Sunteți pe pagina 1din 9

Aspecte motivationale in dinamica orientarii profesionale a adolescentilor

Pentru tara noastra, s-au evidentiat o serie de discrepante in domeniul fundamentelor teoretice si practice legate de motivatie si orientare profesionala, de categoriile de profesii, de economie a educatiei (acest lucru presupune constientizarea aspectelor economice ale educatiei, precum si introducerea notiunii de eficacitate interna si externa in abordarea problemelor educative si de evaluare). (starea initiala a problemei).De aceea, mi se pare interesant de studiat sa descopar felul in care fiecare dintre noi reuseste sa se motiveze pe sine insusi, sa gaseasca energia, timpul si motivul pentru a trece la actiune.. (starea finala a problemei). Este clar ca un subiect atat de complex nu poate fi epuizat prin acest studiu si, in acest context, am incercat sa raspund la urmatoarele intrebari :Care este relatia dintre motivatie si orientarea profesionala? Care sunt motivele reale care determina asemenea orientari la un adolescent? Este vorba de o alegere reala?,Cand se pune problema deciziei asupra unei cariere? Ce cauze determina decizia sau indecizia privind orientarea carierei? Este adolescentul in masura sa decida singur asupra profesiei?

Argument 1. Polarizare a orientarilor adolescentilor In prag de optiuni profesionale spre domeniile de activitate cele mai moderne, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusita materiala,sau spre cele care confera sanse sporite pentru gasirea unui loc de munca. 2. Adolescentul de azi, speriat de alternativa somajului, sub limita expectantelor sale, a uitat sa priveasca spre sine pentru a vedea ce-i place, ce i s-ar potrivi, ce aptitudini are? 3. Perioada adolescentei este ultima perioada in care decizia alegerii unei cariere nu mai poate fi amanata. 4. Optiunea adolescentului pentru o anumita profesie este rezultatul unor procese afective, mai mult influentata de dorinta decat de recunoastere obiectiva a posibilitatilor. OBIECTIV GENERAL: a) investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau; b) precum si profesiile spre care se orienteaza acesti elevi. OBIECTIVE SUBORDONATE: a1. stabilirea unui numar de dimensiuni motivationale fundamentale, ce stau la baza deciziei adoloscentilor in alegerea profesiei; a2. influenta profilului liceului asupra motivatiei alegerii profesiei, a3. masura in care elevul este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei afecteaza si ea sfera motivationala; a4. masura in care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei; b1. profesiile spre care se orienteaza adolescentii, in general, dar si comparativ - in functie de profilul liceului in care sunt integrati, si in functie de gen; b2. cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati. I. Obiectivele cercetarii Lucrarea are drept obiectiv general investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau. Mai mult, ne propunem sa aflam profesiile spre care se orienteaza acesti elevi. Motivatia alegerii profesiei va fi studiata prin stabilirea unui numar de dimensiuni motivationale fundamentale ce determina aceasta alegere, a celor mai importante motive ce stau la baza deciziei adoloscentilor in aceasta privinta. Odata stabilite aceste dimensiuni, vom investiga, in primul rand, influenta profilului liceului asupra motivatiei alegerii liceului, adica diferentele dintre elevii de la licee cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial in privinta importantei pe care le au pentru ei, in privinta alegerii profesiei, fiecare din factorii motivationali stabiliti.

