un text de lege prevede un anumit lucru, se poate prezuma c el neag contrariul. Spre exemplu, potrivit art. 5 din
9

Codul civil, Nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. Prin interpretare logic se ajunge la concluzia c, per a contrario, se poate deroga de la legile care nu intereseaz ordinea public, adic la normele juridice dispozitive. - Argumentul a fortiori. Pe baza acestui argument se ajunge la extinderea aplicrii unei norme, edictat pentru o anumit situaie, la un caz neregulamentar expres, deoarece raiunile care au fost avute n vedere la adoptarea acelei norme se regsesc, i mai evident, n cazul dat.Spre exemplu, dac prin efectul posesiei ndelungate se poate dobndi dreptul de proprietate asupra imobilelor, a fortiori se poate dobndi prin acest mod dreptul de servitute, care este un dezmembrmnt al proprietii. - Argumentul de analogie. Acest argument are n vedere faptul c, unde exist aceleai raiuni trebuie aplicat aceeai soluie. Acest argument este folosit ndeosebi, pentru rezolvarea lacunelor legii ceea ce se realizeaz prin aplicarea prin analogie a normelor de drept civil. - Argumentul reducerii la absurd. Pe baza acestui argument se are n vedere c numai o anumit soluie este admisibil raional, soluia contrar fiind o absurditate , care nu poate fi acceptata.

CAPITOLUL II RAPORTUL JURIDIC CIVIL 1. Notiune , caractere , structura 1. 1. Definiie

Raportul juridic civil este o relaie social patrimonial sau nepatrimonial reglementat de o norm juridic civil. 2. Caractere Raportul juridic civil are un caracter social, n sensul c se stabilete ntre oameni, persoane fizice sau persoane juridice. Raportul juridic civil are un caracter voliional, n sensul c relaia social devine raport juridic civil prin respectarea normei juridice civile care o reglementeaz de ctre organul legiuitor, deci prin voina acestuia (voina de stat). Atunci cnd raportul juridic civil are ca izvor actul juridic civil, (actul juridic civil este manifestarea de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice, de a nate, modifica sau stinge un raport juridic) intervine i voina uneia sau ambelor pri ntre care se stabilete raportul juridic (adic, dac acestea i manifest voina, raportul juridic ia natere, se modific sau se stinge); prin urmare, n acest caz, raportul juridic civil are un dublu caracter voliional. Raportul juridic civil se caracterizeaz prin aceea c prile (subiectele) au o poziie de egalitate juridic, n sensul c nici una dintre ele nu-i poate impune voina fa de cealalt sau celelalte; fiecare parte (subiect) i manifest voina (sau nu) n direcia pe care i-o dicteaz propriul interes. Dac nu se realizeaz acordul de voin al prilor, raportul juridic civil nu ia fiin. 3. Structura raportului juridic civil Raportul juridic civil, sub aspect structural, este alctuit din urmtoarele trei elemente, care trebuie s existe cumulativ: subiectele (partile)(1), coninutul (2) i obiectul (3).
10

Subiectele (prile) raportului juridic civil sunt persoanele fizice i persoanele juridice, ca titulare de drepturi i obligaii civile (1). Coninutul raportului juridic civil este format din drepturile i obligaiile subiectelor (prilor) (2). Obiectul raportului juridic civil const n conduita subiectelor, adic n aciunile sau inaciunile acestora (3).

2. Partile raportului juridic civil

a) Noiune Prin noiunea de subiect al raportului juridic civil se nelege calitatea de a fi titular de drepturi i obligaii civile. Subiecte ale raportului juridic civil sunt persoanele fizice i persoanele juridice. Persoana fizic este omul, privit individual, ca titular de drepturi i obligaii civile. Persoana juridic reprezint colectivul de oameni, care odat cu ndeplinirea condiiilor cerute de lege, este titular de drepturi i obligaii civile.

3. Capacitatea subiectelor raportului juridic civil

Pentru a participa la raportul juridic civil subiectele de drept civil trebuie s aib capacitate civil. Capacitatea civil este aptitudinea general de a fi titular de drepturi i obligaii. Capacitatea civil are n componena sa capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu. Capacitatea de folosin este aptitudinea persoanei fizice i a persoanei juridice de a avea drepturi i obligaii. Capacitatea de exerciiu este aptitudinea persoanei fizice i a persoanei juridice de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile, ncheind acte juridice civile. Capacitatea civil cu cele dou elemente ale sale prezint particulariti n cazul persoanei fizice i a celei juridice. Capacitatea civila a persoanelor fizice Capacitatea de folosin a persoanei fizice este recunoscut tuturor persoanelor fizice, n mod egal. Capacitatea de folosin ncepe de la naterea persoanei fizice; prin excepie, se recunoate i o capacitate de folosin anticipat, care ncepe de la concepia copilului, cu condiia ca acesta s se nasc viu. Textul articolului 7, alineat 2 din Decretul nr. 31/1954 cere ca acel copil s fie viu, nu pune condiia ca el s fie i viabil. Conform art. 6, alin. 1 din Decretul 31/1954 nimeni nu poate fi ngrdit n capacitatea de folosin dect n cazurile i n condiiile stabilite de lege. Conform alin. 2, nimeni nu poate renuna, nici total, nici parial la capacitatea de folosin. Capacitatea de folosin a persoanei fizice nceteaz la moartea acesteia, constatat fizic sau declarat prin hotrre judectoreasc. -Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice se dobndete la majorat (18 ani). Pn la aceast vrst se deosebesc urmtoarele situaii: - pn la 14 ani, persoana fizic este lipsit total de capacitate de exerciiu ; ncheierea actelor juridice se face n numele ei de ctre reprezentantul legal (adic de ctre prini sau tutore, ori curator dup caz); - de la 14 18 ani, persoana fizic are o capacitate de exerciiu restrns; ea ncheie acte juridice singur, cu ncuviinarea ocrotitorului legal (prini sau tutore, ori curator, dup caz);
11

- minora de 16 ani sau chiar 15 ani, care se cstorete dobndete capacitate de exerciiu deplin. Persoanele fizice debile sau alienate mintal, care sunt puse sub interdicie judectoreasc, sunt lipsite total de capacitate de exerciiu . (Pn l4 ani, de regul, nu sunt puse sub interdicie, ci se bucur de protecia instituit pentru toate persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciiu. Dup aceast dat sunt puse sub interdicie, astfel nct nu pot ncheia acte juridice dect prin reprezentantul lor legal). Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice nceteaz odat cu ncetarea capacitii de folosin, adic la moartea acesteia. Capacitatea persoanelor juridice -Capacitatea de folosin a persoanei juridice se deosebete de capacitatea de folosin a persoanei fizice prin aceea c ea nu este recunoscut n mod egal, tuturor persoanelor juridice, ci este special pentru fiecare categorie de persoane juridice. Aceasta nseamn c, persoana juridic nu poate avea dect acele drepturi i obligaii, care corespund scopului ei, stabilit prin lege, prin actul de nfiinare sau prin statut (art. 34, alin. 1 din Decretul 31/1954). Deci, fiecare persoan juridic poate avea numai acele drepturi i obligaii care se ncadreaz n specificul activitii pe care o desfoar n vederea atingerii scopului pentru care a fost creat. Este ceea ce se numete specialitatea capacitii de folosin a persoanei juridice. Conform art. 43 din Decretul 31/1954, capacitatea de folosin a persoanei juridice se dobndete la data nregistrrii sau la o alt dat i anume, la data actului de dispoziie care o nfiineaz, la data recunoaterii ori a autorizrii nfiinrii ei sau la data ndeplinirii oricrei alte cerine prevzute de lege. Si persoana juridic ca i persoana fizic poate avea o capacitate de folosin anticipat, de la o dat anterioar datelor specificate mai sus; astfel, ea poate avea numai acele drepturi i obligaii necesare constituirii ei valabile (art. 33 alin. ultim din Decretul 31/1954). Capacitatea de folosin a persoanei juridice nceteaz odat cu desfiinarea ei. -Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice const n ncheierea de acte juridice de ctre organele de conducere ale acesteia. Ea se dobndete la data desemnrii organelor de conducere ale persoanei juridice. Conform art. 35 din Decretul 31/1954, persoana juridic i exercit drepturile i i ndeplinete obligaiile prin organele sale. Actele juridice care se ncheie de organele de conducere, n limitele competenelor ce le-au fost atribuite, se consider acte ale persoanei juridice nsi. Faptele licite sau ilicite svrite de organele persoanei juridice oblig nsi persoana juridic, dac au fost ndeplinite cu ocazia exercitrii funciei lor. Faptele ilicite atrag i rspunderea personal a celui ce le-a svrit, att fa de persoana juridic, ct i fa de teri. Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice nceteaz la data ncetrii capacitii de folosin, adic la data desfiinrii acesteia

4. Coninutul raportului juridic civil. Dreptul subiectiv civil.

Obligaia civil

A. Coninutul raportului juridic civil

1) Noiune Coninutul raportului juridic civil este alctuit din drepturile si obligaiile prilor (subiectelor) adic din drepturile subiectului activ si din obligaiile subiectului pasiv ntre care se stabilete raportul juridic. Elementele coninutului raportului juridic civil sunt: dreptul subiectiv si obligatia civil.
12

Dreptul obiectiv recunoate indivizilor largi prerogative de aciune sub forma unor drepturi individuale, adic drepturi subiective. Prin drept (civil) subiectiv nelegem posibilitatea titularului (subiect activ) de a desfura o anumit conduit, garantat de lege prin putina de a pretinde subiectului pasiv o anumit comportare corespunztoare care poate fi impus la nevoie prin fora de constrngere a statului. Reciproca dreptului subiectiv este obligaia, adic legtura de drept prin care debitorul se gsete obligat fa de creditor s dea, s fac sau s nu fac ceva, sub constrgere statal; obligaia este aspectul negativ al raportului obligaional. Obligaia civil corelativ dreptului subiectiv civil poate fi definit ca fiind ndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumit conduit fa de subiectul activ, adic de a da, de a face sau de a nu face ceva, aceast conduit putnd fi impus, la nevoie, prin fora de constrngere a statului. De exemplu, ntr-un raport juridic care are ca izvor un contract de mprumut de bani, subiectul pasiv mprumutatul are ndatorirea de a avea o anumit conduit fa de subiectul activ mprumuttorul adic de a face, de a-i restitui suma mprumutat la termenul convenit, n caz contrar, subiectul activ putnd apela la fora de constrngere a statului. Interdependena corelativ a coninutului drepturilor si al obligaiilor caracterizeaz toate raporturile de drept civil, indiferent c este vorba de un raport real sau de un raport obligaional, ns dimensiunile coninutului drepturilor si al obligaiilor variaz in funcie de natura raportului de drept civil. Astfel, raportul juridic real este ntotdeauna un raport simplu, ntruct subiectul activ are n principiu numai drepturi, iar subiectul pasiv, care este nedeterminat, are numai obligaia negativ de a nu stnjeni exerciiul acestor drepturi (ca de pild, n raportul de proprietate, subiectul activ, proprietarul, are dreptul de a poseda, folosi i dispune de bun, n vreme ce toate celelalte subiecte pasive, nedeterminare, au obligaia negativ s nu fac nimic de natur s lezeze dreptul proprietarului). Raportul obligaional poate fi ns i unul complex, atunci cnd ambele subiecte au att drepturi, ct i obligaii (de pild n raportul de vnzare-cumprare, dreptului vnztorului de a obine preul lucrului vndut i corespunde obligaia cumprtorului de a-i plti preul, iar obligaiilor vnztorului de a transmite proprietatea i de a preda i garanta lucrul vndut, le corespund drepturile cumprtorului de a i se face transferul proprietii i de a i se preda i garanta bunul cumprat). Drepturile civile subiective prezint urmtoarele caractere specifice: a) Dreptul subiectiv presupune ntotdeauna existena unei obligaii corelative; b) Dreptul subiectiv confer titularului su posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv s-i ndeplineasc obligaia corelativ; c) Dreptul subiectiv confer titularului su posibilitatea de a desfura o anumit conduit; d) Dreptul subiectiv ia fiin ca atare din momentul naterii raportului juridic.

13

Subiect (12) Clasificarea drepturilor civile subiective.

Dupa continut:1. dr nepatrimoniale;2. Dr. patrimoniale dr. de uz (dr. de a poseda si folosi un bun) dr. de uzufruct(dr. de a culege fructele) dr. de abitatie(dr. de a locui) dr. principale (proprietatea sidezmebramintele) dr. de servitute(instituirea unei sarcini) dr. de superficie(dr. asupra constr. si plantatiilor pe terenul altei persoane) dr. de folosinta al regiilor autonome si institutiile publice(dr. de a intrebuinta bunurile in folosul sau) drepturi reale dr. de concesiune(a expoata un bun pina la 99 ani) dr de ipoteca(satisfacerea creantei in momentul executarii bunului imobil) dr. de gaj(satisfacerea creantei in momentul executarii bunului mobil) dr. accesorii 1.dr.patrimoniale dr. de garantie reala mobiliara(se garanteaza cu bunul afectat garantiei) privilegiile(dr. de a fi preferat inaintea altor creditori) dr. de retentie (sa-l retina) din conventii sau acte juridice generale unilaterale si bilaterale) gestiunea de afaceri dr. principale (nelimitate datorita multiplelor izvoare) izvoare licite din fapte juridice dr. de creante ilicite imbogatirea fara justa cauza plata nedatorata pt fapta proprie pt fapta altuia pt animale dr. la dobinda clauza penala(in contracte evaluarea anticipate a prejudiciilor) dr. accesorii arvuna(cind se incheie un antecontract)

dr. relativ dr. absolut

fidejusiunea(garantie personala garantul la banca)

dr. la viata dr. referitoare la existenta si integritatea fizica dr. la sanatate dr. la invatamint dr.la libera exprimare nume

14

2.dr. nepatrimoniale

dr. referitoare la atributele de identificare a persoanei

domiciliu sediu dr de autor(dr la paternitatea operei) dr de inviolabilitate a operei dr la divulgare a operei

dr ce rezulta din creatia individuala

B-Clasificarea drepturilor subiective civile Drepturile subiective civile pot fi clasificate astfel: 1 Dup gradul de opozabilitate, sunt - drepturi absolute i -drepturi relative; 1. Dup natura coninutului drepturilor, sunt -drepturi patrimoniale i -drepturi personale nepatrimoniale; 2. Dup corelaia dintre drepturi, sunt -drepturi principale i -drepturi accesorii; 3. Dup gradul de certitudine conferit titularilor drepturilor, sunt -drepturi pure i simple i -drepturi afectate de modaliti. 1) Dup gradul de opozabilitate -Dreptul absolut poate fi definit ca fiind acel drept subiectiv civil n temeiul cruia titularul su poate avea o anumit conduit, fara a face apel la altcineva pentru a i-l realiza; el produce efecte fa de toate persoanele fizice i juridice (erga omnes); presupune un raport juridic ntre subiectul activ determinat i subiectul pasiv, nedeterminat, reprezentat de toi ceilali, care au obligaia de a se abine de la nclcarea dreptului absolut. Sunt drepturi absolute toate drepturile personale nepatrimoniale i drepturile patrimoniale reale. Caracteristicile dreptului absolut - titularul dreptului absolut este cunoscut; - titularul obligaiei corelative este necunoscut, format din toate celelalte subiecte de drept civil; - dreptului absolut i corespunde obligaia general i negativ de a nu i se aduce atingere a nu face; - este opozabil era omnes tuturor persoanelor - sunt prevzute de lege, limitate. Un exemplu de drept absolut l constituie dreptul la nume. Titularul dreptului la nume are posibilitatea de a pretinde tuturor membrilor comunitii respectarea acestuia, adic abinerea de la orice act sau fapt de natur a aduce atingere numelui su (de exemplu, de la utilizarea ilicit a numelui, de la acte de plagiat etc.). -Dreptul relativ poate fi definit ca fiind acel drept subiectiv civil n temeiul cruia titularul su subiectul activ poate pretinde o anumit conduit subiectului pasiv, adic s dea, s fac sau s nu fac ceva; el produce efecte numai ntre titularul su ca subiect activ i una sau mai multe persoane individualizate, ca subiect pasiv (inter partes). Sunt drepturi relative toate drepturile patrimoniale de crean. Caracteristicile dreptului relativ -sunt cunoscute att titularul dreptului, ct i cel al obligaiei (subiectul activ i subiectul pasiv);
15

-i corespunde o obligaie ce are ca obiect: a da, a face ori a nu face (ceva ce s-ar fi putut face n lipsa obligaiei pe care i-o asum subiectul pasiv determinat); -este opozabil numai subiectului pasiv determinat; -sunt nelimitate ca numr. De exemplu, dac o persoan i mprumut alteia o anumit sum de bani, ea va avea calitatea de creditor, putnd s-i pretind celui mprumutat i numai lui restituirea sumei de bani. 2) Dup natura coninutului drepturilor, sunt -drepturi patrimoniale -drepturi nepatrimoniale -Drepturile patrimoniale sunt drepturile subiective civile care au coninut economic, evaluabil n bani. (Totalitatea drepturilor patrimoniale, precum i a obligaiilor cu un coninut economic, evaluabil n bani, care aparin unei persoane alctuiesc patrimoniul persoanei respective). Ele pot fi fi clasificate n - drepturi reale i - drepturi de crean. Dreptul real este acel drept subiectiv civil patrimonial n temeiul cruia titularul su i poate exercita prerogativele asupra unui bun determinat, n mod direct, fr a fi necesar intervenia unei alte persoane.In cazul dreptului real, subiectul activ este determinat, iar subiectul pasiv, nedeterminat. Subiectul pasiv (reprezentat de toi ceilali) are obligaia general i negativ de a se abine, s aduc atingere drepturilor subiectului activ. Drepturile reale sunt limitate ca numr. Astfel, sunt drepturi reale, dreptul de proprietate i dezmembrmintele dreptului de proprietate, precum i drepturile reale accesorii. Dreptul de crean- este acel drept subiectiv civil patrimonial n temeiul cruia titularul su, subiectul activ (creditorul), poate pretinde subiectului pasiv (debitorul) s dea, s fac sau s nu fac ceva. In cazul dreptului de crean, att subiectul activ (creditorul), ct i subiectul pasiv (debitorul) sunt determinate. Subiectul pasiv are obligaia de a da, a face sau a nu face ceva. Drepturile de crean sunt nelimitate ca numr i au ca izvor actele i faptele juridice (n sens restrns). -Drepturile personale nepatrimoniale sunt drepturi subiective civile care nu pot fi evaluate n bani; ele sunt strns legate de personalitatea uman. Din categoria drepturilor personale nepatrimoniale fac parte: - drepturile care privesc existena i integritatea fizic i moral a persoanei ; de exemplu, dreptul la via, la sntate, la integritate fizic, la onoare, la reputaie, la demnitate etc.; - drepturile care privesc atributele de identificare a persoanei; de exemplu, dreptul la nume,la pseudonim, dreptul la domiciliu, la reedin etc.; - drepturile care privesc creaia intelectual; de exemplu, dreptul de autor, de inventator etc.; aceste drepturi nepatrimoniale pot avea i o latur patrimonial, reprezentat de remuneraia dreptului de autor, de dreptul de recompens a inventatorului etc. 3) Dup corelaia dintre drepturi, sunt: -drept principal -drept accesoriu Dreptul principal este dreptul subiectiv civil care are o existen independent, nedepinznd de un alt drept.
16

Dreptul accesoriu este dreptul subiectiv civil care nu are o existen independent, el depinznd de un drept principal. Accesoriul urmeaz ntotdeauna soarta principalului, conform principiului accesorium sequitur principale. Toate drepturile personale nepatrimoniale sunt drepturi principale. Drepturile reale principale sunt dreptul de proprietate i dezmembrmintele dreptului de proprietate; astfel: Dreptul de proprietate public (a statului i a unitilor administrativ-teritoriale) i dreptul de proprietate privat (a persoanei fizice, persoanei juridice i a statului i unitilor administrativ teritoriale, ca persoan juridic). (Dreptul de proprietate este dreptul care permite titularului su, persoan fizic sau juridic, s posede, s foloseasc i s dispun liber de un lucru, care se afl supus n mod exclusiv i perpetuu n puterea proprie a titularului su); Dreptul de uzufruct const n prerogativa recunoscut uzufructuarului de a poseda i folosi bunul proprietatea unei alte persoane, ntocmai ca i proprietarul, cu obligaia de a-i conserva substana art. 517 C. civ. Dreptul de uz const n prerogativa recunoscut uzuarului de a poseda i de a folosi un lucru, proprietatea altuia i de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui i ale familiei sale art. 565 i urm. C. civ. Dreptul de abitaie const n prerogativa recunoscut titularului de a poseda i folosi o locuin, proprietatea altei persoane, n scopul satisfacerii nevoilor sale de locuit i ale familiei sale art. 565 i urm. C. civ. Dreptul de servitute const n prerogativa recunoscut titularului dreptului de proprietate asupra unui imobil de a pretinde instituirea unei sarcini asupra unui alt imobil, avnd alt proprietar, pentru uzul i utilitatea propriului su imobil art. 576 i urm. C. civ. Dreptul de superficie const n prerogativa recunoscut superficiarului de a avea un drept de proprietate asupra construciilor sau plantaiilor realizate pe terenul proprietatea altei persoane, cu consimmntul acesteia i de a avea un drept de folosin asupra terenului pe toat durata existenei construciilor sau plantaiilor; Dreptul de folosin al regiilor autonome i instituiilor publice , ca drept real corespunztor dreptului de proprietate public; dreptul de folosin a unor bunuri proprietate public sau privat a statului sau unitilor administrativ teritoriale conferit unor persoane fizice sau juridice; dreptul de folosin constituie acea prerogativ n temeiul creia titularul poate ntrebuina bunul n interesul su, percepndu-i fructele (naturale, civile i industriale); Dreptul de concesiune const n prerogativa recunoaterii dreptului concesionarului de a exploata un bun, proprietate public sau privat a statului sau unitilor administrativ teritoriale, o activitate sau un serviciu public, pe o perioad determinat de cel mult 99 ani art. 1 din Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor. Drepturile reale accesorii sunt: Dreptul de ipotec const n prerogativa recunoscut creditorului ipotecar de a obine satisfacerea creanei sale din valoarea imobilului ipotecat, cu preferin i indiferent n proprietatea cui s-ar gsi bunul n momentul executrii art. 1746 i urm. C. civ.; dreptul de ipotec este dreptul real accesoriu, care depinde de soarta unui drept de crean principal; Dreptul de gaj(amanetul) const n prerogativa recunoscut creditorului gajist de a-i satisface creana din valoarea unui bun mobil gajat, al debitorului su, cu preferin fa de ali creditori art. 1685 C.civ. i urm.; i dreptul de gaj ca i dreptul de ipotec depinde de un drept de crean principal; Dreptul de garanie real mobiliar este un drept real accesoriu, care acord creditorului garantat dreptul de a-i satisface creana cu bunul afectat garaniei, naintea oricrui
17

creditor negarantat i naintea altor creditori ale cror garanii reale sau drepturi asupra bunului afectat garaniei au un grad de prioritate inferior (art. 9(2) din titlul IV al Legii 99/1999); Privilegiul este dreptul recunoscut unui creditor, care decurge, de regul, din calitatea creanei sale, de a fi preferat celorlali creditori, chiar dac acetia sunt ipotecari art. 1722 i urm. C. civ.; nu toate privilegiile sunt drepturi reale accesorii, ci numai cele imobiliare i unele privilegii speciale mobiliare, adic privilegiul creditorului gajist i privilegiul locatorului (celelalte privilegii, adic restul privilegiilor speciale mobiliare i toate privilegiile generale sunt simple cauze de preferin); de exemplu, conform art. 1730, pct. 1, C. civ. proprietarul unei locuine are privilegiul asupra bunurilor mobile ale chiriaului cu privire la plata chiriei i la cheltuielile pentru reparaiile locative, pe care proprietarul le-a fcut n locul chiriaului. Privilegiul, ca drept accesoriu, st pe lng drepturile locatorului (de a pretinde plata chiriei, i de a pretinde chiriaului s fac reparaiile locative) care sunt drepturi de crean ce decurg dintr-un contract de nchiriere. Conform art. 1737, pct. 4, C. civ., arhitectului, constructorului i lucrtorului li se recunoate un privilegiu asupra imobilului construit sau reparat, pentru sumele datorate acestora, ca pre al construirii sau reparrii imobilului; privilegiul st pe lng dreptul de crean principal, ce rezult din contractul de antrepriz; Dreptul de retenie este dreptul n temeiul cruia cel ce deine un bun mobil sau imobil al unei alte persoane, pe care trebuie s-l restituie, are dreptul s-l rein (s refuze restituirea) pn cnd nu i se pltesc cheltuielile necesare i utile fcute cu acel bun; de exemplu, depozitarul are dreptul de a reine bunul din depozit pn cnd deponentul nu-i pltete toate cheltuielile fcute cu acel bun; de exemplu, conform art. 1444, C. civ., chiriaul are un drept de retenie asupra locuinei atta timp ct locatorul sau, dup caz, dobnditorul imobilului nu l despgubete de cheltuielile pe care le-a fcut cu bunul i la care nu era obligat; dreptul de retenie depinde de un drept de crean principal, la fel ca i celelalte drepturi reale accesorii. Drepturile de crean principale sunt majoritatea drepturilor de crean. De exemplu, ntr-un contract de rent viager, credirentierul are dreptul de a pretinde plata rentei de la debirentier, care are obligaia corelativ de a-i plti renta la termenele stipulate. Dreptul credirentierului nu depinde de un alt drept, este independent. . Drepturile de crean accesorii sunt acele drepturi care depind de drepturile de crean principale. Sunt drepturi de crean accesorii: Dreptul la dobnd al creditorului , care decurge dintr-un contract de mprumut cu dobnd; dreptul de crean principal const n restituirea mprumutului, iar dreptul accesoriu n plata dobnzii; Dreptul subiectiv care are ca izvor fidejusiunea (sau cauiunea), adic acel contract prin care o persoan numit fidejusor se oblig fa de creditorul altei persoane s execute obligaia celui pentru care garanteaz, dac acesta nu o va executa; de exemplu, ncheierea unui contract de vnzare-cumprare n rate; dreptul de crean principal al vnztorului const n a pretinde plata preului de la debitorul cumprtor; dac acesta nu-i execut obligaia, vnztorul are un drept de crean accesoriu mpotriva fidejusorului (garantului) cumprtorului; - Dreptul de a pretinde arvuna, adic suma de bani pe care una dintre pri o d celeilalte pri n temeiul unei convenii accesorii la ncheierea unui contract, urmnd ca, n cazul neexecutrii contractului, partea n culp s piard suma dat sau, dup caz, s restituie dublul sumei primite art. 1297, 1298, C. civ.; - Dreptul subiectiv care are ca izvor clauza penal , adic acea convenie accesorie unui contract prin care prile determin anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor, n
18

cazul neexecutrii, executrii necorespunztoare sau cu ntrziere a obligaiilor contractuale de ctre debitor. 4) Dup gradul de certitudine conferit titularilor drepturilor, sunt Dreptul pur i simplu este dreptul subiectiv civil care confer titularului su deplin certitudine i siguran, el putnd fi exercitat de la naterea sa, n mod necondiionat. Majoritatea drepturilor subiective civile sunt pure i simple. Dreptul afectat de modaliti nu confer titularului su aceeai certitudine i siguran ca un drept pur i simplu, existena sau exercitarea lui, depinznd de un eveniment viitor, sigur sau nesigur, ca realizare, adic de o modalitate : -de un termen, -de o condiie sau -de o sarcin Dreptul subiectiv afectat de un termen, care este un eveniment viitor i sigur ca realizare poate fi exercitat de la mplinirea termenului sau se stinge la mplinirea termenului, dup caz. De exemplu, dreptul vnztorului de a pretinde plata preului este afectat de un termen (suspensiv), cnd prile au stabilit prin contract c plata se va face n termen de 3 luni de la ncheierea contractului. Dreptul subiectiv afectat de o condiie care este un eveniment viitor i nesigur ca realizare este incert n ceea ce privete nsi existena sa. De exemplu, dreptul cumprtorului de a pretinde predarea obiectului contractului un apartament este afectat de o condiie (suspensiv), atunci cnd prile au stabilit prin contract c vnzarea va avea loc dac vnztorul se va cstori; condiia afecteaz nsi existena dreptului cumprtorului, pentru c pn la realizarea condiiei, contractul nu se consider ncheiat, nu exist i, deci, nici dreptul subiectiv al cumprtorului nu exist. Dreptul subiectiv afectat de o sarcin care este o obligaie impus gratificatului n actele cu titlu gratuit este nesigur n ceea ce privete eficacitatea lui. De exemplu, dreptul donatarului afectat de sarcina impus de donator de a plti o datorie a acestuia din urm, nu este sigur n ceea ce privete eficacitatea lui, n sensul c donaia poate fi desfiinat dac donatarul nu execut sarcina (conform art. 1020 1021, C. civ.). n literatura juridic sunt analizate i alte drepturi, care confer titularului lor mai puin siguran i certitudine, chiar dect un drept afectat de modaliti. Este cazul : -dreptului eventual i -al dreptului viitor. Dreptul eventual este dreptul subiectiv civil cruia i lipsete fie obiectul, fie titularul (subiectul). De exemplu, dreptul la repararea unui prejudiciu care ar putea fi produs n viitor (lipsete obiectul). Dreptul viitor este dreptul subiectiv civil cruia i lipsesc att obiectul, ct i subiectul (titularul). De exemplu, dreptul la o succesiune viitoare. Aceste drepturi eventual i viitor sunt, ns, caracterizate, nu ca adevrate drepturi subiective, ci ca simple elemente ale capacitii de folosin, deoarece ele apar ca o atitudine abstract de a deveni titular al unui drept subiectiv civil.

19

Clasificarea obligaiilor civile.

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

Actul juridic unilateral(vointa unei singure persoane) Act juridic(manifestare de dorinta) contractul(acordul de voita intre cel putin doua persoane) 1.Dup izvoare delictul(cu scopul de a pgubi) fapte ilicite(aciunea persoanei) quasidelictul(din impruden) fapt juridic (evenimetul sau aciunea fapte licite gestiunea de afaceri(acte sau fapte n interesul altei persoane) plata nedatorat(plata din eroare) mbogirea fr just cauz (patrimoniul este marit n detrimentul altei persoane) o. de a da(transmite sau constitui o. de a da,de a face, de a nu face o. de a face(presta,executa) o. ne a nu face(a se abine la actiuni sau inaciuni) o. pozitive(aciune i anume o. de a da sau a face) 2.Dup obiectul lor o. pozitive i negative o. negative(inaciune, de a nu face) o. de rezultat(se va ajunge la rezultatul bine stabilit) o. de rezultat si o. de mijloace o. de mijloace(tot efortul si struina de a obine un rezultat)

o. perfect(poate fi dus la ndeplinire prin fora de constrngere a statului) 3.Dup sanciune o. imperfect(nu poate fi cus la ndeplinire prin fora de constrngere a statului)

o. obisnuit(aa cum rezult din raportul obligaional) 4.Dup opozabilitate o. real(proprer rem)(drept real asupra bunului) o. opozabil terilor(scriptae rem) (se transmite i unui ter)

20

o. simple(mu au elemente de compexitate) o. afectate de termen 5.Dup complexitate o. complexe o. alternative(pt stingerea obligatiei s poat executa mcar una) o. plurale o, facultativ()se opate executa o alt o) o. afectate de modalitate o. afectate de condiie

D- Clasificarea obligaiilor civile Obligaiile civile pot fi clasificate dup mai multe criterii i anume: 1. Dup izvoare, sunt obligaii care se nasc din: a) acte juridice, adic din acte juridice unilaterale i din contracte; b) fapte juridice n sens restrns, adic din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte sau quasidelicte) i fapte licite (sau quasicontracte), adic gestiunea de afaceri, plata nedatorat i mbogirea fr just cauz. 2. Dup obiectul lor, sunt trei categorii de obligaii civile: a) obligaii de a da, de a face i de a nu face; b) obligaii pozitive (de a da i de a face) i obligaii negative (de a nu face); c) obligaii de rezultat (sau determinate) i obligaii de mijloace (sau de pruden i diligen). 3. Dup sanciunea care asigur respectarea lor, sunt: a) obligaii perfecte; b) obligaii imperfecte. 4. Dup gradul lor de opozabilitate sunt: a) obligaii obinuite; b) obligaii reale (propter rem); c) obligaii opozabile terilor (scriptae in rem). 5. Dup complexitatea lor, obligaiile sunt: - simple sau -complexe. Dup elementul care d complexitate raportului obligaional, obligaiile complexe pot fi clasificate n: a) obligaii afectate de modaliti (de termen sau de condiie); b) obligaii plurale; cele plurale pot fi: cu pluralitate de subiecte (obligaii conjuncte, obligaii solidare i obligaii indivizibile) i cu pluralitate de obiecte (obligaii alternative i obligaii facultative). Obligaiile care nu sunt complexe, sunt simple. 1. Dup izvoare, sunt obligaii care se nasc din: -act juridic -fapt juridic Izvoarele raportului juridic civil aa cum am mai artat sunt i izvoare ale drepturilor i obligaiilor civile, care constituie coninutul raportului juridic civil. a) Actul juridic reprezint manifestarea de voin, unilateral, bilateral sau multilateral, svrit cu intenia de a produce efecte juridice. Din categoria actelor juridice fac parte: -actul juridic unilateral i -contractul. Actul juridic unilateral const n manifestarea de voin a unei singure persoane, care d natere unei obligaii a acesteia, fr a fi nevoie de acceptarea din partea titularului dreptului corelativ (a creditorului). De exemplu, permisiunea public de recompens.
21

Contractul este un acord de voin ntre dou sau mai multe persoane, prin care se constituie, se modific sau se stinge un raport juridic. De exemplu, contractul de vnzare-cumprare, contractul de antrepriz etc. b) Faptul juridic, n sens restrns, reprezint evenimentul sau aciunea unei persoane svrit fr intenia de a produce efecte juridice, dar care se produc, totui, n temeiul legii. Din aceast categorie fac parte: - faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, adic -delictul i -quasidelictul; Delictul este acel fapt ilicit cauzator de prejudicii, svrit printr-o aciune sau inaciune, cu scopul de a pgubi pe altul (art. 998, C. civ.). Quasidelictul este un fapt ilicit i productor de prejudicii svrit de o persoan din imprudena sau neglijena sa (art. 999, C. civ.). Dei Codul civil face distincie ntre delict i quasidelict (ultimul fiind svrit fr intenie), n literatura i practica juridic actual nu exist vreo diferen ntre ele, ambele dnd natere la obligaia de a repara prejudiciul cauzat, n cadrul rspunderii civile delictuale; - faptele licite; sunt cele , care dau natere unor obligaii civile: Gestiunea de afaceri este faptul licit prin care o persoan, numit gerant, svrete fr mandat, din proprie iniiativ, acte juridice sau fapte materiale, n folosul sau n interesul altei persoane, numit gerat; de exemplu, gerantul nstrineaz bunuri ale geratului, n timp ce acesta execut o pedeaps privativ de libertate, n scopul ntreinerii copiilor acestuia, ai geratului; gestiunea de afaceri este izvor de obligaii n sensul c, geratul este obligat s-l despgubeasc pe gerant pentru cheltuielile efectuate n interesul su; Plata nedatorat este faptul licit prin care o persoan, numit solvens, execut din eroare o obligaie (face o plat) fa de o alt persoan, numit accipiens (art. 1092 i 992, 993 C.civ.); accipiensul, care a primit plata ce nu-i era datorat este obligat s o restituie solvensului, care din eroare, crezndu-se debitor, a pltit o datorie inexistent; Imbogirea fr just cauz este acel fapt licit prin care, n absena oricrui raport juridic, patrimoniul unui persoane este mrit n detrimentul patrimoniului altei persoane; din acest fapt juridic se nate obligaia persoanei al crei patrimoniu s-a mrit, de a restitui celeilalte, care i-a micorat patrimoniul, cuantumul mririi nejustificate; de exemplu, proprietarul unui teren care s-a folosit la muncile agricole de ajutorul unei persoane, creia i-a promis c o va angaja cu contract de munc i pe care nu a pltit-o, are obligaia de a-i restitui contravaloarea muncii prestate, n temeiul mbogirii fr just cauz. 2. Dup obiectul lor, sunt trei categorii de obligaii civile: a) Obligaia de a da, de a face i de a nu face Obligaia de a da const n ndatorirea debitorului dintr-un raport juridic obligaional, de a transmite sau de constitui n folosul creditorului un drept real asupra unui lucru. Deci a da nu are sensul din vorbirea curent i anume a preda. De exemplu, obligaia donatorului, ce rezult, din contractul de donaie, de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ctre donatar este o obligaie de a da. Predarea bunului ce constituie obiectul donaiei este o obligaie de a face. Obligaia de a face const n ndatorirea debitorului dintr-un raport juridic obligaional, de a presta un serviciu, de a executa o lucrare ori de a preda un bun creditorului. Obligaia de a nu face const n ndatorirea debitorului dintr-un raport juridic obligaional de a se abine de la anumite aciuni sau inaciuni, pe care ar fi putut s le fac n lipsa obligaiei asumate fa de creditor. De exemplu, obligaia pe care i-o asum autorul unui articol, cu coninut juridic, de a nu publica acelai articol i n alt revist de specialitate. n cazul n care obligaia de a nu face este
22

corelativ unui drept absolut, acesta const n abinerea general i abstract de a nu aduce atingere dreptului absolut (exemplu, obligaia negativ (de a nu face) i general a tuturor subiectelor de drept de a nu aduce atingere dreptului de proprietate a unei persoane). b) Obligaii pozitive i obligaii negative. Obligaiile pozitive sunt acelea care implic o aciune , obligaiile de a da i de a face. Obligatiile negative sunt obligaiile care implic o inaciune, sunt obligaiile de a nu face . c) Obligaii de rezultat i obligaii de mijloace Obligaia de rezultat (sau determinat) const n ndatorirea debitorului fa de creditorul unui raport obligaional, de a desfura o anumit activitate n scopul de a ajunge la un rezultat bine stabilit; de exemplu, obligaia vnztorului de a preda cumprtorului obiectul contractului, obligaia chiriaului de a plti chiria locatorului etc. Nendeplinirea rezultatului prevzut conduce la tragerea la rspundere a debitorului, existnd prezumia de culp a acestuia. Obligaia de mijloace (sau de pruden i diligen) const n ndatorirea debitorului fa de creditor, ntr-un raport obligaional, de a depune tot efortul i struina n vederea atingerii unui anumit rezultat; obligaia debitorului nu const n atingerea efectiv a rezultatului propus; de exemplu, obligaia avocatului de a ctiga procesul clientului este o obligaie de mijloace i nu de rezultat; la fel i obligaia medicului de a vindeca pacientul; dac rezultatul nu este ndeplinit, nu exist prezumia c debitorul este n culp, ci trebuie s se fac dovada c acesta nu a depus tot efortul i diligena n vederea atingerii scopului. 3. Dup sanciunea care asigur respectarea lor, sunt: Obligaia perfect este aceea a crei executare poate fi adus la ndeplinire, n caz de nevoie, prin apelarea la fora de constrngere a statului. Adic, dac debitorul nu i execut de bun voie obligaia, creditorul poate introduce o aciune n justiie, prin care s solicite ca acesta s fie obligat s-i execute ndatorirea fa de creditor. Majoritatea obligaiilor civile sunt perfecte. Obligaia imperfect (sau natural) este aceea a crei executare nu poate fi adus la ndeplinire prin apelarea la fora de constrngere a statului, dar dac este executat de bunvoie, debitorul nu poate cere restituirea prestaiei. De exemplu, conform art. 20 alin. 1 din Decretul 167/1958, debitorul care a executat obligaia dup ce dreptul la aciune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul s cear napoierea prestaiei, chiar dac la data executrii nu tia c termenul prescripiei era mplinit. Un alt exemplu, este cazul plii nedatorate; astfel, conform art. 1092 C.civ.: Orice plat presupune o datorie; ceea ce va fi pltit fr s fie debit este supus repetiiunii. Repetiiunea nu este admis n privina obligaiilor naturale, care au fost achitate de bun voie; de exemplu, bunicii nu pot cere de la copiii lor contravaloarea ntreinerii prestate nepoilor, dei nu aveau obligaia legal de a presta ntreinere acestora. 4. Dup gradul lor de opozabilitate sunt Obligaia obinuit este aceea pe care debitorul are ndatorirea s o aduc la ndeplinire fa de creditor aa cum rezult din raportul lor juridic obligaional. Majoritatea obligaiilor civile sunt obinuite. Obligaia real (sau propter rem) este obligaia titularului unui drept real asupra unui bun determinat, pe care o dobndete mpreun cu bunul de regul, n temeiul legii din considerente precum, importana bunului pentru societate, exploatarea n condiii optime sau pstrarea calitilor unui anume bun etc. De exemplu, obligaia proprietarului terenului de a permite inginerului cadastral s execute lucrri de cadastru pe terenul lui (art. 12 din Legea 7/1996 a cadastrului i a publicitii imobiliare); obligaia proprietarului terenului de a-l cultiva (art. 74 din Legea 18/1991) etc.
23

Obligaia opozabil terilor (sau scriptae in rem) este obligaia debitorului dintr-un contract, care este att de strns legat de obiectul contractului, nct se transmite i unui ter care nu a participat la ncheierea contractului. De exemplu, obligaia locatorului de a asigura locatarului folosina bunului nchiriat se transmite i terului care a cumprat de la locator bunul, nainte de ajungerea la termen a contractului de locaiune (art. 1441, C. civ.). 5. Dup complexitatea lor, obligaiile sunt: -obligatii simple -obligatii complexe Obligaiile simple sunt acelea care nu au n coninutul lor un element de complexitate. Obligaiile complexe sunt: a) obligaii afectate de modaliti, (de termen sau de condiie). Obligaia afectat de termen este obligaia care trebuie executat la mplinirea termenului sau care se stinge la mplinirea termenului, dup caz. De exemplu, obligaia chiriaului de a plti chiria, n fiecare lun, la data stipulat n contract, este afectat de termene suspensive. Obligaia afectat de condiie este obligaia a crei existen depinde de un eveniment viitor i incert ca realizare. De exemplu, obligaia vnztorului de a preda lucrul vndut nu exist, dac nu s-a ndeplinit condiia stipulat n contract conform creia vnztorul i vindea apartamentul, dac se cstorea. b) Obligaiile plurale pot fi cu pluralitate de subiecte i acestea au fost deja analizate (la pluralitatea subiectelor raportului juridic civil) i cu pluralitate de obiecte. n categoria obligaiilor cu pluralitate de obiecte intr: - obligaiile alternative i - obligaiile facultative. Obligaia alternativ este obligaia care are ca obiect dou sau mai multe prestaii, dintre care debitorul, pentru stingerea obligaiei, trebuie s execute numai una. De exemplu, debitorul se oblig prin contract s predea o icoan pictat pe sticl sau una pictat pe lemn; fie c pred icoana pe sticl, fie pe lemn, este eliberat de obligaie. Obligaia facultativ este aceea n care debitorul se oblig la o singur prestaie, cu facultatea de a se elibera de obligaie, executnd o alt prestaie determinat. De exemplu, prin contract debitorul trebuia s predea un cal, dar se poate elibera prin plata unei sume de bani.

5 Obiectul raportului juridic civil. Definiie. Clasificarea bunurilor raportului juridic civil.
Obiectul raportului juridic civil a)Definiie. Obiectul raportului juridic civil const n conduita subiectelor, adic n aciunea sau inaciunea pe care subiectul activ o poate pretinde subiectului pasiv i pe care acesta trebuie s o ndeplineasc. Obiectul raportului juridic nu se confund cu coninutul acestuia. Astfel, pe cnd coninutul const n drepturile i obligaiile subiectelor, adic n posibilitatea juridic a unei aciuni , a unei conduite i n ndatorirea juridic corespunztoare, obiectul const n nsi conduita subiectelor. De exemplu, ntr-un raport juridic care i are izvorul ntr-un contract de donaie, obligaia donatorului de a preda lucrul donat i dreptul donatarului de a pretinde predarea lucrului, intr n noiunea de coninut al raportului juridic; aciunea nsi de predare, adic conduita donatorului i aciunea de primire a lucrului donat, adic conduita donatarului, intr n noiunea de obiect al raportului juridic civil.
24

n exemplul dat, aciunea (conduita) subiectelor se refer la un lucru (lucrul donat). b)Notiunea de bun Noiunea de lucru reprezint tot ceea ce se afl n natur i este perceptibil prin simurile omului, adic are o existen material. n limbaj juridic, lucrul ia denumirea de bun, dac ndeplinete urmtoarele condiii: este util omului, are o valoare economic i poate fi nsuit (apropriat) sub forma drepturilor patrimoniale. Prin urmare, conduita subiectelor reprezint obiectul juridic al raportului juridic civil, iar bunul reprezint obiectul material al raportului juridic civil, care este un obiect derivat, la care se refer conduita subiectelor. Toate raporturile juridice civile au un obiect juridic dar nu toate au un obiect material. c)Clasificarea bunurilor Varietatea bunurilor i necesitatea stabilirii regimului lor juridic impun o clasificare a lor. (Regimul juridic al unui bun const n normele juridice care se aplic modului lor de dobndire, de utilizare i de dispoziie). Bunurile pot fi clasificate dup mai multe criterii; cele reprezentative sunt:
CLASIFICAREA BUNURILOR

mobile prin natura lor(se pot transporta) b. mobile (misctoare) 1.n fct de natura lor i de calificarea dat de lege b. imobile(nemictoare) mobile prin determinarea lor(bunuri necorporale, abstracte mobile prin anticipatie(reclotele neculese) imobile prin natura lor(fondurile de pmint, cldirile imobile prin obiectul la care se aplic(........dreptului de proprietate) imobile prin destinaie(obiectele pentru serviciu si exploatarea fondului) b. in circuitul civil(pot fi dobndite i nstrinate prin act juridic) 2.Dup posibilitateade a face obiectul unor acte juridice civile b. scoase din circuit civil(nu pot fi dobndite prin act juridic) b. determinate individual(nsuiri proprii,..............) 3.Dup modul de determinare b. determinate generic(nsuirile categoriei: cntrire, msurare) b. fungibile(poate fi nlocuit cu altul) 4.Dup posibilitatea de a fi schimbate unele cu altele b. nefungibile(nu poate fi nlocuit cu altul) b. consumptiibil(fr consumarea substanei sau nstrinarea lui) 5.Dup cum prin folosire b. se pierd sau nu substana b neconsumptibil(poate fi folosit repetat) fructe naturale(pmntul produce de la sine) fructe industriale(cultura ca urmare a activitii omului) b. frugifer(produce periodic fructe) fructe civile(chirii, dobnzi, venit din rent) 6.Dup cum sunt sau nu productoate de fructe productele(foloase prase dintr-un buncu consumarea substanei) b. nefrugifere(nu produce periodic fructe) b. divizibile(poate fi mprit)

25

7. Dup posibilitatea mpririi fr schimbarea destinaiei lor b. indivizibile(nu poate fi mprit) b. principale(poate fi folosit independent) 8.Dup corelaia dintre ele b. accesorii(servesc la ntrebuinarea unui bun principal) bun corporal(existen material perceptibil simurilor) 9.Dup modul de prezentare a bunului bun incorporabil(existena material ideal, abstract) proprietile incorporale(drepturile altora) titlurile de valori(valori imobiliare,aciuni ,obligaiuni) creanele b. sesizabile(poate forma obiectul executrii silite a unei datorii) 10.Dup posibilitatea executarii silite b. insesizabile(bunul ce nu poate fi urmrit silit)

1) Dup natura bunurilor i calificarea dat lor de lege sunt: a) Bunuri imobile; bunurile imobile sunt acelea care au o aezare fix, stabil; conform art. 462, C. civ., bunurile imobile sunt de trei feluri: - imobile prin natura lor; - imobile prin destinaia lor; - imobile prin obiectul la care ele se aplic. Bunurile imobile prin natura lor sunt: terenurile, cldirile, morile de vnt sau de ap aezate pe stlpi, recoltele care se in de rdcini i fructele neculese. Bunurile imobile prin destinaia lor, sunt bunurile mobile care n mod fictiv se consider imobile datorit faptului c ele sunt destinate exploatrii unui imobil, de ctre proprietarul acestora (art. 468, C. civ.). De exemplu, animalele destinate lucrrilor agricole, uneltele i mainile agricole, evile de irigaii, ornamentele aezate pe ziduri etc. Enumerarea din art. 468, C. civ. nu este limitativ. Pentru ca un bun mobil s devin imobil prin destinaie trebuie ndeplinite dou condiii: bunul mobil i bunul imobil pentru exploatarea cruia servete primul s aparin aceluiai proprietar i ntre cele dou bunuri s existe un raport de accesiune; raportul de accesiune se poate stabili printro legtur material, de exemplu, ornamentele aezate pe ziduri sau printr-o legtur intelectual, voliional, de exemplu, uneltele agricole. Bunurile imobile prin obiectul la care se aplic sunt considerate n mod fictiv drepturile care se refer la bunuri imobile. Dei art. 471, C. civ. prevede c sunt imobile prin obiectul la care se aplic: uzufructul lucrurilor imobile, servituile, aciunile care tind a revendica un imobil, n literatura juridic s-a considerat c n aceast categorie intr toate drepturile reale imobiliare, drepturile de crean care privesc un imobil i dreptul la aciunile reale imobiliare (care au ca scop valorificarea unui drept real asupra unui imobil). b)Bunuri mobile; bunurile mobile sunt acelea care se pot deplasa dintr-un loc n altul, fie prin for proprie, fie cu ajutorul unei fore strine; conform dispoziiilor Codului civil, bunurile mobile sunt de trei feluri: - mobile prin natura lor; - mobile prin determinarea legii; - mobile prin anticipaie. Bunurile mobile prin natura lor sunt, conform art. 473, C. civ., corpurile care se pot transporta dintr-un loc n altul, att acele care se mic prin for proprie, cum sunt
26

animalele, precum i cele care nu se pot mica din loc, dect printr-o for strin, cum sunt lucrurile nensufleite. Bunurile mobile prin determinarea legii sunt considerate n mod fictiv, conform art. 474, C. civ., aa cum a fost interpretat n literatura juridic, drepturile reale asupra unui bun mobil, drepturile de crean care privesc un bun mobil i dreptul la aciunile n justiie referitor la un drept mobiliar; de exemplu, dreptul de crean care privete plata unei rente viagere. Bunurile mobile prin anticipaie sunt bunurile imobile prin natura lor, dar pe care prile prin voina lor, datorit caracterului pe care urmeaz a-l avea n viitor, le consider mobile; de exemplu, fructele i recoltele vndute nainte de a fi culese, materialele care vor rezulta din demolarea unei construcii ce sunt nstrinate nainte de demolare etc. Aceste bunuri au caracterul bunurilor mobile prin anticipaie numai n relaiile dintre subiectele raportului juridic, nu i fa de teri. Importana clasificrii const n stabilirea regimului juridic al bunurilor imobile i a celor mobile, care este diferit. Astfel, n dreptul civil: - n ceea ce privete nstrinarea lor, formele de publicitate se aplic n principal, actelor juridice avnd ca obiect bunuri imobile; la nstrinarea unor bunuri imobile se cere respectarea formei solemne (de exemplu, la nstrinarea terenurilor); - n ceea ce privete efectul posesiei, bunurile mobile se prezum c se afl n proprietatea posesorului de bun credin (art. 1909, alin. 1, C. civ.); bunurile imobile pot fi dobndite prin posesia ndelungat, adic prin uzucapiune; - n ceea ce privete garaniile reale, bunurile mobile pot forma obiectul unui gaj, sau a unei garanii reale mobiliare conform Legii 99/1999, iar bunurile imobile pot forma obiectul unei ipoteci; - n ceea ce privete prescripia extinctiv, aciunea n revendicare se prescrie diferit dup cum privete un bun mobil sau imobil. Regimul juridic diferit al bunurilor mobile i al celor imobile reiese i din alte ramuri ale dreptului privat: dreptul familiei (regimul bunurilor soilor), dreptul procesual civil (competena teritorial), dreptul internaional privat (legea aplicabil). 2) Dup posibilitatea de a face obiectul unor acte juridice civile sunt: a) Bunuri care se afl n circuitul civil ; din aceast categorie fac parte bunurile care pot constitui obiectul oricrui act juridic civil, deci care pot fi dobndite i nstrinate prin acte juridice civile; regula este c bunurile sunt n circuitul civil, cu excepiile prevzute expres de lege; b) Bunuri care sunt supuse unui regim special de circulaie ; intr n aceast categorie bunurile care pot fi dobndite, deinute sau nstrinate cu respectarea unor condiii expres prevzute de lege; de exemplu, produsele i substanele stupefiante; armele, muniiile i materialele explozive; produsele i substanele toxice; bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naional; documentele care fac parte din fondul arhivistic naional; obiectele de cult .a. c) Bunuri care sunt scoase din circuitul civil ; din aceast categorie fac parte bunurile care nu pot face obiectul unor acte juridice translative sau constitutive de drepturi reale. Astfel, sunt scoase din circuitul civil: - bunurile care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale, adic bunurile numite comune: aerul, razele soarelui, apa mrii etc.; - bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate public, deci ce fac parte din domeniul public al statului i al unitilor administrativ-teritoriale. Importana clasificrii const n stabilirea ndeplinirii condiiilor de validitate ale actului juridic civil.
27

Astfel, dac un bun scos din circuitul civil sau cu un regim special de circulaie face obiectul unui act juridic (n alte condiii dect cele prevzute de lege, n ceea ce privete bunul cu un regim special de circulaie), acel act este lovit de nulitate absolut; subiectele raportului juridic pot fi trase i la o rspundere administrativ sau penal n afar de rspunderea civil. De exemplu, cumprarea unei puti de vntoare se poate face numai de la unitile autorizate n acest scop de ctre o persoan care are permis de vntoare; n caz contrar, contractul de vnzare-cumprare este lovit de nulitate absolut. 3) Dup modul n care sunt determinate sunt: a) Bunuri determinate individual sau certe; bunurile certe sunt acelea care se deosebesc de alte bunuri asemntoare, prin nsuirile lor specifice, proprii, prin caracterele lor individuale; de exemplu, un autoturism se individualizeaz prin marc, numr de nmatriculare, seria i numrul motorului; intr n aceast categorie i bunurile unicat, cum ar fi de exemplu, o pictur ce aparine unui anumit pictor; b) Bunuri determinate generic sau de gen; bunurile de gen sunt acelea care se caracterizeaz prin nsuiri comune unei anumite categorii de bunuri din care fac parte; aceste bunuri se individualizeaz prin numrare, msurare, cntrire; de exemplu, banii, fructele, cerealele etc.; bunurile de gen pot deveni certe prin voina prilor; de exemplu, prile unui contract de mprumut pot conveni ca obiectul contractului, reprezentat de o caset video nenregistrat, s devin un bun cert, deoarece mprumuttorul a primit-o cadou. Importana clasificrii const n regimul juridic diferit al acestor bunuri. Astfel: - n ceea ce privete momentul transmiterii dreptului de proprietate (sau a altui drept real) asupra unui bun cert printr-un contract translativ de proprietate (sau de alte drepturi reale) acesta coincide cu realizarea acordului de voin ntre pri, chiar dac bunul nu s-a predat nc (art. 1295, C. civ.); n cazul bunurilor de gen, dreptul de proprietate (sau alte drepturi reale) se transmite odat cu individualizarea bunurilor prin msurare, numrare sau cntrire sau cu predarea acestuia, dac prile nu au convenit altfel; - n ceea ce privete riscul contractului, adic stabilirea prii din contract, care suport consecinele pieirii bunului, ce face obiectul contractului, n cazul bunurilor certe, riscul este suportat de creditorul obligaiei imposibil de executat; de exemplu, n cazul unui contract de vnzare-cumprare, avnd ca obiect o motociclet, dac obiectul este distrus (piere) nainte de a fi predat de ctre vnztor, care este debitorul obligaiei de predare, riscul este suportat de creditorul obligaiei de predare, adic de cumprtor (ca proprietar al bunului), el fiind obligat la plata preului; n cazul bunurilor de gen, riscul contractului este suportat de debitorul obligaiei imposibil de executat, deoarece bunurile de gen nu pier; de exemplu, n cazul unui contract de vnzare-cumprare avnd ca obiect un sac de gru, dac obiectul contractului este distrus ntr-un incendiu (piere), riscul este suportat de debitorul obligaiei de predare a bunului, adic de vnztor, pentru c el poate nlocui sacul cu gru vndut, cu altul; - n ceea ce privete locul unde trebuie executat obligaia de predare, n cazul bunurilor certe regula este c locul predrii este acolo unde se afl bunul n momentul ncheierii contractului (art. 1319, C. civ.); n cazul bunurilor de gen, locul predrii este la domiciliul debitorului obligaiei de predare, conform principiului c plata este cherabil i nu portabil (art. 1104, C. civ.). 4) Dup cum se pot sau nu se pot schimba unele cu altele, bunurile sunt: a) Bunuri fungibile; bunurile fungibile sunt acelea care pot fi schimbate, nlocuite unele cu altele, n executarea unei obligaii civile; n principiu, numai bunurile determinate generic (de gen) sunt fungibile;
28

b) Bunuri nefungibile; bunurile nefungibile sunt acelea care nu pot fi schimbate unele cu altele n executarea unei obligaii civile, care au o anumit individualitate; sunt nefungibile, n principiu, bunurile determinate individual (certe). Subiectele raportului juridic civil pot conveni ca un bun fungibil s fie considerat nefungibil i invers. De exemplu, o main de cusut Singer este un bun fungibil dar poate deveni nefungibil prin convenia prilor unui contract de vnzare-cumprare; un cine de ras cu pedigri este un bun nefungibil, dar poate deveni fungibil prin convenia prilor unui contract de schimb. Importana clasificrii se evideniaz n materia executrii obligaiilor civile. Astfel, dac debitorul datoreaz un bun fungibil el se poate elibera de obligaie dac pred creditorului un bun de acelai gen (i aceeai calitate); dac debitorul datoreaz un bun nefungibil, el face o plat valabil numai dac pred bunul nefungibil care face obiectul raportului juridic dintre el i creditor. 5) Dup cum ntrebuinarea bunurilor conduce sau nu la consumarea substanei lor sunt: a) Bunuri consumptibile; bunurile consumptibile sunt acelea care la prima lor ntrebuinare i consum substana sau sunt nstrinate; de exemplu, alimentele; b) Bunuri neconsumptibile; bunurile neconsumptibile sunt acelea care printr-o ntrebuinare normal nu-i consum substana, ele putnd fi utilizate n mod repetat sau continuu; de exemplu, terenurile. Subiectele raportului juridic civil pot conveni ca bunurile consumptibile prin natura lor s devin neconsumptibile i invers. Majoritatea bunurilor consumptibile sunt i fungibile, iar cele neconsumptibile sunt i nefungibile. Exist situaii, ns, cnd un bun neconsumptibil este i fungibil, cum ar fi, de exemplu, cazul a dou pulovere, de acelai model, calitate i productor. Importana clasificrii se regsete n materia contractului de mprumut i al uzufructului. Astfel, obiectul contractului de mprumut de folosin (comodatul) l poate forma numai un bun neconsumptibil, pe cnd obiectul contractului de mprumut de consumaie (mutum) poate fi numai un bun consumptibil. n cazul uzufructului, cnd obiectul este un bun neconsumptibil, uzufructuarul trebuie s-i conserve substana i s-l restituie proprietarului la ncetarea uzufructului; dac uzufructul are ca obiect bunuri consumptibile, se transform ntr-un quasiuzufruct, iar uzufructuarul are obligaia de a restitui proprietarului bunuri de aceeai calitate, cantitate i valoare cu cele primite (art. 526, C. civ.). 6) Dup cum bunurile sunt productoare de fructe sau nu, sunt: a) Bunuri frugifere; bunurile frugifere sunt acele bunuri care produc alte bunuri numite fructe, n mod periodic, fr a li se consuma substana; b) Bunuri nefrugifere; bunurile nefrugifere sunt bunurile care nu pot produce alte bunuri, fr a li se consuma substana. Conform art. 483, C. civ. exist trei categorii de fructe: - fructe naturale, care se produc fr vreo intervenie din partea omului; de exemplu, fructele de pdure, vnatul etc. (art. 522, C. civ.); - fructe industriale, care se produc ca urmare a activitii omului; de exemplu, recolta de cartofi culeas de pe un teren etc. (art. 1522, C. civ.); - fructe civile, care reprezint echivalentul n bani sau n alte bunuri al folosirii unui bun; de exemplu, chiriile, dobnzile, arenzile etc. (art. 523, C. civ.). Exist i o alt categorie de bunuri, numite producte, pentru a cror producere bunul din care provin i consum substana; de exemplu, marmura dintr-o carier, lemnul tiat dintr-o pdure etc. Importana clasificrii reiese din determinarea modului de dobndire a diferitelor categorii de fructe i producte, (art. 524 525), din stabilirea titularului unui drept asupra acestor bunuri; de
29

exemplu, posesorul de bun credin culege i pstreaz fructele ( nu i productele, care se cuvin proprietarului); uzufructuarul are dreptul la fructe (nu i la producte). 7) Dup posibilitatea mpririi bunurilor fr a li se schimba destinaia sunt: a) Bunuri divizibile; bunurile divizibile sunt acelea care se pot mpri fr a li se schimba destinaia; de exemplu, o bucat de ca, o ton de benzin etc. b) Bunuri indivizibile; bunurile indivizibile sunt acelea care nu pot fi mprite, deoarece mprirea ar face improprie folosina lor conform destinaiei; de exemplu, o biciclet, o rochie, un animal viu etc. Importana clasificrii rezult din materia partajului i a obligaiilor cu pluralitate de subiecte. n ceea ce privete partajul, (Partajul este operaiunea juridic prin care se pune capt strii de coproprietate sau indiviziune, fiecare coproprietar sau coindivizar devenind proprietar exclusiv asupra unei pri determinate sau asupra unui bun din masa de mprit), se mpart doar bunurile divizibile ntre coproprietari sau coindivizari; bunurile indivizibile care intr n masa de mprit, se atribuie unuia dintre acetia, ceilali primind alte bunuri, sau bunurile indivizibile se scot la licitaie i se mparte suma de bani obinut. n cazul obligaiilor cu pluralitate de subiecte, cnd obiectul obligaiei este un bun divizibil, fiecare debitor este eliberat de obligaie dac pltete partea care i revine; dac obiectul obligaiei este un bun indivizibil, acea obligaie este indivizibil prin natura ei i fiecare debitor va fi inut s execute ntreaga datorie. 8) Dup corelaia dintre bunuri sunt: a) Bunuri principale; bunurile principale au o existen de sine stttoare i pot fi folosite independent de alte bunuri; b) Bunuri accesorii; bunurile accesorii nu pot fi folosite dect n legtur cu un bun principal; de exemplu, beele de la schiuri, lopeile de la barc etc. Importana clasificrii const n aceea c bunurile accesorii urmeaz ntotdeauna soarta bunurilor principale. De exemplu, dac o pereche de schiuri formeaz obiectul material al unui raport juridic ce are ca izvor un contract de vnzare-cumprare, atunci beele schiurilor, ca bun accesoriu, vor fi vndute mpreun cu bunul principal, schiurile. Este posibil, ns, ca prin voina subiectelor, s se deroge de la aceast regul. Clasificarea bunurilor, n principale i accesorii i clasificarea drepturilor n principale i accesorii nu se confund. Astfel, asupra unui bun principal poate exista un drept real accesoriu; de exemplu, se instituie ipoteca asupra unui apartament; asupra unui bun accesoriu poate exista un drept real principal; de exemplu, asupra beelor de schi se exercit dreptul de proprietate al proprietarului. 9) Dup modul de nfiare a bunului sunt: a) Bunuri corporale; bunurile corporale sunt bunurile care au o existen material, fiind perceptibile simurilor omului; de exemplu, o cas, o hain etc.; b) Bunuri incorporale; bunurile incorporale sunt bunurile care nu au o existen material, ci abstract, de exemplu, drepturile (drepturile de crean, dreptul de proprietate intelectual etc.). Importana clasificrii reiese din stabilirea modului de dobndire sau de transmitere al anumitor bunuri. Astfel, numai asupra bunurilor mobile corporale se poate dobndi dreptul de proprietate prin posesia de bun credin, conform art. 1909, C. civ.; de asemenea, numai asupra bunurilor mobile corporale se poate dobndi dreptul de proprietate prin tradiiune, prin remiterea material a bunului; titlurile de valoare, ca documente ce privesc bunurile incorporale, se transmit prin mijloace specifice dreptului comercial. (n categoria titlurilor de valoare intr valorile mobiliare aciunile, obligaiunile sau orice alte titluri de credit precum i efectele de comer cambia, biletul la ordin, cecul).
30

10)Dup posibilitatea executrii silite a)Bunuri sesizabile i b)bunuri insesizabile Este sesizabil bunul ce poate forma obiectul executrii silite a debitorului (enumerarea fcut de art.409 Codul proc.civ.). Este insesizabil bunul ce nu poate fi urmrit silit pentru plata unei datorii. 11) Dup calitatea titularului din al crui patrimoniu fac parte, sunt: a) Bunuri care formeaz obiectul dreptului de proprietate public al statului sau a unitilor administrativ teritoriale; la aceste bunuri fac trimitere mai multe acte normative, din care le amintim pe cele de baz i anume, art. 135 din Constituie, articolele 4 i 5 din Legea 18/1991 a fondului funciar, Legea 213/1998, privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia; b) Bunuri care formeaz obiectul dreptului de proprietate privat a statului i a unitilor administrativ-teritoriale sau a cetenilor. Importana clasificrii const n stabilirea regimului juridic diferit al acestora, n sensul c numai bunurile din domeniul public (al statului sau unitilor administrativ-teritoriale) sunt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile. Inalienabile, adic nu pot fi nstrinate; insesizabile, adic nu pot fi supuse executrii silite i asupra lor nu se pot constitui garanii reale; imprescriptibile, adic nu pot fi dobndite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bun credin a bunurilor mobile (a se vedea i art. 11 alin. 1 din Legea 213/1998). Bunurile care formeaz obiectul dreptului de proprietate privat, indiferent de titular, sunt supuse regimului juridic de drept comun, dac legea nu prevede altfel (a se vedea i art. 5, alin. 2 din Legea 213/1998).

6.Izvoarele raportului juridic civile concrete , Clasificare

Pentru naterea unui raport juridic concret , pe lng existena subiectelor de drept ntre care acesta se ncheie i a normelor juridice care l reglementeaz, este necesar intervenirea unei mprejurri care s l declaneze: o aciune uman sau un eveniment. Izvoarele raportului juridic civil sunt mprejurrile de care legea civil leag naterea unui raport juridic civil concret. Acestea nu se confund cu izvoarele dreptului civil, care sunt normele juridice. Clasificarea izvoarelor raportului juridic civil se poate face dup urmtoarele criterii: - dup legtura cu voina uman: - aciunile omeneti (voluntare sau nevoluntare), fapte ale subiectelor de drept civil svrite cu sau fr intenia de a produce efecte juridice, de care ns legea leag naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete, ce pot fi licite sau ilicite. Aciunile umane se clasific la rndul lor n: a) aciuni svrite cu intenia de a produce efecte juridice , adic de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic civil. Aceste aciuni se numesc acte juridice civile; b) aciuni svrite fr intenia de a produce efecte juridice, dar de care legea leag totui producerea unor asemenea efecte. Aceste aciuni poart numele de fapte juridice civile i pot fi, la rndul lor, licite sau ilicite. Faptele juridice civile se produc ca urmare a voinei omului; dei voluntare, faptele juridice licite i ilicite nu sunt svrite cu intenia producerii efectelor juridice.
31

Referitor la faptele ilicite, Codul civil prevede n art. 998: orice fapt a omului care cauzeaz altuia un prejudiciu, oblig pe acela din a crui greeal s-a ocazionat, a-l repara; iar n art. 999: omul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar i pentru cel cauzat din neglijena sau imprudena sa. Svrirea unei fapte juridice ilicite conduce la ceea ce se numete rspunderea civil delictual. Un fapt juridic ilicit poate fi ,de exemplu, aciunea de a sparge un geam: autorul acestei fapte va avea, ca urmare, obligaia de a acoperi prejudiciul astfel cauzat. Chiar dac geamul a fost spart intenionat, nu suntem n prezena unui act juridic, ci a unui fapt juridic deoarece ceea ce s-a urmrit nu este producerea efectelor juridice (adic obligarea autorului de a acoperi prejudiciului cauzat). Faptele juridice licite sunt cele prin producerea crora nu sunt nclcate prevederile legale. n categoria faptelor juridice licite pot fi cuprinse: gestiunea de afaceri; plata lucrului nedatorat; mbogirea fr just cauz. - Evenimentele sunt faptele naturale sau mprejurrile care se produc independent pe voina omului i de care legea civil leag naterea de raporturi juridice. Spre exemplu, naterea unei persoane este din punct de vedere juridic un eveniment deoarece ea declaneaz o serie de efecte juridice cum ar fi: nceputul capacitii de folosin, apariia unui subiect de drept civil etc. Moartea persoanei produce ca efecte juridice ncetarea capacitii de folosin a acesteia, deschiderea succesiunii, ncetarea contractului de rent viager etc. Evenimente sunt i mprejurrile de for major care, potrivit legii, suspend prescripia extinctiv, nltur rspunderea civil etc. - dup sfera lor: - fapte juridice n sens larg (aciunile omeneti i evenimentele); - fapte juridice n sens restrns (aciunile omeneti svrite fr intenia de a produce efecte juridice, efecte care ns se produc n temeiul dispoziiilor normelor juridice civile). CAPITOLUL III ACTUL JURIDIC CIVIL

Notiune. Clasificarea actelor juridice civile. 1. Definitia actului juridic civil

Actul juridic civil, alturi de faptul juridic, reprezint izvoare ale raportului juridic civil. Spre deosebire de faptul juridic , actul juridic este savirsit chiar cu intenia de a da nastere unui raport civil. Exemplu autorul unui delict civil nu urmarete prin savirsirea acestui fapt producerea de efecte juridice (care constau in obligare la acoperirea prejudiciului cauzat ) in schimb autorul unui testament urmareste tocmai producerea de efecte juridice (transmiterea averii succesoriale). Actul juridic civil reprezint manifestarea de voin svrit cu intenia de a nate, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Noiunea de act juridic civil are dou accepiuni i anume: - actul juridic, n sens de operaiune juridic (negotium);manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice,operatiunea juridica in sine. de exemplu, manifestarea de voin exprimat pentru ncheierea unui contract de vnzarecumprare; - actul juridic, n sens de instrument de prob (instrumentum), adic de nscris constatator al manifestrii de voin; de exemplu, nscrisul autentic care constat ncheierea contractului de vnzare-cumprare.
32

Legiuitorul folosete noiunea de act juridic n ambele accepiuni, uneori chiar mpreun, n aceeai norm juridic. De exemplu, n art. 1191, alin. 1, C.civ., se prevede c: Dovada actelor juridice al cror obiect are o valoare ce depete suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face dect sau prin act autentic, sau prin act sub semntur privat. Prima utilizare n text a noiunii de act juridic semnific operaiunea juridic, iar noiunea de act autentic i act sub semntur privat, semnific instrumentul de prob, nscrisurile, care constat manifestarea de voin.

2. Clasificarea actelor juridice civile

unilaterale(o singur parte) 1.Dup numarul prilor bilaterale(dou pri) multilaterale(m. multe parti) a.j dezinteresat(fara micsorarea patrimoniului dispuntorului) titlu gratuit (se procur un folos patrimonial fr obtinerea altui folos patrimonial 2.Dup scopul urmrit la ncheierea lor (dispunatorul ii micoreaz patrimoniul su) cu titlu oneros (procur celeilalte un folos patrimonial in schimbl unui echivalent ) liberalitatea(dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul su) a.j. comutativ(existenta sau intinderea prestatiilor partilor nu sunt certe) a. j aleatoriu (existena i intinderea prestaiilor prilor sunt certe)

a.j. constitutive (da nastere unui drept subiectiv civil) 3.Dupa efectele pe care le produc a.j. translativ (transmit drepturi subiective civile) a.j. declarativ( constata drepturi subiective civile preexistente) a.j de conservare (pastrarea unui drept subiectiv civil sau preintimpinarea pierderii lui) a.j de administrare ( punerea in valoare a unui bun sau patrimoniu) a.j de dispozitie ( are ca scop iesirea unor bunuri din patrimoniu) a.j. consensual ( simpla manifestare a vointei partilor) 5. Dupa forma de incheiere a.j solemn (manifestare de vointa a partilor imbraca o forma) a.j. real (manifestarea de vointa este insotita de remiterea materala) a.j. intre vii (efectele se produc in timpul vietii acestora) 6. Dupa momentul producerii efectelor a.j. pentru cauza de moarte( dupa incetarea vietii acestora) a.j principal (existenta de sine statatoare, independenta) 7. Dupa raportul existent a.j accesoriu (depinde de un a.j principal)

4. Dupa importanta a.j. in raport cu un bun sau un patrimoniu

8.Dupa reglementarea si denumirea lor legala

a.j tipic sau numit ( corespunde unui anume tip abstract de act prevazut de lege) a.j atipic sau nenumit (nu se incadreaza intr-un anumit tip )

a.j cu executare imediata ( prestarea se executa instantaneu) 9. Dupa modul lor de executare aj cu executare succesiva (prestatie continua sau o serie de prestatii) a.j. pur si simplu (nu cuprind o modalitate) 10.Dupa legatura cu modalitatile a.j.afectat de modalitati (cuprinde o modalitate)

33

a.j. cauzal (valabilitatea implica analiza cauzei) 11.Dupa legatura cu cauza (scopul) a.j abstract(necauzal)(valabilitatea nu depinde de cauza) a.j strict personal (nu poate fi incheiat prin reprezentant ) 12.Dupa modul de incheiere a actelor juridice civile a.j cu reprezentare ( poate fi incheiat cu reprezentant) a.j subiectiv (partile determina prin vointa lor continutul lor) 13. Dupa rolul vointei partilor in determinarea continutului a.j a.j conditie (continutul este predeterminat de norme juridice imperative )

3. Condiiile actului juridic civil.

CLASIFICAREA CONDIIILOR ACTULUI JURIDIC
de fond(cnd privesc coninutul actului juridic civil); 1.n funcie de aspectul la care se refer de form(cnd se refer la modalitatea de exteriorizare a voinei); eseniale(cerute pentru valabilitatea actului); 2.n funcie de obligativitatea sau neobligativitatea lor neeseniale(numite i ntmpltoare,care pot lipsi,fr ca prin aceasta , s fie afectat valabilitatea actului juridic) c. generale(care privesc toate actele juridice); 3.n funcie de sfera actelor juridice civile pe care le au n vedere c. speciale(care au n vedere numai anumite categorii de acte juridice civile)

Condiiile actului juridic civil Definiie. Condiiile actului juridic civil reprezint elementele componente ale acestuia. Unele elemente sunt eseniale, n absena crora actul juridic nu poate exista, iar altele sunt neeseniale. Exist trei categorii de condiii, care se ntreptrund i se condiioneaz ntre ele i anume: condiii de formare a actului juridic civil, condiii de validitate i condiii de eficacitate. Condiiile de formare, validitate i eficacitate ale actului juridic civil Condiiile de formare ale actului juridic civil constau n: - manifestarea de voin a prilor, adic exprimarea consimmntului lor n vederea ncheierii actului juridic; - existena obiectului asupra cruia prile i-au manifestat consimmntul. ndeplinirea celor dou condiii conduce la formarea actului juridic civil. Dar un asemenea act juridic, dei format, poate s nu fie i valabil. De exemplu, dac un minor de 13 ani a ncheiat n act juridic de dispoziie, un contract de vnzare-cumprare avnd ca obiect o biciclet, acel act juridic este format, dar nu este valabil, pentru c minorul nu avea capacitatea de a ncheia asemenea acte juridice. Condiiile de validitate a actului juridic sunt cele prevzute de lege sau stabilite de pri pentru formarea sa valabil, astfel nct s poat produce toate efectele ce i sunt specifice. Condiiile de validitate includ condiiile de formare a actului juridic. Condiiile de validitate eseniale a actului juridic civil sunt: - capacitatea prilor de a ncheia actul juridic; - consimmntul prilor; - obiectul actului juridic; - cauza actului juridic; - forma actului juridic, n actele juridice solemne.
34

Un act juridic care ndeplinete toate condiiile de formare i de validitate poate s nu produc imediat toate efectele, adic este posibil s nu fie eficace. De exemplu, testamentul care este format i valabil ncheiat nu-i produce efectele dect ncepnd cu data deschiderii succesiunii, care coincide cu data morii prii care l-a ncheiat. Deci, pentru a fi eficace, actul juridic trebuie s ndeplineasc o condiie suplimentar, i anume faptul morii. Condiiile de eficacitate ale actului juridic civil sunt acelea de care depinde producerea efectelor unui act format i valabil ncheiat. De regul, dac un act juridic este valabil ncheiat, el este i eficace, adic i produce efectele specifice. Deci n condiiile de eficacitate sunt incluse i condiiile de validitate. Dar, n anumite situaii, legea sau prile leag eficacitatea actului juridic de ndeplinirea unor condiii suplimentare i anume: - condiiile legale de eficacitate, care se refer, de exemplu, la vnzarea de lucruri viitoare (art. 965, alin. 1, C. civ.), cnd actul juridic nu-i produce efectele dac lucrul nu exist efectiv n viitor i vnzarea lucrurilor de gen, cnd de individualizarea lucrului se leag efectele actului juridic; - condiiile voluntare de eficacitate, stabilite prin voina prilor, care se refer la termen i condiie ca modaliti ale actului juridic civil. n continuare vor fi analizate condiiile de formare i de validitate ale actului juridic civil, precum i modalitile actului juridic civil, care reprezint condiii de eficacitate ale acestuia.

4. Condiiile de formare i de validitate ale actului juridic

1. Capacitatea Capacitatea civil este aptitudinea general de a fi titular de drepturi i obligaii. Capacitatea civil are n componena sa - capacitatea de folosin - capacitatea de exerciiu. Capacitatea de folosin este aptitudinea persoanei fizice i a persoanei juridice de a avea drepturi i obligaii. Capacitatea de exerciiu este aptitudinea persoanei fizice i a persoanei juridice de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile, ncheind acte juridice civile. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile const deci n aptitudinea subiectelor de drept a persoanei fizice i a persoanei juridice de a deveni titulare de drepturi i obligaii civile. Prin urmare, capacitatea de a ncheia acte juridice civile o au persoanele fizice i persoane juridice cu capacitate de exerciiu. Conform art. 949, C. civ. poate contracta, (n general, poate ncheia acte juridice) orice persoan fizic care nu este declarat incapabil prin lege. Sunt incapabili, potrivit art. 950, C. civ., minorii, interziii judectoreti i, n general, toi aceia crora legea le-a prohibit anumite acte juridice. Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciiu, adic minorii sub 14 ani i interziii judectoreti nu pot ncheia acte juridice dect prin reprezentare; persoanele fizice cu capacitate de exerciiu restrns, adic minorii ntre 14 18 ani, pot ncheia acte juridice numai cu aprobarea ocrotitorilor legali, i n anumite cazuri, i a autoritii tutelare. Capacitatea persoanei juridice de a ncheia acte juridice civile este condiionat de respectarea principiului specialitii de folosin a persoanei juridice; aceasta nseamn c nu este suficient ca persoana juridic s aib capacitate de exerciiu, adic organele sale de conducere desemnate s poat ncheia acte juridice, ci este necesar i ca actele juridice ncheiate s se ncadreze n specificul activitii pe care o desfoar, n vederea atingerii scopului pentru care a fost creat. (Capacitatea civil a fost analizat n cadrul raportului juridic civil, la Capacitatea subiectelor raportului juridic civil. Cele artate acolo sunt valabile i n ceea ce privete capacitatea prilor de a ncheia acte juridice civile). Consimmntul.Legtura cu voina juridic.Condiiile de valabilitate a consimmntului.
35

2. Consimmntul Definiie. Consimmntul are dou accepiuni. ntr-o prim accepiune, prin consimmnt se nelege manifestarea de voin, prin care o parte i exprim hotrrea de a ncheia un act juridic. n a doua accepiune, consimmntul desemneaz acordul de voin al prilor actului juridic civil. Noiunea de consimmnt este utilizat n legislaie i n practica judiciar n ambele accepiuni, predominnd, totui, cea de a doua. Legtura cu voina juridic ncheierea unui act juridic este determinat de nevoile materiale i culturale ale subiectului de drept. Aceste nevoi, reflectate n contiina lui, genereaz motivele ncheierii actului juridic. Cnd subiectul de drept selecteaz motivul determinant, el ia hotrrea de a ncheia actul juridic, care apare ca un mijloc de satisfacere a nevoilor sale. Acest proces de formare a voinei juridice are o natur intern; este ceea ce se numete voin intern sau real. Pentru a produce efecte juridice, voina trebuie s fie exteriorizat, s se manifeste n exterior, astfel nct s poat fi cunoscut de alte persoane; ea se numete voin declarat. Voina juridic are dou elemente: voina intern sau real i voina declarat. Consimmntul exist din momentul n care voina intern a fost exteriorizat, a devenit o voin declarat. Corelaia dintre voina intern i voina declarat De regul, voina declarat corespunde voinei interne, reale a subiectului de drept. Deci, exist concordan ntre voina intern i cea declarat. n anumite situaii, ns, voina declarat nu exprim voina intern, real. Se pune problema care dintre cele dou elemente ale voinei va avea prioritate. Pentru soluionarea problemei s-au formulat dou concepii. Conform concepiei subiective, prioritate trebuie dat voinei interne, pentru c voina intern reprezint voina real a prilor; efectele actului juridic depind de ceea ce prile au urmrit n mod real i nu de modul n care i-au exteriorizat voina. Conform concepiei obiective, prioritate trebuie acordat voinei declarate, pentru c numai voina declarat poate fi cunoscut cu certitudine i numai n acest mod se poate asigura securitatea circuitului civil. Ambele concepii prezint inconveniente. n principiu, aa cum se desprinde din mai multe texte ale Codului civil, se d prioritate voinei interne, reale a prilor. De exemplu, conform art. 977, C. civ., interpretarea contractelor se face dup intenia comun a prilor contractante, iar nu dup sensul literal al terenurilor. (a se vedea i articolele 1175 i 953, C. civ.). Exist ns i situaii cnd se d prioritate voinei declarate i nu voinei reale a prilor i anume atunci cnd se pune problema securitii i stabilitii raporturilor juridice civile. De exemplu, conform art. 1191, alin. 2, C. civ., nu se poate admite proba cu martori mpotriva sau peste cuprinsul unui nscris, dei este posibil ca voina declarat i consemnat n nscris s nu corespund voinei interne, reale a prilor. Condiiile de valabilitate a consimmntului Pentru a fi valabil, consimmntul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s provin de la o persoan cu discernmnt; - s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice; - s fie exteriorizat; - s nu fie viciat. Consimmntul trebuie s provin de la o persoan cu discernmnt. Discernmntul const n aptitudinea psihic a persoanei fizice de a nelege semnificaia faptelor sale, de a discerne ntre ceea ce este licit i ilicit. Capacitatea de ncheia acte juridice civile
36

trebuie s existe n momentul formrii actului juridic. Capacitatea nu se confund cu discernmntul. n timp ce capacitatea este o stare de drept, recunoscut de lege oricrei persoane, discernmntul este o stare de fapt, a crui existen se apreciaz de la caz la caz, n funcie de mprejurri. Se prezum c persoanele capabile au discernmnt. Este posibil, totui, ca o persoan capabil care se gsete n anumite situaii speciale, de exemplu, este sub hipnoz, n stare avansat de ebrietate etc., s fie lipsit vremelnic de discernmnt. De asemenea, este posibil s se fac dovada c o persoan incapabil a acionat cu discernmnt. De exemplu, n materia rspunderii civile delictuale, minorul este tras la rspundere dac se dovedete c a acionat cu discernmnt, indiferent de vrsta sa, adic indiferent dac este lipsit de capacitate de exerciiu sau are capacitate de exerciiu restrns. De altfel, exist o prezumie relativ c minorul care a mplinit 14 ani are discernmnt. Regula este c sunt lipsite de discernmnt persoanele fizice care datorit vrstei fragede sau strii de alienaie sau debilitate mintal nu au reprezentarea consecinelor juridice ale actului juridic pe care l ncheie. Problema discernmntului nu se pune n cazul persoanei juridice, deoarece actele juridice civile ale acesteia sunt ncheiate de organele sale, care sunt persoane fizice cu capacitate deplin de exerciiu i care se presupune c au discernmnt. Lipsa discernmntului la ncheierea unui act juridic este sancionat cu nulitatea relativ a actului astfel ncheiat. Consimmntul trebuie s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice. Din chiar definiia actului juridic reiese c manifestarea de voin, adic exprimarea consimmntului, se face cu intenia de a produce efecte juridice. Lipsete intenia de a produce efecte juridice n anumite situaii: - cnd consimmntul a fost dat n: -glum, -din prietenie, -curtoazie sau -pur complezen (serviabilitate, amabilitate): n glum. De exemplu, un horticultor vinde n fiecare an ntreaga sa producie de mere la trei persoane. n 2003, cnd a venit unul dintre cei trei i a vzut merele i-a spus: Merele tale sunt att de frumoase anul acesta, c le cumpr imediat pe toate. Horticultorul, innd seama de cele spuse de primul cumprtor le-a spus celorlali doi c nu mai are mere de vnzare. Cnd cel care a spus c le cumpr pe toate a venit s ia merele a ncrcat o treime, ca de obicei. Horticultorul i-a spus c le-a vrut pe toate; cumprtorul i-a replicat c a fcut doar o glum. Din prietenie. De exemplu, X l sftuiete pe prietenul su s cumpere aciunile firmei A, pentru c o s creasc foarte mult. Acesta le cumpr i pierde tot. El nu l poate trage la rspundere pe X, pentru c acesta i-a dat un sfat prietenesc, fr intenia de a produce efecte juridice. Din curtoazie. De exemplu, X se ofer s-l duc pe Y la aeroport cu maina sa. Pe drum maina se stric i Y pierde avionul. Ulterior, Y i cere lui X s-i plteasc contravaloarea biletului de avion. Acesta se apr spunnd c din curtoazie l-a dus cu maina, nu pentru c a ncheiat un contract de transport cu acesta. Din pur complezen. De exemplu, X se ofer s-i cumpere bilet de tren lui Y, pentru c avea i alte treburi la agenia de voiaj. Uit s cumpere biletul i Y nu pleac la timp, astfel nct pierde termenul pentru ncheierea unui contract comercial foarte important. El nu-l poate trage la rspundere pe X, pentru c el din complezen s-a oferit s-i cumpere biletul). - cnd consimmntul a fost dat cu o rezerv mintal, cunoscut de destinatarul acesteia; exist rezerv mintal atunci cnd subiectul de drept face o declaraie pur aparent de voin, cu intenia real de a nu voi ceea ce a exprimat; dac cel cruia i-a fost adresat aceast declaraie tie c autorul ei i-a manifestat o voin pe care nu o are n realitate, actul este lovit de nulitate absolut, pentru c nu a existat intenia de a produce efecte juridice;
37

dac destinatarul declaraiei de voin nu cunoate rezerva mintal a autorului ei, atunci aceast rezerv este fr relevan; actul juridic se ncheie i consecinele aparenei create le suport autorul declaraiei de voin; de exemplu, dac tatl i vinde fiicei lui o pictur foarte scump, n scopul de a o sustrage de la urmrirea creditorilor, fr a avea intenia real de a-i transmite fiicei dreptul de proprietate asupra picturii, dorind s rmn el proprietar i fiica tie, contractul de vnzarecumprare este lovit de nulitate absolut pentru c el nu exist n realitate. (Este vorba de o simulaie sub forma fictivitii). Dac fiica nu tie, nseamn c tatl i-a exprimat consimmntul sub o rezerv mintal; contractul astfel ncheiat este valabil, fiica putnd solicita predarea bunului, ce face obiectul contractului. - cnd consimmntul a fost dat sub o condiie pur potestativ din partea celui care se oblig; de exemplu, i vnd casa, dac vreau; - cnd consimmntul dat este prea vag; de exemplu, puloverele din magazinul dvs. sunt foarte frumoase i o s trec n zilele urmtoare s cumpr unul. Exprimarea consimmntului, la ncheierea unui act juridic, fr intenia de a produce efecte juridice, conduce la nulitatea absolut a actului juridic astfel ncheiat. Din momentul ce prile nu au avut voina real de a stabili raporturi juridice ntre ele, actul juridic ncheiat nu trebuie s produc nici un efect. Consimmntul trebuie s fie exteriorizat. Voina declarat n sensul ncheierii unui act juridic, adic exprimarea consimmntului, n principiu, nu necesit respectarea unor condiii de form. n aceast situaie se aplic principiul consensualismului, conform cruia prile au libertatea de a alege formele de exteriorizare a voinei interne n sensul ncheierii unui act juridic; simpla manifestare de voin a prilor conduce la ncheierea valabil a actului juridic. Manifestarea de voin poate fi -expres (direct) sau -tacit (indirect). Este expres cnd ajunge la cunotina cocontractanilor i terilor n mod nemijlocit, prin procedee directe: n scris, verbal, prin semne, prin fapte concludente; de exemplu, cumprtorul indic vnztorului produsul pe care dorete s-l cumpere, cu degetul. Manifestarea de voin expres printr-un fapt concludent este, de exemplu, instalarea unui tonomat de cafea sau de buturi rcoritoare sau a posturilor de telefonie public ori staionarea unui taxi ntr-o staie de taximetre. Manifestarea de voin este tacit, cnd se exteriorizeaz prin mijloace nesusceptibile de a o transmite direct cocontractanilor i terilor, dar care permit deducerea ei cu certitudine; de exemplu, motenitorul care vinde un bun din masa succesoral accept tacit motenirea (art. 691, C. civ.). Indiferent dac manifestarea de voin este expres sau tacit, ea produce aceleai efecte juridice; unele acte juridice pot fi ncheiate valabil fie printr-o manifestare de voin expres, fie tacit; de exemplu, acceptarea succesiunii, care poate fi sau expres sau tacit (art. 689, C. civ.). Exist ns i acte juridice care nu pot fi ncheiate valabil dect dac manifestarea de voin este expres. De exemplu, actele juridice solemne nu pot fi ncheiate dect n formele expres stabilite de lege. Testamentul olograf, care este un act solemn, se ncheie valabil dac este scris n ntregime, semnat i datat de mna testatorului. S-a pus problema dac tcerea are valoare juridic; n principiu, tcerea, prin ea nsi, desprins din contextul unor anumite mprejurri, nu este productoare de efecte juridice. Prin natura ei, tcerea este echivoc (creeaz ndoial, este susceptibil de interpretare); ea nu permite dezvluirea voinei interne a persoanei fizice n cauz, astfel nct nu poate fi considerat
38

manifestare de voin pozitiv ori negativ. n mod excepional, n funcie de anumite mprejurri, tcerea poate valora manifestare de voin pozitiv i anume: - atunci cnd legea prevede n mod expres acest lucru; de exemplu, n cazul tacitei relocaiuni prevzute de art. 1437, C. civ.; - atunci cnd din raporturile juridice anterioare dintre pri reiese c tcerea echivaleaz cu exprimarea consimmntului; de exemplu, tcerea clientului obinuit al unui furnizor de ziare, care i aduce n fiecare zi pachetul i l las ntr-un loc prestabilit de pri, echivaleaz manifestarea de voin pozitiv din partea clientului; - atunci cnd tcerea produce efecte juridice conform uzanelor, obiceiului; de exemplu cnd comerciantul X expediaz comerciantului Y la nceputul fiecrei luni mostre dintr-o marf i X tace; conform uzanelor din domeniul respectiv, tcerea valoreaz manifestare de voin pozitiv n sensul ncheierii actului juridic, astfel nct Y, la sfritul lunii i furnizeaz marfa. d#Consimmntul trebuie s fie neviciat (adica alterat prin viciu de consimtamint) Pentru a fi valabil, consimmntul trebuie s fie exprimat n mod liber i n cunotin de cauz, adic s fie neviciat. n procesul de formare al consimmntului, subiectul de drept analizeaz avantajele i dezavantajele ncheierii actului juridic, ia n considerare consecinele economice i juridice ale acestuia, selecteaz motivul determinant pentru ncheierea actului i apoi ia hotrrea de a ncheia actul juridic. Dac aceste premise sunt false, ca urmare a reprezentrii greite a realitii percepute de subiectul de drept (eroarea), a unei erori provocate (dol) sau datorit constrngerii la care a fost supus acesta n vederea ncheierii actului juridic (violena), consimmntul nu este liber exprimat, ci viciat prin eroare, dol sau violen (art. 953, C. civ.). Deci, consimmntul este exprimat, dar este alterat de anumite vicii, numite vicii de consimmnt. Acestea sunt eroarea, dolul i violena, la care se adaug i leziunea, prevzut n mai multe texte ale Codului civil (art. 951, 1157 1165).