O alta variabila introdusa este cea a gradului deciziei, a masurii in care respectivul elev este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei afecteaza si ea sfera motivationala, in sesnul ca importanta acordata diversilor factori motivationali de catre subiectii decisi, respectiv de cei indecisi, va fi diferita. Mai mult, ne propunem sa cercetam masura in care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei, urmarind, astfel, diferentele dintre subiectii de gen feminin si cei de gen masculin, pe de o parte, si cele dintre subiectii din cele doua clase scolare in privinta importantei pe care ei o acorda factorilor motivationali asociati deciziei de cariera. O a doua dimensiune a cercetarii este cea descriptiva; ne propunem sa aflam profesiile spre care se orienteaza adolescentii din liceele din Bacau, in general, dar si comparativ - in functie de profilul liceului in care sunt integrati, pe de o parte, si de gen, pe de alta. In fine, vom realiza un profil motivational al celor mai frecvente profesii spre care se orienteaza subiectii; mai precis, vom stabili care sunt cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati. II. Design experimental si ipoteze Variabilele cercetarii sunt urmatoarele: a) Variabile independente: 1. profilul liceului: - teoretic - industrial 2. gradul deciziei in privinta profesiunii: - indecis - decis 3. genul: - feminin - masculin 4. clasa: - a XI-a - a XII-a b) Variabile dependente: 1. motivele alegerii profesiei 2. profesia aleasa Ipoteze: 1. Profilul liceului influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente intre subiectii de la liceele cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial in privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile. 2. Gradul deciziei influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente intre subiectii indecisi si cei decisi in privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile. 3. Exista efecte semnificative de interactiune intre profilul liceului si gradul deciziei in privinta importantei acordate motivelor alegerii profesiei. 4. Genul influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente intre subiectii de gen feminin si cei de gen masculin in privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive. 5. Clasa influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente intre subiectii din clasa a XI-a si cei din clasa a XII-a in privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile. 6. Profilul liceului influenteaza profesia aleasa: exista diferente intre distributia profesiilor alese de subiectii de la liceele cu profil teoretic si cea a profesiilor alese de cei de la licee cu profil industrial. 7. Genul influenteaza profesia aleasa: exista diferente intre distributia profesiilor alese de subiectii de gen feminin si cea a profesiilor alese de cei de gen masculin.

8. Exista diferente in privinta configuratiei motivelor in functie de profesia aleasa. III. Metodologie In prima etapa a cercetarii am realizat o pretestare pentru a identifica cele mai importante 10 motive ce stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor din liceele din Bacau. La pretestare au participat 200 de subiecti elevi ai claselor a XI-a si a XII-a in liceele din Bacau, 100 fiind de la licee cu profil teoretic si 100 de la licee cu profil industrial. Chestionarul aplicat in pretestare solicita subiectilor sa scrie, in primul rand, profesia pe care vor sa o urmeze, si in al doilea rand 5 motive, in ordinea importantei lor, pentru care au ales acea profesie. Dupa aplicarea chestionarelor am realizat o analiza a acestor motive, identificand sinonimele si grupand raspunsurile; astfel am obtinut o lista de 15 motive independente, carora le-am calculat doi indicatori, si anume:- frecventa numarul de chestionare in care el a aparut;- suma rangurilor pentru fiecare chestionar raspunsurile au fost cotate cu ranguri de la 1 rang acordat primului motiv din lista, deci cel mai important paa la numarul total de motive scrise (maxim 5). In doua faza aceste ranguri au fost inversate prin operatia 6 rangul, pentru a putea calcula importanta globala a fiecarui motiv. In acest scop a fost aplicata pentru fiecare motiv formula frecventa x suma rangurilor. Din aceste 15 motive au fost alese pentru chestionarul aplicat in cercetarea propriuzisa primele 10 in ordinea inversa a frecventei x suma rangurilor. Pentru repartizarea subiectilor in functie de variabila independenta "gradul deciziei", am aplicat proba medianei asupra distributiei raspunsurilor acordate de subiecti la itemul vizand masura in care sunt hotarati in privinta profesiei. Mediana are valoarea 70; subiectii cu scorul mai mic de 70 au fost inclusi in categoria "indecis", iar cei cu mediana mai mare de 70 in categoria "decis". Un numar de 24 de subiecti au avut scorul egal cu mediana; ei au fost exclusi din prelucrarile ce au avut in vedere aceasta variabila. IV. Lotul de subiecti La cercetare au participat 347 elevi din clasele a XI-a si a XII-a din licee ale municipiului Bacau. Inainte de aplicarea chestionarelor am realizat o documentare asupra efectivelor liceelor de profil teoretic si industrial din Bacau, pe clase, in general, si in special asupra distributiei in functie de sex ale claselor a XI-a si a XIIa. O prima esantionare a fost efectuata asupra liceelor; astfel, din cele 14 licee au fost alese 8, repartizate in mod egal dupa criteriul profilului. Distributia celor 347 de subiecti in functie de cele 4 variabile independente a fost urmatoarea: 1. profilul liceului: - teoretic: 176 de subiecti; - industrial: 171 de subiecti; 2. gradul deciziei in privinta profesiunii: - indecis: 155 de subiecti; - decis: 168 de subiecti; 3. genul: - feminin: 182 de subiecti; - masculin: 165 de subiecti; 4. clasa: - a XI-a: 157 de subiecti; - a XII-a: 166 de subiecti. Distributia subiectilor dupa toate variabilele independente, considerate simultan, este prezentata in tabelul urmator; mentionam ca din aceste distributii nu fac parte cei 24 de subiecti al caror scor la itemul de masura al deciziei a fost egal cu mediana. Liceu teoretic Cl a XI-a Indecis Sex feminin Sex masculin Decis Sex feminin Sex masculin Liceu industrial Cl a XII-a Cl a XI-a 20 29 20 14 19 21 11 21 22 18 21 24 18 16 26 23