5. Eroarea actului juridic civil.

EROAREA.CLASIFICARE

e. de fapt(reprezentare fals a realitii unor situaii de fapt la ncheierea a.j) 1.Dup natura realitii eronat reprezentate e. de drept(falsa reprezentare a existenei sau coninutului normei juridice)

asupra naturii a.j.(credina c ncheie un alt a.j) e. obstacol(voina prilor a.j nu se poate ntlni) asupra identitii fizice a obiectului(se crede c este vorba de alt bun) 2.Dup gravitatea erorii e. substanei a.j (vicii ascunse ale obiectului) e. viciu de consimmnt e. asupra persoanei(cnd o persoan se substituie) e. indiferent(reprezentarea greit a realitii)

5.1 Viciile de consimmnt 5.1.1 Eroarea

39

Noiune. Eroarea const ntr-o fals reprezentare a realitii, ntr-o percepie greit cu privire la anumite mprejurri legate de ncheierea unui act juridic. Eroarea se poate produce n momentul formrii consimmntului, n momentul exprimrii consimmntului, precum i n momentul transmiterii sau al interpretrii lui. Eroarea n exprimarea sau transmiterea consimmntului nu afecteaz validitatea actului juridic, cel n eroare suportnd consecinele. De exemplu, dac un comerciant afieaz un pre inferior celui real, din eroare, i vinde produsul, el nu poate solicita desfiinarea contractului pe acest motiv. De asemenea, dac un comerciant vrnd s expedieze o ofert unui client, o pune ntr-un plic adresat altuia i acesta accept oferta, contractul ncheiat este valabil, el neputnd invoca eroarea pentru desfiinarea contractului. Cnd consimmntul exprimat este neclar, destinatarul lor l poate interpreta greit, din eroare. O asemenea eroare, n principiu, nu afecteaz validitatea actului juridic ncheiat. Eroarea n formarea consimmntului dac privete un element determinant pentru ncheierea actului juridic, conduce la desfiinarea actului juridic. Condiiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamint . Aa cum rezult din cele artate, pentru ca eroarea s fie viciu de consimmnt trebuie s fie ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: - eroarea trebuie s priveasc anumite mprejurri determinante pentru ncheierea actului juridic; caracterul determinant se apreciaz de ctre instana de judecat (atunci cnd soluia este aciunea n anulare) att dup criterii subiective, ct i obiective; criteriile subiective privesc pregtirea profesional, experiena de via, profesia etc. a persoanei n eroare; dar acestea se analizeaz n contextul unor criterii obiective, adic n funcie de orice alt persoan care s-ar fi aflat n aceleai condiii ca aceea ce pretinde c a fost n eroare, adic n funcie de omul prudent i diligent; este admis numai eroarea scuzabil; - eroarea trebuie s priveasc un element inclus (explicit sau implicit) de ctre pri n coninutul actului juridic; aceasta nseamn c eroarea trebuie s se refere la un element pe care, n mod normal, prile l-au avut n vedere la ncheierea actului; aceast condiie are ca scop evitarea situaiilor n care s-ar invoca eroarea asupra unor motive subiective, influennd astfel stabilitatea circuitului civil; nu se cere ca eroarea s fi fost cunoscut de cocontractant; cocontractantul trebuie s fie numai contient de mprejurrile determinante care au fost avute n vedere la ncheierea actului; dac acesta tie c cealalt parte se afl n eroare i tace, actul juridic astfel ncheiat este anulabil pentru dol prin reticen (inducere n eroare prin tcere) i nu pentru eroare. Proba: Fiind o stare de fapt, eroarea - viciu de consimmnt poate fi dovedit prin orice mijloc de prob. Sarcina probei revine persoanei care pretinde c a fost n eroare la ncheierea actului juridic. Sanciunea: Sanciunea erorii viciu de consimmnt este nulitatea relativ. Pentru a interveni sanciunea nu este necesar ca ambele pri s se afle n eroare; este suficient ca numai una s invoce eroarea viciu de consimmnt. Dolul actului juridic civil. 5.1.2. Dolul Noiune. Dolul este acel viciu de consimmnt care const n inducerea n eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene, n scopul de a o determina s ncheie un anumit act juridic. Conform art. 960, alin 1, C.civ., dolul este o cauz de nulitate a actului juridic cnd mijloacele viclene, ntrebuinate de una dintre pri sunt astfel nct este evident c fr aceste mainaiuni, cealalt parte nu ar fi contractat. De exemplu, X i vinde lui Y un software, convingndu-l c este compatibil cu calculatorul acestuia, pe cnd nu este. Noiunea de dol este folosit i n sensul de intenie; de exemplu, n art. 1085, C. civ. se prevede c: Debitorul nu rspunde dect de dauneleinterese care au fost prevzute sau care au putut fi prevzute la facerea contractului, cnd
40

nendeplinirea obligaiei nu provine din dolul su; n acest caz vina debitorului n neexecutarea obligaiei contractuale mbrac forma inteniei (dolului). Condiiile dolului. Pentru ca dolul s fie viciu de consimmnt trebuie s ndeplineasc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: - dolul trebuie s aib un caracter determinant; din formularea art. 960, alin. 1, C. civ., reiese c ntre mijloacele viclene folosite de autorul dolului i consimmntul exprimat de victima dolului, n sensul ncheierii actului juridic, trebuie s existe o legtur de cauzalitate; adic, dolul trebuie s fie determinant: fr intervenia manoperelor dolosive, victima dolului s nu fi ncheiat actul juridic; de exemplu, X i vinde lui Y o bucat de teren, convingndu-l pe acesta c terenul este construibil i se afl ntr-o poziie foarte bun fa de ora; dup ncheierea contractului, Y descoper c pe terenul respectiv urmeaz s treac o autostrad; n acest caz dolul este principal; n absena mijloacelor viclene Y nu ar fi ncheiat contractul; dar dac X i vinde lui Y un autoturism i i arat c acesta are numai 50.000 km la bord i ulterior, Y descoper c are 150.000 km, mijloacele viclene constituie un dol incident; fr invenia lor, Y ar fi ncheiat contractul, dar ar fi pltit un pre mai mic; Y poate introduce o aciune n garanie (estimatorie), considernd c numrul de km de la bordul autoturismului reprezint un viciu ascuns; - dolul trebuie s provin de la cealalt parte, n majoritatea actelor juridice civile ; art. 960, alin. 1, C. civ. precizeaz c, n actele juridice sinalagmatice, mijloacele viclene, constitutive de dol, trebuie s fie ntrebuinate de una din pri; aceasta nseamn c dolul este viciu de consimmnt numai dac provine de la una dintre prile contractante, nu i de la un ter. Sanciunea. Dolul viciu de consimmnt primete o sanciune dubl. Victima dolului are la ndemn dou aciuni: o aciune n anularea actului juridic i o aciune n despgubire, n temeiul art. 998, C. civ., deoarece dolul este i un delict civil. Pentru admiterea aciunii n despgubire trebuie ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale. Victima dolului poate uza de ambele aciuni sau se poate limita doar la aciunea n despgubire, dac vrea ca actul juridic ncheiat s-i produc efectele. Proba. Din art. 960, alin. 2, C. civ. reiese c dolul nu se presupune, (nu se prezum); el trebuie dovedit. Sarcina probei revine persoanei care pretinde c este victim a dolului; ea poate utiliza orice mijloc de prob, deoarece dolul este un fapt juridic. 5.1.3. Violenta Noiune. Violena este acel viciu de consimmnt care const n ameninarea unei persoane cu un ru de natur s-i provoace o temere, care o determin s ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi ncheiat. Violena, ca viciu de consimmnt, este reglementat n art. 955 959, C. civ. Spre deosebire de eroare i dol, cnd victima nu-i d seama c manifestarea de voin se bazeaz pe premise false, n cazul violenei, victima tie c manifestarea sa de voin nu corespunde voinei reale, i, totui, ncheie actul juridic pentru a evita producerea rului cu care a fost ameninat. Violena poate fi fizic sau moral. Elementele violenei. Violena presupune dou elemente: - un element obiectiv, care const n ameninarea cu un ru a unei persoane, n scopul de a o determina s ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar ncheia; - un element subiectiv, care const n temerea provocat persoanei ameninate, care i altereaz consimmntul. Condiiile violenei. Pentru ca violena s fie viciu de consimmnt trebuie s ndeplineasc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii:
41

- violena trebuie s aib un caracter determinant; din formularea art. 956, alin. 1, C. civ. reiese c ntre temerea provocat de ameninarea cu un ru i consimmntul exprimat de victima violenei, n sensul ncheierii actului juridic, trebuie s existe o legtur de cauzalitate; adic violena s fie determinant: fr temerea insuflat victimei, aceasta s nu fi ncheiat actul juridic; caracterul determinant al violenei se apreciaz de la caz la caz, de ctre instana de judecat, innd seama de vrsta victimei, de pregtirea ei intelectual, de experiena de via pe care o are, de fora fizic sau moral a acesteia, de locul i momentul n care s-a ncheiat actul juridic, de persoana de la care provine ameninarea etc.; n art. 956, alin. 2, C. civ. se arat c n aprecierea violenei se ine seama de etate, de sex i de condiia persoanelor; - violena trebuie s aib un caracter nelegitim; aceasta nseamn c ameninarea trebuie s fie ilicit, adic, fie mijlocul cu care se amenin s fie, prin el nsui, ilicit, fie scopul pentru atingerea cruia este folosit s fie ilicit, dei mijlocul utilizat n ameninare este licit; astfel, de exemplu, X i vinde lui Y un autoturism; Y pltete preul, iar X refuz s-i predea obiectul contractului; Y l amenin c dac nu-i aduce autoturismul n 3 zile l cheam n judecat; n acest caz, ameninarea este legitim; Y l amenin cu un mijloc licit pentru realizarea dreptului su; dar dac Y l amenin pe X c i rupe membrele inferioare, dac nu-i pred autoturismul n 3 zile, atunci mijlocul cu care l amenin este ilicit (ameninarea privete integritatea corporal a lui X) i violena este nelegitim; este posibil ca mijlocul folosit s fie licit, dar scopul pentru care este utilizat s fie ilicit; de exemplu, X l amenin pe Y c o s-l denune la fisc pentru toate sumele nedeclarate, dac nu i doneaz o blan de nurc; mijlocul este denunul, care este licit (orice cetean are dreptul i obligaia de a aduce la cunotina organelor competente faptele ilicite), dar scopul n vederea cruia este utilizat const n obinerea unei donaii (unui avantaj patrimonial) i este ilicit; deci violena este nelegitim i n aceast situaie; caracterul nelegitim pe care trebuie s-l aib violena reiese implicit din art. 958, C. civ., conform cruia simpla temere reverenioas, fr violen, nu poate anula convenia; aceasta deoarece temerea inspirat de respectul datorat anumitor persoane nu apare ca nelegitim. Sanciunea. Violena viciu de consimmnt ntocmai ca i dolul, este i delict civil, de aceea, victima violenei are posibilitatea de a introduce dou aciuni: o aciune n anularea actului juridic ncheiat i o aciune n despgubire, n temeiul art. 998, C. civ., dac sunt ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale. Proba. Fiind un fapt juridic, violena se poate dovedi cu orice mijloc de prob; sarcina probei revine persoanei care pretinde c este victim a violenei.

5.1.4 -Leziunea.
Noiune. Leziunea reprezint paguba material pe care o sufer una dintre prile unui act juridic cu titlu oneros i comutativ, din cauza vditei disproporii ce exist ntre prestaii. Condiiile leziunii Pentru existena leziunii, aa cum este admis n legislaie, (art. 1157, C. civ. i art. 25, alin. 1 i 2 din Decretul nr. 32/1954, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: - partea care invoc leziunea s fie minor ntre 14 18 ani , deci cu capacitate de exerciiu restrns (minorul sub 14 ani are dreptul la anularea contractului, chiar dac nu este lezionar, pentru incapacitate); - actul juridic ncheiat de minorul ntre 14 18 ani s fie un act de administrare , adic s fac parte din categoria acelora pentru care are nevoie de ncuviinarea prinilor sau tutorelui, dar nu are nevoie i de ncuviinarea autoritii tutelare (dac ncheie un act de dispoziie fr ncuviinarea prinilor, tutorelui sau/i a autoritii tutelare, actul e lovit de nulitate relativ fr s fie nevoie de existena leziunii; dac ncheie un act de conservare, acesta este valabil, indiferent dac a primit sau nu ncuviinarea, pentru c este ntotdeauna util);
42

- minorul de 14 18 ani s ncheie actul juridic de administrare fr ncuviinarea prinilor sau tutorelui; dac are ncuviinare, nu poate fi invocat leziunea; - actul ncheiat s fac parte din actele juridice cu titlu oneros i comutative; - actul ncheiat s fie lezionar pentru minor; - leziunea s existe n momentul ncheierii actului juridic. De exemplu, minorul M, de 15 ani, nchiriaz lui X, aparatur audio cumprat de prinii si, n scopul ca X s o foloseasc la o petrecere, pentru suma de 100.000 lei. M nu a avut ncuviinarea prinilor. Contractul astfel ncheiat este lezionar pentru minor, astfel nct M poate cere anularea pentru leziune (introduce o aciune n resciziune). Sanciunea. Existena leziunii n condiiile artate conduce la anularea actului juridic. n legislaie, aciunea n anulare pentru leziune se mai numete i aciune n resciziune. ntre majori, atunci cnd este admis n mod excepional, leziunea poate conduce la nulitate sau la reducerea prestaiilor ori la mrirea unei prestaii, dup caz.

6.Obiectul actului juridic civil.

1.Obiectul actului juridic civil ( obiectul material) Noiune. Obiectul actului juridic civil reprezint conduita prilor, adic aciunile sau inaciunile la care sunt ndreptite sau la care sunt obligate prile, care se refer, de regul, la un bun. Condiii de validitate generale Pentru validitatea obiectului actului juridic civil trebuie ndeplinite urmtoarele condiii generale: a) Obiectul trebuie s existe. Dac n momentul ncheierii actului juridic obiectul nu exist, actul este lovit de nulitate. n materia contractului de vnzare-cumprare se prevede c dac lucrul vndut era pierit n tot la data ncheierii contractului, vnzarea este nul (art. 1311, C. civ.). b) Obiectul trebuie s fie determinat sau determinabil, altfel nu este cunoscut la ce anume se oblig debitorul i o asemenea obligaie nu este susceptibil de executare. Obiectul este determinat dac sunt precizate toate elementele care permit individualizarea sa. De exemplu, X i nchiriaz lui Y locuina sa, din strada M, nr. 3,et. 2,ap. 4. Obiectul este determinabil dac sunt precizate anumite elemente, care permit determinarea sa n viitor. c) Obiectul trebuie s fie posibil. Aceast condiie decurge din principiul c nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea obiectului atrage nulitatea actului juridic pentru lips de obiect. (de exemplu, X se oblig fa de Y s transporte o cantitate de marf cu camionul su, n 5 ore, pn n localitatea M, care se afl la o distan de 1.500 km) d)Obiectul trebuie s fie n circuitul civil . Aceast condiie se refer la bunuri. Conform art. 963, C. civ. Numai lucrurile ce sunt n comer (adic n circuitul civil s.n.) pot fi obiectul unui contract. Regula este c bunurile sunt n circuitul civil, n afar de excepiile expres prevzute de lege. Anumite bunuri sunt supuse unui regim special de circulaie, adic pot fi dobndite, deinute sau nstrinate cu respectarea unor condiii restrictive expres prevzute de lege (de exemplu, armele, stupefiantele etc.). Dac actul juridic are ca obiect un bun scos din circuitul civil, sau un bun cu un regim special de circulaie, n alte condiii dect cele prevzute de lege, actul este lovit de nulitate absolut. e)Obiectul trebuie s fie licit i moral. Aceast condiie reiese din art. 5, C. civ., conform cruia Nu se poate deroga prin convenii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. Deci obiectul actului juridic trebuie s fie conform cu legea i cu morala (cu regulile de convieuire social).
43

Este ilicit, de exemplu, obiectul actului juridic prin care X se oblig fa de Y ca n schimbul unei sume de bani sa incendieze autoturismul lui M, n scopul de a-l determina pe acesta s ncheie un contract de vnzare-cumprare cu Y. Actul juridic cu obiect ilicit sau imoral este lovit de nulitate absolut. CONDIII DE VALABILITATE.CLASIFICARE
s existe s fie n circuitul civil; 1.Condiii generale s fie determinat sau determinabil; s fie posibil; s fie licil i moral;

cel ce se oblig trebuie s fie titularul dreptului subiectiv; 2 .Condiii speciale obiectul s constea ntr-un fapt personal al debitorului;

Condiii de validitate speciale Pentru anumite acte juridice, obiectul trebuie s ndeplineasc n plus, fa de condiiile de validitate generale, i altele, speciale. Astfel: a) n cazul actelor juridice al cror obiect implic o aciune de a da sau de a face, se cere ca obiectul s constituie un fapt personal al celui care se oblig . O persoan nu poate fi obligat dect prin voina proprie. Dac nu exist un mandat sau reprezentarea legal, nimeni nu poate fi obligat prin voina altuia. Este valabil, ns, promisiunea faptei altuia, cunoscut sub denumirea de convenie de porteb) n cazul actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale, cel care se oblig trebuie s fie titularul dreptului real asupra lucrului care formeaz obiectul material al actului juridic. Nimeni nu se poate obliga valabil la ceva ce nu are sau nu se poate obliga s transmit drepturi pe care nu le are. De exemplu, X, care mprumut o sum de bani de la banca B, nu poate garanta restituirea mprumutului cu constituirea unui ipoteci asupra unui imobil care nu este n proprietatea sa (art. 1769, C. civ.).

7.Cauza actului juridic civil.

Cauza actului juridic civil Noiune. Cauza reprezint scopul urmrit de o parte sau de pri prin ncheierea actului juridic. n momentul manifestrii de voin n sensul ncheierii actului juridic, partea sau prile au n vedere un anumit scop, pentru realizarea cruia consimt la ncheierea actului juridic. Condiii de validitate. Conform art. 966 i 968, C. civ., pentru a fi valabil, cauza trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: s existe, s fie real, s fie licit i moral. Cauza trebuie s existe. n contractele sinalagmatice, cauza nu exist dac una dintre pri nu poate primi contraprestaia la care are dreptul. n contractele aleatorii, lipsete cauza dac lipsete elementul aleatoriu, riscul

44

(de exemplu, ntr-un contract de ntreinere, bunul care a fost transmis n schimbul prestrii ntreinerii, produce fructe civile lunar care au o valoare mai mare dect ntreinerea prestat lunar; lipsete riscul, adic posibilitatea de ctig sau pierdere i, prin urmare, lipsete cauza). Inexistena cauzei se sancioneaz cu nulitatea absolut a actului juridic. a) Cauza trebuie s fie real . Cauza nu este real, ci fals, dac exist eroare asupra cauzei, asupra scopului la ncheierea actului juridic; deci problema falsitii cauzei se pune n ceea ce privete scopul mediat. b) Cauza trebuie s fie licit i moral . Conform art. 968, C. civ., cauza este ilicit dac este contrar legii ori bunelor moravuri i ordinii publice. Din acest text reiese att caracterul ilicit al cauzei, ct i caracterul ei imoral. Dac este contrar legii, atunci este ilicit. Dac este contrar bunelor moravuri i ordinii publice atunci este imoral. Cauza ilicit sau imoral este sancionat cu nulitatea absolut a actului juridic. Proba. Conform art. 967, C. civ., existena cauzei se prezum, chiar dac nu exist n actul juridic o prevedere expres cu privire la cauz. Aceasta nseamn c acela care invoc inexistena cauzei, trebuie s dovedeasc acest lucru (faptul c nu exist cauz). De asemenea, cel care invoc falsitatea, iliceitatea sau imoralitatea cauzei trebuie s fac dovada. Cauza fiind un fapt, poate fi dovedit cu orice mijloc de prob.

8 Forma actului juridic civil

Forma actului juridic civil Principiul autonomiei de voin Formarea actelor juridice civile este dominat de principiul libertii actelor juridice civile numit i principiul autonomiei de voin. Conform acestui principiu, voina prilor se poate manifesta liber, n sensul c prile au libertatea de a ncheia orice acte juridice civile, n orice form aleas, n condiiile stabilite de ele, reglementnd, ele nsele, efectele actelor juridice pe care le ncheie. ns, autonomia de voin nu este absolut; ea are anumite limite: n ncheierea actelor juridice, prile trebuie s respecte legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri (art. 5, C. civ.). Aceasta nseamn c prile nu pot deroga de la dispoziiile imperative ale legii (care privesc ordinea public sau bunele moravuri). Pentru anumite acte juridice, legea impune n mod imperativ, anumite condiii de form, n absena crora, actul juridic nu este valabil. Deci, dei prile au libertatea de a-i manifesta voina n forma dorit de ele, conform principiului autonomiei de voin, aceast libertate este limitat, n cazuri expres prevzute de lege. n sens larg, noiunea de form poate avea trei semnificaii distincte: -forma cerut pentru validitatea actului juridic, -forma cerut pentru probarea actului juridic i -forma cerut pentru opozabilitatea fa de teri.

9. Termenul actului juridic civil.

1. Termenul Noiune. Termenul este un eveniment viitor i sigur ca realizare, de care depinde producerea sau stingerea efectelor unui act juridic civil. mplinirea termenului se numete scaden; pn la scaden termenul curge; dup scaden, obligaia devine exigibil i se poate cere executarea ei. Clasificarea termenului
45

termen legal(stabilit de lege) 1.Dup izvorul su termen convenional sau voluntar(stabilit de prile a.j) termen judiciar(de graie)(acordat de instan debitorului) termen cert(momentul mplinirii sale este cunoscut la data ncheierii a.j.) 2.n fct. De cunoatere, la data ncheierii actului, a momentului mplinirii sale termen incert(mplinirea nu este cunoscuta termen n favoarea debitorului(care este regula) 3.n fct. de titularul beneficiului termenului termen n favoarea creditorului(n cazul contractului de depozit, n carea termenul este n favoarea deponentului ca regul) termen n favoara ambelor pri(ex. Termenul dintr-un contract de asigurare) 4.Dup criteriul efectului su termen suspensiv(amn nceputul exerciiului dr. Subiectiv i executrii obligatieie corelative,pn la ndeplinirea lui) termen extinctiv(amn stingerea exerciiului dr. subiectiv i executrii obligaiei corelative, pn la indeplinirea lui)

10 Condiia actului juridic civil.

2. Condiia Noiune. Condiia este un eveniment viitor i nesigur ca realizare, de care depinde naterea sau stingerea retroactiv a efectelor unui act juridic civil. Clasificare
c. pozitiv(const n ndeplinirea unui eveniment viitor i nesigur) 1.Din pct de vedere al modului de formulare c. negativ(nendeplinirea unui eveniment viitor i nesigur) c. cauzal(acea condiie a crei realizare depinde de hazard,de ntmplare) 2.Dup criteriul legturii cu voina prilor a realizrii evenimentului c.mixt(realizarea ei depinde de voina unei din prii de voina unei alte persoane,determinat) protestativ pur (realizarea depinde exclusiv de voina unei pri) c. potestativ protestativ simp(realizarea depinde de voia unei pri si de un fapt exterior sau de voina unei persoane nedeterminate) c. posibile 3.Din pct de vedere al posibilitii realizrii lor c. imposibile c. licite i morale 4.Dup conformitatea lor cu legea i morala c. ilicite i imorale(afecteaz valabilitatea ntregului act juridic)

46

c. suspensiv(acea conditie de a crei ndeplinire depinde naterea a.j) 5.Dup criteriul efectului c. rezolutorie(acea condiie de a crei ndeplinire depinde desfiinarea a.j)

n funcie de efectele pe care le produce, condiia poate fi - suspensiv sau - rezolutorie (extinctiv). Este suspensiv, cnd de evenimentul viitor i nesigur depinde naterea drepturilor i obligaiilor prilor. De exemplu, X se oblig fa de Y s-i doneze un tablou dac, Y i va decora casa; Condiia este rezolutorie, cnd de evenimentul viitor i nesigur depinde desfiinarea actului juridic, cu efect retroactiv, ca i cum acesta n-ar fi existat vreodat. De exemplu, X face o donaie lui Y, stipulnd n contract c donaia se va desfiina dac donatarul moare naintea sa; condiia rezolutorie const n faptul c stingerea donaiei depinde de moartea prealabil a donatarului (art. 825, C. civ). n funcie de cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului viitor i nesigur, condiia poate fi : -cazual, -mixt i -potestativ. Condiia este cazual, atunci cnd realizarea evenimentului depinde de hazard (ntmplare) este independent de voina prilor (art. 1005, C. civ.). De exemplu, art. 825, C. civ., cnd condiia este cazual i rezolutorie, aa cum am artat n exemplul de mai sus. Condiia este mixt, atunci cnd realizarea evenimentului depinde att de voina uneia dintre pri, ct i de voina unei persoane determinate (art. 1007, C. civ.). De exemplu, X i vinde lui Y, casa din strada Culturii nr. 4, cu condiia ca unchiul su, proprietarul imobilului, s i-o doneze. X se oblig s-i vnd lui Y autoturismul su Audi, cu condiia ca de ziua lui, s primeasc de la tatl su un Volswagen. Condiia este potestativ atunci cnd realizarea evenimentului depinde de voina uneia dintre prile actului juridic (art. 1006, C. civ.). n funcie de posibilitatea realizrii evenimentului, condiia poate fi: - posibil i - imposibil; este imposibil cnd evenimentul nu se poate realiza, fie sub aspect material, fie juridic; imposibilitatea se apreciaz la data ncheierii actului juridic; i aceasta pentru c, ulterior ncheierii actului juridic, o condiie imposibil poate deveni posibil, de exemplu, cltoria pe lun; de exemplu, X, un biat de 15 ani, se oblig s-i vnd lui Y, apartamentul su, cu condiia ca ntr-un an s dobndeasc capacitate deplin de exerciiu. Condiia imposibil este nul i conduce la nulitatea actului juridic care depinde de ea. n funcie de conformitatea condiiei cu legea i morala, condiia poate fi: - licit sau - moral ori condiie ilicit sau imoral. Condiia ilicit contravine legii, iar condiia imoral, contravine moralei, regulilor de convieuire social. De exemplu, X se oblig s-i doneze lui Y un computer, cu condiia ca Y s sustrag din casa lui Z, o scrisoare pe care o scrisese X; acesta este o condiie ilicit (const n svrirea unei infraciuni).
47

De exemplu, T i doneaz lui F o garsonier, cu condiia ca F s nu mai vnd droguri condiie imoral; este imoral ca un fapt ilicit s poat fi mpiedicat numai prin procurarea unui folos patrimonial. Condiia ilicit sau imoral este sancionat cu nulitatea absolut i atrage desfiinarea actului juridic care depinde de acea condiie. n funcie de modul n care este formulat afirmativ sau negativ condiia poate fi : -pozitiv sau -negativ. Condiia este pozitiv dac este formulat n sens afirmativ; de exemplu X i vinde lui Y o sticl de vin vechi, cu condiia ca dup degustare, lui Y s-i plac (condiie potestativ pur din partea creditorului pozitiv). Condiia este negativ dac este formulat n sens negativ; de exemplu, tatl se oblig s-i doneze fiului un autoturism, de ziua lui, dac nu va lua note mai mici de 9 n sesiunea de var a anului II. Efectele condiiei Condiia afecteaz nsi existena actului juridic. Efectele condiiei se produc, n principiu, retroactiv, n sensul c momentul de la care sau pn la care se produc nu este acela al ndeplinirii sau nendeplinirii condiiei, ci momentul ncheierii actului juridic civil sub condiie. Efectele condiiei sunt diferite, dup cum aceasta este suspensiv sau rezolutorie i n funcie de intervalul de timp n care se analizeaz efectele, adic pendente conditione (intervalul cuprins ntre momentul ncheierii actului juridic i momentul n care ndeplinirea sau nendeplinirea condiiei devine sigur) sau eveniente conditione (perioada ulterioar momentului ndeplinirii sau nendeplinirii condiiei).

11Sarcina actului juridic civil.

Sarcina Noiune. Spre deosebire de termen i condiie care pot afecta orice act juridic civil, sarcina poate s apar numai n actele juridice cu titlu gratuit, mai precis, numai n cazul liberalitilor. Sarcina reprezint obligaia de a da, a face sau a nu face, impus gratificatului de ctre dispuntor. Ea nu afecteaz validitatea actului juridic, ci numai eficacitatea acestuia. SARCINA. CLASIFICARE
n favoarea dispuntorului; 1.n funcie de persoana beneficiarului n favoarea gratificatului; n favoarea unei tere persoane; s. imposibile(care nu pot fi ndeplinite) s. ilicite(care contravin dispoziiilor legale) 2.Din punct de vedere al valabilitii lor s. imorale(care ncalc bunele moravuri) s. posibile s.licite s. moral

Efectele sarcinii. Dac gratificatul execut sarcina, liberalitatea se consolideaz ca i cum ar fi fost un act pur i simplu. Dac gratificatul nu execut sarcina, dispuntorul sau motenitorii si au
48

dreptul s cear revocarea donaiei sau testamentului (legatului). Revocarea produce efecte retroactive, cu repunerea prilor n situaia anterioar.

12Efectele actului juridic civil . Noiune.Interpretarea efectelor actului juridic civil.

Efectele actului juridic civil Noiune. Prin efectele actului juridic civil se neleg drepturile i obligaiile, la care d natere, pe care modific sau stinge un asemenea act. Ceea ce pentru raportul juridic reprezint coninutul su, pentru actul juridic, care este izvorul acelui raport, reprezint efectele sale. Principii. Principiile efectelor actului juridic sunt regulile de drept civil care arat cum i fa de cine se produc aceste efecte. Exist trei principii: - principiul forei obligatorii; - principiul irevocabilitii; - principiul relativitii efectelor actului juridic civil. 2) Interpretarea efectelor actului juridic civil Etapa prealabil i obligatorie a stabilirii efectelor actului juridic civil este aceea a dovedirii actului. Operaiunea urmtoare const n interpretarea clauzelor actului. Principalele reguli de interpretare a actului juridic civil, sunt: Interpretarea contractelor se face dup intenia comun a prilor contractante, iar nu dup sensul literal al termenilor (art.977 Codul civil); Cnd o clauz este primitoare de dou nelesuri, ea se interpreteaz n sensul ce poate acea un efect, iar nu n acela ce n-ar putea produce nici unul (art.978Codul civil); Termenii susceptibili de dou nelesuri se interpreteaz n nelesul ce se potrivete mai mult cu natura contractului (art.979 Codul civil). Dispoziiile ndoioase se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a ncheiat contractul (art.980 Codul civil); Clauzele obinuite ntr-un contract se subneleg, dei nu sunt exprese ntrnsul(art.981 Codul civil); Toate cauzele conveniilor se interpreteaz unele prin altele, dndu-se fiecrei nelesul ce rezult din actul ntreg (art. 982 Codul civil); Cnd este ndoial, convenia se interpreteaz n favoarea celui care se oblig (art.983 Codul civil); Conveniile oblig nu numai la ceea ce este expres ntr-nsele, dar la toate urmrile, ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei dup natura sa.

Principiile efectelor actului juridic civil.

a) Principiul forei obligatorii Conform art. 969, alin. 1, C. civ. Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante. Pornind de la acest text de lege, principiul forei obligatorii (sau pacta sunt servanda) reprezint regula potrivit creia actul juridic ncheiat valabil se impune prilor (prii n actele juridice unilaterale) ntocmai ca i legea. Deci actul juridic, odat ncheiat, trebuie respectat de pri; este obligatoriu i nu facultativ pentru ele. Fundamentul acestui principiu este reprezentat de necesitatea asigurrii stabilitii i siguranei Excepii: sunt excepii de la principiul forei obligatorii, cazurile n care efectele actului juridic nu se produc aa cum am prevzut prile, la ncheierea lui, ci, independent de voina prilor, aceste efecte sunt fie mai restrnse, fie mai ntinse dect cele stabilite iniial. b) Principiul irevocabilitii
49

Acest principiu este consacrat de alin. 2 al art. 969 care, referindu-se la convenii, prevede c ele se pot revoca numai prin consimmnt mutual sau din cauze autorizate de lege, de unde rezult, per a contrario, c actul juridic nu poate fi revocat prin voina unilateral a uneia dintre prile care l-au ncheiat. Principiul irevocabilitii decurge n mod firesc, ca o consecin, din principiul forei obligatorii a actului juridic. Excepii: sunt excepii de la principiul irevocabilitii actului juridic acele situaii n care actului juridic i se poate pune capt prin voina uneia dintre pri (sau prii, n cazul actelor juridice unilaterale). De exemplu, sunt excepii urmtoarele: - revocarea donaiei ntre soi (art. 937, C. civ.); - revocarea contractului de mandat de ctre mandant (art. 1556, C. civ.); - ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului (art. 1616, C. civ.); - denunarea unilateral a contractului de ctre consumator n contractele ncheiate la distan, n termen de 7 zile; - legatul (art. 922, C. civ.); - retractarea renunrii la succesiune (art. 701, C. civ.) etc. Prile pot s includ n contractul pe care l ncheie o clauz care s permit revocarea unilateral a contractului, n cazurile i condiiile stabilite de ele. De regul, revocarea actului juridic bilateral atunci cnd este permis opereaz ca o rezoluiune, desfiinnd contractul cu efect retroactiv; n cazul contractelor cu executare succesiv, revocarea opereaz, ns, numai pentru viitor. c) Principiul relativitii efectelor actului juridic civil Din art. 973, C. civ., conform cruia conveniile n-au efect dect ntre prile contractante, se desprinde principiul relativitii. Asta nseamn c actul juridic nu produce efecte dect ntre pri sau persoanele asimilate prilor. De la acest principiu exist i excepii.

13. Nulitatea actului juridic civil.

Notiune. Nulitatea este o sanciune civil care intervine n cazul ncheierii unor acte juridice cu nerespectarea condiiilor de validitate, de fond sau de form, impuse de lege. Actul juridic sancionat cu nulitatea este lipsit de efectele juridice n vederea crora a fost ncheiat. El exist n mod material, ns nu poate produce efecte juridice, fiindc legea nu-i recunoate valabilitatea. 5.2Funciile nulitii. Nulitatea are o: -funcie preventiv i una -functie sancionatorie. Funcia preventiv const n efectul inhibitoriu pe care nulitatea l exercit asupra subiectelor de drept, descurajndu-le s ncheie acte juridice cu nerespectarea condiiilor lor de validitate. Funcia sancionatorie intervine atunci cnd funcia preventiv nu a fost eficient i const n sancionarea nerespectrii condiiilor de validitate a actului juridic ncheiat, lipsind actul juridic de efecte. Funcia de mijloc de garanie a principiului legalitii - apare ca un mijloc de asigurare a respectrii ordinii publice i bunelor moravuri.

Clasificarea nulitilor.
Clasificarea nulitilor
50

Clasificarea se face dup mai multe criterii CLASIFICAREA NULITII

n. absolut(n. unei norme juridice de interes general) 1.Dup natura interesului ocrotit n. relativ(n. unei norme juridice de interes privat)

n. total(desfiineaz actul juridic n ntregime) 2. Dup efectele nuliltii n. parial(desfiineaz o part a actului juridic)

n. expres(prevzut intr.o dispoziie legal) 3. Dup modul de consacrare de legislatur n. virtual(nu este prevzut de o dispoziie legal)

n. de fond(cnd se ncalc o condiie de fon) 4. Dup condiia de validiate nclcat n. de form(cnd se ncalc o condiie de form)

n. de drept(instana trebuie doar s constate) 5. Dup modul de valorificare n. judiciar(se pronun o hotrire judectoreasc)

Efectele nulitii.
Efectele nulitii reprezint consecinele juridice ale aplicrii sanciunii nulitii. n esen, efectele nulitii constau n lipsirea actului juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru ncheierea sa valabil, adic desfiinarea actului juridic i a raportului juridic nscut din actul lovit de nulitate. Efectele nulitii unui act juridic sunt aceleai, indiferent dac este vorba de nulitate absolut sau relativ. Ele difer, ns, sub aspectul ntinderii lor, dup cum nulitatea este total sau parial i dup cum actul a fost sau nu a fost executat ori au fost ncheiate sau nu acte ulterioare. n consecin: a) dac actul juridic nu a fost executat i, deci, nu a produs efecte, sanciunea nulitii va face ca actul s nu mai poat produce efectele n vederea crora a fost ncheiat; b) dac actul juridic a fost executat n tot sau n parte, aplicarea sanciunii nulitii va avea ca efect desfiinarea retroactiv a actului i obligaia prilor de a-i restitui reciproc prestaiile efectuate n temeiul acelui act; c) dac actul juridic a fost executat, iar pn n momentul declarrii nulitii, una dintre prile acestuia a ncheiat un act juridic cu o ter persoan, prin care, fie s-a transmis dreptul nscut din actul nul, fie s-a constituit ori s-a transmis un drept, n strns legtur cu dreptul nscut din actul nul, aplicarea sanciunii nulitii va avea ca efect desfiinarea retroactiv a actului nul executat, restituirea reciproc a prestaiilor i, n plus, desfiinarea actului juridic subsecvent. Din ipotezele de mai sus rezult cele trei principii, care se aplic efectelor nulitii: -principiul retroactivitii, - principiul repunerii prilor n situaia anterioar i
51

-principiul anulrii actului subsecvent, ca urmare a anulrii actului iniial.

CAPITOLUL IV CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPRARE 1.Noiunea, caracterele juridice i condiiile de validitate ale contractului de vnzare-cumprare A. Noiunea
Vnzarea-cumprarea este un contract prin care una dintre pri - vnztorul - strmut proprietatea unui bun al su celeilalte pri - cumprtorul - care se oblig n schimb a plti vnztorului preul bunului vndut. Nu pot forma obiectul contractului de vnzare-cumprare drepturile personale nepatrimoniale i cele patrimoniale care au un caracter strict personal (dreptul de uz, abitaie al soului supravieuitor etc.) sau care sunt prevzute de lege ori sunt contractate intuitu personae (dreptul de ntreinere, de pensie).

B. Caracterele juridice
1. Vnzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), deoarece prin ncheierea sa d natere la obligaii reciproce ntre prile contractante. Vnztorul are obligaia s predea lucrul vndut i s-l garanteze pe cumprtor, iar cumprtorul are obligaia s plteasc preul. 2. Vnzarea este un contract cu titlu oneros. Ambele pri urmresc anumite interese patrimoniale, adic primirea unui echivalent n schimbul prestaiei la care se oblig. Vnztorul urmrete preul, iar cumprtorul urmrete s primeasc bunul. 3. Vnzarea este un contract comutativ, deoarece ntinderea obligaiilor reciproce este cunoscut de pri de la ncheierea contractului i nu depinde de un eveniment viitor i incert, care ar face s existe anse de ctig i pierdere pentru ambele pri contractante. 4. Vnzarea este un contract consensual, putnd fi ncheiat prin simplul acord de voin al prilor iar ndeplinirea vreunei formaliti i fr remiterea lucrului vndut i a preului n momentul ncheierii contractului. Vnzarea nu este un contract solemn i nici real. 5. Vnzarea-cumprarea este un contract translativ de proprietate din momentul ncheierii lui. Acest lucru nseamn c prin simplul acord de voin a prilor si independent de predarea lucrului vndut i plata preului se produce ncheierea contractului i transferul dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor, acesta din urm suportnd i riscul pieirii lucrului. Vnztorul suport riscul pieirii lucrului numai dac a fost pus n ntrziere cu privire la executarea obligaiei de a preda lucrul vndut. Principul transmiterii imediate a dreptului de proprietate opereaz numai dac sunt ndeplinite anumite condiii: a. vnztorul trebuie s fie proprietarul lucrului vndut; b. trebuie s fie vorba de lucruri determinate individual, n cazul bunurilor determinate numai generic, transferul proprietii nu se poate produce din momentul ncheierii contractului, cci nu se cunosc bunurile care urmeaz s fie efectiv dobndite de ctre cumprtor, n consecin, nu se pune nici problema transferrii riscurilor, deoarece lucrurile de gen nu pot pieri. n cazul lucrurilor de gen, transferul proprietii i al riscurilor se produce din momentul individualizrii, ceea ce se face, de regul, prin predarea lucrului vndut cumprtorului. Dovada efecturii individualizrii bunurilor se poate face cu orice mijloc de prob; c. lucrul vndut trebuie s existe, n cazul vnzrii bunurilor viitoare, transferul proprietii poate opera numai din momentul n care au fost executate, terminate, n stare de a fi predate cumprtorului, dac sunt bunuri individual determinate, iar dac sunt bunuri de gen, dup individualizare. n cazul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite din momentul n care este gata de recoltat, dac lucrul vndut i preul lui sunt determinate.
52

d. trebuie ca prile s nu fi amnat transferul proprietii printr-o clauz special pentru un moment ulterior ncheierii contractului. Termenul suspensiv afecteaz transferul proprietii numai dac prile au prevzut expres amnarea acestui efect al contractului de vnzare-cumprare. Dac termenul a fost stipulat pur i simplu, nu afecteaz transferul proprietii, ci numai executarea obligaiei de predare a lucrului vndut, n ambele cazuri vnztorul rmne proprietar, continu s suporte riscul pieirii fortuite, n schimb, condiia suspensiv amn transferul proprietii pn la realizarea evenimentului. 6. Pentru ncheierea contractului de vnzare-cumprare a drepturilor reale imobiliare trebuie ndeplinit publicitatea imobiliar. Acest lucru nu se aplic i bunurilor imobile.