Cl a XII-a

Cercetarea a avut loc in perioada ianuarie martie 2005. V. Rezultatele obtinute si interpretarea lor Ipoteza nr. 1. Rezultate si interpretare Pentru investigarea influentei profilului liceului asupra motivelor alegerii profesiunii am comparat, cu ajutorul testului t Student pentru esantioane independente, cele doua categorii de subiecti determinate de profilul liceului in ceea ce priveste importanta acordata de ei fiecaruia din cele 10 motive. Constatam ca exista diferente semnificative in privinta a 9 din cele 10 motive, si anume: placere t(345) = 3,89, p < 0,01; bani - t(345) = 3,95, p<0,01; prestigiu, statut - t(345) = 5,53, p < 0,01; cunoasterea de noi persoane - t(345) = 4,03, p<0,01; conditii de munca - t(345) = 6,26, p<0,01; calatorii - t(345) = 2,05, p=0,04 < 0,05; sa ajut pe altii" - t(345) = 4,70, p=0,02 < 0,05; raspunderile asumate - t(345) = 2,20, p=0,02 < 0,05; seriozitatea profesiei - t(345) = 3,55, p<0,01. Observam ca subiectii elevi ai liceelor teoretice au considerat toate cele 9 motive la care s-au inregistrat diferente semnificative ca fiind mai importante decat cei de la liceele industriale. Putem interpreta aceste diferente multiple ca indicand faptul ca elevii liceelor teoretice sunt mai motivati spre alegerea unei profesiuni decat ceilalti, sunt mai orientati spre urmarea unei cariere. Elevii liceelor industriale sunt deja in mod semnificativ orientati spre o anumita cariera, data de profilul industrial tehnic al clasei in care invata, iar paleta optiunilor profesionale accesibile este mai redusa. Ipoteza nr. 2. Rezultate si interpretare Pentru testarea influentei gradului deciziei asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanta acordata acestora de catre subiectii indecisi cu cea acordata de catre cei din categoria "decisi",indiferent de celelalte variabile. Constatam ca exista diferente semnificative in privinta a 2 din cele 10 motive, si anume: siguranta viitorului t(341) = -3,41, p = 0,001 < 0,01 si bani t(341) = -5,07, p < 0,01. Analizand sensul diferentelor, observam ca subiectii decisi acorda o mai mare importanta decat cei indecisi ambelor motive siguranta viitorului si bani. Putem interpreta diferenta ca indiciu al faptului ca subiectii decisi sunt cei care gandesc in mod pragmatic, care urmaresc siguranta - a profesiei si materiala si care si-au ales deja in mod clar si profesia care le poate asigura aceasta securitate. Ipoteza nr. 3. Rezultate si interpretare Pentru analiza efectelor de interactiune intre profilul liceului si categoria de decizie in privinta fiecareia din cele 10 dimensiuni motivationale am utilizat procedura ANOVA Univariate. Un singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, pe dimensiunea prestigiului: F(3,322) = 4,79, p = 0,02 < 0,05. a)influenta deciziei la elevii liceelor industriale: Diferenta nu este semnificativa statistic; prin urmare, in cazul elevilor liceelor industriale, importanta acordata prestigiului nu variaza in functie de gradul deciziei. b)influenta deciziei la elevii liceelor teoretice: Diferenta este semnificativa statistic t(161) = -3,82, p = 0,001 < 0,01. In cazul elevilor liceelor teoretice, cei decisi acorda o importanta semnificativ mai mare prestigiului in alegerea profesiei, decat cei indecisi. Diferenta poate fi privita ca un indice al faptului ca in cazul elevilor liceelor teoretice prestigiul se adauga celorlalte doua dimensiuni motivationale care ii separa pe cei indecisi de cei decisi, si anume siguranta viitorului si banii. Ipoteza nr. 4. Rezultate si interpretare Pentru testarea influentei genului subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanta acordata acestora de catre subiectii de gen feminin cu cea acordata de catre cei de gen masculin. Constatam ca exista diferente semnificative in privinta a 5 din cele 10 motive, si anume:"placere" t(345) = 2,27, p=0,02 < 0,05; "bani" - t(345) = -2,44, p=0,01 <