2. Condiii de validitate a contractului de vnzare-cumprare

Pentru a fi valabil ncheiat, un contract de vnzare-cumprare trebuie s ntruneasc diferite elemente: consimmntul, capacitatea, obiectul, o cauz licit i, n contractele solemne, forma. a. Consimmnul Consimmntul (acordul de voin) ntre dou pri este necesar i suficient - cu excepia cazurilor prevzute de lege - n vederea formrii contractului. b. Capacitatea partilor Reguli generale Regula este capacitatea, iar incapacitatea este excepia, de aceea cazurile de incapacitate sunt expres prevzute de lege i sunt de strict interpretare. n materia contractului de vnzarecumprare, ct privete capacitatea de exerciiu, se aplic regulile generale. Contractul de vnzarecumprare este un act de dispoziie att pentru vnztor, ct i pentru cumprtor, n consecin prile trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin, iar persoanele lipsite de capacitate sau care au capacitate de exerciiu restrns trebuie s ncheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu ncuviinarea acestuia i, n toate cazurile, cu autorizaia autoritii tutelare.

Incapaciti speciale
Pentru contractul de vnzare-cumprare legea prevede anumite incapaciti speciale, interdicii de a vinde i cumpra. Interdiciile de a vinde sunt stabilite de lege n funcie de natura bunurilor, iar nu n consideraia persoanei, urmnd s fie analizate n legtur cu obiectul contractului de vnzare-cumprare. 1. Vnzarea ntre soi este interzis. Scopul interdiciei este acela de a mpiedica soii s realizeze sub aparena unor vnzri simulate donaii irevocabile. Prin aceast interdicie se apr i interesele motenitorilor, dar i interesele creditorilor. Nerespectarea interdiciei cu privire la vnzarea ntre soi duce la nulitatea relativ a contractului, anularea putnd fi cerut de oricare dintre soi, de motenitori sau de creditori, fr a fi obligai s dovedeasc fraudarea drepturilor. Vnzarea ntre concubini este valabil, afar de cazul cnd contractul s-a ncheiat pentru a determina pe una dintre pri s menin starea de concubinaj i deci are o cauz imoral. 2. Tutorii nu pot cumpra bunurile persoanelor aflate sub tutela lor (art. 809 C. civ.). 3. Mandatarii, att cei convenionali, ct i cei legali, mputernicii a vinde un lucru, nu pot s-l cumpere, ntruct nu se poate admite ca o persoan s cumuleze i rolul de vnztor i pe cel de cumprtor. Legea a stabilit aceast prohibiie pentru ca mandatarul s nu fie pus n situaia de a alege ntre interesul su, care este de a cumpra ct mai ieftin, i interesul pe care trebuie s-l apere, obinnd preul cel mai ridicat. 4. Persoanele care administreaz bunurile ce aparin statului, comunelor, oraelor, municipiilor sau judeelor nu pot cumpra bunuri aflate n administrarea lor (1304 C.civ.). 5. Funcionarii publici nu pot cumpra bunurile statului sau unitilor administrativ-teritoriale care se vnd prin mijlocirea lor (art 1308 pct. 4 C.civ.). n cazul bunurilor destinate vnzrii i pentru care exist preuri fixe, cumprarea poate fi valabil, cu condiia s nu intervin alte cauze de nulitate. In cazul tuturor, mandatarilor, administratorilor i funcionarilor, considerm c sanciunea este nulitatea relativ.
53

6. Judectorii, procurorii si avocaii nu pot deveni cesionari (cumprtori) de drepturi litigioase care sunt de competena curii de apel n a crui circumscripie i exercit funcia sau profesia. Prin drepturi litigioase" trebuie s se neleag nu numai drepturile care formeaz obiectul unui proces nceput i neterminat, dar i cele n privina crora se poate nate o contestaie serioas i viitoare i indiferent de natura dreptului i de iniiativa cumprtorului de a vinde, nclcarea ei se sancioneaz cu nulitatea absolut a actului i cu suportarea cheltuielilor vnzrii i plata daunelor interese. 7. Persoanele insolvabile nu pot cumpra bunurile imobile care se vnd prin licitaie public (art. 535 C.proc.civ.). 8. Cetenii strini i apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in condiiile legii. Cetenii strini i apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European i din alte tratate internaionale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute prin lege organic, precum i prin motenire legal.

c. Obiectul contractului
Vnzarea-cumprarea d natere la dou obligaii reciproce: obligaia vnztorului care are ca obiect lucrul vndut i obligaia cumprtorului care are ca obiect preul. Dac lipsesc cele dou elemente, atunci contractul nu este valabil ncheiat.

Lucrul vndut
Condiii: a. s fie n comer; b. s existe n momentul ncheierii contractului sau s poat exista n viitor; c. s fie determinat sau determinabil; d. s fie licit; e. s fie posibil; f. s fie proprietatea vnztorului. a. Lucrul s fie n comer Acest lucru nseamn c nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care nu sunt n circuitul civil. Prohibiia poate fi: absolut, viznd bunurile care prin natura lor sau printr-o declaraie a legii sunt de uz sau interes public i care sunt inalienabile; relativ, referitoare la bunurile care pot fi vndute-cumprate, dar numai de ctre anumite persoane sau numai n anumite condiii. Noiunea de lucruri n comer" respectiv scoase din comer vizeaz fie numai inalienabilitatea unor bunuri, fie numai regimul special al circulaiei anumitor bunuri. Legea declar inalienabile (imprescriptibile i insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale. Ele pot fi concesionate ori nchiriate sau date spre administrare, n condiiile legii. Un bun nu poate fi declarat inalienabil prin voina omului, ntruct o asemenea clauz contravine principiului liberei circulaii a bunurilor i dreptului proprietarului de a dispune liber i absolut de bunul su, drept garantat n limitele prevzute de lege. Inalienabilitatea convenional poate fi recunoscut valabil numai dac se justific printr-un interes serios i legitim, cum ar fi garantarea executrii unei obligaii sau alt interes. Interesul determin i caracterul temporar al inalienabilitii, deci clauza de inalienabilitate nu poate avea un caracter perpetuu. b. Lucrul s existe Dac prile au avut n vedere un lucru existent, dar acel lucru era pierit total n momentul ncheierii contractului, vnzarea este nul absolut, ntruct obligaia vnztorului este lipsit de obiect, ceea ce antreneaz i lipsa cauzei obligaiei cumprtorului. Dac lucrul exista n momentul ncheierii contractului, dar era pierit n parte anterior, cumprtorul poate alege; fie s renune la contract, fie s cear executarea lui asupra prii rmase din lucru, cu o reducere proporional din
54

pre. Face excepie ipoteza n care operaiunea are un caracter aleatoriu, n acest caz, cumprtorul este contient de riscul pieirii, dar cumpr spernd s nu fi intervenit. Vnzarea este valabil dac are ca obiect un lucru viitor, care nu exist n momentul ncheierii contractului, dar poate exista n viitor. Dintre bunurile viitoare, numai motenirea nedeschis nu poate forma obiectul unui contract. Nerealizarea lucrului viitor nu afecteaz validitatea contractului, n acest caz vnztorul, pe lng pierderea preului, va fi obligat i la plata daunelor-interese pentru neexecutarea obligaiei asumate, dac nu dovedete o cauz strin exoneratoare de rspundere. Face excepie ipoteza n care contractul are caracter aleatoriu, cumprtorul asumndu-i riscul nerealizrii lucrului viitor, realizare independent de voina i atitudinea vnztorului. c. Lucrul s fie determinat sau determinabil adica sa poata fi masurat d. Lucrul s fie licit sa respecte conditiile legale e. Lucrul s fie posibil1 f. Lucrul s fie proprietatea vnztorului Dac prile sau cel puin cumprtorul a fost n eroare, socotind c lucrul vndut aparine vnztorului, se admite c vnzarea este anulabil pentru eroare asupra calitii eseniale a vnztorului, care a fost socotit de cumprtor proprietarul lucrului. Sanciunea care intervine este nulitatea relativ, putnd fi invocat pe cale de aciune sau pe cale de excepie numai de cumprtor i succesorii lui. Vnztorul nu poate cere anularea chiar dac a fost de bun-credin, cci eroarea comis de un contractant asupra propriei sale persoane nu poate vicia contractul. Anularea nu poate fi cerut nici de ctre cumprtor sau succesorii lui, dac vnztorul a devenit proprietarul lucrului dup vnzare sau vnzarea este ratificat de ctre adevratul proprietar. Adevratul proprietar nu poate cere anularea, dar poate intenta aciune n revendicare, dac bunul se afl n posesia vnztorului.

Preul
Condiii: a. s fie fixat n bani; b. s fie determinat sau determinabil; c. s fie sincer si serios. Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, contractul este nul absolut. a. Preul s fie stabilit in bani Stabilirea preului sub forma unei sume de bani este de esena vnzrii. Dac nstrinarea unui lucru se face nu pentru bani, ci n schimbul unui alt lucra, pentru stingerea unei obligaii sau n schimbul unei alte prestaii, contractul nu mai poate fi calificat vnzare-cumprare, ci un schimb, o dare n plat sau un alt contract, eventual contract nenumit. Nu poate fi calificat vnzarecumprare contractul prin care proprietatea unui lucra se transmite n schimbul ntreinerii pe via. Obligaia de ntreinere a dobnditorului este o obligaie de a face, care nu echivaleaz cu un pre. Tot astfel, dac drept contraechivalent s-a stipulat o prestaie periodic n bani, dar care se pltete pn la moartea creditorului, nu mai este vnzare, ci rent viager. b. Preul s fie determinat sau determinabil Preul este determinat dac cuantumul lui este hotrt de pri n momentul ncheierii contractului. Determinarea preului nu presupune stabilirea modalitii de plat ori a termenului plii, aceste elemente urmnd a fi determinate. Preul este determinat si atunci cnd stabilirea lui este lsat la aprecierea unui ter ales de comun acord de ctre pri sau de ctre persoana desemnat de pri.
1

nu imposibil

55

n cazul n care exist preuri legale obligatorii, prile trebuie s se conformeze, respectiv se subnelege c prile au avut n vedere preul legal, chiar dac contractul nu conine precizri n aceast privin, cci numai conveniile legal fcute au putere obligatorie ntre pri. c. Preul s fie sincer i serios Prin pre sincer se nelege un pre real pe care prile s-l fi stabilit nu n mod fictiv, ci n scopul de a fi cerut i pltit n realitate. In cazul n care preul este fictiv, contractul este nul ca vnzare-cumprare cci i lipsete preul, dar poate fi valabil ca o donaie, dac vnztorul" a avut intenia de a face o liberalitate i dac sunt ndeplinite toate condiiile cerute pentru validitatea donaiei. Este nul vnzarea prin care prile se neleg, printr-un act secret, s se plteasc un pre mai mare dect cel care se declar n actul autentic". Preul trebuie s fie serios, adic s nu fie derizoriu, att de disproporionat n raport de valoarea lucrului vndut nct s nu existe pre, s nu poat constitui obiectul obligaiei cumprtorului i deci o cauz suficient a obligaiei asumate de vnztor de a transmite dreptul de proprietate. Dac n momentul ncheierii contractului exist o disproporie vdit ntre cele dou obiecte, se poate cere anularea pentru leziune, dar numai dac lezatul este o persoana cu vrsta ntre 14-18 ani, care ncheie singur, fr ncuviinarea ocrotitorului legal, un contract pentru a crui valabilitate nu se cere autorizarea prealabil a autoritii tutelare i numai dac nu 1-a ratificat expres sau tacit dup ce a mplinit vrsta de 18 ani.

Cauza
Este acea conditie esentiala si de fond necesara pentru validitatea contractului si consta in scopul urmarit de catre parti la incheierea acelui contract. Actul de vointa nu cuprinde in esenta lui numai consimtamantul ca element fundamental al contractului, ci si scopul urmarit de catre parti, adica o multitudine de reprezentari a ceea ce doresc partile prin incheierea acelui act (motivul determinant). Cauza are in componenta sa doua elemente : scopul mediat si scopul imediat. Scopul mediat consta in rezultatul urmarit de fiecare parte in schimbul obligatiei pe care si-o creeaza2. Scopul imediat are in vedere motivul de natura psihologica care a stat la baza luarii hotararii de a incheia contractul. Cauza trebuie respecte urmatoarele conditii : - sa existe - sa fie reala, adica nu falsa - sa fie licita , adica in conformitate cu legea - sa fie morala, adica sa nu contravina bunelor moravuri si ordinii publice

3 Efectele contractului de vnzare-cumprare

Prin efectele contractului de vnzare-cumprare se neleg obligaiile pe care contractul le creeaz n sarcina prilor contractante. Inelesul unui contract de vnzare-cumprare, dac este ndoielnic, se interpreteaz n favoarea cumprtorului, n materie de vnzare art. 1312 C.civ. conine o regul special i derogatorie, i anume : vnztorul trebuie s explice clar obligaiile sale, iar dac nelesul actului ar fi ndoielnic, clauzele neclare se interpreteaz n contra vnztorului. Obligaiile vnztorului Vnztorul are dou obligaii : s predea lucrul vndut cumprtorului i s-l garanteze contra eviciunii i contra viciilor.

consideratia imediata avuta in vedere de catre parti la momentul incheierii contractului

56

ntre obligaiile vnztorului, Codul civil nu prevede obligaia de a transmite proprietatea lucrului vndut, deoarece transferul proprietii se produce, de regul, prin nsi ncheierea contractului. 1. Predarea lucrului vndut Prin predare se nelege punerea lucrului vndut la dispoziia cumprtorului. Predarea nu are semnificaia transferrii dreptului de proprietate i nici a posesiei, ci numai a deteniei, cumprtorul posednd din momentul n care a devenit proprietar. Reguli avute in vedere : n ceea ce privete modul de executare, predarea presupune, n unele cazuri, numai o atitudine pur pasiv din partea vnztorului, iar n alte cazuri, ndeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru intrarea n stpnirea efectiv a lucrului cumprat. Pentru termenul si dovada predrii se aplic regulile generale referitoare la executarea obligaiilor. Predarea se face la locul unde se afl lucrul n momentul contractrii, n celelalte cazuri, predarea va trebui s se fac la domiciliul debitorului. Cheltuielile de predare sunt n sarcina vnztorului, iar cele ale ridicrii de la locul predrii, n sarcina cumprtorului, dac nu este stipulaie contrar3 In ceea ce privete obiectul predrii, vnztorul este obligat s predea lucrul vndut n msura determinat n contract" (art. 1326 C.civ). In lips de stipulaie contrar, vnztorul este obligat s predea, o dat cu lucrul, i fructele percepute dup momentul transferrii dreptului de proprietate; vnztorul are dreptul s primeasc cheltuielile fcute pentru producerea fructelor. Cumprtorul are de asemenea dreptul la accesoriile lucrului vndut i la tot ce a fost destinat la uzul su perpetuu4 Sanciunea nerespectrii obligaiei de a preda lucrul, n cazul culpei vnztorului, poate fi: rezoluiunea vnzrii cu daune-interese, executarea n natur a contractului sau invocarea excepiei de neexecutare. In cazul executrii cu ntrziere a obligaiei de predare, cumprtorul are dreptul s cear dauneinterese, dar numai de la data punerii n ntrziere a vnztorului. n cazul n care lucrul vndut nu se pred n momentul ncheierii contractului, vnztorul este obligat s-l conserve pn n momentul predrii, deoarece lucrul trebuie s fie predat n starea n care se afla n momentul ncheierii contractului, chiar dac, potrivit conveniei, proprietatea se transmite ulterior, dar lucrul exist n acel moment i este individualizat. In caz de deteriorare a lucrului, vnztorul rspunde ca un depozitar, culpa fiind prezumat ct timp nu dovedete o cauz strin exoneratoare de rspundere (caz fortuit, for major). Dac cumprtorul a devenit proprietar, din momentul ncheierii contractului el trebuie s suporte cheltuielile ocazionate de pstrarea lucrului (art. 1618 C.civ.). Sanciunea nerespectrii obligaiei de a preda lucrul datorit culpei vnztorului este fie rezolutiunea vnzrii cu dauneinterese, fie executarea n natur a contractului. n cazul executrii cu ntrziere a obligaiei de predare, cumprtorul are dreptul la dauneinterese, dar numai de la data punerii n ntrziere a vnztorului.

2. Obligaia de garanie
Obligaia de garanie a vnztorului are o dubl nfiare: vnztorul trebuie s-l garanteze pe cumprtor de linitita folosin a lucrului, adic contra eviciunii i de utila folosin a lucrului, adic contra viciilor. A. Garania contra eviciunii Se numete eviciune pierderea proprietii lucrului sau tulburarea cumprtorului n exercitarea prerogativelor de proprietar.
3
4

art.1317 Cod.civil art. 1325 Cod civil

57

Obligaia de garanie mpotriva eviciunii exist nu numai fa de cumprtor, dar i fa de subdobnditori, chiar dac acetia sunt succesori cu titlu particular sau cu titlu gratuit. B. Garania contra viciilor lucrului vndut Vnztorul rspunde de viciile ascunse ale lucrului, dac din cauza lor lucrul este impropriu ntrebuinrii dup destinaie sau dac viciile micoreaz ntr-att valoarea de ntrebuinare, nct cumprtorul, n cunotin de cauz, nu ar fi cumprat sau ar fi pltit un pre mai redus. Condiii: Trebuie ca viciul s fie ascuns, vnztorul nu rspunde de viciile aparente i despre care cumprtorul a putut singur s se conving. Viciul poate fi considerat ascuns numai dac cumprtorul nu 1-a cunoscut i printr-o verificare normal, dar atent, nici nu putea s-l cunoasc. Trebuie ca viciul s fi existat n momentul ncheierii contractului. Pentru viciile ivite ulterior contractrii vnztorul nu rspunde, deoarece prin efectul ncheierii contractului riscurile trec asupra cumprtorului, o dat cu dreptul de proprietate, n cazul n care proprietatea nu se transmite n momentul ncheierii contractului, vnztorul rspunde i pentru viciile ivite ulterior vnzrii. Trebuie ca viciul s fie grav, adic din cauza lui lucrul s fie impropriu ntrebuinrii la care este destinat dup natura sa ori potrivit conveniei sau s se micoreze ntr-att valoarea de ntrebuinare, nct cumprtorul, n cunotin de cauz, n-ar fi cumprat sau ar fi pltit un pre mai mic. Obligaia de garanie pentru vicii se aplic la orice vnzare, inclusiv la antecontratul de vnzarecumprare, indiferent c lucrul este un mobil sau imobil, n stare uzat sau nou, cu dou excepii: a) nu exist obligaia de garanie n cazul vnzrii bunului la licitaie public care se face prin intermediul justiiei; b) n cazul vnzrii de drepturi succesorale, Vnztorul rspunde numai de calitatea sa de motenitor, nu i de calitatea bunurilor motenite. Termenul de intentare a aciunilor Dreptul la aciunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie prin mplinirea unui termen de 6 luni, n cazul n care viciile nu au fost ascunse cu viclenie" 5, iar dac au fost ascunse cu viclenie, termenul este de 3 ani. Termenele de prescripie ncep s curg de la data descoperirii viciilor, ns cel mai trziu la mplinirea unui an de la predarea lucrului de orice natur, cu excepia construciilor, unde termenul este de 3 ani.

Obligaiile cumprtorului
Cumprtorul are dou obligaii principale: - de a plti preul - de a lua n primire lucrul vndut. Dac nu s-a prevzut altfel n contract, el suport i cheltuielile vnzrii.

Plata preului
a. Locul i data pltii Cumprtorul este obligat s plteasc preul la locul i n momentul n care i se face predarea lucrului vndut. Plata se face, n lips de stipulaie contrar, la domiciliul debitorului6, n materia obligaiilor, iar n materia vnzrii, la locul unde se face predarea lucrului vndut. n dreptul comun, n lips de termen, plata se face imediat, iar n materie de vnzare numai n momentul predrii lucrului vndut. b. Dobnda preului
5 6

art. 1358 Cod civil art. 1104 Cod civil

58

Cumprtorul este obligat s plteasc dobnd pn la efectiva achitare a preului n urmtoarele cazuri: dac exist o convenie n acest sens; dac lucrul vndut si predat este productor de fructe; n toate celelalte cazuri, numai dac i din momentul n care cumprtorul a fost pus n ntrziere printr-o notificare. c. Sanciunea neplii preului Vnztorul are mai multe posibiliti : obligarea cumprtorului la executarea n natur a obligaiei (termenul de prescripie este de 3 ani); invocarea excepiei de neexecutare, refuznd s predea lucrul vndut dac cumprtorul nu pltete preul i nu beneficiaz de un termen suspensiv; rezolutiunea contractului. Luarea n primire a lucrului vndut Cumprtorul este obligat s ia n primire lucrul vndut la locul i termenul la care vnztorul este obligat s-l predea, suportnd cheltuielile ridicrii de la locul predrii. n caz de neexecutare, dup punerea n ntrziere a cumprtorului, vnztorul poate cere instanei obligarea cumprtorului la luarea n primire a lucrului, la nevoie sub sanciunea de daune cominatorii, sau poate cere autorizaia s-l pun n alt loc, dac are nevoie de locul unde se gsete7, cheltuielile8 fiind n sarcina cumprtorului. Vnztorul mai are opiunea s cear rezolutiunea contractului de vnzarecumprare cu daune-interese. Prin derogare de la regula rezoluiunii judiciare, n cazul produselor care se deterioreaz repede i a altor lucruri mobile (n special efecte i aciuni supuse fluctuaiilor de valoare), avnd n vedere importana deosebit a respectrii termenului de luare n primire, Codul civil prevede rezolutiunea de drept a contractului i chiar fr punerea n ntrziere a cumprtorului, dar numai dac n contract s-a stabilit termenul ridicrii i numai n favoarea vnztorului (art.1370 C.civ.), dac nerespectarea termenului de ridicare nu se datoreaz faptei sale. Prin urmare, aceast rezoluiune opereaz numai dac n contract s-a stipulat termenul ridicrii i numai n favoarea vnztorului. Suportarea cheltuielilor vnzrii Cheltuielile vnzrii sunt cheltuieli accesorii preului i se pltesc de ctre cumprtor (art. 1305 C.civ.).Cheltuielile vnzrii nu pot fi puse n sarcina vnztorului pe baz de simple prezumii.

7 8

art.1121 C.civ. de transport, depozitare

59

PARTEA a II-a
DREPT COMERCIAL
CAPITOLUL I DEFINITIA, OBIECTUL, IZVOARELE SI SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL 1.Definiia dreptului comercial
Dreptul comercial este acea ramur a dreptului privat care cuprinde ansamblul unitar al normelor juridice ce reglementeaz relaiile sociale patrimoniale si cele nepatrimoniale din sfera activitii de comer, relaii care se nasc de regul ntre persoane care au calitatea de comerciant si care se afl pe poziie de egalitate juridic.

2. Obiectul dreptului comercial

Normele juridice de drept comercial au ca obiect de reglementare, n principal, relaiile sociale patrimoniale, care prezint caracter comercial si, n secundar, relaii personale nepatrimoniale. In cazul relaiilor personale nepatrimoniale care privesc unele atribute de identificare ale comercianilor persoane fizice si societi comerciale (numele comercial, sediul, emblema etc.), n dreptul comercial acestea dobndesc natura patrimonial. n consecin, nclcarea lor este aprat printr-o aciune patrimonial, fie n concurent neloial, fie n contrafacere, fie n daune. Cu toate acestea, n dreptul comercial exist si relaii personale nepatrimoniale reglementate de normele juridice de drept comercial, cum ar fi dreptul de a alege si de a fi ales n organe de conducere ale societii.

3. Izvoarele dreptului comercial

60

n materie comercial principalul izvor de drept l constituie Codul Comercial Romn9. Aceasta rezult din caracterul declarativ al primului aliniat din articolul l al Codului Comercial potrivit cruia n comer se aplic legea de fat". Ca izvor de drept subsidiar, n aliniatul doi al aceluiai articol se arat c: Unde ea (legea de fat) nu dispune se aplic codicele civil". La rndul su prin expresia codicele civil" din alin. 2 trebuie s nelegem ntreaga materie civil, inclusiv procedura civil. n aceste condiii, izvoarele de drept comercial sunt Codul Comercial i legile comerciale ca izvoare principale, precum si legislaia civil, ca izvor subsidiar, cnd izvorul principal de drept nu conine nici o reglementare. Aceast ierarhizare a izvoarelor de drept i gsete explicaia n caracterul autonom si suveran al dreptului comercial fat de dreptul civil. Raportul dintre dreptul comercial si dreptul civil nu atribuie dreptului comercial un caracter de disciplin excepional, ntruct face parte, alturi de dreptul civil, din ramura dreptului privat, nu poate avea dect un caracter special. Caracterul special al dreptului comercial confirm dualismul dreptului privat, dar, totodat, si una din consecinele acestuia, interpretarea sau extensiunea analogica, n aceste condiii extensiunea analogic va putea fi folosit ca izvor de drept comercial, interpunndu-se ntre legile comerciale si legislaia civil.

4 Subiectele Dreptului Comercial

Comerciantul persoan fizic Prin sintagma subiecte de drept comecial avem n vedere persoanele care particip n cadrul raporturilor comerciale10 att persoane fizice ct i persoane juridice. n art.7 din Cod, se precizeaz c sunt comerciani aceia care fac fapte de comer, avnd comerul ca o profesiune obinuit i societile comerciale. Orice persoana care ntr-un chip accidental face o operaiune de comer, nu poate fi considerat ca comerciant, ea este ns supus legilor i jurisdiciunii comerciale pentru toate contestaiunile ce se pot ridica din aceasta operaiune. Determinarea calitii de comerciant persoan - fizic Condiiile impuse comerciantului persoan fizic Natura juridic a faptelor pe care le svrete persoana fizic nu este suficient pentru definirea comerciantului. Persoana fizica dobndete calitatea de comerciant dac ndeplinete n mod cumulativ mai multe condiii. In literatura de specialitate11, aceste condiii au fost grupate n dou categorii: a) condiii referitoare la persoan, care, la rndul lor sunt, de dou feluri:- condiii necesare protejrii persoanei care vrea s fac comer (capacitatea juridic de folosin12 si de exerciiu13);condiii necesare protejrii intereselor generale (incapaciti si incompatibiliti); b) condiii referitoare la activitate, care presupune cu necesitate ndeplinirea faptelor (actelor) de comer cu titlu de profesie. Avndu-se n vedere principiul libertii de a face comer - libertate recunoscut de legiuitor, n principiu, oricrei persoane - sunt stabilite i unele limite legale i uneori, convenionale14 ale acestui principiu. Sintetiznd aceste idei, considerm c o persoan fizic poate s dobndeasc calitatea de comerciant dac ndeplinete urmtoarele condiii15:
9

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL din 10 mai 1887. Codul Comercial a fost promulgat prin decret la 10 mai 1887 i a intrat n vigoare la 1 septembrie 1887. n cursul anilor, Codul comercial a suferit modificri substaniale n anii 1895, 1900, 1902, 1906, 1920, 1925, 1929, 1930, 1931, 1932, 1933, 1934, 1936, 1943, 1947, 1948, 1949, 1950, 1990, 1995.
10 11 12 13

Comercianii Yves Guyon Droit Commercial, Paris, 1988, citat de Samranda Angheni, op.cit., pag.60
Capacitatea de folosina este capacitatea de a avea drepturi i obligaii

Capacitatea de exerciiu este capacitatea persoanei de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaii, savirsind acte juridice
14 15

vezi St.D.Carpenaru,Regimul juridic al comerciantului,in dreptul comercial roman,in Dreptulnr.6/1992 pag.7

vezi Curtea de Casatie sectia III decizia nr.930/1936 in Practica judiciara in materie comerciala,vol.I,Ed.Lumina,Bucuresti,1991.pag.129

61

- persoana fizic, cetean romn, s aib capacitatea juridic cerut de lege, att capacitate de folosin, ct si capacitatea de exerciiu; - persoana fizic trebuie s exercite n mod obinuit, cu titlu de profesie, fapte de comer; - comerul s fie desfurat n nume propriu; - activitatea comerciantului s se finalizeze ntr-un ctig, din care s-si asigure cel puin existenta (finis mercatorum est lucrum), excluzndu-se, n principiu o activitate nelucrativ; - persoana fizic - comerciant s acioneze pe riscul su si cu rspundere nelimitat; - obinerea autorizaiilor prevzute de lege. Capacitatea persoanei fizice-comerciant A) Capacitatea de folosin n privina capacitii de folosin, orice persoan beneficiaz de aceast prerogativ, putere recunoscut de lege. Nimnui nu i se poate ngrdi capacitatea de folosin, cu excepia cazurilor prevzute de lege. Aadar, regul este c, orice persoan fizic are vocaia necesar pentru a fi comerciant, vocaie care izvorte din principiul libertii comerului. Exist anumite incompatibiliti, decderi si interdicii, de regul legale, si n mod excepional convenionale, motive care mpiedic o persoana fizic de a dobndi calitatea de comerciant. a) Incompatibiliti Activitatea de comer, datorita caracterului su speculativ, este incompatibila cu anumite funcii sau profesii ale unor anumite categorii de persoane fizice. Astfel, nu pot fi comerciani, datorit funciei pe care o dein: parlamentarii; magistraii (judectorii, procurorii)16; Nu pot fi comerciani, datorit profesiei, acele persoane care exercit profesiuni liberale: avocaii17; notarii18; medici19. b) Decderi Potrivit dispoziiilor legale20, persoanele care au fost condamnate penal pentru una din faptele prevzute de art.l din legea nr.12/1990 republicata nu mai pot exercita profesiunea de comerciant.
16

Art.7 din LEGEA Nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul magistrailor, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 576 din 29 iunie 2004 17 art.14 din LEGE Nr. 51 din 7 iunie 1995, Republicat, pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 113 din 6 martie 2001. Republicat n temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dndu-se alineatelor i articolelor numerotarea corespunztoare. Legea nr. 51/1995 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995 i a mai fost modificat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 85/1997 (publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobat i modificat prin Legea nr. 246/1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, i ulterior abrogat prin Ordonana Guvernului nr. 73/1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) i prin Legea nr. 231/2000, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000. 18 Art.35 din LEGE Nr. 36 din 12 mai 1995, Legea notarilor publici i a activitii notariale, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 92 din 16 mai 1995 19 Art.14 din LEGE Nr. 306 din 28 iunie 2004, privind exercitarea profesiei de medic, precum i organizarea i funcionarea Colegiului Medicilor din Romnia, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 578 din 30 iunie 2004 20 LEGE Nr. 12 din 6 august 1990, privind protejarea populaiei mpotriva unor activiti comerciale ilicite, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 133 din 20 iunie 1991. Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 42 din 13 iunie 1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1991, dndu-se articolelor o nou numerotare. Legea nr. 12/1990 este publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 97 din 8 august 1990.

62

Evident este nevoie de o hotrre judectoreasc prin care s se fi interzis condamnatului exercitarea profesiei de comerciant, ca o pedeaps complimentar (art.64 Cod penal21). c) Interdicii Interdiciile pot fi legale sau convenionale. Interdiciile legale se refera la anumite activiti care nu pot face obiectul comerului particular (privat)22 si care sunt monopol de stat. Prin monopol de stat, se nelege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agenilor economici cu capital de stat i privat, inclusiv productori individuali, dup caz, la activitile economice constituind monopol de stat i condiiile de exercitare a acestora. Constituie monopol de stat23: - fabricarea i comercializarea armamentului, muniiilor i explozibililor; - producerea i comercializarea stupefiantelor i a medicamentelor care conin substane stupefiante; - extracia, producerea i prelucrarea n scopuri industriale a metalelor preioase i a pietrelor preioase; - producerea i emisiunea de mrci potale i timbre fiscale; - fabricarea i importul, n vederea comercializrii n condiii de calitate, a alcoolului i a buturilor spirtoase distilate; - fabricarea i importul, n vederea comercializrii n condiii de calitate, a produselor din tutun i a hrtiei pentru igarete; - organizarea i exploatarea sistemelor de joc cu miz, directe sau disimulate; - organizarea i exploatarea pronosticurilor sportive. Interdiciile convenionale sunt folosite sub forma clauzelor inserate n contract si produc efecte, evident, ntre prile contractante conform principiului res inter alios acta. Exemplificm n acest sens situaia ivit ntr-un contract de vnzare a fondului de comer, cnd, este posibil s se poat stabili o clauz, prin care, vnztorul fondului de comer se oblig, ca o anumita perioad de timp, socotit din momentul cesionrii fondului, sa nu fac acelai gen de comer sau s nu se restabileasc n acel loc pentru exercitarea aceluiai comer. Incompatibilitile convenionale pot rezulta i din clauze de exclusivitate, prin care un distribuitor se oblig fa de productor s nu vnd dect anumite produse (cele fabricate de productor), deci distribuitorul este incompatibil de a comercializa alte categorii de produse. B) Capacitatea de exerciiu n privina capacitii de exerciiu, persoana fizic dobndete calitatea de comerciant numai dac are capacitatea de exerciiu deplin, deci s fi mplinit vrsta de 18 ani. Aceasta prevedere rezulta n mod expres din coninutul art.1024 din Codul Comercial coroborat cu art.8 din Decretul nr.31/195425 privitor la persoana fizic si juridic. n prezent, acest articol fiind abrogat, se pune ntrebarea fireasc dac i minorii sub 18 ani, cu capacitate de exerciiu restrns (14-18 ani), pot dobndi calitatea de comerciant. Chiar daca nu exista o prevedere expresa in acest sens, considerm c aceast categorie de persoane nu poate dobndi aceast calitate, datorit gravitii efectelor actelor i faptelor de comer pentru patrimoniul minorului (inclusiv falimentul). De asemenea, minorii pn la vrsta de 18 ani nu pot ncepe o activitate de comer n nume propriu si cu titlu de profesiune, dar, reprezentanii lor legali pot continua un comer n numele
21

CODUL PENAL AL ROMNIEI, Republicat, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 65 din 16 aprilie 1997. Republicat n temeiul art. III din Legea nr. 140/1996, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996.Codul penal a fost publicat n Buletinul Oficial nr. 79 - 79 bis din 21 iunie 1968 i a mai fost republicat n Buletinul Oficial nr. 55 - 56 din 23 aprilie 1973, n temeiul art. III din Legea nr. 6/1973, publicat n Buletinul Oficial nr. 49 din 6 aprilie 1973. 22 vezi St.Carpenaru,Regimul juridic al comerciantilor in dreptul comercial roman,in Dreptulnr.6/1992 p 6 23 Art.2 din LEGE Nr. 31 din 6 mai 1996, privind regimul monopolului de stat, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 96 din 13 mai 1996
24 25

n prezent abrogat prin art. V din Decretul nr.185/1949, publicat n Buletinul Oficial nr.25 din 30 aprilie 1949 PUBLICAT N: BULETINUL OFICIAL NR. 8 din 30 ianuarie 1954

63

minorului, dac acesta a dobndit un fond de comer pe cale succesoral. Nici n privina femeii care se cstorete naintea mplinirii vrstei de 18 ani (la 16 ani si, excepional, la 15 ani) i care dobndete capacitate de exerciiu deplin nu opereaz calitatea de comerciant. Capacitatea de exerciiu deplin a femeii cstorite naintea vrstei de 18 ani este recunoscuta numai pentru actele de drept civil, cu scopul de a asigura egalitatea ntre soi n timpul cstoriei si pentru a fi reprezentanta legal a minorilor care rezult din cstorie. n privina persoanelor puse sub interdicie, potrivit art.14 Cod Comercial, acestea nu pot fi comerciani si nici nu pot continua comerul. Persoanele puse sub interdicie sunt lipsite de discernmnt datorit alienaiei sau debilitaii mintale. Aadar, aceast categorie de persoane nu poate ncepe si nici nu poate continua prin reprezentant legal activitatea de comer. Concluzionnd, apreciem c nu au capacitate necesar dobndirii calitii de comerciant minorii si nici persoanele puse sub interdicie. O situaie special o au persoanele cu privire la care s-a instituit curatela, potrivit art.152 din Codul Familiei26. Aceste persoane, dei au discernmnt, nu pot s-si apere singure interesele datorit unei anumite boli, infirmiti sau din cauza btrneii. La cererea persoanei n cauz, autoritatea tutelar numete un curator (persoan care reprezint interesele celui aflat n imposibilitate pentru unul din motivele artate). Teoretic, persoanele puse sub curatela sunt incapabile cu privire la exercitarea comerului. Dispoziiile legale ns nu prevd incapacitatea de a face comer a persoanelor aflate sub curatela. Din punct de vedere practic este mai greu ca o persoan aflata ntr-o astfel de situaie s exercite o activitate de comer, chiar dac actele sau faptele juridice se ncheie de ctre curator, n numele si pe seama persoanei aflate sub curatela. Activitatea desfurat de comerciantul persoan fizic A doua condiie pe care trebuie sa o ndeplineasc o persoana fizica pentru a fi comerciant se refera la activitatea pe care o desfoar. Persoanele fizice, ceteni romni sau ceteni strini, care provin din statele membre ale Uniunii Europene i din statele aparinnd Spaiului Economic European, pot desfura activiti economice pe teritoriul Romniei, n mod independent, sau pot constitui intreprinderi familiale n condiiile prevzute de lege. Persoanele fizice i asociaiile familiale pot fi autorizate s desfoare activiti economice n toate domeniile, meseriile i ocupaiile, cu excepia celor reglementate prin legi speciale. Persoana fizic trebuie s exercite n mod obinuit, cu titlu de profesie, fapte de comer. Aadar, potrivit criteriului obiectiv de definire a comerciantului, persoana dobndete aceast calitate dac svrete fapte de comer cu caracter constituitiv sau esenial de comer i n mod excepional fapte conexe (auxiliare) de comer. Nu dobndete aceast calitate acea persoan care este mputernicit fie s fac comer n numele comerciantului, fie s semneze o cambie, ori s constituie garanii personale sau reale. Ea este ns supus legilor i jurisdiciunii comerciale pentru toate obieciunile ce se pot ridica din operaiunile executate. Faptele de comer trebuie sa fie o permanen a activitii persoanei care i face o profesie din activitatea de comer27, acionnd cu contiina calitii pe care o are. Profesia presupune o pregtire teoretic i practic de un anumit gen i de un anumit grad pentru exercitarea unei anumite ocupaii. Caracterul continuu, repetat al faptelor de comer rezult din prevederile art.7 si art.9 Cod Comercial. Desfurarea comerului n nume propriu
26

Adoptat prin LEGE Nr. 4 din 4 aprilie 1956, PUBLICATA N: BULETINUL OFICIAL NR. 13 din 18 aprilie 1956. Codul familiei a fost adoptat prin Legea nr 4 din 4.04.1956 i republicat n B. Of. nr. 13 din 18.04.1956. Lucrarea reda textul republicat cu modificrile ce i s-au adus prin Decretul nr. 779/1966 (B. Of. nr. 64 din 8.10.1966 ), Legea nr. 3/1970 (B. Of. nr. 70 din 25.06.1970), Decretul nr. 174/1974 (B. Of. nr. 108 din 1 august 1974) i Legea nr. 59/1993 (M. O f. nr. 177 din 26 iulie 1993 ). 27 vezi Curtea de Casatie,sectia I,decizia nr.3263/1943 in Practica judiciara in materie comerciala,vol.1, Ed.Lumina Bucuresti 1991 pag.129

64

A treia condiie const n obligaia persoanei fizice de a face comer n nume propriu. Aadar, persoana care exercit o activitate de comer n numele si pe seama altei persoane nu dobndete calitatea de comerciant. Astfel, nu sunt comerciani auxiliari de comer (prepusul, procuristul, vnztorul, comisul-voiajor), deoarece actele de comer pe care le ncheie nu sunt n nume propriu, ci pe numele si pe seama comerciantului la care sunt angajai sau pentru care lucreaz. Desfurarea comerului pentru obinerea unui profit A patra condiie specifica unui comerciant este ca activitatea lui sa se finalizeze ntr-un ctig, din care s-i asigure cel puin existenta (finis mercatorum est lucrum), excluzndu-se, n principiu, o activitate nelucrativ28. Ceea ce intereseaz este elementul subiectiv, n sensul inteniei comerciantului de a obine un profit, si nu neaprat obinerea efectiv si imediat a profitului. De asemenea, nu intereseaz c desfurarea comerului de ctre comerciant s fie unic sau surs de venituri. Astfel, de exemplu, este foarte posibil ca un comerciant persoana fizica s fie angajat n cadrul unei unitii, beneficiind astfel, n baza contractului individual de munca, de un anumit salariu. Esena acestei condiii rezida ns din faptul c orice activitate desfurat n condiiile legii de ctre o persoana fizic are drept scop principal obinerea unui profit, nencadrndu-se astfel n prestaiile non-profit. Desfurarea comerului pe riscul comerciantului A cincea condiie este aceea ca persoana fizic comerciant sa acioneze pe riscul sau i cu rspunderea nelimitata. Riscul este specific oricrei afaceri, important este ca persoana fizic comerciant s depun toat diligenta n nlturarea sau n diminuarea efectelor riscurilor n afaceri. De aceea este important ca ntr-un contract comercial s fie stipulate clauze de modificare (adaptare) a obligaiilor prilor contractante, n funcie de diferii factori, n principal concurenta terei persoane. Rspunderea nelimitat este caracteristica pentru comerciantul persoan fizic. Comerciantul debitor rspunde pentru datoriile ce izvorsc din fapte (acte) de comer cu ntreaga sa avere", cu toate bunurile mobile si imobile prezente si viitoare care se gsesc n patrimoniul su, ca persoan fizic. Creditorii comerciali" nu beneficiaz, n principiu, de garanii legale pe baza crora s fie satisfcui (ndestulai) cu preferina. n patrimoniul debitorului comerciant nu exist bunuri corporale sau incorporale care s fie urmrite pentru satisfacerea creanelor comerciale". ntruct rspunderea persoanei fizice comerciant este nelimitat, n practic se prefer constituirea unei societi comerciale cu rspundere limitat, chiar cu unic asociat, potrivit Legii nr.31/199029, republicat.
28

Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica Drept Comercial, Editia a II-a revazut i adugit, Editura Oscar Print, pag.66
29

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 1066 din 17 noiembrie 2004. Republicat n temeiul art. XII din titlul II al crii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificrile ulterioare, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea nr. 31/1990 a mai fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, iar ulterior a fost modificat i completat prin: - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 16/1998 pentru prorogarea termenului prevzut la art. VI alin. 1 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 359 din 22 septembrie 1998, aprobat prin Legea nr. 237/1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 477 din 11 decembrie 1998; - Legea nr. 99/1999 privind unele msuri pentru accelerarea reformei economice, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificrile ulterioare; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 598 din 22 august 2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 127/2000 pentru modificarea i completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formaliti administrative pentru nregistrarea i autorizarea funcionrii comercianilor, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 413

65

Obinerea autorizaiilor prevzute de lege O alt condiie necesar exercitrii activitii de comer este obinerea de ctre comerciant a autorizaiei prevzute de lege. Oficiul Registrului Comertului are obligaia ca n termen de 3 zile lucrtoare de la data nregistrrii cererii de autorizare sau, dup caz, de completare a autorizaiei, s elibereze certificatul de inmatriculare si rezolutia directorului. Actul administrativ individual trebuie sa ndeplineasc condiiile de validitate prevzute de lege pentru orice act administrativ, respectiv condiii de fond, de form si de procedura. Certificatul de inmatriculare al persoanei fizice autorizate va cuprinde n mod obligatoriu: - datele de identificare a emitentului ; - datele de identificare a persoanei fizice care va desfura activiti economice n mod independent sau a persoanei din iniiativa creia se nfiineaz intreprinderea individuala sau intreprinderea familial i a membrilor acesteia; - sediul social - activitatea principal - data eliberrii i numrul de nregistrare al acesteia. O persoan fizic care desfoar activiti economice n mod independent sau o intreprindere familial are dreptul de a deine o singur autorizaie. Pentru a fi comerciant este necesar ca persoana care solicit obinerea autorizaiei de exercitare a comerului s aib pregtire profesional pentru domeniile respective de activitate. Statutul juridic al comerciantului Comerciantul beneficiaz de anumite drepturi i obligaii, care, mpreun, formeaz coninutul statutului juridic al comerciantului. Cele mai importante obligaii ale comerciantului sunt: nmatricularea sau, dup caz, nscrierea n registrul comerului; ntocmirea registrelor comerciale. Procedura de nregistrare n registrul comerului Potrivit Legii registrului comerului, Legea nr. 26/199030, art. l alin.1, comercianii au obligaia ca, nainte de nceperea comerului, s cear nmatricularea n registrul comerului31, iar n cursul exercitrii si la ncetarea comerului s cear nscrierea n acelai registru32 a meniunilor privind actele a cror nregistrare este prevzut de lege.
din 14 iunie 2002, cu modificrile i completrile ulterioare; - Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situaiei unor societi comerciale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 338 din 26 iunie 2001, cu modificrile i completrile ulterioare; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 102/2002 privind unele msuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinei gratuite i a investiiilor n imobilele ce fac obiectul Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea n valoare a construciilor zootehnice dezafectate, destinate creterii, ngrrii i exploatrii animalelor, precum i a fabricilor de nutreuri combinate dezafectate, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 78/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004. 30 LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1990, Republicat, privind registrul comerului, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 49 din 4 februarie 1998. Republicat n temeiul art. IV din Legea nr. 12 din 8 ianuarie 1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 15 din 19 ianuarie 1998, dndu-se articolelor o nou numerotare. Legea nr. 26/1990 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 121 din 7 noiembrie 1990. 31 vezi Curtea de Casatie sectia I-a, decizia nr.1583/1926,in Practica judiciara in materie comerciala,vol.I,Ed.Lumina,Bucuresti 1991,pag.129. 32 vezi Decizia nr.3263/1943 in Practica judiciara in materie comercialavol I,Ed.Lumina,Bucuresti 1991,pag.129

66

Registrul Comerului este un document public, asigurnd publicitatea activitii comercianilor cu scopul protejrii intereselor comercianilor dar, mai cu seam, a terelor persoane. Modificrile care apar n cadrul operaiunilor realizate de comerciant sau cu privire la fondul de comer n totalitate ori a elementelor componente sunt opozabile terelor persoane numai de la data nscrierii lor n registrul comerului. Din punct de vedere organizatoric, Registrul Comerului se tine de ctre Oficiul National al Registrului Comerului, institutie publica, cu personalitate juridica, organizata in subordinea Ministerului Justitiei. Registrul Comerului este alctuit din: - registrul pentru nregistrarea comercianilor persoane fizice; - registrul pentru nregistrarea comercianilor persoane juridice; - repertoriul alfabetic al comercianilor nregistrai precum i dosarele cu actele depuse Modul de inere a registrelor, precum i de efectuare a nregistrrilor se stabilete unitar, pentru toate oficiile, prin norme aprobate prin ordin al ministrului justiiei33. In privina comerciantului persoan fizic, nregistrarea n registrul comerului se face pe baza unei cereri de nmatriculare, care trebuie sa cuprind date referitoare la: - numele i prenumele, domiciliul, cetenia, data i locul naterii, starea civil; - firma comercial i sediul acesteia; - obiectul comerului, cu precizarea domeniului i a activitii principale; - numrul, data i organul emitent al certificatului de inmatriculare, pentru exercitarea comerului. Cererea de nmatriculare va fi semnat de comerciant sau de o persoan mputernicit prin procur special, procur care trebuie ntocmit n form autentic. n mod obligatoriu, cererea de nmatriculare va fi nsoit de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. n vederea eliberrii certificatului de nregistrare, Registrul Comertului, are obligaia s ia msurile necesare pentru a asigura obinerea cazierului fiscal. n cazul n care transmiterea documentelor menionate mai sus se face prin pot, taxele potale aferente sunt suportate de solicitant. n conformitate cu dispoziia cuprins n art. 29 din Legea nr. 26/1990, republicata, comerciantul este obligat s menioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte i orice alte documente ntrebuinate n comer, numele/denumirea, sediul social, codul unic de nregistrare i, dac este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevzute de legislaia din domeniu. Pe parcursul exercitrii comerului, potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990, republicat, comerciantul este obligat s evidenieze n registrul comerului toate modificrile referitoare la34: - donaia, vnzarea, locaiunea sau garania real mobiliar constituit asupra fondului de comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri nregistrrilor n registrul comerului sau care face s nceteze firma ori fondul de comer; - numele i prenumele, cetenia, codul numeric personal, pentru cetenii romni, seria i numrul paaportului, pentru cetenii strini, data i locul naterii mputernicitului sau a reprezentantului fiscal, dac este cazul; dac dreptul de reprezentare este limitat la o anumit sucursal, meniunea se va face numai n registrul unde este nscris sucursala - brevetele de invenii, mrcile de fabric, de comer i de serviciu, denumirile de origine, indicaiile de provenien, firma, emblema i alte semne distinctive asupra crora societatea comercial, regia autonom, organizaia cooperatist sau comerciantul persoan fizic sau asociaie familial are un drept; - hotrrea de divor al comerciantului, precum i cea de mprire a bunurilor comune pronunate n cursul exercitrii comerului;
33

LEGE Nr.12 din 8 ianuarie 1998, pentru modificarea i completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerului, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 15 din 19 ianuarie 1998 289-1 OUG 129/2002,aprobata cu modificari prin Legea nr.505/2003 cu modificarile ulterioare. 34 Articolul a fost modificat de LEGE Nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 279 din 21 aprilie 2003

67

- hotrrea de punere sub interdicie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum i hotrrea prin care se ridic aceste msuri; - deschiderea procedurii de reorganizare judiciar sau de faliment, dup caz, precum i nscrierea meniunilor corespunztoare; - hotrrea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care l fac nedemn de a exercita aceast profesie; - orice modificare privitoare la actele, faptele i meniunile nregistrate. In cazul n care comerciantul are sucursale, este obligat s cear nmatricularea acestora la Oficiul Registrului Comerului de la sediul fiecrei sucursale, artndu-se si Oficiul Registrului Comerului unde a fost nmatriculat sediul principal. Cererea de nmatriculare a sucursalelor va fi nsoit de copii certificate de oficiul sediului principal, copii referitoare la toate actele, pe baza crora a fost nregistrata ,,firma mam ". Oficiul Registrului Comerului de la sediul sucursalei va transmite oficiului registrului comerului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe nregistrarea efectuat, pentru a fi menionat n registrul comerului respectiv. Potrivit art. 24 din Legea nr. 26/1990, republicat, n situaia n care comerciantul care are sediul principal al comerului sau n strintate i nfiineaz o sucursal sau o filial n Romnia va fi supus tuturor dispoziiilor referitoare la nmatricularea, menionarea i publicarea actelor i faptelor cerute pentru comercianii din ar. Cererile de nmatriculare vor indica i: a) denumirea sucursalei i numele/denumirea, forma i sediul comerciantului din strintate; b) numele i calitatea persoanelor care pot reprezenta fa de teri i n justiie comerciantul din strintate, precum i ale celor dintre ele care se ocup nemijlocit de activitatea sucursalei; c) ultima situaie financiar a comerciantului din strintate aprobat, verificat sau publicat potrivit legislaiei statului n care comerciantul are domiciliul/sediul. Dac este cazul, se vor nregistra i meniuni referitoare la: a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolven asupra comerciantului din strintate; b) dizolvarea societii din strintate, numele i puterile lichidatorilor; c) nchiderea sucursalei. Efectele nregistrrii In dreptul romn, drept de inspiraie francez, nmatricularea, nscrierea n Registrul Comerului a firmei si a celorlalte date are efect declarativ cu privire la calitatea persoanei, crendu-se o prezumie relativ de comercialitate cu privire la faptele pe care aceasta le svrete si cu privire la calitatea de comerciant. n dreptul german, nmatricularea are efect constitutiv cu privire la calitatea de comerciant a persoanei care solicit acest lucru, iar din punct de vedere probatoriu, nmatricularea echivaleaz cu o prezumie absolut de comercialitate a faptelor pe care le svrete persoana calificat comerciant35. Rspunderea comerciantului pentru nerespectarea dispoziiilor cuprinse n Legea privind registrul comerului Sanciunile prevzute de Legea nr. 26/1990, republicat sunt de dou feluri: - sanciuni civile; - sanciuni penale. Sanciunile civile constau n plata de amenzi civile, amend aplicat de instana judectoreasc n a crei raz teritorial s-a svrit fapta. Contravenia pentru care sanciunea const n amend civil poate consta n: - nendeplinirea obligaiei referitoare la nmatricularea sau nregistrarea unei meniuni ori, depunerea unor acte sau semnturi; - nerespectarea dispoziiilor prevzute n art. 29 din Legea nr. 26/1990, republicat, adic omisiunea comerciantului de a meniona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife, prospecte i orice alte documente ntrebuinate n comer numrul de nregistrare n registrul comerului i anul nregistrrii.
35

Smaranda Angheni i colectiv op.cit.pag.70

68

Cuantumul amenzii civile prevzute de legiuitor pentru comerciani persoane fizice este de la 5O lei la 50O lei, dac fapta nu constituie infraciune. n cazul n care nmatricularea, meniunea, depunerea specimenului de semntur sau a actului sunt n sarcina unei persoane juridice, amenda judiciar este de la 500 lei la 2000 lei, dac fapta nu constituie infraciune. Dac sunt mai multe persoane obligate la ndeplinire, amenda se aplic fiecreia dintre ele. Sanciunile penale constau n pedeapsa nchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenzi de la 100 lei la 5OO lei, dac fapta ntrunete elementele constitutive ale infraciunii de declarare inexact a unor date pe baza crora s-au fcut nregistrrile ori meniunile. Forma de vinovie trebuie s fie intenia (persoana n cauz s fi dat ,,cu rea credin" declaraii inexacte). Dac potrivit legii penale, fapta ntrunete elementele constitutive ale altor infraciuni (fals, uz de fals, nelciune) desigur persoana va fi pedepsit conform legii penale. Radierea nregistrrilor Potrivit art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat, orice persoan fizic sau juridic prejudiciat ca efect al unei nmatriculri ori printr-o meniune n registrul comerului are dreptul s cear radierea nregistrrii pgubitoare36, n tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, n cazul n care prin hotrri judectoreti irevocabile au fost desfiinate n tot sau n parte sau modificate actele care au stat la baza nregistrrii cu privire la care se solicit radierea, dac prin hotrrea judectoreasc nu a fost dispus menionarea n registrul comerului". Persoana prejudiciata poate fi comerciantul nsui sau orice alta persoana. Cererea de radiere se soluioneaz de ctre judectorul delegat, pronunnd o ncheiere, cu citarea prtilor. Tribunalul se pronun asupra cererii cu citarea Oficiului Registrului Comerului i a comerciantului. Hotrrea judectoreasc de soluionare a cererii poate fi atacat numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunare, pentru prile prezente, i de la comunicare, pentru prile lips. Oficiul Registrului Comerului va efectua radierea i va publica hotrrea judectoreasc irevocabil n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala prii care a introdus cererea. n acest scop, instana va comunica Oficiului Registrului Comerului hotrrea judectoreasc, n copie legalizat, cu meniunea rmnerii irevocabile. ntocmirea registrelor comerciale O alt obligaie principal a comerciantului este evidenierea n registrele contabile a activitii pe care o desfoar. Spre deosebire de registrul comerului care este un document public, orice persoan avnd acces la informaiile nscrise n cuprinsul lui, registrele comerciantului sunt registre private n care sunt menionate toate operaiile privitoare la patrimoniul comerciantului. Reglementrile legale privind registrele comerciantului se regsesc n dispoziiile Codului comercial, respectiv art. 22-24 si n Legea nr. 82/199137 - Legea contabilitii. Potrivit Codului comercial (art.22), registrele obligatorii pentru comerciant sunt: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul copier.

36 37

vezi Sentinta 13379 din /7. 12.2004 Tribunalul Bucuresti Sectia a-VI-a comerciala PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 48 din 14 ianuarie 2005. Republicat n temeiul art. IV din Ordonana Guvernului nr. 70/2004 pentru modificarea i completarea Legii contabilitii nr. 82/1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 773 din 24 august 2004, aprobat cu modificri prin Legea nr. 420/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 993 din 28 octombrie 2004, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea contabilitii nr. 82/1991 a mai fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002.

69

Registrul jurnal cuprinde operaiile economico-juridice efectuate de comerciant zilnic, n ordine cronologic, operaii referitoare la patrimoniul sau. La sfritul lunii, n registrul jurnal se vor nscrie si sumele de bani cheltuite pentru nevoile casei". Registrul inventar conine inventarul patrimoniului comerciantului. Potrivit art. 24 Cod Comercial, comerciantul este obligat ca la nceputul exercitrii comerului si n fiecare an sa fac un inventar al averii sale, adic a tuturor bunurilor mobile, imobile, a activului si pasivului, ncheind bilanul contabil. Inventarul ntocmit si bilanul se vor trece (copia) n registrul special, numit registru-inventar. Registrul copier (la care nu se mai refera actualmente Legea nr. 82/1991) cuprindea, n ordine cronologica, toate scrisorile pe care comerciantul le expedia. Aceste scrisori privind activitatea comerciantului erau copiate si trecute n registrul-copier (art. 25 Cod Comercial). Noile reglementri n materie, respectiv Legea nr. 82/1991(art.20), stabilesc, n mod implicit, obligaia comercianilor de a tine: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul cartea mare. ntocmirea, editarea i pstrarea registrelor de contabilitate se efectueaz conform normelor elaborate de Ministerul Finanelor Publice. Coninutul primelor dou registre este ca si cel prevzut n Codul comercial. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu n care se nregistreaz lunar i sistematic, prin regruparea conturilor, micarea i existena tuturor elementelor de activ i de pasiv, la un moment dat38. Acesta este un document contabil de sintez i sistematizare i conine simbolul contului debitor i al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor i creditor, precum i soldul contului pentru fiecare lun a anului curent. Registrul-jurnal, Registrul-inventar i Registrul Cartea mare se pstreaz n unitate timp de 10 ani de la data ncheierii exerciiului financiar n cursul cruia au fost ntocmite, iar n caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite n termen de maximum 30 de zile de la constatare. Alte obligaii ale comercianilor Comerciantului i revin si alte obligaii legate de activitatea contabil. In aceasta categorie se nscrie si obligaia de ntocmire a bilanului contabil, anual si, dup caz, n momentul reorganizrii (prin comasare, fuziune sau absortie, ori prin divizare) sau dizolvri. Bilanul contabil conine imaginea fidel a patrimoniului comerciantului39. Bilanul contabil este verificat si certificat de ctre cenzori, contabili autorizai sau experi contabili, n condiiile legii. Dup aprobare, bilanul contabil se depune la Administraia financiar si la Registrul Comertului. In situaia n care comerciantul nu respect obligaiile ce-i revin n legtur cu organizarea si conducerea contabilitii, acesta rspunde conform legii. Astfel, potrivit dispoziiilor din Legea nr. 82/1991 este considerat contravenie si se sancioneaz cu amend nclcarea normelor emise de Ministerul Finanelor referitoare la: 1. deinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar i alte drepturi i obligaii, precum i efectuarea de operaiuni economice, fr s fie nregistrate n contabilitate; 2. nerespectarea reglementrilor emise de Ministerul Finanelor Publice cu privire la: a) utilizarea i inerea registrelor de contabilitate;

38

Conform ordinului Nr. 1850 din 14 decembrie 2004, privind registrele i formularele financiar-contabile, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 23 bis din 7 ianuarie 2005
39

Pentru exerciiul financiar al anului 2005 se aplic Reglementrile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 306/2002, cu modificrile ulterioare, i Reglementrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 94/2001, cu modificrile i completrile ulterioare. Aceste dispoziti sunt prevazute in ORDINUL Nr. 1775 din 29 noiembrie 2004 privind unele reglementri n domeniul contabilitii, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 27 bis din 10 ianuarie 2005

70

b) ntocmirea i utilizarea documentelor justificative i contabile pentru toate operaiunile efectuate, nregistrarea n contabilitate a acestora n perioada la care se refer, pstrarea i arhivarea acestora, precum i reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse; c) efectuarea inventarierii; d) ntocmirea i auditarea situaiilor financiare anuale; e) ntocmirea i depunerea situaiilor financiare periodice stabilite potrivit legii; f) nedepunerea declaraiei din care s rezulte c persoanele prevzute la art. 1 din lege nu au desfurat activitate; g) publicarea situaiilor financiare anuale, potrivit legii40. 3. prezentarea de situaii financiare care conin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare. Potrivit art. 43 din legea 82/1991, coroborat cu art. 289, 291 Cod penal, constituie infraciune de fals intelectual efectuarea cu tiin de nregistrri inexacte, precum i omisiunea cu tiin a nregistrrilor n contabilitate, avnd drept consecin denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum i a elementelor de activ i de pasiv ce se reflect n bilan. O alt obligaie a comerciantului este ndeplinirea la timp a obligaiilor fiscale, respectiv: - plata impozitului pe profit potrivit Legii nr.571/200341 - plata impozitului pe venituri, potrivit Legii nr.246/199842 - plata altor taxe si impozite datorate statului. n cazul n care un comerciant nu-si ndeplinete obligaiile fiscale, va rspunde contravenional sau penal, potrivit Legii nr. 87/199443 privind combaterea evaziunii fiscale. Evaziunea fiscal reprezint sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetelor fondurilor speciale de ctre persoanele fizice i persoanele juridice romne sau strine". In capitolul II din lege sunt prevzute faptele pe care legiuitorul le calific infraciuni si pedepsele aplicabile, iar n capitolul III sunt reglementate contraveniile si sanciunile corespunztoare. Cu titlu de exemplu, este infraciune fapta de organizare i conducerea de evidene contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, n scopul diminurii veniturilor sau surselor impozabile44. Este contravenie, de exemplu, fapta de nedeclarare n termenele prevzute de lege, de ctre contribuabili, a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contribuiilor. In sfrit, una din obligaiile importante ale comerciantului este aceea de a-i exercite activitatea cu bun-credin, potrivit uzanelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor i a cerinelor concurenei loiale45. Sanciunea poate fi aplicat i persoanelor juridice.

40 41

vezi Legea nr.31/1990 republicata si Legea nr.161/2003 privind Codul fiscal, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 927 din 23 decembrie 2003 42 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 495 din 22 decembrie 1998 43 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 545 din 29 iulie 2003 Republicat n temeiul art. XII din titlul II al crii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, i a fost modificat prin: - Ordonana Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanelor bugetare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 79/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003; - Legea nr. 161/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. 44 Art.11 lit.D din legea 87/1994 45 Art.1 din LEGE Nr. 298 din 7 iunie 2001 pentru modificarea i completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 313 din 12 iunie 2001

71

CAPITOLUL II SOCIETI COMERCIALE 1. Noiune si clasificare

1.1. Noiune si natur juridic

Societatea comercial poate fi privit din cel puin dou sensuri: ca o instituie juridic n sine, considerat a fi un organism constituit de regula pe baze asociative, cu scopul obinerii unui anumit profit de ctre cei care s-au asociat si n vederea realizrii unei activiti comerciale; ca un contract, cu caracteristici proprii determinate de specificul scopului pentru care s-a realizat acordul de voin. Este de observat faptul c legislaia romn nu definete nicieri, n nici unul din sensuri, noiunea de societate comercial. Aa se explic de ce s-a ncercat definirea societii comerciale prin prisma constituional, pornind de la faptul c instituia juridica reprezint un ansamblu de reguli care organizeaz ntr-o manier imperativ si durabila un grup de persoane avnd un scop bine determinat.

1.2. Clasificarea societilor comerciale

O prim clasificare a societilor comerciale a fost realizat prin intermediul Legii nr.15/199046, Legea privind transformarea fostelor uniti socialiste de stat n societii comerciale si regii autonome. Avnd n vedere momentul n care a fost adoptat aceast lege, ea a ncercat s fac o delimitare a societilor comerciale innd cont de titularul de capital. Astfel, conform Legii nr. 15/1990, societile comerciale puteau fi: societi cu capital integral de stat; societi cu capital mixt (de stat si privat); societi cu capital integral privat. In ceea ce privete situaia societilor comerciale cu capital integral de stat (societi care la momentul adoptrii legii reprezentau majoritatea), acestea nu aveau calitatea de persoane juridice de drept public. Patrimoniul societii aparinea societii (aceasta avnd calitatea de proprietar), statul nefiind dect unic acionar, titular al capitalului societii. O asemenea soluie, de altfel, este pe deplin ndreptit, avnd n vedere c nsi legea, n cuprinsul art. 20, stabilete modul n care, n urma unei evaluri a patrimoniului, acesta va trece n proprietatea societii comerciale. Dup adoptarea Legii nr. 31/1990 s-a revenit la clasificarea societilor comerciale dup natura lor, n societi de capitaluri si societi de persoane, avnd n vedere enumerarea formelor de societate n cuprinsul legii. Alturi de societile de persoane si cele de capital, ca societate de grani - care mprumut att trsturi specifice societilor de persoane, ct si de la cele de capital - s-a constituit societatea cu rspundere limitat, societate care, n special n actuala conjunctura social economic din Romnia, reprezint forma cel mai des uzitat. Alte criterii de clasificare a societatilor comercial : In functie de raspunderea asociatilor societi n care asociaii au rspundere limitat; societi n care asociaii au rspundere nelimitat. n funcie de structura capitalului social: societi comerciale cu capital social mprit n aciuni; societi comerciale cu capital social mprit n pri de interese. In funcie de titluri de valoare: - societi comerciale care emit titluri de valoare; societi comerciale care nu pot emite astfel de titluri.
46

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 8 august 1990

72

Este de observat ns ca toate aceste clasificri, n realitate sunt circumscrise mpririi societilor comerciale n societi de persoane si societi de capital, cu luarea n considerare a elementelor specifice societii cu rspundere limitat. Astfel, de exemplu, n ceea ce privete rspunderea asociailor, aceasta este nelimitat n cazul societilor de persoane si limitat la aportul la capitalul social n cazul societilor de capital. Societile cu rspundere limitat, dup cum le indic si numele, au mprumutat aceast trstur de la societile de capital, asociaii n cadrul lor avnd o rspundere limitat. La fel, societile de capital presupun un capital social mprit n pri de interese, n cazul societilor cu rspundere limitat, capitalul social este mprit n pri sociale, acestea reprezentnd o form specific a prtilor de interese. Societile comerciale pot fi clasificate si avnd in vedere modul lor de reglementare. Din acest punct de vedere, exist: - societi comerciale reglementate de Legea general (legea nr. 31/l990, republicat); - societi comerciale reglementate de legi speciale: 1 societi bancare, reglementate de Legea nr.58/199847; 2 societi agricole, reglementate de Legea nr.36/199148; 3 societi de asigurri, reglementate prin Legea nr.32/200049. Prin Ordonana de urgent a Guvernului nr.30/1997 s-a modificat fundamental nsi existenta regiilor autonome, astfel cum acestea erau reglementate de Legea nr.15/1990. In aceste condiii, o parte din aceste regii s-au desfiinat, o alt parte s-a transformat si, n sfrit, cele considerate a funciona n domenii eseniale ce privesc interesele statului au continuat s existe n forma iniial, n ce privete cazul regiilor autonome transformate, acestea s-au reorganizat sub forma unor societi naionale sau companii naionale, care ns s-au constituit si sunt considerate a fi societi comerciale, potrivit Legii nr.15/1990. De altfel, asemenea societi cu un anumit specific se regsesc si n reglementrile altor state.

2.

Formele societii comerciale

2.1. Societile de persoane Noiuni generale n societatea de persoane, ceea ce intereseaz e calitatea asociailor, si nu capitalul aportat de acetia n societate.
47

privind activitatea bancar, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 24 ianuarie 2005.Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 443/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.035 din 9 noiembrie 2004, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea nr. 58/1998 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998 i a mai fost modificat prin: Ordonana de urgen a Guvernului nr. 24/1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 130 din 31 martie 1999, aprobat cu modificri prin Legea nr. 246/2002, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 304 din 9 mai 2002; Ordonana de urgen a Guvernului nr. 56/2000, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000, aprobat prin Legea nr. 437/2001, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 404 din 20 iulie 2001; Ordonana de urgen a Guvernului nr. 137/2001, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 671 din 24 octombrie 2001, aprobat cu modificri prin Legea nr. 357/2002, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002; Legea nr. 485/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 876 din 10 decembrie 2003; Legea nr. 116/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor msuri financiare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 353 din 22 aprilie 2004; Legea nr. 278/2004 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului instituiilor de credit, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 579 din 30 iunie 2004.
48 49

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 97 din 6 mai 1991 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 148 din 10 aprilie 2000. A mai fost modificata prin : - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 116/2000, aprobat prin Legea nr. 300/2001; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 51/2001, aprobat prin Legea nr. 509/2001; - Ordonana Guvernului nr. 7/2001, aprobat cu modificri prin Legea nr. 493/2002; - Legea nr. 414/2002; - Legea nr. 493/2002; - Legea nr. 76/2003; - Legea nr. 403/2004.

73

La baza nfiinrii unei societi de persoane exist ncrederea ntre asociai, fapt ce determin ca relaia care duce la constituirea unei societi de persoane s fie intuitu personae". Sunt societi de persoane: societile n nume colectiv50; societile n comandita simpl. Societatea n nume colectiv si n comandit simpl se constituie prin contract de societate (art. 5 pct. l din Legea nr. 31/1990, republicat). Trsturile societilor n nume colectiv Asociaii Societile de persoane n general sunt societi cu numr mic de asociai (minimum 2 asociai)51 si sunt considerate n doctrin societi nchise". Au caracter nchis datorit relaiei intuitu personae", constituindu-se de regul n familie, sau ntre persoane ale cror relaii se bazeaz pe ncredere, n acelai timp, caracterul nchis" al societilor este demonstrat si prin faptul c un asociat nu poate fi nlocuit cu o alt persoan prin cesionarea tuturor prilor sociale de care dispune, dect daca toi ceilali asociai sunt de acord52. Capitalul social In societile de persoane legea nu prevede un minimum de capital social, dar firesc acesta trebuie s existe chiar din momentul constituirii societii, pentru ca altfel nu ar putea dobndi personalitate juridica. Orice persoan juridic trebuie sa aib un patrimoniu. Aporturile la capitalul social In societile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, n natur (bunuri corporale sau incorporale) si creane. Cu privire la aportul n munc sau n industrie, dei este admis n societile de persoane, acesta nu reprezint un aport la capitalul social. Prile sociale Capitalul social este divizat n pri sociale, numite n doctrin pri de interese", de valoare egal, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si, n principiu, sunt netransmisibile. Cesiunea prtilor sociale sau transmiterea lor n caz de deces al unui asociat opereaz numai dac n actul constitutiv al societii s-a prevzut n mod expres continuitatea activitii cu motenitorii celui decedat. Rspunderea asociailor Rspunderea asociailor este solidar si nelimitat. Rspunderea este solidar, n sensul c dac patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societii, creditorii pot urmri pe oricare dintre asociai pentru acoperirea creanelor. Asociatul care a pltit va avea aciune n regres (recurs) mpotriva celorlali coasociai debitori, fiecare urmnd s rspund n funcie de modul cum au convenit s participe la beneficii si pierderi, n lipsa unei asemenea prevederi contractuale, asociaii vor rspunde proporional cu cota de participare la capitalul social. Aadar, solidaritatea asociailor exist numai n raport cu creditorii societii, n schimb, ntre asociai obligaiile sunt divizibile, n funcie de modul de participare la beneficii si pierderi al fiecrui asociat. Rspunderea este nelimitat, n sensul c fiecare asociat rspunde pentru datoriile societii, inclusiv cu bunurile proprii, aa nct, n momentul constituirii societii, asociaii trebuie s declare averea proprie", deci bunurile mobile si imobile pe care le au n patrimoniul propriu. Dei asociaii rspund nelimitat, totui acetia pot invoca un beneficiu de disciitiune. Potrivit acestui drept, asociaii acionai de ctre creditori pot solicita acestora s urmreasc n primul rnd, societatea pentru acoperirea creanelor, si, numai dac aceasta nu pltete, s fie urmrite bunurile fiecrui asociat53.
50 51

vezi Tribunalul Municipiului Bucuresti sectia comerciala decizia nr.576 din 10.06.1992 vezi Tribunalul Mun.Bucuresti, sectia com.decizia nr.676/1992 52 Vezi Dreptul nr.8/1994 pag.93
53

74

 Conducerea, administrarea si controlul Conducerea societilor de persoane revine adunrii generale a asociailor. Hotrrile n adunrile generale se adopt, de regul, cu unanimitate de vot. Administrarea si reprezentarea societilor n relaiile cu terii se face de ctre unul sau doi administratori (garani) care, de regul, sunt asociai, dar pot fi si tere persoane. Controlul activitii economico-financiare se realizeaz, de regul, de ctre asociai, acetia avnd posibilitatea s desemneze unul sau mai muli cenzori. Dizolvarea Dizolvarea societilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor formelor de societi comerciale, dar si pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, n condiiile prevzute de art. 227 din Legea 31/1990, republicat. Cu privire la cauzele specifice de dizolvare se impune o precizare legat de falimentul unui asociat. Datorit existentei acestei cauze s-a pus problema dac asociaii n societile de persoane dobndesc calitatea de comerciant. Trsturile societii n comandit simpl In general, trsturile analizate pentru societile n nume colectiv se regsesc si n cazul societilor n comandit simpl. Cu toate acestea exist insa unele diferenieri datorit particularitilor societii n comandit simpl. Societatea n comandit simpl presupune doua categorii de asociai: - asociai comanditai; - asociai comanditari. Asociaii comanditari sunt cei care au puterea de comand a societii, care finaneaz societatea, fr a participa n mod direct la conducerea si administrarea patrimoniului acesteia. Asociaii comanditai lucreaz sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaz efectiv societatea. Asociaii comanditari rspund numai n limita aportului la capitalul social, pe ct vreme asociaii comanditai rspund n mod solitar si nelimitat, ca si asociaii in societatea n nume colectiv. n cazul acestei societi, situaia asociailor comanditai este asemntoare cu cea a asociailor din societile n nume colectiv. Societatea este legal constituit dac n denumirea sa cuprinde numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai. Societatea n comandit simpl i nceteaz existenta n cazul decesului, dispariiei, punerii sub interdicie a unui asociat, dac n contract nu exist o clauz de continuare a societii cu motenitorii. La fel ca si n cazul societilor n nume colectiv, excluderea sau retragerea asociailor comanditai este cauza de dizolvare a societii. n ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate n nume colectiv este valabil constituit dac are cel puin doi asociai, n timp ce o societate n comandit simpl e valabil constituita dac are cel puin un asociat comanditar si un asociat comanditat. Avantajele si dezavantajele societilor de persoane Avantaje : - asociaii pot aporta la capitalul social, bunuri si creane; - pentru constituirea societii, legea nu prevede un minim de capital social; - controlul activitii societii se face de asociai, nefiind nevoie de cenzori. Dezavantaje: - rspunderea asociailor este solidar si nelimitata; - prile sociale nu pot fi negociate; - n principiu, prile sociale nu se pot transmite nici mcar motenitorilor, cu excepia cazului cnd s-a prevzut n actul constitutiv acest lucru;
art. 3 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicat

75

- sunt societi nchise, terele persoane neavnd posibilitatea de a dobndi calitatea de asociai, dect n cazurile prevzute n actul constitutiv. 2.2. Societile de capital Societile de capital presupun ca element de esen capitalul aportat de ctre asociaii-acionari, capitalul avnd mai mult relevant dect calitile asociailor. Sunt societi de capital: societile pe aciuni; societile n comandit simpl pe aciuni. Societile pe aciuni Constituire Societile pe aciuni se constituie n baza unui act constitutiv, ce trebuie s cuprind obligatoriu att elemente specifice ale contractului de societate, ct si cele ale statutului de funcionare. Specific societilor pe aciuni este faptul c ele se pot constitui att prin subscripie instantanee, la fel ca oricare alt societate comercial, membrii fondatori aportnd la capital sumele subscrise, ct si prin subscripie public, n baza unui prospect de emisiune. Acionarii Societile pe aciuni sunt societi mari, ce presupun un numr mare de acionari la constituire. Ele au existent valabil n msura n care exist minim 2 acionari. Capitalul social Capitalul social obligatoriu la constituire este stabilit, prin lege, minim 90.000 ron. Capitalul social se poate constitui numai n bani si n natur. Este posibil s nu fie vrsat ntreg capitalul la constituire. Legea impune ca la constituire s fie vrsat minim 30% din aportul fiecrui acionar la capitalul social subscris54, urmnd ca diferena s fie achitat n termen de 12 luni (n cazul constituirii societii pe aciuni prin subscripie simultan). Aciunile Capitalul social este mprit n aciuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile att pe piee financiare organizate (cum sunt bursele de valori), ct si pe piee neorganizate, mai cu seam cnd aciunile nu sunt cotate la bursa. Aciunile sunt transmisibile att prin acte juridice inter vivos" (vnzare, donaie), ct si prin acte juridice (moris cauza) (testament). In principal, aciunile sunt nominative (atunci cnd n coninutul lor este nscris titularul dreptului) sau la purttor (simpla deinere a acestora valornd titlu de proprietate). O societate de capital poate emite ca titluri de valoare att aciuni, ct si obligaiuni. Rspunderea acionarilor Rspunderea acionarilor pentru datoriile societii este limitat la valoarea aciunilor pe care le deine fiecare. Conducerea, administrarea si controlul Conducerea societii se face pe principiul majoritii voturilor acionarilor, si nu al unanimitii. Organul de conducere este adunarea general a acionarilor, care poate fi ordinar si extraordinar. Administrarea societii se realizeaz, de regul, de ctre un consiliu de administraie si, eventual, un comitet de direcie. Este posibil ca administrarea societii s poat fi efectuat si numai de un singur administrator (conform art. 137 alin.1 din Legea nr. 31/1991, republicat). Controlul activitii societii se realizeaz, n mod obligatoriu, de o comisie de cenzori format din minimum 3 cenzori si tot atia supleani, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. In toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar (conform art. 159 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicat). Dizolvarea Dizolvarea societilor de capital se produce pentru cauze generale, comune tuturor societilor comerciale, dar si pentru cauze speciale, n situaia n care nu mai sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege la constituire, respectiv: - dac numrul minim de acionari a sczut sub limita prevzut de lege;
54

vezi Tribunalul judetean Mures,decizia civila.89 din 17.02.1992

76

- dac limita minim a capitalului social s-a redus si nu s-a dispus completarea lui n termenul prevzut de lege. Societile n comandit pe aciuni Societatea n comandit pe aciuni este reglementat de dispoziiile referitoare la societile pe aciuni. Societile n comandit pe aciuni presupun mprirea acionarilor n doua categorii : comanditari si comanditai55. Comanditai au rspundere solidar si nelimitat pentru debitele societii, n timp ce comanditarii au o rspundere limitat doar la aportul lor la capitalul social. Administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai comanditai. n societatea n comandit pe aciuni, administratorii vor putea fi revocai de adunarea general a acionarilor, printr-o hotrre luat cu majoritatea stabilit pentru adunrile extraordinare. Asociaii comanditai, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberrile adunrilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar dac posed aciuni ale societii. In rest, toate celelalte trsturi specifice societilor pe aciuni se regsesc si n cazul societilor n comandit pe aciuni. Avantaje si dezavantaje societile de capital prezint urmtoarele avantaje principale: - rspunderea acionarilor este limitat la valoarea aciunilor subscrise; - aciunile sunt titluri negociabile si transmisibile. Societile de capital prezint urmtoarele dezavantaje principale: - existenta unui numr minim de acionari, respectiv cinci; - existenta unui capital social minim prevzut de lege. Societatea cu rspundere limitat Particulariti Societatea cu rspundere limitata este o form intermediara de societate comercial ntre societile de persoane si societile de capitaluri. Este forma intermediara deoarece, n unele privine, se aseamn cu societile de persoane, iar sub alte aspecte cu cele de capitaluri prezentnd ns si particulariti proprii care i justific autonomia. Societatea cu rspundere limitat este o form de societate comercial aprut mai trziu n activitatea comercial. Prima oara a fost reglementat n anul 1892 n Germania, fiind preluat n 1925 in Frana, iar n Romnia si-a gsit consacrarea abia prin Legea nr. 31/1990, republicat. Aceasta form de societate a fost iniiat din nevoia de a satisface anumite cerine ale activitii comerciale. Intradevr, societile de persoane (n special societatea n nume colectiv) asigurau condiiile pentru folosirea capitalurilor mici, iar societile de capitaluri (mai ales societatea pe aciuni) erau adecvate utilizrii capitalurilor mari, destinate unor afaceri de mare anvergur. Era nevoie de o form de societate care s fie adaptat exigentelor fructificrii capitalurilor mijlocii. Acest lucru s-a realizat prin introducerea societii cu rspundere limitat, ca form mixta, care mprumut anumite caractere att de la societile de persoane, ct si de la societile de capitaluri. Trsturile societii cu rspundere limitat Societatea cu rspundere limitat poate fi definit ca o societate constituit, pe baza deplinei ncrederi, de dou sau mai multe persoane care pun n comun anumite bunuri, pentru a desfura o activitate comercial, n vederea mpririi beneficiilor, si care rspund pentru obligaiile sociale n limita aportului lor. Societatea cu rspundere limitat se constituie n baza unui act constitutiv care cuprinde elemente specifice contractului de societate, dar si cele specifice statutului de funcionare. In vzul societilor cu unic asociat, actul constitutiv va presupune, evident, numai statutul de funcionare. Asociai Societatea cu rspundere limitat se bazeaz pe ncrederea asociailor ca si n cazul societii n nume colectiv. Datorit acestui fapt, numrul asociailor este limitat, iar prile sociale nu sunt liber cesibile. Societatea cu rspundere limitat este o structura juridic destinata unui numr mic de asociai, legea impunnd ca numrul de asociai sa nu fie mai mare de 50. Capitalul social
55

vezi Curtea de Casatie sectia I-adecizia nr.956/1937

77

In cazul societilor cu rspundere limitat, legea stabilete un capital minim pentru constituire, respectiv 200 ron. Capitalul social se constituie din aporturile aduse de asociai la constituire, aporturi care pot consta n bani sau n natur56, legea neadmind n cazul societilor cu rspundere limitat si aportul de creane, conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicat. Prile sociale Capitalul social, n cazul societilor cu rspundere limitata este mprit n parti sociale, considerate a fi titluri de valoare nenegociabile, care nu sunt liber transmisibile, opernd, n cazul cesiunii acestora, reguli specifice stabilite de art.202 din Legea nr. 31/1990, republicat. Conducerea, administrarea si controlul Conducerea societilor cu rspundere limitat este asigurat de adunarea general a asociailor, aceasta avnd atribuii eseniale cu privire la funcionarea societii. In adunarea general, hotrrile se adopt de regul la majoritatea absolut de voturi, n afara cazurilor expres prevzute de lege cnd se cere o majoritate calificat. Adunarea general a acionarilor este organul societii care formeaz voina social, ceea ce nseamn c actul juridic de tip contractual pe care l reprezint hotrrea adunrii generale a acionarilor de a numi administratorul i care ncorporeaz voina social, unit cu acceptarea de ctre administrator a funciei ncredinate, se ncadreaz n tiparul mandatului comercial. Coninutul mandatului dat administratorului nu este exclusiv contractual, reglementarea acestui coninut fiind completat de dispoziiile legale referitoare la obligaiile imperative stabilite n sarcina administratorului, precum i la limita mandatului acestuia. Revocabilitatea mandatului administratorului este de esena acestuia. i n cazul revocrii abuzive msura este definitiv, caracterul esenialmente revocabil al mandatului meninndu-se, fiindc ncrederea care st la baza mandatului nu poate fi impus de vreme ce funcia de administrator are un caracter "intuitu personae". Este inadmisibil acordarea daunelor morale administratorului revocat n condiiile n care acesta nu a dovedit c a suferit un prejudiciu constnd n imaginea negativ57. Administrarea societii se realizeaz prin intermediul unuia sau mai multor administratori, numii prin actul constitutiv sau alei de adunarea generala din rndul asociailor sau ca persoane din afara societii. Controlul este asigurat fie prin intermediul cenzorilor (numirea acestora fiind obligatorie n cazul n care numrul asociailor este mai mare de 15, conform art.199 alin.3 din Legea nr. 31/1990, republicat), fie direct de ctre asociaii care nu au si calitatea de administrator. Rspundere Dup cum rezult si din denumire, n societatea cu rspundere limitata, rspunderea asociailor este limitat. La fel ca si n cazul societii pe aciuni, acetia rspund pentru obligaiile sociale numai n limita aportului lor. Dizolvare Societatea cu rspundere limitata se dizolv att pentru cauze generale, comune tuturor societilor comerciale, ct si pentru cauze specifice, multe dintre acestea regsindu-se ns si n cazul societilor de persoane: moartea, incapacitatea, interdicia, retragerea, excluderea unui asociat, dac nu exist n actul constitutiv clauza de continuare a activitii cu motenitorii celui decedat sau dac, rmnnd un singur asociat, nu se hotrte transformarea societii n societate cu rspundere limitat cu unic asociat58. Societatea cu unic asociat Legea romn recunoate si societile unipersonale, sub forma societilor cu rspundere limitat cu un singur asociat, situaie care poate fi calificat ca o ficiune juridic recunoscut si rspndit n practica societilor comerciale. Asociatul unic poate fi att persoan fizic, ct si
56 57

vezi Curtea Suprema de Justitie sect. com,decizia nr.76/14.02.1995,in Dreptulnr.12/1995 pag.91-92 DECIZIE COMERCIAL Nr. 1898 din 11 decembrie 2003, CURTEA DE APEL BUCURETI - Secia a V-a comercial
58

vezi Curtea Suprema de Justitie,decizia comerciala 522 din 8.11.1994

78

persoan juridic. O persoan, fizic sau juridic, nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur societate cu rspundere limitat. In practic, se procedeaz la ntocmirea unei declaraii, de regul, n form autentic, prin care asociatul unic arat ca nu mai are o alt societate cu rspundere limitat n care sa fie asociat unic. Asociatul unic este cel care exercit atribuiile adunrii generale existent n cazul societilor cu mai muli asociai. Asociatul unic poate fi administratorul societii. De asemenea, pentru a beneficia de drepturi de asigurri sociale de stat, el poate ncheia un contract de asigurare cu direcia teritorial de munc si protecie social, urmnd s verse contribuiile datorate statului n baza acestui contract. Avantajele si dezavantajele S.R.L -ului Societile cu rspundere limitat prezint urmtoarele avantaje principale: - asociaii rspund numai n limita aportului adus la capitalul social al societdezavantajeii; - controlul activitii poate fi realizat chiar de ctre asociai, cu excepia cazului cnd trebuie desemnat cel puin un cenzor (dac numrul asociailor este mai mare de 15); - asociatul se poate retrage din societate n condiiile prevzute n actul constitutiv si n Legea societilor comerciale nr. 31/1990, republicat; - pentru finanarea si dezvoltarea societii, societatea comercial cu rspundere limitat poate apela la noi aporturi de capital aduse de o persoana din afara societii, care este interesat ca astfel s se asocieze. In consecina, capitalul social al societii se va majora, iar tera persoana va dobndi calitatea de asociat. Societile cu rspundere limitat prezint urmtoarele dezavantaje59: - cesiunea prtilor sociale se face numai n concordant cu dispoziiile legale potrivit dispoziiilor statutare sau ale actului constitutiv unic. Fat de alte persoane, cesiunea prtilor sociale se face numai dac exist consimmntul asociailor care reprezint cel puin 3/4 din capitalul social, n actul constitutiv fiind posibil de stipulat chiar clauze mai drastice pentru cesiune (de exemplu, aprobarea acesteia cu unanimitate de voturi); - aportul la capitalul social poate s constea fie numai n numerar, fie n natur si n numerar. In societile cu rspundere limitat aportul n creane sau n industrie (n munc) este interzis. Potrivit art.16 din Legea nr.31/1990, republicat, aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrui tip de societate. Din redactarea textului de lege rezult c aporturile n numerar trebuie s existe numai la constituirea societii. In schimb, n cazul majorrii capitalului social pot exista numai aporturi n natur. Indiferent de situaie ns, aportul n natur trebuie s se predea n momentul constituirii societii; - relaiile dintre asociai au la baz ncrederea reciproc ce exist ntre acetia, aspect ce apropie mai mult, din acest punct de vedere, societile cu rspundere limitat de societile de persoane, dar totodat restrnge sfera de micare a asociailor, n special n ce privete luarea deciziilor.