0,05; "cunoasterea de noi persoane" - t(345) = 4,28, p < 0,01; "calatorii" - t(345) = 5,35, p < 0,01; "sa ajut pe altii" - t(345) = 6,02, p < 0,01. Ipoteza nr. 5. Interpretare Pentru testarea influentei clasei subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanta acordata acestora de catre subiectii din clasa a XI-a cu cea acordata de catre cei din clasa a XII-a. Nici una dintre diferente nu este semificativa statistic. Putem interpreta absenta diferentelor ca dovada a faptului ca motivatia alegerii profesiei nu este afectata de trecerea de la clasa a XI-a la clasa a XII-a, ea ramanand in mare parte constanta in a doua jumatate a perioadei de liceu. Ipoteza nr. 6. Rezultate si interpretare Influenta profilului liceului asupra profesiei alese a fost testata prin calcularea frecventelor cu care au fost alese diversele profesii de catre subiectii de la licee teoretice in comparatie cu cei de la licee industriale. a) liceele teoretice: numarul total de profesii alese de catre elevii liceelor teoretice a fost de 38: dintre acestea, cele care au depasit 5% din totalul alegerilor au fost cele de operator PC, avocat, informatician, economist si inginer. Este evident pentru elevii liceelor teoretice, care au orientari spre domenii umaniste si stiintifice, sa constatam in structura intereselor acestora , pe primele locuri, interese si valori teoretice care, in momente de optiune profesionala, sa fie in concordanta. b) liceele industriale: numarul de profesii spre care se orienteaza elevii liceelor industriale este semnificativ mai redus: 21. Dintre acestea, cele care depasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, mecanic auto, constructor masini, manager, operator PC si informatician. Comparand optiunile cele mai frecvente ale elevilor celor doua tipuri de liceu constatam ca cel putin jumatate dintre ele inginer, operator PC si informatician sunt comune (3 din 5 in cazul celor de la liceele teoretice, respectiv 3 din 6 pentru cei de la liceele industriale). Profesiile specifice fiecarui profil sunt cele de avocat si economist in cazul profilului teoretic, respectiv de constructor de masini, mecanic auto si manager, in cazul celui industrial. Desi aria de optiuni profesionale este mai larga in cazul elevilor liceelor teoretice, si in ciuda diferentei considerabile de programa scolara ce se reflecta in registrul aptitudinilor formate in aceasta perioada totusi, o buna parte din profesiile alese frecvent de elevii celor doua profile este comuna. Diferenta intre cele doua categorii de subiecti nu rezida, asadar, atat in profesiile pentru care se considera pregatiti, sau pe care doresc sa le urmeze, ci cu precadere, in ceea ce priveste motivatia lor pentru a indeplini profesia aleasa. De asemenea, aceasta diferenta reflecta posibilitatile si aspiratiile elevilor in concordanta cu schimbarile inerente in profilul liceului, in profilul profesiunilor sau in piata muncii; OP se face spre un grup de profesiuni inrudite. Ipoteza nr. 7. Rezultate si interpretare Influenta genului asupra alegerii profesiei a fost verificata prin calcularea frecventelor de alegere a diverselor profesii de catre subiectii de gen feminin in comparatie cu cei de gen masculin. a) profesiile alese de fete: Numarul total de profesii spre care se orienteaza fetele este de 43. Cele care depasesc 5% dintre alegeri sunt: inginer, manager, operator PC, constructor masini, asistent social, la care se poate adauga si cea de avocat, cu 4,9% din alegeri. Surprinde prezenta profesiilor alese de cel putin 3 subiecti, adica 1,6% din esantion, a unor profesii in general privite ca masculine, cum ar fi cea de sudor, tinichigiu auto si mecanic auto(alese de fetele ce se pregatesc deja pentru ele in liceele industriale).

b) profesiile alese de baieti: Observam, in primul rand, diferenta dintre sexe in ceea ce priveste numarul total de profesii alese: in cazul baietilor, acesta este de (23), adica putin mai mult de jumatate in raport cu cel al fetelor (43). Dintre acestea, cele care depasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, operator PC, mecanic auto, informatician, constructor masini, manager, la care se poate adauga si avocat, cu 4,8%. Comparand cele doua distributii, constatam ca marea majoritate a profesiilor care au primit peste 5% din alegeri din partea reprezentantilor celor doua categorii sunt comune, si anume: operator PC, manager, constructor masini, avocat si inginer. Profesiile specifice sunt cele de asistent social, in cazul fetelor, si de informatician si mecanic auto in cazul baietilor. Pe ansamblu, putem conchide ca fetele au o mai mare variabilitate in optiunile profesionale, ceea ce determina o concurenta mai redusa intre ele pe aceste profesii decat in cazul baietilor; totusi, ele concureaza cu baietii, deoarece mare parte din alegerile importante ca frecventa ale celor doua grupuri sunt, dupa cum am vazut, aceleasi. Ipoteza nr. 8. Rezultate si interpretare Influenta profesiei alese asupra configuratiei motivelor a fost testata prin compararea distributiei importantei motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de subiecti, profesiile ce au fost alese cu frecventele cele mai ridicate peste 4,5% - au fost: Inginer(14,1%); Operator PC(10,1%); Mecanic auto(8,1); Manager(7,2%); Informatician(6,9%); Constructor masini(6,3%); Avocat(4,9%). Constatam o polarizare a orientarilor adolescentilor spre domeniile de activitate cele mai moderne, de viitor, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusita materiala sau, mai ales, spre cele care le ofera sanse sporite pentru gasirea unui loc de munca. Profesiile alese de subiectii care au participat la aceasta cercetare consider ca exprima inventarierea de catre acestia a variabilelor profesionale legate de satisfactie in concordanta cu efectele tuturor factorilor motivationali care se inscriu pe aceeasi dimensiune. in tabelul de mai jos am incadrat profesiile alese, cu frecventele cele mai ridicate (peste 4.5%), pentru toate categoriile de subiecti, precum si factorii motivationali identificati pentru fiecare profesie in parte, in ordinea importantei lor:

Profesie Motiv 1 Motiv 2 Motiv 3 Motiv 4 Motiv 5 Inginer seriozitate placere responsabilitati bani Operator PC siguranta bani placere seriozitatea profesiei Mecanic auto siguranta placere responsabilitati Manager responsabilitati seriozitate Bani prestigiu cunoastere de noi persoane Informatician bani siguranta placere prestigiu seriozitatea profesiei Constructor masini placere seriozitate Avocat bani prestigiu seriozitate