3. Contractul de societate
3.1. Noiune si caracteristici Potrivit art. 1491 Cod civil Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun cu scop de a mpri foloasele ce ar putea deriva ". Aadar, contractul de societate este un acord de voin prin care dou sau mai multe persoane convin s constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfura o activitate comerciala n urma creia s obin un profit pe care s-1 mpart ntre ei, de regul, n funcie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social). Ceea ce este specific contractului de societate este prezenta elementului subiectiv (afectio societatis"), care consta n
59

Smaranda Angheni si colectiv societatea cu raspundere limitata de la A la Z, Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 1998, pag. A10.1-A10.4

79

intenia fiecrui asociat de a afecta societii aportul sau individual, n schimbul mpririi beneficiului realizat de societate ca urmare a desfurrii activitii n comun. Caracterele juridice ale contractului de societate Contractul de societate este un contract cu titlu oneros, comutativ si formal. Caracterul oneros al contractului rezult explicit din cuprinsul art. 1491 C.civ. Astfel, fiecare asociat urmrete un avantaj" patrimonial, un ctig care se concretizeaz n profitul net realizat de societate. Contractul de societate are caracter comutativ, n sensul ca ntinderea obligaiilor pe care si le asuma fiecare asociat este cunoscut din momentul realizrii acordului de voin. Certitudinea existentei si ntinderii prestaiilor este trstura prin care contractele comutative se deosebesc de contractele aleatorii. Este adevrat c exist si n contractele comutative un oarecare risc cu privire la eventualele pierderi care ar rezult din activitatea comercial, dar aceasta nu schimb cu nimic caracterul cumulativ al contractului de societate. Contractul de societate este un contract formal. Daca n dreptul civil contractul de societate are caracter consensual, ntruct legiuitorul nu impune o anumit condiie de forma pentru validitatea lui, n dreptul comercial, potrivit art.5 din Legea nr. 31/1990, republicata, actul constitutiv se ncheie n form autentic. Faptul c asociaii, pe baza libertii de voin, stabilesc coninutul contractului (obiect social, durata, capital social, participare la beneficii si pierderi etc.) nu nseamn c actul de voin al asociailor exprimat prin contractul de societate are un caracter pur consensual. Dac forma scris ar fi cerut doar ,,ad probationem", ar fi nsemnat ca acordul de voin s se exteriorizeze n orice form scris, nu numai a nscrisului autentic. In consecin, contractul ar fi trebuit s fie considerat valabil ncheiat indiferent de form. Or, n cazul societilor comerciale nu se poate admite ideea constituirii lor n afara condiiilor de form prevzute de lege. In lipsa formei autentice, contractul de societate comercial nu este valabil ncheiat si, ca atare, nu va putea conduce la constituirea legal a unei societi comerciale. Aadar, forma scrisa si autentificat a actului constitutiv este o condiie ad validitatem". Lipsa acestei forme a actului constitutiv este o cauz de nulitate a societii nmatriculate. Nulitatea poate fi remediat dac pn la soluionarea cererii de constatare a nulitii de ctre tribunal se nltur cauza de nulitate, autentificndu-se actul constitutiv (art. 56 si 57 din Legea nr. 31/1990, republicat). 3.2. Condiiile generale (de fond) impuse pentru validitatea contractului de societate comercial Contractul de societate trebuie sa ndeplineasc condiiile generale de fond, comune tuturor contractelor (cele prevzute n art. 948-968 C.civ., respectiv capacitatea prtilor, consimmntul, obiectul si cauza). In plus, n contractele de societate trebuie sa fie avute n vedere si aspectele referitoare la aporturile la capitalul social, participarea asociailor la beneficii si pierderi, precum si concretizarea condiiilor referitoare la afectio societatis". Capacitatea juridic a partilor Orice act juridic, deci contactul de societate comerciala, se ncheie n mod valabil dac subiectele participante au capacitatea deplin de folosina si de exerciiu. Asociatul, persoan fizic sau juridic, trebuie s aib capacitatea prevzut de lege, deoarece constituirea unei societi comerciale presupune stipularea unor aporturi, care nseamn, de fapt, o diminuare a patrimoniului celui ce aporteaz, indiferent dac aportul este n bani, n natur sau n creane. Capacitatea juridica de a contracta este o component a statutului individual al persoanei, aa nct lipsa acesteia n cazul unuia dintre asociai nu poate influenta validitatea contractului de societate. Contractul de societate va continua s-si produc efectele fat de ceilali asociai care ndeplinesc condiiile prevzute de legea comercial. Consimmntul Consimmntul este o latur a voinei asociailor de a se asocia si de a desfura n comun o activitate comercial n scopul obinerii unui profit pe care sa-1 mpart. Voina asociailor trebuie s fie contienta si liber exprimata, cu scopul de a produce efecte juridice, si s nu fie afectat de
80

vreun viciu de consimmnt, respectiv de eroare, doi sau violent. Eroarea presupune o fals reprezentare a realitii cu privire la persoana sau persoanele cu care se asociaz cel a crui consimmnt se afl n eroare sau cu privire la identitatea obiectului contractului sau la calitile eseniale ale acestuia. Practic, avnd n vedere faptul c n cazul societilor de persoane contractul de societate este un contract intuitu personae", relevanta major are eroarea cu privire la persoana contractant. Dolul reprezint o eroare provocata de asociai, prin folosirea unor mijloace dolosive, frauduloase. S-ar putea pune problema existentei dolului n cazul subscrierii de aciuni pe baza unui bilan fals, ntocmit astfel cu intenia de a induce n eroare un asociat si a-1 determina s subscrie la capitalul social. Violenta se manifesta ca o form de constrngere datorat unei ameninri cu un ru fizic sau psihic. Acest viciu de consimmnt poate fi analizat ns doar din punct de vedere teoretic. Practic, este greu de imaginat c o persoan consimte sa se asocieze cu o alt persoan care a folosit constrngerea fizic sau moral pentru a o determina sai exprime consimmntul. In toate situaiile cnd se constat existenta vreunui viciu de consimmnt sanciunea va fi nulitatea relativa. Ori de cte ori este posibil, efectele nulitii vor fi pariale, pentru meninerea astfel n fiin a societii comerciale, mai ales n cazul cnd sunt mai muli asociai. Chiar dac nulitatea ar fi total oricum trebuie s produc efecte n continuare clauza referitoare la repartizarea beneficiilor si pierderilor, dac societatea si-a nceput activitatea. Aceasta clauz produce efecte pn n momentul rmnerii definitive a hotrrii judectoreti de anulare sau de constatare a nulitii. Obiectul contractului Obiectul contractului de societate nu se confund cu obiectul societii. Obiectul contractului de societate comercial const n prestaiile la care s-au obligat prile contractante, n timp ce obiectul societii const n activitile pe care urmeaz s le realizeze societatea, respectiv: producie, comer, import-export, prestare de servicii, executare de lucrri. Ca si n cazul oricrui contract, si n contractul de societate comercial obiectul trebuie s fie determinat sau determinabil, s constea ntr-o prestaie a celui ce se oblig, s fie real, posibil, licit, moral si s nu contravin regulilor de convieuire social. Obiectul este ilicit ori de cte ori se prevd activiti, operaiuni contrare legii sau dac este inserat n contract aa numit,,clauz leonin", prin care se prevede fie ca una din pri particip la ncasarea beneficiilor n totalitatea lor, fie c un asociat nu va fi obligat s suporte eventualele pierderi (ceea ce nseamn c acesta va participa numai la profit, nu si la pierderi). Exist unele activiti ale societii comerciale care sunt incluse ntr-una din categoriile admise de lege si pentru care societatea este obligat sa obin avizul prealabil al organului de stat competent n domeniul respectiv. De exemplu, pentru comercializarea de produse farmaceutice este necesar avizul Ministerului Sntii sau pentru operaiuni bancare este nevoie de obinerea avizului Bncii Naionale a Romniei. Dac obiectul contractului de societate comercial lipsete, este ilicit ori imoral sau contravine regulilor de convieuire social, sanciunea va fi nulitatea absolut a contractului. n situaia n care societatea s-a nfiinat si se constat ulterior c obiectul nu ndeplinete condiiile prevzute de lege, pe lng nulitatea absoluta a contractului societatea respectiv se va dizolva, iar patrimoniul acesteia va fi lichidat. Clauza (scopul) contractului de societate comercial Motivaia ncheierii contractului de societate const n crearea unei comuniti de bunuri afectate realizrii activitii de comer, cu scopul obinerii unui profit care urmeaz a fi mprit ntre asociai, fie n funcie de cota de participare la capitalul social, fie n funcie de nelegerea asociailor care pot stabili un alt procent de participare a fiecruia la impartirea beneficiilor. Cauza contractului de societate trebuie sa fie reala, licita, morala si in concordanta cu regulile de convieuire sociala. Nerespectarea acestor condiii are drept consecina nulitatea absoluta a contractului de societate ncheiat, asociaii fiind repui in situaia anterioara realizrii acordului de voina.
81

Daca desfiinarea contractului, ca efect al constatrii nulitii, se produce dup nceperea activitii, asociaii vor fi ndreptii att la restituirea aportului fiecruia la capitalul social, cat si la repartizarea beneficiilor si, eventual, a pierderilor nregistrate pana la momentul desfiinrii. 3.3. Aportul la capitalul social - condiie de fond speciala a contractului de societate comerciala Aportul consta in aducerea in comun a unui bun. Se poate aporta fie dreptul de proprietate asupra bunului, fie numai folosina asupra acestuia. Dei formularea cuprinsa in textul de lege este imprecisa, totui este evident ca prin aport se nelege transmiterea unui drept din patrimoniul celui care aporteaz in patrimoniul societii comerciale sau chiar prestarea unui serviciu. In contraprestaie, asociatul va primi una sau mai multe pri sociale sau aciuni. Termenul de aport" are un dublu sens: aport in sens de obligaie de aportare; aport in sens de bunuri care formeaz obiectul raportului obligational de aportare. Aporturile nu sunt proprii numai contactului de societate. Exista aporturi si in cazul unor structuri economice lipsite de personalitate juridica, cum ar fi asociaiunea in participaiune (art. 251-256 Cod comercial) sau, potrivit legislaiei franceze, gruprile de interes economic60. Cu toate acestea, aporturile au cel mai important rol in cazul societilor comerciale ntruct din momentul reunirii lor aporturile formeaz patrimoniul iniial al societii (capitalul societii). Operaiunea juridica de aportare se prezint sub forma unui contract cu titlu oneros si translativ de drepturi. Daca aportul consta in transmiterea dreptului de proprietate, aportul are aceleai obligaii ca vnztorul, inclusiv obligaia de garanie pentru vicii si pentru evactiune, in timp ce societatea comerciala are drepturile asemntoare cumprtorului din contractul de vnzarecumprare. In privina obligaiilor, societatea este obligata sa atribuie asociatului pri sociale sau aciuni care sa confere titularului drepturi patrimoniale de creana cu privire la dividende precum si drepturi nepatrimoniale (respectiv, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale societii). Diferena intre ,,vnzare" si ,,aportare" consta in faptul ca in cazul vnzrii, prile contractante cunosc existenta si ntinderea prestaiilor, in timp ce in cazul aportrii asociatul cunoate numai valoarea bunurilor pe care le aporteaz primind in contraprestaie pri sociale sau aciuni, dar nu cunoate cu certitudine daca va incasa beneficii. Obinerea de beneficii depinde de activitatea societii, care este influenat de aa-numitele riscuri in afaceri". Daca obligaia de aportare se refera la transmiterea dreptului de folosina, asociatul are aceleai obligaii ca si locatorul din contractul de locaiune. Fiecare asociat are obligaia de a aporta la patrimoniul societii. Aporturile care formeaz patrimoniul iniial al societii pot fi inegale si de natura diferita. In toate cazurile aporturile trebuie sa fie efective. Absenta aporturilor sau fictivitatea unui aport poate sa antreneze nulitatea absoluta a contractului de societate. Spre exemplu, este fictiv aportul unui bun fr valoare (brevet de invenie perimat). De asemenea, nu se admite aportul unui bun grevat de sarcini (ipoteca, gaj) a cror valoare este cu mult superioara valorii bunului aportat. Obiectul obligaiei de aportare a) Aportul in numerar Aportul in numerar este aportul in bani (lichiditi) si este cel mai utilizat. Potrivit art.15 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate. Nu trebuie confundat aportul in numerar cu finanarea societii, prin efectuarea unor depuneri de bani de ctre asociai.
60

reglementate si in tara noastra prin LEGE Nr.161din 19 aprilie 2003, privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 279 din 21 aprilie 2003, titlul V, art.118 din. In acceptiunea legii, grupul de interes economic - G.I.E. reprezint o asociere ntre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituit pe o perioad determinat, n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii respective. Grupul de interes economic este persoan juridic cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.

82

Asociaii pot sa avanseze diferite sume de bani societii pe baza unui contract de mprumut, sume de bani care se nregistreaz in contul curent al societii. Spre deosebire de aceste mprumuturi (finanri) pe care le pot face asociaii, aportul in numerar este nregistrat in bilanul contabil in contul capital". b) Aportul in natura Aportul in natura poate sa constea in urmtoarele: bunuri imobile, mobile, fond de comer, brevete de investiie, in general orice bunuri de producie care sunt in circuitul comercial si pot fi transmise in patrimoniul unei societi comerciale. Aportul in natura este posibil la orice forma de societate comerciala. Evaluarea aportului in natura se poate face convenional sau de ctre experi. Evaluarea trebuie fcuta in mod obligatoriu de ctre expert daca: - forma de societate este S.R.L. cu unic asociat. Soluia legiuitorului este data in scopul ocrotirii intereselor creditorilor, ntruct capitalul social reprezint gajul creditorilor care ar putea fi defavorizai printr-o evaluare lsata la aprecierea celui care aporteaz bunurile; - n cazul societii pe aciuni care se constituie prin subscripie publica si subscriitorii nu sunt de acord cu evalurile fcute de fondatori61 ori de cate ori instana de judecata dispune efectuarea unei expertize de evaluare a aportului in natura. Instana de judecata dispune efectuarea unei expertize de evaluare a aportului in natura. c) Aportul in creane Aportul in creane (titluri) este posibil numai in cazul societilor de persoane . Fiind vorba de creane nencasate, se poate pune problema naturii aportului, daca acesta este in numerar sau in natura (propriu-zis). Este de preferat soluia calificrii ca fiind totui aport in natura, cci valoarea creanei nu depinde numai de valoarea nominala (nscrisa pe titlu), ci si de solvabilitatea debitorului. De aceea este nevoie de o evaluare chiar a creanelor. In legislaia romana, legiuitorul ocrotind-o pe cesionara (respectiv societatea comerciala) - a dispus prin art. 84 pct. l din Legea nr. 31/1990, republicata ca cedentul (asociatul) sa rspund in mod solidar cu debitorul cedat pentru efectuarea plaii creanelor cedate. Cedentul dispune insa de acel beneficiu de discuie, in sensul ca poate sa pretind societii cesionare sa-1 urmreasc pe debitorul cedat si numai daca acesta este insolvabil cedentul sa fie obligat la plata. Daca cedentul asociat ar fi un fidejusor (garant) al debitorului cedat, societatea cesionara ar putea sa-1 urmreasc direct pe cedent pentru acoperirea creanelor, cci potrivit art. 42 alin. 2 Cod comercial fidejusorii rspund in mod solidar cu cei ale cror creane le garanteaz fr a mai putea invoca acel beneficiu de discuie". Cedentul asociat desigur nu poate fi calificat fidejusor al debitorului cedat, insa potrivit art. 84 pct.2 din Legea nr. 31/1990, republicata va rspunde de suma datorata daca nu s-a obinut plata de la debitorul cedant plus dobnda calculata din ziua scadenta creanelor aprobate. d) Aportul in munca (industrie) Aportul in munca consta in angajamentul pe care si-1 asuma asociatul de a desfura o activitate in societate punnd la dispoziia acesteia cunotine, tehnici profesionale, inclusiv diligentele sau demersurile fcute de fondatori in timpul constituirii societii. Aportul in munca (industrie) are urmtoarele trasaturi: - reprezint o prestaie cu caracter succesiv si pentru viitor. Potrivit art.15 pct.4 din Legea nr.31/1990, republicata, prestaiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Aporturile in munca nu fac parte din capitalul social, pentru ca ele nu pot servi drept garanie (gaj) pentru creditori, dar sunt socotite aporturi in societate in patrimoniul social; - aportul in munca nu confer asociatului dreptul la plai sociale, ci doar dreptul de a participa la beneficii si la mprirea activului social, rmnnd obligat sa participe la pierderi; - evaluarea aportului in munca se poate face convenional si, in lipsa vreunei stipulatiuni, se aplica art. 1151 alin. 2 C.civ., potrivit cruia aportul in munca reprezint partea cea
61

in cazul majorrii capitalului social prin aport in natura la societile pe aciuni

83

mai mica in numerar sau in natura asusa de un alt asociat. Aportul in munca este exclus in cazul societilor cu rspundere limitata si admisibil doar la societile de persoane. 3.4. Capitalul social Suma aporturilor asociailor, mai puin aportul in munca, formeaz capitalul social. Bunurile care compun capitalul social au un regim juridic diferit de cel aplicabil celorlalte bunuri care se afla in patrimoniul societii. Capitalul social prezint un dublu interes: juridic si contabil. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezint gajul creditorilor sociali.. Orice modificare la capital (structura capitalului social, valoarea etc.) trebuie sa respecte normele legale de publicitate, in principal efectuarea meniunii in registrul comerului. Reducerea capitalului si majorarea lui se face in condiiile prevzute de lege, cu respectarea dreptului de opoziie al creditorilor in cazul reducerii capitalului, al fuziunii si al dizolvrii societii. Capitalul social poate fi majorat prin noi aporturi fie din dividende, fie din rezervele societii. Capitalul social prezint un interes si pentru asociai, deoarece dreptul la dividende si la conducerea societii (adoptarea deciziilor) depinde de procentul pe care ii deine fiecare asociat din capitalul social. Din punct de vedere contabil, capitalul se distinge de activul patrimonial. In momentul constituirii societii, activul patrimonial se identifica cu capitalul social. Disocierea intre capital si patrimoniu apare imediat dup nregistrarea in contabilitate a primelor datorii ale societii, respectiv cele care izvorsc din cheltuielile ocazionate cu nfiinarea societii. Ulterior, in msura in care societatea obine beneficii (profit), activul patrimonial creste depind capitalul social. Pe plan contabil, in bilan, capitalul social apare ca pasiv, cci societatea are obligaia restituirii aporturilor ctre asociai in momentul dizolvrii si lichidrii societii. Cu toate acestea, bunurile aportate figureaz la activ si numai din punct de vedere valoric apar la pasivul patrimoniului (ca datorii ale asociailor fata de asociai). Capitalul social nominal se delimiteaz de fondurile proprii. Fondurile proprii cuprind capitalurile si rezervele. Acestea sunt sumele investite de asociai, spre deosebire de sursele exterioare de finanare (mprumuturile). 3.5. Participarea la beneficii si pierderi Scopul constituirii unei societi comerciale este, in principal, obinerea de beneficii care urmeaz sa fie mprite intre asociai. Obinerea de beneficii si partajarea lor intre asociai este un scop comun tuturor forjelor de asociere, chiar daca este o societate civila sau o asociaiune in participaiune. Ceea ce particularizeaz societate comerciala este faptul ca, pe lng obinerea de beneficii si mprirea lor, societatea urmrete si obinerea unei economii. Singurele structuri instituionale de drept privat care nu urmresc mprirea beneficiilor si nici a economiilor sunt asociaiile cu scop nelucrativ, cci cele cu scop lucrativ pot obine rezultate financiare care sa serveasc dezvoltrii lor. Legislaia societilor comerciale nu conine o definiie cu privire la beneficii". Beneficiul poate fi definit ca un ctig pecuniar sau un ctig material care ajuta la formarea averii societilor. Aceasta definiie nu este in toate cazurile valabila, cci beneficiile pot consta nu numai in sume de bani, ci si in alte bunuri materiale. Exista societi care mpart asociailor, cu titlu de beneficii, bunurile pe care le-au produs (de exemplu, societile constituite in agricultura). Raportul dintre beneficii si dividende Potrivit art.67 din Legea nr.31/1990, republicata, dividendul este cota-parte din beneficiu ce se va plai fiecrui asociat. Aadar, dividendul este o parte din beneficiu si deci nu se poate confunda cu acesta. Dividendele se distribuie asociailor proporional cu cota de participare la capitalul social vrsat, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se pltesc n termenul stabilit de adunarea general a asociailor sau, dup caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai trziu de 6 luni de la data aprobrii situaiei financiare anuale aferente exerciiului financiar ncheiat. n caz contrar, societatea comercial va plti daune-interese pentru perioada de ntrziere, la nivelul dobnzii
84

legale, dac prin actul constitutiv sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor care a aprobat situaia financiar aferent exerciiului financiar ncheiat nu s-a stabilit o dobnd mai mare. In lipsa unei stipulatiuni exprese, dividendele se vor plai in proporie cu cota de participare la capitalul social. Dividendele se pot distribui numai daca exista profituri determinate potrivit legii (art.67 pct.3 din Legea nr.31/1990, republicata). Beneficiile sunt fictive in cazul cnd la ncheierea exerciiului financiar al societii nu exista beneficii distribuabile. Daca se distribuie beneficii fictive, operaiunea este ilicita si are drept consecina rspunderea administratorului chiar penala, daca fapta ntrunete elemente constitutive ale infraciunii de inselaciune sau a altei fapte prevzuta de legile penale sau cele extrapenale. Din punct de vedere civil, asociaii care au ncasat dividende fictive vor fi obligai la restituirea lor ctre societate (art. 67 pct.4 din Legea nr. 31/1990, republicata). Dreptul material la aciune privind restituirea dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin cesionarului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel. mprirea beneficiilor si pierderilor Msura diviziunii este determinata de valoarea aporturilor sociale, daca nu se convine altfel, legea interzicnd ca un asociat sa perceap totalitatea ctigurilor realizate si sa fie scutit de participarea la pierderi (clauza leonina). O asemenea clauza va fi nula. Intenia de a se asocia reprezint voina prtilor de a duce si exploata ceva in comun, mprind foloasele si riscurile (pierderile ce ar rezulta). Efectul principal al contractului de societate este crearea societii comerciale, ca persoana juridica, ca entitate distincta de persoana asociailor.

4. Constituirea societilor comerciale

4.1. Noiuni generale Orice societate comerciala se constituie parcurgndu-se, in principal, doua etape: redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in condiiile impuse de lege; nmatricularea societii in registrul comerului. In prezent, procedura de nregistrare a societilor comerciale este reglementata de Ordonana de urgenta nr.75/200462. 4.2. Actul constitutiv al societii comerciale Actul constitutiv al societii in nume colectiv si in comandita simpla este contractul de societate, iar al societii pe aciuni, in comandita pe aciuni sau cu rspundere limitata este contractul de societate si statutul. Societatea cu rspundere limitat se poate constitui i prin actul de voin al unei singure persoane. n acest caz se ntocmete numai statutul. Contractul de societate i statutul pot fi ncheiate sub forma unui nscris unic, denumit act constitutiv. Cnd se ncheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Din punct de vedere practic, denumirea act constitutiv desemneaz att nscrisul unic, ct i contractul de societate i/sau statutul societii. n cazurile n care contractul de societate i statutul constituie acte distincte, acesta din urm va cuprinde datele de identificare a asociailor i clauze reglementnd organizarea, funcionarea i desfurarea activitii societii. Actul constitutiv se ncheie sub semntur privat, se semneaz de toi asociaii sau, n caz de subscripie public, de fondatori. Actul constitutiv dobndete dat cert i prin depunerea la oficiul registrului comerului. Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd:
62

pentru modificarea i completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 932 din 12 octombrie 2004

85

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren; b) se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; c) societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public. Fondatorii Din punct de vedere teoretic, un aspect comun tuturor formelor de societi comerciale este cel legat de noiunea de fondatori ai societii. Legea face referire in doua situaii la noiunea de fondator: sunt fondatori, in temeiul art. 6 din Legea nr.31/1990, republicata, semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societii; sunt fondatori persoanele care demareaz constituirea unei societi pe aciuni prin subscripie publica, ntocmind prospectul de emisiune pe care urmeaz sa ii dea publicitii. Prin reglementarea dubla a aceleiai noiuni avnd doua nelesuri, se poate crea o confuzie intre persoanele care participa iniial la constituirea unei societi si cele care au calitate aparte in cazul societii pe aciuni constituite prin subscripie publica. In doctrina63 s-a ncercat o definire a fondatorilor in sensul Codului comercial, considerndu-se ca acetia sunt persoanele care colaboreaz in cele mai variate forme la constituirea unei societi comerciale, indiferent daca dup constituirea societii vor avea sau nu calitatea de asociat. Pe de alta parte, actul constitutiv, chiar si in cazul societii pe aciuni, este semnat de ctre reprezentanii tuturor asociailor, indiferent daca au fost sau nu fondatorii subscripiei. Problema se impune cu att mai mult rezolvata, cu cat Legea nr. 31/1990, republicata, reglementeaz in cuprinsul unui ntreg capitol sanciuni specifice, cele mai multe fiind aplicabile si fondatorilor. In aceste condiii se impune a se avea in vedere: un sens larg al noiunii de fondatorii: acele persoane care i dau consimmntul la constituirea societii comerciale, inclusiv persoane cu rol determinat in constituirea societii, cu condiia sa fie asociai; un sens restrns al noiunii de fonduri: numai membrii fondatori ce hotrsc cu privire la constituirea unei societi pe aciuni prin subscripie publica. Pentru ca o persoana sa poat fi considerata fondator, conform Legii nr. 31/1990, republicata, este necesar ca ea sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - sa aib capacitate deplina de exerciiu; - sa nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals si uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoasa, dare/luare de mita sau pentru vreo infraciune reglementata de Legea nr.85/200664, republicata. Se observat ca, de fapt, aceste condiii sunt necesare a fi ndeplinite de ctre orice asociat, deoarece nu poate fi asociata o persoana care nu are capacitate deplina de exerciiu. S-a apreciat ca ar fi posibila si participarea unei persoane fr capacitate deplina de exerciiu ca asociat in cadrul unei societi comerciale, respectiv a unui minor prin ocrotitorul sau legal sau a unui interzis prin intermediul curatorului, in msura in care aceasta participare la constituirea unei societi poate fi privita ca o forma de plasament de capital. Consideram ca atta vreme cat art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicata stabilete in mod clar ca nu pot avea calitatea de fondatori - in sensul de persoane semnatare a unui contract de societate - persoanele incapabile, nu ar fi de admis ca minorul sau interzisul, prin reprezentant, sa poat ncheia astfel de acte de dispoziie, nici chiar cu acordul autoritilor tutelare. Dincolo de textul de lege, ar putea fi adus ca argument si faptul ca asociatul dobndete si o serie de drepturi personal nepatrimoniale, cum ar fi dreptul de a participa la adoptarea hotrrilor in cadrul adunrilor generale, drepturi care intereseaz direct persoana asociata si care deci nu s-ar putea exercita prin reprezentant.

63 64

Elena Circei Societatile comerciale pe actiuni, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1999, pag.86-88 publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, 22 noiembrie 2006

86

Pentru constituirea unei societi comerciale, printre actele necesare ce urmeaz a se depune le oficiul registrului comerului sunt declaraii pe proprie rspundere ale asociailor65, prin care acetia atesta faptul ca ndeplinesc condiiile pentru a fi asociat (printre aceste condiii figurnd si cea referitoare la faptul ca nu au fost condamnai pentru una din infraciunile enumerate de art.6 alin.2 din Legea nr.31/l 990, republicata). Coninutul actului constitutiv Indiferent de forma de societate, actul constitutiv trebuie sa cuprind unele meniuni comune, cum ar fi: - identificarea asociailor; - denumirea societii si forma acesteia; - durata societatii; - sediul principal si eventualele sedii secundare (sucursalele, puncte de lucru, birouri, agenii, etc.); - obiectul de activitate, cu precizarea domeniului principal de activitate; - capitalul social subscris si vrsat de asociai; - organele de conducere, de administrare si de control al societii; - modul de participare la beneficii si pierderi; - cauzele de dizolvare si modalitatea de lichidare a patrimoniului societii. Orice act constitutiv trebuie semnat de fondatori. Actul constitutiv al societii n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va cuprinde: a) datele de identificare a asociailor; la societatea n comandit simpl se vor arta i asociaii comanditai; b) forma, denumirea i sediul social; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social, cu menionarea aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii. La societile cu rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su; e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii neasociai, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; e^1) n cazul societilor cu rspundere limitat, dac au fost desemnai cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare; f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; h) durata societii; i) modul de dizolvare i de lichidare a societii. Actul constitutiv al societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni va cuprinde: a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea n comandit pe aciuni vor fi menionai i asociaii comanditai; b) forma, denumirea i sediul social;
65

pentru fondatori, administratori, reprezentani, cenzori, numii prin actul constitutiv: declaraia pe propria rspundere, din care s rezulte c ndeplinesc condiiile legale pentru deinerea acestor caliti. Declaraia poate fi fcut n form autentificat de notarul public sau n faa judectorului delegat ori a directorului oficiului registrului comerului. De asemenea, declaraia va putea fi prezentat n forma atestat de avocat n condiiile Legii nr. 51/1995 ori va putea fi inclus n actul constitutiv sau modificator autentic; articolul 32, alin.2, lit.b din NORME METODOLOGICE Nr. 773 din 21 aprilie 1998 privind modul de inere a registrelor comerului i de efectuare a nregistrrilor, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 176 din 11 mai 1998

87

c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat i, n cazul n care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; e) natura i valoarea bunurilor constituite ca aport n natur, numrul de aciuni acordate pentru acestea i numele sau, dup caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; f) numrul i valoarea nominal a aciunilor, cu specificarea dac sunt nominative sau la purttor; f^1) dac sunt mai multe categorii de aciuni, numrul, valoarea nominal i drepturile conferite fiecrei categorii de aciuni; f^2) orice restricie cu privire la transferul de aciuni; g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; g^1) puterile conferite administratorilor i, dup caz, directorilor, i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; i) clauze privind conducerea, administrarea, funcionarea i controlul gestiunii societii de ctre organele statutare, numrul membrilor consiliului de administraie sau modul de stabilire a acestui numr; i^1) puterile de reprezentare conferite administratorilor i, dup caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; j) durata societii; k) modul de distribuire a beneficiilor i de suportare a pierderilor; l) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; m) orice avantaj special acordat, n momentul nfiinrii societii sau pn n momentul n care societatea este autorizat s i nceap activitatea, oricrei persoane care a participat la constituirea societii ori la tranzacii conducnd la acordarea autorizaiei n cauz, precum i identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; n) numrul aciunilor comanditarilor n societatea n comandit pe aciuni; o) cuantumul total sau cel puin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; p) modul de dizolvare i de lichidare a societii. Societatea pe aciuni se constituie prin subscriere integral i simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv sau prin subscripie public. n cazul unei subscrieri integrale i simultane a capitalului social de ctre toi semnatarii actului constitutiv, capitalul social vrsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferena de capital social subscris va fi vrsat: a) pentru aciunile emise pentru un aport n numerar, n termen de 12 luni de la data nmatriculrii societii; b) pentru aciunile emise pentru un aport n natur, n termen de cel mult 2 ani de la data nmatriculrii. Capitalul social al societii pe aciuni i al societii n comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Numrul acionarilor n societatea pe aciuni nu poate fi mai mic de 2. Capitalul social al unei societi cu rspundere limitat nu poate fi mai mic de 200 lei i se divide n pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. 4.3 nmatricularea societilor comerciale n termen de 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dac este cazul, primii membri ai directoratului i ai consiliului de supraveghere ori un
88

mputernicit al acestora vor cere nmatricularea societii n registrul comerului n a crui raz teritorial i va avea sediul societatea. Ei rspund n mod solidar pentru orice prejudiciu pe care l cauzeaz prin nendeplinirea acestei obligaii. Cererea va fi nsoit de: a) actul constitutiv al societii; b) dovada efecturii vrsmintelor n condiiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat i a disponibilitii firmei; d) n cazul aporturilor n natur subscrise i vrsate la constituire, actele privind proprietatea, iar n cazul n care printre ele figureaz i imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; e) actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate n contul societii i aprobate de asociai; f) declaraia pe propria rspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului i ai consiliului de supraveghere, i, dac este cazul, a cenzorilor, c ndeplinesc condiiile prevzute de prezenta lege; g) alte acte sau avize prevzute de legi speciale n vederea constituirii. Controlul legalitii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se nregistreaz n registrul comerului se exercit de justiie printr-un judector delegat. Judectorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, n contul prilor, precum i administrarea altor dovezi. La societile pe aciuni, dac exist aporturi n natur, avantaje rezervate oricrei persoane care a participat la constituirea societii sau la tranzacii conducnd la acordarea autorizaiei, operaiuni ncheiate de fondatori pe seama societii ce se constituie i pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa, judectorul-delegat numete, n termen de 5 zile de la nregistrarea cererii, unul sau mai muli experi din lista experilor autorizai. Acetia vor ntocmi un raport cuprinznd descrierea i modul de evaluare a fiecrui bun aportat i vor evidenia dac valoarea acestuia corespunde numrului i valorii aciunilor acordate n schimb, precum i alte elemente indicate de judectorul-delegat. Fondatorii vor depune raportul n termen de 15 zile de la data aprobrii sale la oficiul registrului comerului. Registrul comerului va transmite o notificare cu privire la aceast depunere ctre Regia Autonom "Monitorul Oficial", pentru a fi publicat pe cheltuiala societii. Nu pot fi numii experi: a) rudele sau afinii pn la gradul al IV-lea inclusiv ori soii acelora care au constituit aporturi n natur sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice form, pentru funciile pe care le ndeplinesc, altele dect aceea de expert, un salariu ori o remuneraie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi n natur; c) orice persoan creia, ca urmare a relaiilor sale de afaceri, de munc sau de familie, i lipsete independena pentru a realiza o evaluare obiectiv a aporturilor n natur, potrivit normelor speciale care reglementeaz profesia. n cazul n care cerinele legale sunt ndeplinite, judectorul delegat, prin ncheiere, pronunat n termen de 5 zile de la ndeplinirea acestor cerine, va autoriza constituirea societii i va dispune nmatricularea ei n registrul comerului, n condiiile prevzute de legea privind acest registru. Societatea comercial este persoan juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. nmatricularea se efectueaz n termen de 24 de ore de la data pronunrii ncheierii judectorului delegat prin care se autorizeaz nmatricularea societii comerciale66. Societile comerciale strine pot nfiina n Romnia, cu respectarea legii romne, filiale, precum i sucursale, agenii, reprezentane sau alte sedii secundare, dac acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic67. Dobndirea de ctre societate, ntr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea nceperii activitii societii, a unui bun de la un fondator ori acionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentnd cel puin o zecime din valoarea capitalului social
66

vezi Curtea de Casatie sectia III-a ,decizia nr.729/1921,in Practica judiciara in materie comerciala vol II Editura Lumina,Bucuresti 1991,pag.101 67 vezi Curtea de Apel Bucuresti, sectia IV-a ,decizia nr.67/1930,in Practica judiciara in materie comerciala,volI,Ed.Lumimina, Bucuresti 1991,pag.131

89

subscris, va fi supus aprobrii prealabile a adunrii generale a acionarilor, va fi menionat n registrul comerului i va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, i ntr-un ziar cu larg rspndire. Nu vor fi supuse acestor prevederi operaiunile de dobndire efectuate n cadrul activitii curente a societii, cele fcute din dispoziia unei autoriti administrative sau a unei instane judectoreti i nici cele fcute n cadrul operaiunilor de burs. Reprezentanii societii sunt obligai s depun la oficiul registrului comerului semnturile lor, la data depunerii cererii de nregistrare, dac au fost numii prin actul constitutiv, iar cei alei n timpul funcionrii societii, n termen de 15 zile de la alegere. In prezent procedura de inregistrare a societatilor comerciale in registrul comerului este reglementata de Legea 359/200468 modificata prin Ordonana de urgenta nr.75/200469. Aceste acte normative au in vedere transpunerea acquisului comunitar i armonizarea cadrului legislativ cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, se impunea constituirea unui cadru juridic adecvat pentru stimularea spiritului antreprenorial, prin simplificarea i accelerarea procedurilor de nregistrare a comercianilor. Actuala procedur de nmatriculare n registrul comerului i de nregistrare fiscal a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, precum i de autorizare a funcionrii pe baza declaraiilor-tip pe propria rspundere ale persoanelor juridice are ca principal scop simplificarea procedurilor administrative i promovrii calitii serviciilor. In acest sens, legea prevede ca societile comerciale, societile i companiile naionale, grupurile de interes economic, regiile autonome i organizaiile cooperatiste, sucursalele nfiinate de acestea, precum i alte persoane juridice care se nregistreaz n registrul comerului potrivit unor acte normative speciale sunt denumite solicitani. In accepiunea legii, prin autorizarea funcionrii, se nelege asumarea de ctre solicitant a responsabilitii privitoare la legalitatea desfurrii activitilor declarate. Activitile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punct de vedere al proteciei mediului de ctre autoritile competente de protecia mediului, la sediile acestora. Procedura de autorizare i lista activitilor cu impact semnificativ asupra mediului sunt stabilite prin ordin al ministrului mediului i gospodririi apelor. Solicitarea efecturii nregistrrii n registrul comerului se face la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal de ctre fondatori, administratori sau de reprezentanii acestora, precum i de orice persoan interesat, n condiiile legii, prin ntocmirea cererii de nregistrare. Solicitanii dobndesc personalitate juridic de la data nregistrrii n registrul comerului a ncheierii judectorului-delegat, prin care se dispun autorizarea constituirii i nmatricularea, bineneles dac nu se dispune altfel. La nmatriculare solicitanilor li se elibereaz certificatul de nregistrare coninnd numrul de ordine din registrul comerului i codul unic de nregistrare atribuit de Ministerul Finanelor Publice, nsoit de ncheierea judectorului-delegat, precum i de alte acte prevzute de prezenta lege. Termenul de eliberare a certificatului de nregistrare i, dup caz, a certificatului de nscriere de meniuni este de 3 zile, respectiv 5 zile, calculat de la data nregistrrii cererii. Pe parcursul existenei persoanei juridice dovada privind starea acesteia, referitoare la funcionare, dizolvare, reorganizare, lichidare, insolven, reorganizare judiciar, faliment sau suspendare temporar a activitii, se face cu extrasul de registru emis de oficiul registrului comerului de pe lng tribunal, valabil 30 de zile de la data emiterii. Solicitarea nregistrrii fiscale se face prin depunerea cererii de nregistrare la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, iar atribuirea codului unic de nregistrare de ctre Ministerul Finanelor Publice este condiionat de admiterea cererii de nregistrare n registrul comerului de ctre judectorul-delegat. Pe baza datelor transmise potrivit prevederilor legale Ministerul Finanelor Publice atribuie, n termen de maximum 8 ore, codul unic de nregistrare. n vederea eliberrii de ctre biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului
68

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 839 din 13 septembrie 2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 932 din 12 octombrie 2004
69

90

de pe lng tribunal a certificatului de nregistrare coninnd codul unic de nregistrare sau, dup caz, a certificatului de nscriere de meniuni, solicitantul are obligaia s depun, o dat cu cererea de nregistrare i actele doveditoare, declaraia-tip pe propria rspundere, semnat de asociai sau de administratori, din care s rezulte, dup caz, c: a) persoana juridic nu desfoar, la sediul social sau la sediile secundare, activitile declarate, o perioad de maximum 3 ani; b) persoana juridic ndeplinete condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei muncii, pentru activitile precizate n declaraia-tip. Orice modificare cu privire la cele declarate atrage obligaia solicitantului de a depune la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal o nou declaraie-tip pe propria rspundere corespunztoare modificrilor intervenite. Oficiul registrului comerului de pe lng tribunal nregistreaz n registrul comerului datele din declaraiile-tip de lege. Procedura de autorizare a funcionrii pe baza declaraiei-tip pe propria rspundere se desfoar prin intermediul biroului unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, la care solicitantul are obligaia nregistrrii sediului social sau secundar. Oficiile registrului comerului de pe lng tribunale, prin birourile unice, efectueaz urmtoarele activiti: a) primesc, verific i nregistreaz cererile de nregistrare i actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraiile-tip; b) ncaseaz taxele i tarifele pentru operaiunile efectuate de oficiile registrului comerului de pe lng tribunale, precum i cele datorate altor autoriti implicate n procedura de nregistrare; c) in n sistem computerizat evidena declaraiilor-tip; d) transmit autoritilor publice competente declaraiile-tip n copie, i, pe cale electronic, datele de identificare ale persoanelor juridice nregistrate n registrul comerului; e) completeaz i emit n termen certificatele constatatoare privind nregistrarea declaraiilor-tip potrivit prezentei legi; f) urmresc termenele prevzute de prezenta lege i elibereaz solicitanilor certificatele de nregistrare, certificatele de nscriere de meniuni, ncheierile judectorului-delegat, precum i certificatele constatatoare prevzute de lege Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, pe baza declaraiilortip prevzute de lege, elibereaz solicitanilor certificate constatatoare care atest c: a) s-a nregistrat declaraia-tip pe propria rspundere, din care rezult c la sediul social sau secundar nu se desfoar activitile prevzute n actul constitutiv sau modificator; b) s-a nregistrat declaraia-tip pe propria rspundere, din care rezult c sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei muncii, pentru activitile declarate; c) s-a nregistrat declaraia-tip pe propria rspundere, din care rezult modificrile intervenite fa de declaraia-tip anterioar. Certificatele constatatoare se elibereaz o dat cu certificatul de nregistrare sau certificatul de nscriere de meniuni. Pentru sediul social i pentru fiecare sediu secundar se va elibera cte un certificat constatator care atest c s-au nregistrat declaraiile-tip. n vederea efecturii controlului de ctre autoritile publice competente privind conformitatea celor declarate, oficiul registrului comerului de pe lng tribunal transmite acestora copiile declaraiilor-tip i, pe cale electronic, datele de identificare ale persoanelor juridice, n termen de 3 zile de la data nregistrrii n registrul comerului. Autoritile publice competente in efectuarea controlului sunt: - brigzile i grupurile de pompieri militari din subordinea Ministerului Administraiei i Internelor;
91