VI. Concluzii Studiul materialului bibliografic, pe care il impune tema abordata, m-a condus spre proiectarea acestei cercetari constatative pentru a raspunde macar partial la intrebarile si deschiderile operate de contextul teoretic. Valoarea formativa a motivatiei in contextul dinamicii orientarii profesionale la adolescenti a fost pusa in evidenta atat prin lucrarile teoretice de specialitate cat si prin evidentierea unor date de cercetare obtinute prin studii experimentale realizate anterior anului 1989, in domeniul aspiratiilor, intereselor, valorilor. In etapa pretestarii (200 elevi) s-au identificat cele mai importante 10 motive care stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor. Datele de cercetare obtinute la nivelul esantionului de elevi (de la licee teoretice si

industriale, din orasul Bacau) raspund la unele intrebari ale noastre si evidentiaza unele aspecte motivationale, precum si diferente semnificative intre acestia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta volitionala cuprinde contradictiile dintre motivele si tentatiile care aduc in atentia elevului cateva profesiuni din care va trebui sa aleaga una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a mentine aceasta decizie, concentrarea eforturilor in scopul indeplinirii hotararii luate si a invingerii obstacolelor ce le poate intampina. Aceasta framantare interioara se poate manifesta si sub forma de conflict, cand apare dezacordul dintre ceea ce doreste si ceea ce poate elevul. Astfel, decizia poate fi definita si ca modalitate de depasire a unui conflict cognitiv sau afectiv, care defineste totodata si conceptul de autorealizare". Pentru adolescent, importanta cunoasterii mecanismelor psihologice de luare a deciziei este extrem de vitala. Actul decizional, uneori ireversibil, deseori imprevizibil poate sa-i marcheze viata tanarului. VII. Observatii si recomandari Din discutiile cu adolescentii participanti la acest studiu s-a constatat: - OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente in alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare pentru construirea propriei cariere; - Identificarea unor aspecte motivationale actuale precum si a categoriilor de profesii alese, in dinamica orientarii profesionale a adolescentilor, dezvolta competente in urmatoarele domenii: - autocunoastere si dezvoltare personala, - comunicare si relationare interpersonala, - managementul informatiei si al invatarii, - planificarea carierei, - stimularea interesului fata de oportunitati, - calitatea stilului de viata; - Greselile privind decizia asupra unei cariere se resimt dupa mai multi ani, daca individul este nemultumit de munca sa,de sine,de cei din jurul sau,daca nu face fata cerintelor meseriei pe care o practica. - incepand cu propria experienta de viata si continuand cu experientele absolventilor de licee si de facultati am observat ca multi nu au luat o decizie in cunostinta de cauza, constientizand aceasta mult mai tarziu. - Lipsa de informare la nivelul elevilor in problema alegerii si deciziei pentru profesie; - Informarea si consilierea in cariera lipseste partial sau total din cadrul procesului instructiv-educativ; - Uneori familia e cea care influenteaza sau chiar decide asupra carierei adolescentilor. In unele familii exista chiar o manipulare a adolescentilor in sensul impunerii unei cariere; - Adolescentii nu cunosc etapele luarii unei decizii,nu au abilitati decizionale,aceasta fiind una din carentele invatamantului romanesc; - Decizia precum si indecizia sunt influentate de o serie de factori, care trebuie sa fie identificati si amplificati daca au efect pozitiv si inlaturati daca au un efect negativ. Este deosebita importanta studiului acestor factori sub aspect conceptual, cat si comportamental. - OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente in alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare pentru construirea propriei cariere.

Bibliografie 1. Ana Stoica-Constantin, 2004, "Conflictul interpersonal", Editura Polirom, Iasi 2. Ana Stoica-Constantin, Ticu Constantin, (2002), "Managementul Resurselor Umane", Iasi. 3. Alexandrescu, I., (1981). "Personalitate si vocatie", Editura Junimea, Iasi.

4. Bogathy, Z. (2004). "Manual de psihologia muncii si organizationala", Editura Polirom, Iasi. 5. Cosmovici, A., si Iacob, L. (1999). "Psihologie scolara", Editura Polirom, Iasi. 6. Cosmovici, A., si Havarneanu, C.(1991). art. "Aspecte ale personalitatii vatmanului", "Revista de psihologie", 37, nr. 3-4. 7. Cosmovici, A., si Mariana Caluschi, "Adolescentul si timpul sau liber", Editura Junimea, Iasi, 1985 8. Cornescu, V., Catalina Bonciu,(1999), "Managementul resurselor umane", Editura Trei, Bucuresti. 9. Chircev, A., Salade, D., (1969). "Contributii la orientarea scolara si profesionala", E.D.P, Bucuresti. 10. Chelcea, S., (1994). "Personalitate si societate in tranzitie", Editura stiinta si tehnica, Bucurest.i 11. Crites, J., (1969). "Vocational Psychology", New York:McGRAW-Hill, Book Company. 12. Dorina Salavastru, (2004). "Psihologia educatiei", Editura Polirom,Iasi. 13. Golu, M..(2000). "Fundamentele psihologiei", Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti. 14. Golu, P. ( 1973). art" Motivatia, un concept de baza in psihologie", Rev._t.19, nr.3, Bucuresti. 15. Ginzberg, E., (1951). "Ocupational choice", New York, Columbia University Press 16. Havrneanu, C. (2002). "Resurse umane si strategii de consultanta", Editura Erota, Iasi 17. Havrneanu, E.C., (2000). "Cunoasterea psihologica a persoanei", Editura Polirom, Iasi. 18. Havarneanu, C., (2000-2001). art. "Orientarea scolara si profesionala prin metodologii de evaluare computerizata", Analele stiintifice ale Universitatii ;Al. I. Cuza" Sectiunea-Psihologie, Tom. IX- X. 19. Holban, I. (1973). "Orientarea in scoala", Editura Junimea, Iasi. 20. Mamali, C. (1981). "Balanta motivationala si coevolutie", Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. 21. Mamali, C., (1976) "Tendinta de autorealizare si mobilitatea socioprofesionala" 22. Neacsu, I., Cultura generala- factor al dezvoltarii creativitatii umane"|,in Forum, nr.4/1984 23. Neculau, A. (2004)."Dinamica grupurilor "(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi. 24. Nicola, I., (1994), "Pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 25. Nicola, I., art."Elevul ca subiect in cadrul relatiei educationale", in"Revista de Pedagogie", nr.4/ 1969. 26. Neveanu, P.P., Zlate, M., ( 1998). "Psihologia"- manual pentru clasa a X-a,E.D.P, Bucuresti. 27. Revista "Psihologia", numarul 5/ 1999. 28. Revista "Pedagogia", numarul 4/1983 29. Revista "Psihologia", nr.1,2,3,4,5/1998 30. Revista "Un viitor pentru fiecare", nr. 1,2,3,4,5,/ 1998 31. Radulovici. Ioana (1999).art. "Proiect de interventie psihologica in dinamica orientarii profesionale a adolescentilor", "Revista de Psihologie Aplicata", nr.4, Timisoara, Editura First. 32. Salade, D. ( 1990). art. " Orientarea scolara si profesionala, in perspectiva evolutiei social-economice din Romania", "Revista de psihologie", t. 36, nr. 2, Bucuresti, aprilie-iunie. 33. Salade, D., (1976). "Optiuni scolare si pregatirea pentru munca", E.D.P, Bucuresti. 34. Salade, D.(1995). "Educatie si personalitate", Cluj-Napoca, Casa Cartii de stiinta. 35. Salade, D., (1991), art. "Puncte de vedere noi in orientarea profesionala", Revista de Pedagogie", nr.2

36. Sillamy, Norbert., (1996). "Dictionar de psihologie" Larousse,Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti. 37. soitu, L. (2004). "Educatia adultilor"(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi.. 38. Tomsa, Gh., (1989). "Orientarea scolara si profesionala a elevilor" in "Structuri, strategii si performante in invatamant", Editura Academiei, Bucuresti. 39. Tomsa, Gh., (1999). "Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi", Casa de Editura si Presa Viata Romneasca, Bucuresti. 40. Ursula schiopu; Emil, V., (1997). "Psihologia varstelor", E.D.P, Bucuresti. 41. Ursula Schiopu; "Criza de originalitate la adolescenti ", E.D.P., Bucuresti, 1979 42. Vlasov, D., si alti colaboratori, (1999). "Consiliere si orientare scolara", Editura Spiru Haret, Iasi. 43. Voicu, L., "Parintii si profesiunea copiilor", E.D.P",Bucuresti, 1981

Autori: Karmen Ceocea, Cornel Havarneanu