- direciile de sntate public teritoriale din subordinea Ministerului Sntii sau ministerele cu reea proprie de sntate public; - Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor sau ministerele cu reea sanitar veterinar proprie; - autoritile publice teritoriale de protecie a mediului din subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor; - inspectoratele teritoriale de munc din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei. n cazul n care autoritile publice competente constat c nu sunt ndeplinite condiiile legale de funcionare, notific acest fapt solicitantului, la sediul nregistrat, acordnd un termen de remediere a neregularitilor constatate. Termenul curge de la data primirii notificrii i poate fi prelungit la cererea expres a solicitantului, adresat autoritii publice competente. n cazul n care neregularitile nu sunt remediate, autoritile publice competente notific oficiului registrului comerului de pe lng tribunal actul prin care s-a interzis desfurarea activitii, n termen de 3 zile de la emiterea acestuia, pentru a fi nregistrat din oficiu n registrul comerului.Oficiile registrului comerului de pe lng tribunale asigur condiiile necesare pentru arhivarea tuturor documentelor aferente procedurii de autorizare a funcionrii pe baza declaraieitip pe propria rspundere. n cadrul oficiilor registrului comerului de pe lng tribunale se desfoar activiti de asisten juridica, acordate solicitanilor, la cererea i pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare nregistrrii n registrul comerului a actelor constitutive sau modificatoare. Serviciile de asisten juridica, se acord, la cererea i pe cheltuiala solicitantului, nainte de depunerea cererii de nregistrare la oficiul registrului comerului de pe lng tribunal. 4.5. Publicitatea constituirii societilor comerciale Conform art.14 din legea 359/2004, dup efectuarea nmatriculrii societilor comerciale n registrul comerului, un extras al ncheierii judectorului delegat se comunic, din oficiu, Regiei Autonome "Monitorul Oficial", spre publicare, pe cheltuiala solicitantului. 4.6. Filialele si sediile secundare ale societilor comerciale Societatea i poate realiza activitatea si in alt loc dect sediul principal, in aceeai localitate sau in alte localiti din tara ori chiar din strintate, cu respectarea legislaiei statutului respectiv. Sediile secundare Aa cum le definete legiuitorul in art.43 din Legea nr. 31/1990, republicata, sucursalele si celelalte sedii secundare sunt dezmembrminte" fr personalitate juridica ale societilor comerciale. Filialele Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societi comerciale prevzute de lege, urmndu-se aceeai procedura (art. 42 din Legea nr. 31/1990, republicata). De altfel, filialele, ca de altfel si sediile secundare, se constituie pentru nevoile specifice ale comerului. Cu privire la noiunea de filiala, in doctrina de specialitate s-au cutat modaliti variate si complexe de exprimare a conceptului. Astfel, s-a considerat ca filiala este o ntreprindere cu personalitate juridic aparinnd societii comerciale, cu un patrimoniu propriu si ndreptita sa ncheie contracte cu terii in nume propriu. Ele pot fi considerate ca fiind adevrate societi comerciale, componente ale societii-mam, asupra lor exercitndu-se influenta, direcia sau controlul societii-mam. Se considera ca filiala apare ca element exogen, att in raport cu societatea mama, cat si cu celelalte dezmembrminte ale acesteia, fiind constituita cu scopul dezvoltrii afacerilor societii-mam, care astfel sunt conservate. De altfel, se considera ca elementul definitoriu al filialelor este tocmai raportul de dependenta speciala fata de societateamama, aceasta aservire nerezultnd dintr-un ordin emis de societatea-mama, ci din angajamentele
92

sociale ale filialei de a integra voina societii-mam, potrivit voinei prin exerciiul dreptului de vot. 4.7. Constatarea neregularitilor dup constituirea societilor comerciale Cnd actul constitutiv nu cuprinde meniunile prevzute de lege ori cuprinde clauze prin care se ncalc o dispoziie imperativ a legii sau cnd nu s-a ndeplinit o cerin legal pentru constituirea societii, judectorul delegat, din oficiu sau la cererea oricror persoane care formuleaz o cerere de intervenie, va respinge, prin ncheiere, motivat, cererea de nmatriculare, n afar de cazul n care asociaii nltur asemenea neregulariti. Judectorul delegat va lua act n ncheiere de regularizrile efectuate. n cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu s-au conformat n cel mult 8 zile de la primire. Dac, totui, nmatricularea nu s-a efectuat n termenele prevzute de alineatul precedent, asociaii sunt eliberai de obligaiile ce decurg din subscripiile lor, dup trecerea a 3 luni de la data autentificrii actului constitutiv, n afar de cazul n care acesta prevede altfel. Daca se constata, dup nmatricularea societii, anumite neregulariti in ceea ce privete societatea, exista obligativitatea ca societatea sa le remedieze intr-un termen de 8 zile de la momentul constatrii acestora. In situaia in care societatea nu nltur neregularitile, orice persoana interesata nelegnd prin persoana interesata att asociai, cat si teri - are dreptul sa solicite in instana nlturarea neregularitilor. Intr-o asemenea situaie, persoana interesata are la ndemna aciunea in regularizarea societii nmatriculate, existnd posibilitatea, daca se face dovada unui prejudiciu, ca cel interesat sa solicite daune. Aceasta aciune este de competenta tribunalului in raza teritoriala a sediului social al societii. Aciunea este prescriptibila - termenul de prescripie fiind de un an de la momentul autentificrii actului constitutiv. nlturarea neregularitilor, precum si aciunea in regularizare a fost legiferata tocmai pentru ca astfel sa fie restrns cat mai mult posibilitatea de intervenie a nulitii unei societi comerciale. In ceea ce privete rspunderea cu privire la operaiunile efectuate pentru nmatriculare si publicare, fondatorii societii sau orice persoana care a lucrat in numele societii in constituire au o rspundere solidara si nelimitata pentru toate operaiunile pe care le-au efectuat pentru societate, precum si pentru prejudiciile pe care le-au cauzat fata de teri datorita unor neregulariti cu privire la meniunile din actul constitutiv. Daca rspunderea fondatorilor sau reprezentanilor societii rezulta din operaiuni efectuate pe parcursul constituirii societii, o asemenea rspundere poate fi nlturat n msura n care adunarea generala a societii hotrte ca operaiunile astfel efectuate sa fie preluate in contul societii. Daca exista o asemene hotrre, se va considera ca acele operaiuni sunt efectuate de nsi societatea, aceasta fiind rspunztoare fata de teri. Prin excepie insa, daca prejudicierea unor teri rezulta ca urmare a neregularitilor cu privire la meniunile din actul constitutiv, rspunderea nelimitata si solidara continua sa existe in sarcina fondatorilor si reprezentanilor societii, precum si in sarcina primilor administratori si a primelor organe de control ale societii. In situaia in care intervine o neregularitate referitoare la numirea reprezentanilor societii sau a organelor societii - conducere, administrare si control - acestea nu pot fi invocate mpotriva membrilor organelor societii, nici de ctre teri, si nici de ctre nsi societatea, in msura in care ele se regsesc in actul publicat. In cazul societilor de capital, ca si in cazul societilor cu rspundere limitata, in raporturile cu terii, societatea este integral angajata pentru actele ncheiate in numele ei de reprezentanii acesteia, chiar si in situaia in care reprezentanii si-au depit mandatul conferit de societate. Excepie de la aceasta situaie o reprezint cazul in care terii cunoteau depirea limitelor mandatului acordat, dovada in acest sens revenind societii. Simpla publicare in Monitorul Oficial nu reprezint o dovada absoluta cu privire la faptul ca terii cunoteau limitele mandatului lor. Astfel spus, legea instituie o prezumie, conform creia se considera ca toate actele efectuate de reprezentani sunt efectuate de nsi
93

societatea. Orice ter se va ndrepta pentru realizarea drepturilor sale mpotriva societii, urmnd ca societatea sa fac dovada de faptul ca terul cunotea ca reprezentantul si-a depit limitele mandatului si cu toate acestea a ncheiat actul cu acesta. 4.8. Nulitatea Prin intermediul Legii nr.31/1990, republicata, s-a introdus o instituie noua - instituia nulitii societilor comerciale. Competenta in domeniul declarrii nulitii revine tribunalului din raza teritoriala a sediului comercial. Nulitatea unei societi nmatriculate poate interveni numai in cazurile expres si limitativ prevzute de art.56 din Legea nr.31/1990, republicata. Sunt cazurile de nulitate a societilor comerciale: - inexistenta sau nerespectarea condiiilor de forma; - lipsa formei autentice a actului constitutiv. Din moment ce legea stabilete ca lipsa formei autentice are drept consecina nulitatea societii, rezulta ca condiia de forma a actului constitutiv este o condiie ad validitatem", contractul de societate fiind un act formal si solemn; - atunci cnd toi fondatorii au fost la momentul constituirii societii incapabili. Legea se refera la o condiie care are in vedere, pe de o parte pe toi asociaii, iar pe de alta parte momentul constituirii, respectiv momentul nmatriculrii. Daca numai unii dintre asociai sunt incapabili, societatea se poate constitui si poate exista, deoarece orice persoana interesata poate invoca ulterior o neregularitate cu privire la asociai printr-o aciune in regularizare, aa cum este posibil ca nsui judectorul delegat sa se autosesizeze cu privire la unii dintre asociai si sa solicite regularizarea naintea nmatriculrii. - atunci cnd obiectul de activitate este ilicit sau contrar bunelor moravuri; - cnd lipsete ncheierea de nmatriculare a judectorului delegat. Soluia legii se impune, deoarece o societate comerciala exista ca persoana juridica numai in momentul nmatriculrii, iar nmatricularea este dispusa numai in baza unui act jurisdicional - ncheierea de nmatriculare a judectorului delegat. - cnd lipsete autorizarea administrativa de constituire a societii. In cazul in care prin acte normative speciale, pentru constituirea unor societi cu un anumit obiect de activitate, se solicita anumite autorizri, chiar daca acestea se solicita de ctre oficiul registrului comerului, lipsa autorizrii are drept consecina desfiinarea societii prin nulitate; - daca in actul constitutiv nu exista meniuni cu privire la denumirea societii, obiectul de activitate, aporturile asociailor si capitalul social subscris de asociai, orice persoana interesata poate invoca nulitatea societii respective; - daca s-au nclcat dispoziiile imperative ale legii privind capitalul social subscris si vrsat. - atunci cnd numrul de asociai este sub limita minima impusa de lege. Nulitatea societilor comerciale este remediabila. In acest sens, legea stabilete ca daca, pana la momentul punerii concluziilor pe fond in cazul cererii pentru declararea nulitii societii, cauzele de nulitate au fost nlturate, instana nu mai poate dispune nulitatea societii respective. Dei legea face referire la nulitatea relativa, att cauzele care duc la nulitatea societii, cat si faptul ca orice persoana interesata este in drept sa invoce nulitatea, creeaz concluzia ca in realitate nulitatea ce poate interveni este absoluta. ncheierile judectorului delegat privitoare la nmatriculare sau la orice alte nregistrri n registrul comerului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile i curge de la data pronunrii ncheierii pentru pri i de la data publicrii ncheierii sau a actului modificator al actului constitutiv n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. Recursul se depune i se menioneaz n registrul comerului unde s-a fcut nregistrarea. n termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerului nainteaz recursul curii de apel n a crei raz teritorial se afl sediul societii, iar n cazul sucursalelor nfiinate n alt jude, curii de apel n a crei raz teritorial se afl sediul sucursalei.
94

Motivele recursului se pot depune la instan, cu cel puin dou zile naintea termenului de judecat.

5. Funcionarea societilor comerciale

5.1. Reguli generale privind funcionarea societilor comerciale Exista trsturi comune pentru toate societile comerciale, aa cum exista elemente specifice care funcioneaz pentru fiecare tip de societate, pentru societile de persoane, de capital sau pentru societile cu rspundere limitata. Oricare societate comerciala fiind persoana juridica, ea presupune existenta celor trei elemente constitutive, respectiv: - un patrimoniu propriu; - organizare de sine stttoare; - un scop bine determinat. In privina persoanelor juridice, principiul libertii de asociere este neles in limitele specialitii capacitilor lor de folosina. Capacitatea juridica a persoanei juridice este limitata la obiectul de activitate, ea nu poate ncheia dect acele acte juridice care au legtura cu obiectul de activitate. In ceea ce privete patrimoniul, conform art.65 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, tot ceea ce se aporteaz de ctre asociai la capitalul social se considera a intra in patrimoniul societii, societatea dispunnd, de regula, de un drept de proprietate asupra bunurilor neaportate de la momentul nmatriculare sale. Acordarea dividendelor In cadrul dispoziiilor legii cu privire la funcionarea societii comerciale, se regsete si definiia legala a noiunii de dividende.Conform art.67 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, dividendul este acea cota parte din beneficiu ce se va plai fiecruia dintre asociai, proporional cu cota de participare a asociailor respectivi la capitalul social vrsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Astfel, este posibil ca prin actul constitutiv pentru unii asociai sa se creeze un regim juridic mai favorabil in ceea ce privete cota de participare la beneficii, innd cont, de exemplu, de calitatea pe care o au acetia in cadrul societii. Cnd dividendele se pltesc altfel dect in condiiile legii, peste limitele stabilite in temeiul legii sau prin actul constitutiv, legea impune obligarea celui care le-a primit la restituire. In acest sens, legea recunoate un drept la aciune in restituire a persoanelor interesate, drept la aciune care se prescrie in termenul general al prescripiei (3 ani de la distribuirea dividendelor). Distribuirea dividendelor se face ntotdeauna din beneficiul net, in acest sens legea fcnd referire la noiunea de beneficii reale. In legtura cu distribuirea dividendelor, pot interveni probleme atunci cnd acordarea dividendelor sunt in legtura cu respectarea regimului matrimonial al comunitii de bunuri. In regimul comunitii de bunuri, ctigul (profitul) este un bun comun. Ca atare, aceste bunuri nu pot fi urmrite dect pentru achitarea datoriilor comune. In legislaia romana ctigul realizat de soi se concretizeaz, de regula, in retribuie. Dei in raporturile dintre soi salariul este un bun comun, efectele comunitii de bunuri sunt nlturate in raporturile dintre soul celui ncadrat in munca si terele persoane. Astfel, preteniile privitoare la plata salariului pot fi formulate numai de ctre angajat. Aadar, celalalt so nu poate cere ca, pe temeiul juridic al comunitii de bunuri sa ncaseze retribuia soului angajat. Aceasta soluie ar fi un argument in favoarea opiniei conform creia salariul este un bun propriu. Problema regimului juridic al dividendelor se poate rezolva in felul urmtor: daca dividendele sunt asemnate retribuiei pana la momentul ncasrii lor, dividendele sunt bunuri proprii, iar in momentul ncasrii sunt bunuri comune; daca dividendele sunt asemntoare ctigurilor din jocurile de noroc instituionalizate, regimul juridic ar fi diferit in funcie de natura juridica a sumelor de bani aduse ca aport in societate; daca sumele de bani sunt proprii, si dividendele ar trebui sa aib acelai regim juridic.

95

Organizarea societilor comerciale Funcionarea societilor comerciale presupune existenta unor organe de conducere, de administrare si de control. Orice societate comerciala, de regula prin actul constitutiv, i stabilete propriile organe, respectiv: - organe de conducere - adunarea generala fiind singura in msura sa hotrasc cu privire la problemele fundamentale ale societii; - organele de administrare - administratorii; - organele de control - cenzorii. Daca orice tip de societate comerciala impune asigurarea conducerii si administrrii, obligativitatea numirii cenzorilor prin actul constitutiv intervine in cazul societilor de capital. Legea stabilete regimuri specifice pentru flecare categorie de societate comerciala, att in legtura cu modul de desfurare a adunrii generale, cat si cu privire la administrarea si controlul societii. Ca reglementare generala, administratorul societii este cel care reprezint o societate in relaiile cu terii. Administratorul dobndete acest mandat in baza actului constitutiv sau in baza hotrrii adunrii generale. De asemenea, exista posibilitatea ca administratorul sa transmit prerogativele sale unei alte persoane. Avnd in vedere faptul ca asociaii mputernicesc doua sau mai multe persoane pentru a reprezenta interesele societii, cei care astfel exercita administrarea nu pot transmite propriul mandat ctre o alta persoana dect daca exista o voina expresa afirmata de ctre ceilali asociai. In cazul in care administratorii nu respecta mandatul ncredinat de ceilali asociai, adic in cazul in care un administrator substituie o alta persoana pentru a asigura reprezentarea societii, rspunde fata de societate. Astfel, societatea este in drept sa pretind beneficiile rezultate din operaiunea fcuta de mputernicit de la administratorul numit expres prin voina asociailor. Daca dimpotriv, in urma operaiunilor, societatea sufer anumite prejudicii, administratorul mandatar si nlocuitorul submandatar sunt inui rspunztori in solidar pentru pagubele produse societii. Toate aspectele generale legate de activitatea si rspunderea administratorului sunt guvernate de reguli de drept comun in materia mandatului si de reguli specifice din Legea nr.31/1990, republicata. In prezent, pornind de la faptul ca Legea nr.31/1990, republicata a introdus noiunea de contract de administrare, s-a concretizat un regim juridic specific pentru acei administratori ce intra sub incidena reglementarilor specifice, respectiv administratorii din cadrul societii comerciale cu capital majoritar de stat. Cnd o societate este administrata de mai multe persoane, legea stabilete situaii concrete in care administratorii rspund solidar, respectiv: - pentru ndeplinirea hotrrii adunrii generale, avnd calitatea de organ executiv fata de organul de conducere care este adunarea generala. Adunarea generala fiind de fapt cea care exprima voina societii, ndeplinirea hotrrii adunrii generale reprezint pentru administratori punerea in executare a voinei societii. - pentru stricta ndeplinire a oricrei ndatorri pe care legea sau actul constitutiv le impune. Cnd art.73, alin.l, lit.e din Legea nr.31/1990, republicata, exprima rspunderea solidara a administratorilor pentru mandatul cu care au fost mputernicii in conducerea societi. - pentru realitatea vrsmintelor efectuate de asociai. Administratorii rspund pentru constatarea in patrimoniul societii a existentei efective a capitalului; - pentru existenta reala a dividendelor, in sensul ca in msura in care la o societate comerciala se pltesc dividende in condiiile in care nu s-a obinut un beneficiu real, cei inui rspunztori pentru efectuarea plaii sunt administratorii. Administratorii rspund solidar ori de cate ori dividendele sau pltit sau figureaz ca fiind pltite, in condiiile in care asociaii erau lipsii de dreptul de a beneficia de dividende. - pentru existenta, precum si pentru corecta completare a registrelor. Administratorul, managerul, directorul, auditorul financiar sau cenzorul societii debitoare, vinovat de oricare dintre faptele penale prevzute de prezenta lege sau de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, este deczut din dreptul de a mai deine ori dobndi o astfel de
96

calitate sau funcie, la orice persoan juridic cu scop patrimonial, pe o perioad de 5 ani de la data rmnerii irevocabile a hotrrii de condamnare. Obiectul de activitate In cadrul oricrei societi comerciale, prin actul constitutiv trebuie sa se stabileasc obiectul de activitate, realizndu-se distincia intre obiectul principal si obiectul secundar. Soluia este explicabila pentru ca in materia societilor comerciale funcioneaz principiul specializrii capacitii de folosina. O societate comerciala trebuie sa se constituie cu scopul de a realiza obiectul de activitate propus. Legea nr.31/1990, republicata, acorda dreptul general pentru administratori de a efectua toate acele operaiuni ce se impun in vederea realizrii obiectului de activitate, mandatul general al administratorilor in acest sens fund posibil de restricionat numai prin intermediul actului constitutiv. Legea nr.31/1990, republicata, stabilete o serie de aspecte ce in de identificarea societii comerciale. Art.74 din Legea nr.31/1990, republicata, impune obligaia pentru societatea comerciala de a cuprinde in orice act pe care-1 emite, denumirea, sediul, forma juridica de constituire, numrul de nmatriculare la oficiul registrului comerului si codul fiscal. n orice factur, ofert, comand, tarif, prospect i alte documente ntrebuinate n comer, emannd de la o societate, trebuie s se menioneze denumirea, forma juridic, sediul social, numrul din registrul comerului i codul unic de nregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevzute de legislaia din domeniu. Dac societatea pe aciuni opteaz pentru un sistem dualist de administrare, documentele prevzute mai sus vor conine i meniunea "societate administrat n sistem dualist". Dac aceste documente provin de la o societate cu rspundere limitat, se va meniona i capitalul social, iar dac ele provin de la o societate pe aciuni sau n comandit pe aciuni, se vor meniona att capitalul social subscris, ct i cel vrsat. n situaia n care documentele sunt emise de o sucursal, acestea trebuie s menioneze i oficiul registrului comerului la care a fost nregistrat sucursala i numrul ei de nregistrare.

6. Modificarea societilor comerciale

6.1. Modificarea actului constitutiv Aspecte generale Att timp cat o societate comerciala exprima voina celor care s-au asociat si modificarea societii comerciale care se concretizeaz practic in modificarea actului constitutiv, presupune acordul de voina. Acesta este sensul dispoziiei legii care stabilete ca, in msura in care se recurge la modificarea unei societi comerciale, trebuie sa fie ndeplinite condiii de fond si de forma necesare ca si la constituirea societii comerciale. Acordul de voina al asociailor privind modificarea actului constitutiv se concretizeaz in doua acte principale: - hotrrea adunrii generale extraordinare a asociailor adoptata potrivit prevederilor din actul constitutiv si, in lipsa lor, potrivit legii70; - actul adiional, ncheiat in forma autentica, prin care se modifica actul constitutiv al societii. In funcie de importanta elementelor supuse modificrii, in anumite situaii este necesara intervenia judectorului delegat de la registrul comerului, iar in alte situaii este suficienta o rezoluie a directorului oficiului registrului comerului. Modificarea se poate realiza in baza unei ncheieri a judectorului delegat, care dispune efectuarea meniunilor in registrul comerului daca
70

este legal, de exemplu, hotrrea asociailor privind majorarea capitalului social, luat fr votul unanim al acestora, dac n actul constitutiv s-a prevzut astfel, potrivit art. 187 din Legea nr. 31/1990, republicat. Nu este necesar semntura asociailor pe actul adiional ncheiat la notariat, ntruct semntura n faa notarului prin delegat mputernicit de adunarea general a asociailor este pe deplin valabil.

97

se modifica sediul societii comerciale intr-o localitate, soluie explicabila deoarece competenta teritoriala cu privire la nregistrare pentru societatea respectiva, de cele mai multe ori, aparine unui alt oficiu teritorial al registrului comerului. Modificarea in baza ncheierii judectorului delegat intervine cu privire la: - modificarea obiectului principal de activitate; - modificarea capitalului social; - modificarea duratei societii; - fuziunea si divizarea societii comerciale; - dizolvarea si lichidarea societii comerciale. Orice modificare care intervine in actul constitutiv presupune un act adiional ncheiat in forma autentica ce trebuie nregistrat la oficiul registrului comerului fie in baza ncheierii judectorului delegat, fie in baza rezoluiei directorului oficiului registrului comerului. Din acest punct de vedere, legea face referire la o asimilare a deciziei directorului oficiului registrului comerului cu ncheierea judectorului delegat, considernd ca aceste doua acte au acelai regim legal. Legea impune ca actul adiional sa fie depus in ntregime la oficiul registrului comerului, pentru ca, dup nregistrarea lui, oficiul registrului comerului sa trimit actul la Monitorul Oficial pe cheltuiala societii. Dup fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, va depune la registrul comerului, n termen de 15 zile, actul modificator i textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificrile, care vor fi nregistrate n temeiul hotrrii judectorului-delegat. Oficiul registrului comerului va nainta din oficiu actul modificator astfel nregistrat i o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv ctre Regia Autonom "Monitorul Oficial", spre a fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii. Prin excepie, in cazul societilor de persoane procedura publicrii nu are caracter obligatoriu. Daca prin acelai act adiional se aduc mai multe modificri actului constitutiv iniial, actul constitutiv trebuie depus la oficiu registrului comerului cu toate modificrile la zi. Prin excepie, se admite a nu se face referire la datele de identitate ale membrilor fondatori ai societii, respectiv a membrilor din organele de conducere, administrare si control al societii, daca acestea nu se modifica. O asemenea excepie poate funciona doar daca deja acea societate este cunoscuta in mediul de afaceri (are o vechime de minim 5 ani calculai la momentul nmatriculrii) si daca prin actul constitutiv nu se prevede o limitare cu privire la acest aspect. Prin modificarea societii comerciale se nelege inclusiv modificarea formei societii. O asemenea modificare nu duce la crearea unei persoane juridice noi, ci la modificarea persoanei juridice existente in condiiile in care existenta societii se explica prin acordul de voina a unor persoane care se asociaz. Potrivit dispoziiilor art.131 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicat, hotrrile adunrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate n justiie, n termen de 15 zile de la data publicrii n Monitorul Oficial, de oricare dintre acionarii care nu au luat parte la adunarea general sau care au votat i au cerut s se consemneze aceasta n procesulverbal. Potrivit alin.6 al aceluiai articol, cererea se judec n camera de consiliu. n cazul in care soluionarea cauzei are loc n edin public, consideram ca se nclca dispoziiile legale mai sus menionate, intervenind astfel sanciunea nulitatii absolute, deoarece s-au nclcat prevederi imperative din lege. Nulitatea poate fi ridicat n orice faz a procesului. In cazul societilor de persoane, creditorii particulari ai asociailor pot face opoziie, daca adunarea generala a asociailor din societatea de persoane hotrte prelungirea duratei existentei unei societi pe termenul fixat in actul constitutiv. Aceasta opoziie poate interveni numai in msura in care creditorii personali dispun de un titlu executoriu dobndit anterior hotrrii adunrii generale atacate. Daca creditorul particular care introduce o astfel de opoziie are ctig de cauza in instana, in termen de o luna din momentul in care hotrrea judectorului a devenit irevocabila asociaii pot alege intre doua posibiliti: sa renune la prelungirea duratei existentei societii; sa dispun excluderea din societate a asociatului debitor, caz in care drepturile acestuia vor fi calculate avnd in vedere ultimul bilan contabil al societii.
98

6.2. Modificarea capitalului social Reducerea capitalului social Potrivit art.207 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, reducerea capitalului social se poate face prin: micorarea numrului de pri sociale sau de aciuni; reducerea valorii nominale a prtii sociale sau a aciunii; dobndirea propriilor aciuni, urmata de anularea lor. Capitalul social se mai poate reduce, cu condiia ca reducerea sa nu fie motivata de pierderi, prin: - scutirea in tot sau in parte a asociailor de anumite vrsminte datorate de acetia; - restituirea ctre acionari a unei pri din aportul lor iniial, proporional cu reducerea capitalului social. O asemenea reducere funcioneaz in funcie de reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prtilor sociale; - alte procedee prevzute de lege (de exemplu, in cazul retragerii sau excluderii din societate). Pentru a opera o reducere a capitalului social este necesara publicarea, alturi de actul adiional si, dup caz, de noua forma a actului constitutiv si publicarea prealabila a hotrrii adunrii generale. Procedura de publicitate este necesara pentru ca orice creditor interesat sa poat face opoziie. Legea impune obligativitatea publicrii hotrrii adunrii generale cu cel puin doua luni nainte de reducerea efectiva a capitalului social. In hotrrea adunrii generale trebuie sa fie cuprinse motivele care au determinat asociaii sa hotrasc reducerea capitalului social. Opoziia unui creditor poate fi introdusa in termen de minim doua luni de la momentul publicrii. Cu titlu imperativ, legea stabilete ca orice reducere a capitalului social trebuie sa respecte valoarea minima a capitalului impusa de lege. Daca societatea emite obligaiuni (in cazul societilor pe aciuni) capitalul social se poate reduce si prin rambursarea de obligaiuni in contul aciunilor. Daca emiterea unei obligaiuni reprezint o forma prin care o societate pe aciuni este mprumutata, la restituirea obligaiunilor acionarii pot solicita restituirea sumelor iniial investite. Majorarea capitalului social In ce privete majorarea capitalului social in cazul societilor pe aciuni, aceasta se poate realiza prin emisiunea unor noi aciuni sau prin majorarea valorilor nominale a aciunilor existente, daca la societate sunt aduse noi aporturi in natura si in numerar. Pot fi emise aciuni noi si prin alte modaliti: - incorporarea in capitalul social a rezervelor societii, mai puin rezervele legale; - incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune; - compensarea unor creane pe care anumii debitori le au asupra societii, prin acordarea ctre acetia a unor aciuni din capitalul social in situaia in care creanele sunt lichide si exigibile. Daca in urma reevalurii patrimoniului social intervin diferene favorabile, acestea pot fi folosite pentru mrirea capitalului social, fiind incluse in rezervele societii. In cazul mririi capitalului social prin majorarea valorii nominale a aciunilor, este necesar acordul tuturor acionarilor exprimat in cadrul adunrii generale a acionarilor. De la aceasta condiie face excepie situaia mririi capitalului social, daca majorarea valorii nominale a aciunilor este rezultatul incorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Hotrrea adunrii extraordinare pentru mrirea capitalului social urmeaz a fi publicata in Monitorul Oficial, iar acionarii existeni au un drept de preferina asupra dobndirii aciunilor nou emise. Termenul nuntrul cruia numai acionarii deja existeni pot dobndi aciuni din noua emisiune este de minimum o luna. Mrirea capitalului social in cazul in care se emit noi aciuni pentru o societate constituita prin subscripie publica presupune si ntocmirea unui nou prospect de emisiune, al crui coninut trebuie sa cuprind cel puin elementele impuse de art.212 din Legea nr.31/1990, republicata. Astfel, in prospectul de emisiune se vor cuprinde: - data si numrul nmatriculrii societii in registrul comerului; - denumirea si sediul societii;
99

- capitalul social subscris si vrsat; - numele si prenumele administratorilor, cenzorilor, precum si domiciliul acestora; - ultimul bilan aprobat, contul de profit si pierderi si raportul cenzorilor; - dividendele pltite in ultimii 5 ani sau, in situaia in care societatea nu are 5 ani de la constituire, dividendele pltite in momentul constituirii pana la zi; - obligaiunile emise de societate; - hotrrea adunrii generale privitoare la noua emisiune de aciuni, valoarea totala a acestora, numrul si valoarea lor nominala, felul lor, relaiile privitoare la aporturi altele dect in numerar, avantajele acordate, precum si data de la care se vor plai dividendele. In cazul in care se majoreaz capitalul social se face prin aport in natura, adunarea generala extraordinara care a hotrt prin votul ei mrimea capitalului social urmeaz ca, in acelai cadru, sa numeasc experii necesari pentru evaluarea aporturilor in natura. In cadrul adunrii generale, acesta are posibilitatea sa ridice acionarilor, in tot sau in parte, dreptul de a subscrie noi aciuni, in msura in care exista motive temeinice care sa justifice un astfel de demers. Intr-o asemenea situaie in convocarea efectuata pentru adunarea generala ce va hotra asupra majoritii capitalului social, urmeaz a se cuprinde urmtoarele meniuni: - motivele ce determina mrirea capitalului social; - persoanele crora urmeaz a li se atribui noile aciuni; - numrul de aciuni atribuit fiecrei persoane; - valoarea de emisiune a aciunilor si bazele fixrii acestei valori. Adunarea generala care hotrte intr-o asemenea situaie este legal constituita daca: - sunt prezeni minimum din numrul titularilor capitalului social; - hotrrea a fost adoptata cu votul acionarilor ce dein aciuni reprezentnd minimum jumtate din capitalul social. In situaia in care majorarea capitalului social se realizeaz prin aportul in natura, un astfel de drept de preferina, in baza cruia pot beneficia numai unii dintre acionari, nu poate exista. In situaia in care sunt emise noi aciuni in schimbul unor aporturi in numerar, la momentul subscrierii aportului trebuie achitat cel puin 30% din valoarea nominala a aciunilor. Restul, pana la acoperirea integrala a valorii, trebuie achitat in maximum 3 ani de la data publicrii in Monitorul Oficial al Romniei a hotrrii adunrii generale. In cazul in care sunt emise aciuni in schimbul unor aporturi in natura, acestea urmeaz a fi achitate subscriitorilor in acelai termen de 3 ani de la data publicrii in Monitorul Oficial a hotrrii adunrii generale. Daca adunarea generala dispune cu privire la acordarea unei prime de emisiune, aceasta trebuie pltit integral la data efecturii subscrierii. In cazul societilor pe aciuni si in comandita pe aciuni care la momentul intrrii in vigoare a Ordonanei de Urgenta a Guvernului nr.32/199771 nu deineau un capital social de minim 2.500 Iei, acestea aveau obligaia sa-si completeze capitalul in termen de un an de la data intrrii in vigoare a noilor dispoziii legale. Pana la expirarea termenului de un an, capitalul social vrsat in contul majorrii de capital nu ar fi putut fi insa mai mic de 30% din cel subscris in acest scop. Aceeai este soluia si in cazul societii cu rspundere limitata care la momentul intrrii in vigoare a Ordonanei de Urgenta a Guvernului nr.32/1997 aveau un capital social mai mic de 100 lei. Majorarea capitalului social conform dispoziiilor noii legi s-a putut face prin: - prin utilizarea rezervelor, mai puin a celor legale. Potrivit art.183 din Legea nr.31/1990, republicata din beneficiile societii se va prelua in fiecare an cel puin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana cnd acesta se va atinge minimum a cincea parte a capitalului social; - utilizarea beneficiilor si primelor legate de capital; - diferenele favorabile rezultate in urma reevalurii patrimoniului social; - orice alte modaliti admise de lege.
71

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 133 din 27 iunie 1997

100

In cazul in care societile nu pot majora capitalul social conform dispoziiilor actuale, acestea au posibilitatea de a opta pentru transformarea societii intr-o alta forma, la care capitalul social este corespunztor, intr-un termen de un an. Sanciunea aplicabila in cazul nerespectrii termenului de un an pentru majorarea capitalului social in conformitate cu legea este dizolvarea societii, dispusa de tribunalul din raza teritoriala a sediului principal a societii. Tribunalul poate fi sesizat intr-o asemenea situaie de ctre stat, prin intermediul Ministerului Finanelor, de ctre Camerele de Comer si Industrie teritoriale sau de ctre orice alta persoana interesata. In cazul in care instana astfel sesizata constata ca nu au existat motive temeinice datorita crora nu s-a putut realiza majorarea capitalului social in termen de un an, poate acorda societii in cauza un alt termen de garanie de maximum 6 luni pentru completarea capitalului social. Prin actul constitutiv, consiliul de administraie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, ntr-o anumit perioad, ce nu poate depi 5 ani de la data nmatriculrii societii, s majoreze capitalul social subscris pn la o valoare nominal determinat (capital autorizat), prin emiterea de noi aciuni n schimbul aporturilor. O astfel de autorizare poate fi acordat i de adunarea general a acionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumit perioad, ce nu poate depi 5 ani de la data nregistrrii modificrii. Actul constitutiv poate majora cerinele de cvorum pentru o astfel de modificare. Valoarea nominal a capitalului autorizat nu poate depi jumtate din capitalul social subscris, existent n momentul autorizrii. Prin autorizarea acordat, consiliului de administraie i poate fi conferit i competena de a decide restrngerea sau ridicarea dreptului de preferin al acionarilor existeni. Aceast autorizare se acord consiliului de administraie, respectiv directoratului, de ctre adunarea general, n condiiile de cvorum i majoritate prevzute de lege. Decizia consiliului de administraie, respectiv a directoratului, cu privire la restrngerea sau ridicarea dreptului de preferin se depune la oficiul registrului comerului, spre menionare n registrul comerului i publicare n Monitorul Oficial al Romniei, Partea IV-a.

7. Dizolvarea societilor comerciale

Dizolvarea societilor comerciale reprezint o etapa in procesul de ncetare a personalitii juridice a acestora, formata dintr-un ansamblu de operaiuni care au ca urmare lichidarea patrimoniului societii in cauza. Dizolvarea se poate traduce: - in baza unei hotrri a asociailor72; - prin hotrrea instanei judectoreti; - in virtutea legii (de drept). Legea societilor comerciale prevede cauze comune, generale, de dizolvare a societilor comerciale si cauze specifice fiecrei forme. 7.1. Cauze comune de dizolvare a societilor comerciale Potrivit art. 227 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societilor comerciale urmtoarele: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii; b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitii societii; d) hotrrea adunrii generale; e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; f) falimentul societii; g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
72

vezi Tribunalul Mun.Bucuresti decizia civila 597/11.06.1992

101

Trecerea timpului stabilit pentru durata societii Prelungirea societii prin voina asociailor este posibila in msura in care hotrrea de prelungire are loc nainte de expirarea duratei stabilite in actul constitutiv, altminteri insa dizolvarea opereaz de drept. In acest caz, asociaii trebuie sa fie consultai cu cel puin trei luni nainte de expirarea duratei societii, daca se hotrte cu privire la eventuala prelungire a duratei de funcionare a acesteia. In cazul in care asociaii nu sunt consultai cu cel puin trei luni nainte de expirarea duratei societii cu privire la eventuala prelungire a acesteia, la cererea oricrui dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultrii. Creditorii particulari ai asociailor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu rspundere limitata pot face opoziie mpotriva hotrrii adunrii asociailor de prelungire a duratei societii peste termenul fixat iniial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotrrii. Opoziia se face in termen de 30 de zile de la data publicrii hotrrii sau a actului adiional modificator in Monitorul Oficial al Romniei si se depune la oficiul registrului comerului. In cazul admiterii opoziiei, asociaii trebuie sa opteze, in termen de o luna de la data la care hotrrea a devenit irevocabila, fie pentru a renuna la prelungire, fie pentru a exclude din societate pe asociatul debitor al creditorului care a fcut opoziie, caz in care drepturile cuvenite asociatului debitor se vor calcula pe baza ultimului bilan contabil aprobat. Imposibilitatea realizrii obiectului sau realizarea acestuia (dizolvare de drept) Aceasta dispoziie a existat si in redactarea iniiala a Legii societilor comerciale, rmnnd deschisa posibilitatea pentru asociai: - fie de a modifica obiectul de activitate in condiiile art.199 si urm. din Legea nr.31/1990, republicata; - fie de a hotr dizolvarea societii. In acest sens, exemplificam cazul in care acionarii societii pot hotr dizolvarea voluntar a acesteia pe considerentul c societatea nu a fost n msur s asigure un capital minim net n conformitate cu dispoziiile legale i, prin ordonan a Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, a fost retras autorizaia de funcionare a societii. In acest caz o posibila opoziie a Administraiei Finanelor Publice mpotriva acestei hotrri - pe considerentul c societatea are datorii ctre bugetul de stat, debite ce nu pot fi cunoscute dect n urma unui control de fond la societate consideram ca este nentemeiat, deoarece hotrrea acionarilor societii de dizolvare voluntar a avut ca motiv imposibilitatea realizrii obiectului de activitate i nu a urmrit prejudicierea vreunui creditor. Pe de alt parte, potrivit dispoziiilor art. 228 din Legea nr. 31/1990, republicat, dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii lichidrii, iar lichidatorii au obligaia de a realiza inventarierea bunurilor societii i stabilirea activului i pasivului, n vederea stingerii tuturor obligaiilor sociale. Declararea nulitii societii73 In declararea nulitii societii se va interveni pe baza hotrrii pronunata de instana de judecata prin care se constata nerespectarea condiiilor de fond si forma impuse de normele imperative privind constituirea societilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societii nfiinate in baza lui. O problema ar putea-o constitui includerea nulitii prin cauzele de dizolvare, din moment ce dizolvarea reprezint, ndeobte, ncetarea existentei unui subiect colectiv de drept legal constituit. Dizolvarea intervine dup ce persoana juridica a nfiinat ca atare, reprezentnd procesul de ncetare a existentei acestuia.

73

introdusa prin ordonanta de urgenta nr.32/1997

102

Nulitatea societii, in schimb, nu poate viza dect cauze originare, iniiale, de nelegalitate, ea intervenind cu efecte retroactive si avnd drept consecina repunerea asociailor in situaia anterioara, ca si cum societatea nu ar fi existat Hotrrea adunrii generale (dizolvare voluntara) ntruct legea nu limiteaz cazurile in care societatea poate fi dizolvata prin hotrrea adunrii asociailor, decurge ca acetia sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care decid dizolvarea societii. Un caz legal de dizolvare a societii de ctre adunarea generala privete dizolvarea acesteia nainte de expirarea termenului fixat pentru durata societii. Dizolvarea anticipata este un caz de modificare a actului constitutiv al societii, care se realizeaz in condiiile legii. Potrivit art.231 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, in caz de dizolvare a societii prin hotrrea asociailor, acetia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotrrii luate, att timp cat nu s-a fcut nici o repartiie din activ. n conformitate cu aceste dispoziii, n cazul n care se hotrte de ctre asociatul unic dizolvarea societii, consideram ca acesta poate oricnd reveni asupra hotrrii luate, att timp ct nu s-a fcut nici o repartiie din activ. Aceast revenire este legal, ntruct societatea nu a fost nicicnd radiat. Noua hotrre se menioneaz in registrul comerului, dup ce oficiul registrului comerului o va trimite Monitorului Oficial al Romniei spre publicare pe cheltuiala societii. Creditorii si orice parte interesata pot face opoziie la tribunal mpotriva hotrrii, in termen de 30 de zile de la data publicrii acesteia potrivit. Opoziia se depune la oficiul registrului comerului care, in termen de 3 de zile de la data depunerii, o va meniona in registru si o va nainta tribunalului sediului societii. Opoziia se judeca in camera de consiliu a tribunalului, cu citarea prtilor. Hotrrea tribunalului Dizolvarea societii comerciale este posibila si ca urmare a unei hotrri judectoreti, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice (de exemplu, nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedica funcionarea societii). Acest caz de dizolvare, nou introdus in Ordonana de Urgenta a Guvernului nr.32/1997 si prevzut in art.226 din Legea nr.31/1990, republicata, las la latitudinea instanei aprecierea msurii in care societatea i mai poate continua sau nu activitatea, in condiiile in care nu exista o hotrre a adunrii generale in sensul ncetrii acestei activiti. Legiuitorul a prevzut acest caz de dizolvare deoarece in practica s-a constatat ca, dup constituirea societii comerciale, in timp au aprut nenelegeri att de grave, nct au mpiedicat funcionarea in mod normal a societii. Dizolvarea societii pentru acest motiv este pe deplin justificata, pentru a ocroti, in primul rnd, interesele creditorilor societii, care ar putea fi lezai in drepturi din cauza nenelegerilor grave intervenite intre asociai. Divergenele dintre asociai care fac imposibil continuarea societii apar sub forma lipsei sau dispariiei elementului affectio societatis, atunci cnd interesul social ajunge s fie nclcat sau pus n umbr de interesele personale ale asociailor. Nenelegerile grave dintre asociai si, in special, temeinicia acestora, va fi apreciata de instana de judecata in funcie de problemele administrate in cauza. Falimentul societii In cazul in care instana de judecata dispune falimentul unei societi comerciale, evident societatea se va dizolva, urmnd a fi radiata din registrul comerului. Falimentul societii reprezint, in opinia noastr, o forma de dizolvare silita a unei societi comerciale (avnd caracter sancionator), care intervine, de cele mai multe ori, in situaia in care societatea a nelat bunacredina a creditorilor. Alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii

103

Art.237 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata a prevzut si alte cauze de dizolvare a societii. Astfel, la cererea oricrei persoane interesate, precum i a Oficiului Naional al Registrului Comerului, tribunalul va putea pronuna dizolvarea societii n cazurile n care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot ntruni; b) societatea nu a depus, n cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerului74; c) societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu ndeplinete condiiile referitoare la sediul social sau asociaii au disprut ori nu au domiciliul cunoscut sau reedina cunoscut; d) societatea nu i-a completat capitalul social, n condiiile legii. Este exceptata situaia in care societatea a fost in inactivitate temporara, anunata organelor fiscale de drept si nscrisa in registrul comerului. Legea prevede insa ca durata inactivitii nu poate depi 3 ani. La expirarea termenului de 3 ani, instana de judecata constata dizolvarea de drept a societii. Si aceste situaii speciale de dizolvare au fost impuse din raiuni de ordin practic, constatndu-se ca foarte multe societi comerciale s-au nfiinat imediat dup intrarea in vigoare a Legii nr.31/1990, republicata, fr ca ele sa fi avut vreo activitate. De asemenea, s-a constatat ca, la un moment dat, asociaii au disprut, in sensul ca fie au prsit Romnia, fie nu au domiciliat sau reedina cunoscuta. Acelai lucru s-a ntmplat si cu privire la sediul societii care fie nu mai era cunoscut, fie s-a dovedit ca a fost fictiv. Hotrrea tribunalului prin care s-a pronunat dizolvarea se nregistreaz n registrul comerului, se comunic direciei generale a finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti, i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putnd s se ndrepte mpotriva societii. mpotriva hotrrii, orice persoana interesata poate face apel in termen de 30 de zile de la data publicrii in Monitorul Oficial. Dup rmnerea definitiva a hotrrii de dizolvare societatea va fi radiata din registrul comerului. 7.2 Efectele dizolvrii Din punct de vedere procedural, legiuitorul prevede in art.233 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, ca dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii lichidrii patrimoniului societii. Prin excepie, dizolvarea are loc fr lichidare in cazul fuziunii ori divizrii totale a societii sau in alte cazuri prevzute de lege. In societile in nume colectiv, in comandita simpla si cele cu rspundere limitata asociaii pot hotra cu cvorumul si majoritatea prevzute pentru modificarea actului constitutiv, odat cu dizolvarea si modul de lichidare al societii, atunci cnd sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societii si cnd asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Art.232 din Legea nr.31/1990, republicata prevede necesitatea nscrierii dizolvrii societilor comerciale in registrul comerului si publicarea ei in Monitorul Oficial (cu excepia cazului in care dizolvarea intervine ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societii). nscrierea i publicarea se vor face conform art.204, cnd dizolvarea are loc n baza unei hotrri a adunrii generale, i n termen de 15 zile de la data la care hotrrea judectoreasc a devenit irevocabil, cnd dizolvarea a fost pronunat de justiie. Conform art.232 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata, in cazul in care dizolvarea societii se produce in urma falimentului, aceasta se va pronuna de tribunalul investit cu procedura falimentului. Aadar, in principal, dizolvarea societilor comerciale are ca efect lichidarea patrimoniului societii in cauza, cu excepia reorganizrii prin fuziune sau divizare, precum si in cazul in care societatea are un asociat unic. Din momentul dizolvrii, directorii, administratorii respectiv directoratul nu mai pot ntreprinde noi operaii; in caz contrar ei sunt personal rspunztori pentru operaiile pe care le-au
74

vezi LEGEA NR.31/1991,REPUBLICATA SI MODIFICATA

104

ntreprins. Aceasta interdicie se aplica in ziua expirrii termenului fixat pentru durata societii, ori de la data la care dizolvarea a fost hotrta de adunarea generala sau declarata prin sentina judectoreasca. Pe perioada operaiunilor lichidrii, personalitatea juridica a societilor se pstreaz pana in momentul radierii acesteia la registrul comerului. Potrivit art.236 din Legea nr.31/1990, republicata, dizolvarea unei societi cu rspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societii ctre asociatul unic, fr lichidare. Prin aceasta dispoziie, legiuitorul se abate de la reglementrile tradiionale din legislaia romana cu privire la dizolvarea persoanelor juridice, care, in mod obinuit, are ca efect lichidarea patrimoniului acesteia (Decretul nr.31/1954 privitor la persoana fizica si juridica). Mai mult dect att, legiuitorul stabilete ca patrimoniul societii comerciale se va transmite asociatului unic, fie ca acesta este persoana fizica, fie persoana juridica. Aadar, efectele acestui caz de dizolvare sunt asemntoare celor existente in cazul reorganizrii persoanelor juridice. Transmiterea patrimoniului are loc si societatea i nceteaz existenta la urmtoarele momente: a) dac nu s-a fcut opoziie, pe data expirrii termenului de introducere a opoziiei; b) dac s-a fcut opoziie, pe data la care a devenit irevocabil hotrrea de respingere a opoziiei sau, dup caz, hotrrea prin care se constat c societatea sau asociatul unic a pltit datoriile ori a oferit garanii acceptate de creditori sau a convenit cu acetia un aranjament pentru plata datoriilor. 7.4. Aspecte procedurale privind dizolvarea societilor comerciale In cazul procedurii dizolvrii voluntare ii sunt necesare urmtoarele acte si operaiuni: - hotrrea adunrii generale a asociailor in care se arata si modul de lichidare a patrimoniului; - ntocmirea actului adiional, in forma autentica; - depunerea la oficiul registrului comerului a actului adiional, pentru a fi nscris in registru si publicarea lui in Monitorul Oficial, nsoit de extrasul de pe ultimul bilan contabil vizat de Administraia financiara; - nscrierea meniunii de dizolvare in registrul comerului, dup trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicrii actului adiional in Monitorul Oficial. Oficiul registrului comerului va nregistra meniunea de dizolvare daca sunt depuse urmtoarele acte: - actul adiional autentificat; - dovada publicrii actului adiional in Monitorul Oficial; - declaraia administratorului pe proprie rspundere ca in termen de 30 de zile de la data publicrii actului adiional terii au fcut opoziie; - dovada achitrii taxei de meniuni la registrul comerului. Lichidatorii vor depune specimene de semntura la oficiul registrului comerului, dup care urmeaz procedura de radiere a societii in registrul comerului. Cererea de radiere ntocmita de lichidator va f! nsoita de: - bilanul de lichidare vizat de Administraia financiara; - certificatul fiscal eliberat de Administraia financiara din care sa rezulte ca societatea nu are datorii ctre stat; - originalele documentelor emise de registrul comerului; - raportul lichidatorului privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului; declaraia lichidatorului cu privire la exactitatea operaiunilor efectuate. Societatea comerciala i nceteaz existenta, deci personalitatea juridica, din momentul radierii ei din registrul comerului. Aceeai procedura trebuie urmata si in cazul dizolvrii de drept a unei societi. Daca societatea se dizolva pe baza unei hotrri judectoreti in care sunt desemnai si lichidatorii, aceasta se va publica in Monitorul Oficial si se va depune la oficiul registrului comerului, nsoita de celelalte acte menionate in paragrafele precedente.

105

8. Lichidarea societilor comerciale 8.1. Aspecte comune lichidrii pentru toate formele de societi comerciale In legea societilor comerciale, art.252-270, sunt prevzute att dispoziiile generale privind lichidarea societilor comerciale, cat si unele dispoziii speciale aplicabile fiecrei forme de societi. In aceasta lucrare am considerat ca este util a va prezenta aspectele teoretice si practice privind dispoziiile generale, comune tuturor formelor de societi comerciale. Aa cum am artat anterior, dizolvarea nu are ca efect imediat ncetarea existentei societii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare. Abia la ncheierea operaiunilor de lichidare poate nceta definitiv existenta societii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare. Abia la ncheierea operaiunilor de lichidare poate nceta definitiv existenta societii dizolvate. Prin urmare, aa cum rezulta din dispoziiile legale, lichidarea este esena dizolvrii, fiind efectul principal, direct si obligatoriu. In sens larg, prin lichidare se nelege toate operaiunile care au drept scop determinarea afacerilor in curs in momentul declarrii dizolvrii, astfel nct sa se poat obin realizarea activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net intre asociai. Fata de acest neles, intr-un sens restrns se considera ca lichidarea cuprinde operaiile efectuate intre momentul declarrii dizolvrii si momentul repartizrii activului patrimonial net intre asociai75. Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevd norme in acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli: a) pn la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continu mandatul lor, cu excepia celor prevzute la art. 233; b) actul de numire a lichidatorilor sau sentina care i ine locul i orice act ulterior, care ar aduce schimbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Lichidatorii rspund la fel ca si administratorii, iar mpotriva deciziilor lor creditorii pot face opoziie. Principii Din modul in care legea reglementeaz procedura lichidrii, rezulta ca aceasta faza existeniala a societii comerciale este guvernata de urmtoarele principii: a) Lichidarea este prevzuta in favoarea asociailor Per a contrario, lichidarea nu poate interveni la cererea creditorilor (nici sociali, nici personali ai asociailor). Aceasta nu nseamn ca drepturile creditorilor sociali nu sunt ocrotite de lege. Astfel, asociaii nu pot obine repartizarea nici unei sume cuvenite lor prin lichidare, mai nainte de achitarea creditorilor sociali. Faptul ca lichidarea este o procedura organizata de lege in favoarea asociailor se poate argumenta si prin aceea ca asociaii au dreptul de a numi pe lichidatori prin actele constitutive. b) Lichidarea este obligatorie Lichidarea este obligatorie, deoarece declararea dizolvrii nu este un scop in sine, ci o etapa care innd cont de anumite evenimente ce afecteaz viata societii - precizeaz momentul de la care activitatea acesteia este orientata pentru repartizarea activului net intre asociai, dup ce au fost satisfcui creditorii sociali. Lichidarea este, altfel spus, o consecina logica si necesara declarrii dizolvrii. Este de amintit faptul ca in doctrina de specialitate s-au conturat si alte puncte de vedere. In opinie, s-a considerat ca lichidarea este facultativa, iar nu obligatorie, deoarece, pe de o parte, lichidarea poate fi nlturata daca asociaii hotrsc fuziunea cu alta societate ori prelungirea duratei acesteia. Intr-o alta opinie, lichidarea este obligatorie, fiind de neconceput ca societatea sa rmn in faza de dizolvare. Cel mai important efect al lichidrii este totui ncetarea calitii de subiect de drept a societii comerciale. Acest efect produs prin lichidare, pe data radierii societii din registrul comerului, face ca, ope legis, personalitatea juridica a societii sa nceteze. Aa cum s-a artat, dup terminarea lichidrii, lichidatorii trebuie sa ntocmeasc bilanul contabil de lichidare si sa propun repartizarea activului intre asociai.
75

vezi Curtea de Casatie sectia comerciala III-a,decizia nr.562/1927

106

Asociatul nemulumit poate face opoziie in termen de 15 zile de la notificarea bilanului contabil de lichidare si a proiectului de repartizare. Dup examinarea acestui termen sau dup ce sentina asupra opoziiei a rmas irevocabila, bilanul contabil de lichidare si repartizare se considera aprobat si elibereaz pe lichidatori. Drepturile si obligaiile lichidatorilor a) In desfurarea operaiunii de lichidare, lichidatorii au urmtoarele obligaii: - sa fac un inventar si se ncheie un bilan care sa constate situaia exacta a activului si pasivului societii; - sa pstreze patrimoniul societii, registrele ce li s-au ncredinat de administratori si actele societii; - sa ntocmeasc un registru cu toate operaiunile lichidrii, in ordinea datei lor. b) Lichidatorii au urmtoarele drepturi: - sa execute si sa termine operaiunile de comer referitoare la lichidare; - sa dea in judecata in calitate de reclamant sau de parat in interesul lichidrii patrimoniului societii; - sa vnd prin licitaie publica bunurile mobile si imobile ale societii, sa fac tranzacii. Ei nu pot ns, n lips de dispoziii speciale n actul constitutiv sau n actul lor de numire, s constituie ipoteci asupra bunurilor societii, dac nu vor fi autorizai de instan, cu avizul cenzorilor. Lichidatorii care ntreprind noi operaiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidrii sunt rspunztori personal i solidar de executarea lor. Att in literatura de specialitate, cat si in practica judectoreasca, s-a pus problema daca lichidarea patrimoniului societii in cauza se face numai prin vnzarea la licitaie a bunurilor sau este posibil ca unele sa revin in patrimoniul asociailor care le-au aportat. Fata de mprejurarea ca legiuitorul nu face nici o precizare in acest sens, evident pot exista doua opinii. Intr-o opinie, se afirma ca toate bunurile societii trebuie prefcute in bani, in vederea satisfacerii creditorilor sociali si mpririi restului intre asociai. Intr-o alta opinie, creia ne raliem, daca in actul constitutiv s-a prevzut ca in caz de lichidare a societii, dup achitarea datoriilor fata de terii creditori, fiecare asociat sa-si reia bunul aportat in societate, acest in lucru este posibil. Argumentul legal privind partajul intre asociai a bunurilor societii rezulta din Legea nr.31/1990, republicata, text potrivit cruia asociaii au dreptul de a hotra prin actul constitutiv regulile de lichidare a societii. - sa lichideze si sa ncaseze creanele societii. Termenul in care trebuie terminata lichidarea este de cel mult trei ani, tribunalul, in cazuri excepionale, avnd posibilitatea sa prelungeasc termenul cu nc doi ani. Lichidatorii, dup terminarea lichidrii patrimoniului societii, trebuie sa ntocmeasc bilanul de lichidare si sa propun repartizarea activului intre asociai. Asociaii pot fi pltii in contul prtilor sociale pe care le dein numai dup achitarea creditorilor sociali. Expertului lichidator numit de instan n condiiile reglementate de art. 262 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicat, i incumb obligaia ntocmirii bilanului contabil de lichidare, iar nu un drept de opiune cu privire la aceast activitate. Nendeplinirea acestei sarcini echivaleaz cu neexecutarea hotrrii judectoreti prin care a fost desemnat, justificnd obligarea de ctre instan la realizarea ei sub sanciunea plii de daune cominatorii76. 8.2. Operaiuni specifice procedurii de lichidare Procedura lichidrii este instituita in favoarea asociailor si i se aplica regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in msura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Pe ntreaga durata a lichidrii, personalitatea juridica a societii comerciale in cauza subzista intacta. Societatea folosete in continuare firma nregistrata, singura restricie impusa de lege constnd in obligaia ca toate actele ce emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare. Procedura de lichidare cuprinde urmtoarele operaiuni principale: - nlocuirea organelor de administraie curenta;
76

vezi Curtea de Casatie sectia III,decizia 1962/1936 in Practica judiciara comercialavol II ed.Lumina,1991

107

- predarea gestiunii; - restrngerea obiectului acesteia in scopul de a asigura plata creditorilor sociali si satisfacerea drepturilor asociailor; - ntocmirea si executarea bilanului final; - radierea din registrul comerului a fostei societi comerciale. nlocuirea organelor de administrare Ca efect al dizolvrii societii, administratorii trebuie sa fie nlocuii prin lichidatori. Numirea acestora poate fi voluntara sau juridica. Potrivit art.262 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru desemnarea voluntara se cere unanimitatea de voturi a asociailor. In cazul in care nu se poate obine cvorumul legal, numirea lichidatorilor se face de ctre instana judectoreasca, la cererea oricrui administrator sau asociat. Pentru a decide, instana trebuie sa asculte pe toi asociaii sau administratorii. mpotriva sentinei pronunata de instana se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la pronunare. Actul de numire a lichidatorilor sau sentina care-i tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbri in persoana aceasta, trebuie depusa la oficiul registrului comerului pentru a fi nscrise de ndat si publicarea in Monitorul Oficial. Lichidatorii pot fi persoane fizice sau reprezentani permaneni - persoane fizice ai societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizai. Administratorii sunt obligai sa-si continue mandatul pana la intrarea in funciune a lichidatorilor, fr a mai avea dreptul de a ntreprinde noi operaii in numele societatii comerciale. Predarea gestiunii Preluarea de ctre lichidatori a administraiei se efectueaz prin ntocmirea unor acte de predareprimire. Potrivit regimului general instituit de art.253 alin.3 din Legea nr.31/1990, predarea gestiunii se realizeaz in temeiul inventarului si bilanului. Aceste documente trebuie sa constate situaia exacta a activului, precum si a societatii. ndat dup intrarea in funcie, lichidatorii au datoria ca, mpreuna cu administratorii societii, sa ntocmeasc inventarul si sa ncheie bilanul, semnnd aceste acte. Lichidatorii sunt obligai sa primeasc si sa pstreze patrimoniul si actele societatii, ei trebuie sa tina un registru cu toate operaiile lichidrii, in ordinea datei lor. Restrngerea obiectului de gestiune Lichidatorii sunt indreptatiti sa exercite acele atribuii care le sunt conferite la adunarea generala a asociailor, printr-o hotrre adoptata cu aceeai majoritate care este necesara si pentru numirea lor. Activitatea lichidatorilor poate fi prelungita pe durata anului in care a avut loc numirea lor. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operaiile referitoare la lichidare. In cazul in care ntreprind noi operaiuni comerciale care nu sunt necesare scopului lichidrii, sunt rspunztori personal si solidar de executarea lor. Astfel, prin norme imperative, legiuitorul restrnge obiectul gestiunii pe care o exercita lichidatorii. Lichidatorii pot fi acionai in judecata ca reprezentani ai societii comerciale in interesul acesteia, dar numai pentru actele de lichidare. Pentru a recupera sumele datorate societii, lichidatorii trebuie sa urmreasc pe debitorii societii. Lichiditile vor deservi pentru satisfacerea creditorilor sociali si a drepturilor cuvenite asociailor. Bunurile din patrimoniul societii vor fi transformate in numerar, scop in care lichidatorii au dreptul sa vnd - prin licitaie publica - imobilele si orice avere mobiliara; vnzarea bunurilor nu se va face in bloc", ci numai singular, pentru fiecare bun in parte. Lichidatorii trebuie sa fac tranzacii in numele societii, sa lichideze si sa ncaseze creanele societii, chiar in caz de faliment al debitelor, dnd chitana. Lichidarea pasivului social Sumele obinute de lichidatori in condiiile anterior examinate servesc, in mod prioritar, pentru stingerea datoriilor societii comerciale.
108

In reglementarea Legii nr.31/1990, republicata, activitatea de lichidare si de repartizare a patrimoniului social este de competenta lichidatorilor, iar nu a instanei judectoreti. Implicarea directa a instanei judectoreti in operaiunea de lichidare este greita. Competenta instanei de judecata in faza lichidrii societilor comerciale este strict reglementata de lege in doua cazuri: formularea unei cereri pentru numirea lichidatorilor, atunci cnd nu se poate ntruni unanimitatea voturilor asociailor asupra persoanei acestora (art.2 alin.2); atunci cnd asociaii formuleaz o opoziie la bilanul de lichidare ntocmit de lichidatori (art.263 alin.2). Drepturile creditorilor sociali Cumulativ cu obligaia lichidatorilor de a asigura stingerea datoriilor sociale, creditorii societii comerciale sunt ei nsui in msura sa-si valorifice drepturile corespunztoare. Lichidarea se face in interesul asociailor, dar fr a vtma pe creditori. In sensul artat, art.260 alin.4 din Legea nr.31/1990, republicata, prevede ca lichidarea nu libereaz pe asociai si nu mpiedica deschiderea procedurii de faliment a societii". Noiunea de faliment va fi neleasa in sensul Legii nr.64/1995, republicata. Atunci cnd nu recurg la procedura declarrii societii in stare de faliment, creditorii dispun de aciuni in justiie, pe care le pot ndrepta att mpotriva lichidatorilor, cat si contra asociailor. Contra lichidatorilor, creditorii societii au dreptul de a exercita aciunile care decurg din creanele ajunse la termen. Posibilitatea urmririi este insa mrginit numai pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societii. Creditorii sociali se pot ndrepta asupra asociailor pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul societii, daca asociaii nu au fcut vrsminte la capitalul social. Pe durata existentei societii, dreptul de a cere asociailor restanieri (al cror aport nu a fost predat integral) sa-si ndeplineasc obligaia asumata, aparine administratorilor si lichidatorilor. Drepturile asociailor Asociaii au dreptul de a-si recupera valoarea aporturilor subscrise la data nfiinrii societii comerciale sau cu prilejul majorrii ulterioare a capitalului social. In faza dizolvrii societii, drepturile asociailor pot fi satisfcute doar dup acoperirea pasivului social. Potrivit legii, lichidatorii nu pot plai asociailor nici o suma in contul prtilor ce li s-ar cuveni din lichidare, naintea achitrii creditorilor societii. Creditorii pot cere ca sumele realizate in cursul lichidrii sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnaiuni ori la o societate bancara. Aceste sume pot fi repartizate chiar in timpul lichidrii, dar dup ndeplinirea tuturor obligaiilor societii scadente sau care vor ajunge la scadenta, in msura in care rmne un disponibil de cel puin 10% din cuantumul lor. mpotriva deciziei prin care, astfel, lichidatorii repartizeaz asociailor numerarul, creditorii societii pot introduce opoziie la instana competenta, in termen de 15 zile de la data deciziei. Opoziia suspenda decizia de repartizare. ntocmirea si executarea bilanului final Faza de lichidare a societii comerciale se ncheie prin ntocmirea bilanului final. Acesta trebuie sa stabileasc modul de repartizare a activului intre asociai. Bilanul final va fi semnat de lichidatori. Orice asociat nemulumit de propunerea de repartizare a activului, fcuta de lichidatori, poate introduce opoziie la instana in termen de 15 zile, termen ce se calculeaz de la data notificrii. Bilanul, mpreuna cu modul de repartizare a activului propus de lichidatori, se considera aprobate de toi asociaii de la data cnd expira termenul de 15 zile artat sau cnd sentina pronunata de instana asupra opoziiei rmne definitiva. Urmeaz etapa de executare in fapt a repartizrii activului, lichidatorii trebuind sa predea fiecrui asociat partea ce-i revine potrivit bilanului final, in schimbul chitanei de primire. Prin ndeplinirea acestor condiii, lichidatorii sunt liberai. In ceea ce privete registrele si actele societii, dup aprobarea socotelilor si terminarea repartiiei, acestea vor fi depuse de lichidatori la
109

asociatul desemnat de majoritatea. Registrele tuturor societilor comerciale lichidate trebuie pstrate timp de 5 ani, termenul calculndu-se de la data depunerii lor, in condiiile artate mai sus. Radierea societii comerciale din registrul comerului Dup terminarea lichidrii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societilor din registrul comerului, radiere care se poate face si din oficiu. Cererea de radiere a asociailor din registrul comerului trebuie sa fie insolita de urmtoarele acte: - bilan in lichidare vizat de organul fiscal; - raportul lichidatorilor privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului; - certificat fiscal eliberat de Administraia financiara, din care sa rezulte ca societatea nu are datorii fata de stat; - originalele documentelor emise de oficiul registrului comerului (certificat de nmatriculare, cerere de nmatriculare, cerere de meniune etc.); - declaraia lichidatorilor cu privire la executarea operaiilor efectuate. La data ndeplinirii formalitilor de radiere, personalitatea juridica a societii nceteaz att in raporturile dintre asociai, cat si fata de terele persoane.

CAPITOLUL III CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE 1.Contractul de vnzare-cumprare comerciala

Vnzarea-cumprarea este o operaiune comerciala care nlesnete si face posibil schimbul mrfurilor. Marea majoritate a actelor de comer prevzute de art. 3 C.com. se afla in legtura cu contractul de vnzare-cumprare. Astfel: - realizarea circulaiei mrfurilor se realizeaz pe calea unei vanzari-cumparari comerciale; - ntreprinderile de transport fac posibila tocmai aceasta circulaie, dup ce in prealabil a fost ncheiat un contract de vnzare-cumprare; - ntreprinderile de asigurare garanteaz realizarea echivalentului mrfurilor vndute, daca au fost distruse in caz de fora majora; - ntreprinderile de banca finaneaz - prin intermediul operaiunilor de credit - schimbul, punnd la dispoziie fondurile necesare cumprtorului sau vnztorului. Determinarea comercialitatii unui contract de vnzare-cumprare se face fie in funcie de criteriul pozitiv prevzut in art. 3 pct. l si 2 C.com., fie, privind criteriului negativ prevzut in art. 5 C.com. Caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare a) Contractul de vnzare-cumprare este un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, existnd o reciprocitate a obligaiilor ce incumba ambelor pri. Vnztorul are obligaia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vndut se de-al garanta pe cumprtor pentru eviciune si pentru viciile lucrului, iar cumprtorul are obligaia de preluare a bunului, de a plai preul si, de regula, de a suporta cheltuielile vnzrii77. Fiind un contract bilateral, se vor aplica efectele specifice acestei categorii de contracte, respectiv: rezolutionarea sau rezilierea contractului, excepia de neexecutare a contractului78 si riscul contractual. b) Contractul de vnzare-cumprare este un contract cu titlu oneros, ambele pri urmrind realizarea unui avantaj material (patrimonial), si anume: vnztorul urmrete sa primeasc preul, iar cumprtorul sa primeasc bunul in schimbul prestaiei sale de plata a preului.
77 78

art. 1313, 1336, 1337, 1361 C.civ. exceptio non adimpleti contractus

110

c) Contractul de vnzare-cumprare este un contract cumulativ deoarece ambele pri cunosc existenta si ntinderea obligaiilor pe care le au nc din momentul ncheierii contractului. d) Contractul de vnzare-cumprare este, de regula, un contract consensual, fiind ncheiat in mod valabil prin simplul acord de voina al parilor, fr ndeplinirea vreunei formaliti sau predarea bunului vndut79 e) Contractul de vnzare-cumprare este, in principal, un contract translativ de proprietate. Varieti ale contractului de vnzare-cumprare Vnzarea dup greutate, numr sau msura In cazul vnzrii dup greutate, numr sau msura obiectul ii formeaz bunuri de gen dintr-un lot determinat, dintr-un gen limitat si este absolut necesar a se proceda la individualizarea bunurilor prin: cntrire, msurare, numrare80 sau individualizare prin determinarea preului81. In ambele situaii de individualizare a bunurilor de gen, vnzarea este perfecta din momentul realizrii acordului de voina82. Efectele contractului, respectiv dreptul de proprietate si riscul pieirii fortuite, se transmit dup individualizarea bunurilor fie prin cntrire, msurare, fie prin determinarea preului. Vnzarea dup greutate, numr sau msura se deosebete de vnzarea cu grmada83. In cazul vnzrii in bloc, obiectul contractului este o cantitate determinata de bunuri dintr-o masa unica84. Individualizarea bunurilor se face in momentul ncheierii contractului. Efectele contractului in privina transmiterii drepturilor de proprietate si a riscului pieirii fortuite se produc din momentul realizrii acordului de voina, data la care se individualizeaz bunurile vndute. Vnzarea pe ncercare Potrivit art. 1302 C.civ., vnzarea pe ncercare este o varietate a contractului de vnzarecumprare, in care realizarea acordului de voina este supus (afectat) unei condiii suspensive a ncercrii bunului de ctre cumprtor. Pentru determinarea calitilor bunului trebuie efectuata o expertiza, cci astfel realizarea acordului de voina ar depinde in exclusivitate de voina (plcerea) cumprtorului, situaie in care s-ar pune problema validitii unei asemenea condiii, fiind condiie pur protestativa supusa nulitii, potrivit art. 1010 C.civ. Vnzrea pe gustate Conform art. 1301 Cod civil contractul nu se considera ncheiat dect dup ce cumprtorul a gustat bunul si este de acord sa-l cumpere, in schimb in cazul vnzrii pe ncercate contractul se ncheie, dar este afectat de o condiie suspensiva de realizarea creia depinde transmiterea dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor, inclusiv riscul pieirii fortuite a bunului. Vnzarea cu pact de rscumprare Vnzarea cu pact de cumprare este o vnzare afectata de o condiie rezolutorie expresa care consta in facultatea pe care si-o rezerva vnztorul de a relua (de a se napoia) lucrul vndut, restituind preul si cheltuielile fcute de cumprtor. Restituirea ctre vnztor a bunurilor rscumprate are efect retroactiv in sensul ca opereaz att in privina cumprtorului a succesorilor in drepturi ai cumprtorului, si a terilor dobnditori reinndu-se doar fructele. Se excepteaz situaiile in care terul dobnditor invoca uzucapiunea pentru imobilele sau posesia de buna-credina in materia bunurilor imobile. 2.Contractul de mandat comercial
79 80

art. 1295 C.civ. de exemplu, se vnd 500 kg de mere a 1000 lei/kg 81 de exemplu, se vinde tot lotul de cereale cu 10 milioane lei 82 art. 1300 C.civ. 83 in bloc, art. 1299 C.civ. 84 de exemplu, se vinde porumbul din hambarul A preul fiind determinat global pentru ntreaga cantitate, art. 1299 Cod civil.

111

Potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului. Mandatul este contractul in temeiul cruia o persoana (mandant) mputernicete alta persoana (mandatar) sa ncheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului85. Mandatul comercial prezint urmtoarele caracteristici: a) Mandatul comercial, spre deosebire de mandatul civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuit. Prin afaceri comerciale trebuie sa se neleag actele enumerate in art. 3 din Codul comercial, care sunt fapte de comer pentru mandant. Mandantul va fi comercial numai daca actele ncheiate sunt acte comerciale, pe cnd mandatul civil are ca obiect ncheierea de acte civile. b) Mandatul comercial este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma printro suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar daca prile nu au prevzut in contract plata sau modalitile de plata, mandantul datoreaz remuneraia86. In absenta unei stipulaii contractuale, remuneraia este stabilita de instana de judecata. c) Mandatul comercial poate fi cu reprezentare, dar si fr reprezentare; aceasta nu este de esena mandatului ci numai de natura lui. d) Mandatul comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandatului, sau special, pentru o anumita afacere. In cazul mandatului comercial se confer mandatarului o mai mare libertate de aciune si independenta, potrivit dinamicii activitii comerciale. Condiiile de validitate a contractului de mandat comercial Condiii de fond Pentru a fi valabil ncheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte condiiile cerute in art. 948 Cod civil: consimmntul, capacitatea prtilor, obiectul contractului si cauza. Consimmntul prtilor Mandatul comercial, fiind un contract consensual, se considera perfect in momentul acordului de voina al mandatarului si mandatului. Mandatul poate fi expres sau tacit, acceptarea mandatului putnd fi tacita si sa rezulte executarea lui. Mandatarul care nu dorete a primi nsrcinarea data de mandant trebuie sa-l ntiineze imediat pe acesta. Daca mandantul ntrzie in luarea masurilor cu privire la bunurile ncredinate, mandatarul poate cere punerea bunurilor sub sechestru judiciar. Capacitatea prtilor Mandantul trebuie sa aib capacitatea de a ncheia el nsui actele juridice care urmeaz sa fie ncheiate in numele sau de ctre mandatar. Mandatarul trebuie sa aib capacitatea de exerciiu pentru a fi in msura sa ncheie acte juridice personal, in numele si pe seama altuia, fr insa ca legea sa-i ceara si calitatea de comerciant. Cat privete calitatea voinei, buna sau reaua-credina la ncheierea actului juridic, modalitatea si locul ncheierii actului juridic, se raporteaz la persoana reprezentantului mandatar si la ter. Obiectul contractului In art. 374 din Codul Comercial se arata ca obiectul mandatului comercial este tratarea de afaceri comerciale". Deci obiectul contractului de mandat l constituie faptele de comer. In afara condiiilor generale, comune tuturor contractelor - respectiv: sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit, in circuitul civil etc. - cu privire la obiectul mandatului se impun urmtoarele precizri:
85

vezi Curtea de Casatie, sectia III-a,decizia nr.98/1937,in Practica judiciara in materie comerciala,vol II,Editura Lumina,Bucuresti,1991, pag.75 86 art.374 Cod comercial

112

- mandatul are ca obiect ncheierea de acte juridice de ctre mandatar. Daca acesta ndeplinete si fapte materiale, actele sau faptele materiale vor avea caracter accesoriu87. - actele juridice au caracter strict personal88 nu pot fi ncheiate prin mandatar ori alte declaraii strict personale. Cauza (scopul) contractului Cauza, ca element de validitate a contractului de mandat, trebuie sa ndeplineasc condiiile generale, comune tuturor actelor juridice: sa fie reala, licita, morala, sa nu contravin regulilor de convieuire sociala. Forma contractului (conditi de forma) Contractul de mandat se ncheie prin simplul acord de voina al prtilor89 avnd, de regula, caracter consensual. Legea, respectiv Codul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit art. 1533 C.civ., mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit. Deoarece Codul Comercial nu prevede reguli derogatorii de la dreptul comun nseamn ca in privina formei mandatului sunt aplicabile dispoziiile Codului civil. In practica, mandatul este exteriorizat, de obicei, printr-un nscris numit procura. Cu aceeai semnificaie, de reprezentare, a unei persoane fata de terele persoane, se folosete si termenul de mputernicire" sau chiar de delegaie90. Procura poate fi data sub forma nscrisului sub semntura privata sau sub forma nscrisului autentic. Forma autentica a procurii este necesara ori de cate ori actul juridic pe care-l va ncheia mandatarul91 cu tera persoana este ntocmit in forma autentica. Felurile mandatului In funcie de ntinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi general sau special. - Mandatarul este general in cazul in care mandatarul este mputernicit sa ncheie orice acte juridice, cu excepia acelora pentru care legea impune existenta unui mandat special92. - Mandatul este special daca mandatarul este mputernicit sa ncheie un anumit act juridic93 sau pentru anumite operaiuni determinate. Efectele contractului de mandat comercial Contractul de mandat face parte din categoria contractelor intuitu personae", in care ncrederea prtilor, in special a mandatului fata de mandatar, trebuie sa fie perfecta. Obligaiile mandatarului: - mandatarul are obligaia sa execute nsrcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale; - mandatarul trebuie sa arate terilor mputernicirea; - mandatarul este dator sa incunostiinteze fr ntrziere pe mandant despre executarea mandatului; - mandatarul este obligat sa pstreze destinaia sumelor primite pe socoteala mandantului. In cazul neexecutrii acestei obligaii mandatarul este dator la plata dobnzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. In caz de doi sau frauda, mandatarul este posibil sa rspund si penal; - mandatarul este inut a plai dobnzi la sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le consemna94
87 88

de exemplu, preluarea bunului care urmeaz a fi vndut de ctre mandatar, in numele si pe seama mandantului de exemplu, testamentul 89 solo consensus 90 in raporturile de dreptul muncii 91 procuratorul 92 procuratio amnium bonorum 93 procuratio unicus rei 94 facandu-se aplicarea normei generale prevzute in art. 43 C.com.

113

Obligaiile mandantului: - mandantul este obligat sa pun la dispoziia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C.com.); - mandantul este inut de obligaia de plata a remuneraiei convenite; - mandantul are obligaia sa restituie cheltuielile fcute de mandatar pentru executarea mandatului. Mandantul are obligaii si fata de terele persoane in baza actelor juridice ncheiate de mandatar, evident in limitele mputernicirii sale. Privilegiul mandatarului Mandatarul beneficiaz de un privilegiu special (drept de retenie) pentru tot ce i se datoreaz din executarea mandatului (art. 386 C.com.). Creanele mandatarului au prioritate fata de orice alte creane pe care le are fata de mandant. Pentru a exercita acest privilegiu (garanie), mandatarul trebuie sa notifice sumele datorate mandantului, cu somaia de a plai in 5 zile, cu precizarea ca in caz contrar va trece la vnzarea terenurilor. Mandantul poate face opoziie (art.388 C.com.). Daca termenele de formulare a opoziiei expira, mandatarul poate trece la vnzarea bunurilor. ncetarea contractului de mandat comercial Contractul de mandat nceteaz prin: ndeplinirea funciei sale juridice. Exista si situaii de natura obiectiva sau subiectiva, care duc la stingerea mandatului. Cu toate acestea, contractul de mandat rmne si in dreptul comercial un contract care se bazeaz pe ncrederea pe care o are mandantul in persoana mandatarului, aa nct mandatul poate fi revocat in cazuri ntemeiate. Revocarea poate fi expresa printr-o declaraie fcuta in acest sens si care trebuie sa fie notificata (comunicata) terelor persoane care, de buna-credina ar putea ncheia acte juridice cu primul mandatar. In lipsa notificrii terii se pot apar invocnd aparenta de drept in privina primului mandatar. Revocarea poate sa fie tacita, ceea ce nseamn ca poate fi dedusa din orice mprejurri care dovedesc voina mandantului de a revoca mandatul ncredinat unei persoane. De exemplu, desemnarea unui nou mandatar pentru ndeplinirea aceleai operaiuni nseamn, tacit, revocarea mandatarului precedent. In cazul in care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate sa-i solicite mandantului despgubiri daca revocarea sa este intempesiva sau abuziva95. - ndeplinirea termenului pentru care a fost ncheiat contractul Renunarea mandatarului, este cauza de stingere a mandatului civil. In cazul mandatului comercial, mandatarul este inut sa-l despgubeasc pe mandant, in caz de renunare la mputernicirea primita. Mandatarul poate sa renune la mandat, anuntandu-1 pe mandant despre aceasta intenie. Daca prin renunare mandantul este prejudiciat, mandatarul poate fi tras la rspundere pentru acoperirea prejudiciului, cu excepia cazului cnd se dovedete ca el nsui ar fi suferit o paguba nsemnata daca ar fi continuat executarea mandatului. - Moartea mandatarului sau a mandantului Daca mandatarul decedeaz, motenitorii lui trebuie sa-l incunostiinteze pe mandant si sa continue executarea acestuia pentru a nu cauza paguba mandantului. Tot astfel, daca moare mandantul motenitorii acestuia trebuie sa-i comunice mandatarului. Acesta va fi obligat sa ncheie
95

Spre exemplu, adunarea general a acionarilor este organul societii care formeaz voina social, ceea ce nseamn c actul juridic de tip contractual pe care l reprezint hotrrea adunrii generale a acionarilor de a numi administratorul i care ncorporeaz voina social, unit cu acceptarea de ctre administrator a funciei ncredinate, se ncadreaz n tiparul mandatului comercial. Coninutul mandatului dat administratorului nu este exclusiv contractual, reglementarea acestui coninut fiind completat de dispoziiile legale referitoare la obligaiile imperative stabilite n sarcina administratorului, precum i la limita mandatului acestuia (art. 72 din Legea nr. 31/1990, republicat). Revocabilitatea mandatului administratorului este de esena acestuia. i n cazul revocrii abuzive msura este definitiv, caracterul esenialmente revocabil al mandatului meninndu-se, fiindc ncrederea care st la baza mandatului nu poate fi impus de vreme ce funcia de administrator are un caracter "intuitu personae". Este inadmisibil acordarea daunelor morale administratorului revocat n condiiile n care acesta nu a dovedit c a suferit un prejudiciu constnd n imaginea negativ.

114

operaiunea pentru care a primit mputernicire, pentru a nu cauza pagube motenitorilor mandantului. - Incapacitatea, interdicia, falimentul uneia dintre pri au ca efect ncetarea mandatului. Aceste clauze se ntemeiaz tot pe caracterul intuitu personae"al mandatului, pe ncrederea" existenta intre pri dublata de faptul ca, mandatarul trebuie sa fie o persoana capabila" sa ncheie acte juridice in numele si pe seama mandantului.

2. Contractul de franciz
Definiie Contractul de franciz a aprut n SUA odat cu legislaia antitrust prin care s-a interzis desfacerea produselor de ctre productor. Datorit dinamismului i rentabilitii sale a devenit o form de cooperare comercial; fiind o varietate recent i rspndit a contractului de concesiune, franciza constituie o metod modern de afaceri, bazat pe colaborarea permanent ntre parteneri. n sistemul de drept comercial romnesc franciza a fost definit legal prin articolul 1 din Ordonana Guvernului nr. 52/1997, modificat i completat prin Legea nr. 79/1998, republicat n M. Of. Nr. 180 din 14 mai 1998: Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit francizor, acord altei persoane, denumit beneficiar, dreptul de a exploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Aceast definiie este deficitar sub mai multe aspecte: - nu sunt definite elementele eseniale ale francizei, ca de exemplu: know-how-ul, asistena comercial i tehnic, folosina de ctre beneficiar a nsemnelor atragerii clientelei (marc, renume) ale francizorului; - legiuitorul a introdus o parte din elementele definitorii ale francizei n definiiile date partenerilor contractuali i n obligaiile prilor; - se las loc la interpretri ale unei serii de alte contracte din gama contractelor de distribuie, licene i cesiuni. n doctrina juridic, franciza s-a definit n diverse moduri: 1. Contractul de franchising (termen englez) const n acordarea de ctre comerciantul productor, numit franchiser, a dreptului de a beneficia de un sistem de relaii care conine marca, renumele, know-how-ul i asistena unui comerciant, persoan fizic sau juridic, numit franchisee, n schimbul unui pre constnd ntr-o sum de bani iniial i o redeven periodic, numit franchisefee. 2. n sistemul american, franciza este o convenie care ofer unei pri dreptul de a distribui, de a vinde, de a furniza bunuri i servicii sau faciliti ntr-o zon determinat. 3. Un autor francez conchide plastic: A franciza nseamn a transmite altora cum s reueasc cum noi am reuit, a reitera o reuit. Caracterele contractului de franciz Contractul de franciz este un contract : - bilateral - consensual - cu titlu oneros Francizorul este un comerciant care: - este titularul drepturilor asupra unei mrci nregistrare; drepturile trebuie s fie exercitate pe o durat cel puin egal cu durata contractului de franciz; - confer dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; - asigur beneficiarului o pregtire iniial pentru exploatarea mrcii nregistrate; - utilizeaz personal i mijloacele financiare pentru promovarea mrcii sale, a cercetrii i inovaiei, asigurnd dezvoltarea i viabilitatea produsul.
115

Beneficiarul este un comerciant, persoan fizic sau juridic, selecionat de francizor, care ader la principiul omogenitii reelei de franciz aa cum este ea definit de francizor. Reeaua de franciz cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale ntre francizor i mai muli beneficiari, n scopul promovrii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum i pentru dezvoltarea produciei i distribuiei unui produs sau serviciu. Know-how-ul este ansamblul formulelor, definiiilor tehnice, documentelor desenate i modelelor, reelelor, procedeelor i altor elemente analoage care servesc la fabricarea i comercializarea unui produs. ncheierea contractului de franciz este precedat de o faz precontractual, care are ca scop s permit fiecrei pri s-i confirme decizia de a colabora. Francizorul furnizeaz viitorului beneficiar informaii care-i permit acestuia s participe, n deplin cunotin de cauz, la derularea contractului de franciz. Legiuitorul a prevzut obligativitatea ca n contractul de franciz s fie introduse urmtoarele clauze: - obiectul contractului; - drepturile i obligaiile prilor; - condiiile financiare; - durata contractului; - condiii de modificare, prelungire, reziliere. Contractul de franciz va respecta obligatoriu urmtoarele principii: - termenul va fi fixat astfel nct s permit beneficiarului amortizarea investiiilor; - francizorul va ntiina pe beneficiar, cu un preaviz suficient de mare, asupra inteniei de a nu mai rennoi contractul la data expirrii sau de nu semna un contract nou; - n cadrul clauzelor de reziliere se vor stabili circumstanele care pot determina o reziliere fr preaviz; - condiiile n care va putea s opereze cesiunea drepturilor decurgnd din contract, n special condiii de desemnare a unui succesor; - dreptul de preemiune va fi prevzut, dac interesul meninerii sau dezvoltrii reelei de franciz necesit recunoaterea acestui drept; -clauzele de non-concuren vor fi cuprinse n contract pentru protejarea know-how-ului; - obligaiile financiare ale beneficiarului vor fi precizate cu claritate, astfel nct s favorizeze obiective comune. Francizorul controleaz respectarea tuturor elementelor constitutive ale imaginii mrcii; marca francizorului constituie garania calitii produsului, serviciului, tehnologiei furnizate consumatorului, garanie asigurat prin transmiterea i prin controlul respectrii know-how-ului, furnizarea unei game omogene de produse i/sau servicii i/sau tehnologie. Efectele contractului de franciz Francizorul se oblig s furnizeze informaii despre: 1. experiena dobndit i transferabil; 2. condiiile financiare ale contractului, respectiv redevena iniial sau taxa de intrare n reea redevene periodice, de publicitate, determinarea tarifelor privind prestrile de servicii i tehnologii, n cazul clauzei tarifelor privind prestri de servicii i tehnologii, n cazul clauzei obligaiilor contractuale de cumprare; 3. elemente care permit beneficiarului s fac un calcul al rezultatului previzionat i s-i ntocmeasc planul financiar; 4. obiectivele i aria exclusivitii acordate; 5. durata contractului, condiiile rennoirii, rezilierii, cesiunii. Francizorul trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: 1. s dein i s exploateze o activitate comercial pe o anumit perioad, anterior lansrii reelei de franciz; 2. s fie titularul drepturilor de proprietate intelectual i/sau industrial;
116

3. s asigure beneficiarilor si o pregtire iniial i asisten comercial i/sau tehnic permanent pe toat durata existenei drepturilor contractuale. Francizorul va notifica n scris beneficiarului orice nclcare a obligaiilor contractuale i-I va acorda un termen rezonabil de remediere. Francizorul se asigur c beneficiarul, printr-o publicitate adecvat, face cunoscut c este o persoan independent din punct de vedere financiar n raport cu francizorul sau cu alte persoane. Beneficiarul trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: 1. s dezvolte reeaua de franciz i s menin identitatea sa comun, precum i reputaia acesteia; 2. s furnizeze francizorului orice informaie de natur a facilita cunoaterea i analiza performanelor i a situaiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficient n legtur cu franciza; 3. s nu divulge la tere persoane know-how-ul furnizat de ctre francizor, att pe durata contractului ct i ulterior. Beneficiarului i se va impune de ctre francizor respectarea unor obligaii ferme de protejare a caracterului confidenial al afacerii, n special neutralizarea know-how-ului de ctre o reea concurent. Publicitatea pentru selecionarea beneficiarilor trebuie s fie lipsit de ambiguitate i s nu conin informaii eronate. ncetarea contractului de franciz poate interveni prin rezilierea contractului, relatiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurente loiale. BIBLIOGRAFIE BELEIU GHEORGHE Drept civil roman. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005. BELEIU GABRIEL Drept civil. Partea general. Persoanele, Editura All Beck, Bucureti, 2002. BOROI GABRIEL Drept civil. Partea general, Ediia a-II-a, Editura All Beck, Bucureti, 2001 CHIRICA DAN Drept civil.Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000 ION DOGARU, CERCEL SEVASTIAN Drept civil. Partea general, Editura C. H. Beck, Curs universitar 2007. DEAK FRANCIS Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editia a III-a, actualizata si completata, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2001. SMARANDA ANGHENI, MAGDA VOLONCIU, CAMELIA STOICA Drept comercial pentru invatamintul economic, Ed.Universitara, Bucuresti 2004 CARPENARU D STANCIU Drept comercial roman, Ediia a-V-a , Editura All Beck, Bucureti, 2004. CRISTEA SILVIA, STOICA CAMELIA FLORENTINA Drept comercial, Editura A.S.E. Bucuresti 2004 LEGISLAIE 1. Constituia Romniei Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 2. Codul civil. Text actualizat pana la data de 02.05.2001 avandu-se in vedere urmatoarele acte: - Legea nr. 7/1996, - O.U.G. nr. 138/2000. 3. Codul comercial. Text actualizat pana la data de 02.05.2001, avandu-se in vedere urmatoarele acte: - Legea nr. 99/1999 - O.U.G. nr. 138/2000 - O.U.G. nr. 290/2000 - O.U.G. nr. 59/2001. 4. Legea nr. 31/1990 Legea societilor comerciale Text actualizat la data de 03.05.2008, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.
117

Actul include modificarile din urmatoarele acte: - Legea nr. 302/2005 - Legea nr. 164/2006 Legea nr. 441/2006 - Legea nr. 516/2006 - O.U.G. nr. 82/2007 - O.U.G. nr. 52/2008. 5. Legea nr. 26/1990: Legea registrului comerului Text actualizat la data de 03.05.2008, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998. 6. Legea nr.82/1991. Legea contabilitii, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008.

118