1

TEMA:
„ADMITEREA ÎN LICEU, METODOLOGIA
OPTIMĂ ÎN ALEGEREA UNEI PROFESII”

Scopul cercetării

Prin această cercetare am dorit să descopăr limitele şi avantajele actualei metodologii

de admitere a elevilor în liceu, în special în cazul liceelor tehnologice şi a şcolilor de arte şi
meserii, plecând de la opiniile elevilor de la Colegiul Andronic Motrescu Rădăuţi. Deasemeni
am dorit să aflu care ar fi aspectele pe care trebuie să se pună accent în pregătirea elevilor
pentru efectuarea unei alegeri cât mai potrivite a programului de pregătire în vederea realizării
lor profesionale.

Obiectivele cercetării:
1. Identificarea criteriilor după care elevii optează pentru un anumit liceu, profil,
specializare precum şi a factorilor care influenţează opţiunile lor.
2. Precizarea rolului pe care-l au orientarea şcolară şi profesională în alegerea viitoarei
profesii.
3. Identificarea diferenţelor de opinie privind alegerea unei profesii ale elevilor din ani
diferiţi de studiu.

Ipotezele cercetării:
1. Admiterea în liceu a elevilor prin repartizare computerizată favorizează înscrierea
acestora în programe de învăţare care nu corespund dorinţelor şi aspiraţiilor lor
2. Lipsa activităţilor de orientare şcolară şi profesională desfăşurate premergător
admiterii în liceu sau şcoala de arte şi meserii determină alegerea la întâmplare unei
rute de profesionalizare, a unei traiectorii profesionale.

Variabile independente: metodologia de admitere; vârsta elevilor; clasa de studiu;

mediul de provenienţă; nivelul de pregătire al părinţilor; tipurile de activităţi de orientare
şcolară.
Variabile dependente: profilul liceului ales; traiectoria profesională.

Caracteristicile populaţiei studiate

Eşantioanele de elevi supuse investigaţiei fac parte din cadrul
Colegiului Andronic Motrescu, Rădăuţi, unitate de învăţământ care asigură formarea
profesională a tinerilor prin liceu tehnologic, ruta directă şi progresivă, profilurile Resurse
naturale şi protecţia mediului şi Servicii precum şi prin SCOALA PROFESIONALA,
domeniile Industrie alimentară, Turism şi alimentaţie şi Agricultură.
Am constituit două eşantioane, unul format din 58 de elevi din clasa a XI a, liceu, ruta
directă, specializarea Tehnician analize produse alimentare şi celălalt format din 146 de elevi
din clasa a IX a liceu şi SAM.
Am dorit să obţin informaţii de la două categorii distincte de elevi, clasa a IX a
respectiv a XI a deoarece cei de – a XI a au parcurs deja o parte din programul de formare,

1
2

deţin informaţii în plus despre ruta de profesionalizare faţă de cei din clasa a IX a, ceea ce le
poate influenţa opiniile lor asupra unor aspecte.

Instrumente
În cercetarea pedagogică am folosit ca metodă de lucru ancheta, ca tehnică
chestionarul iar ca instrument de investigare, chestionarul tipărit.

PRELUCRAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

În urma aplicării chestionarului, culegerii informaţiilor şi prelucrării acestora,

rezultatele sunt următoarele:

1. Consideri că pregătirea profesională dobândită în liceu te avantajează în găsirea unui

loc de muncă în Uniunea Europeană?

La prima întrebare, procentul celor care au răspuns „Da” este destul de mare, atât
pentru elevii din cl a IX a – 77% cât şi pentru cei de cl a XI a – 72%, dar având în vedere
nivelul de informare al elevilor despre piaţa muncii, calificările mai căutate sau mai puţin
căutate pe piaţa muncii, competenţele pe care trebuie să le dovedească într-o activitate, ei
şi-au exprimat mai mult o dorinţă, o speranţă, că vor putea accede şi pe piaţa muncii
europene decât o certitudine.

2. Consideri că înveţi în şcoala pe care ţi-ai dorit-o?

2
3

La întrebarea „Consideri că înveţi în şcoala pe care ţi-ai dorit-o?, răspunsurile sunt

total diferite în cazul celor două eşantioane de elevi. În cazul elevilor din clasa a IXa , aproape
trei sferturi (71%) răspund „Da” şi doar 16% nu sunt mulţumiţi de şcoala în care învaţă. Elevii
din clasa aXIa, care au parcurs deja cea mai mare parte din programul de formare, ponderea
celor mulţumiţi (40%) este egală cu a celor nemulţumiţi (40%). Aceste rezultate indică faptul
că pe parcursul celor 4 sau 5 ani de liceu, interesul pentru şcoala sau forma de
profesionalizare este diferit, astfel dacă la început elevii manifestă un oarecare entuziasm,
acesta scade către finalul liceului.

3. Urmezi această şcoală pentru că:

La cea dea treia întrebare, în cea mai mare parte elevii, atât cei din clasa a IX a (75%)
cât şi cei din clasa a XI a (59%), au răspuns că urmează această şcoală pentru că-i interesează
profilul,dar procente semnificative au şi ca motive apropierea de casă şi faptul că n-ar fi intrat
la altă şcoală. Comparând răspunsurile cu cele de la întrebarea anterioară putem observa că în
cazul elevilor din clasa a IX a, interesul pentru şcoala urmată coincide oarecum cu interesul
pentru profilul şcolii, pe când pe elevii de clasa a XI a îi interesează profilul în măsură mai
mare (59%) decât şcoala în care învaţă (40%)

4. În ce măsură ai fost informat despre şcoală şi profil atunci când ai ales opţiunile?

3
4

La întrebarea „În ce măsură ai fost informat despre şcoala şi profil atunci când ai ales
opţiunile?” iarăşi răspunsurile sunt total diferite în cazul celor două eşantioane. Astfel, dacă
elevii din clasa a IX a au fost informaţi doar 18% în măsură foarte mare, 30% în măsură mare,
36% în măsură mică şi 16% în măsură foarte mică, elevii din clasa a XI a, în cea mai mare
parte au fost foarte puţin informaţi (52%) sau deloc (43%). Comparând rezultatele obţinute în
cazul celor două eşantioane putem aprecia că activităţile de promovare a ofertei şcolare, a
reţelei şcolare au fost mult mai intense şi mai eficiente în anul şcolar trecut faţă de acum trei
ani ceea ce denotă o îmbunătăţire a condiţiilor de aplicare a metodologiei de admitere.

5. Numeşte profesia pe care ai dori s-o practici.

După cum se observă atât elevii din clasa a IX a cât şi cei din clasa a XI a, în cea mai
mare parte, optează pentru profesii din alte domenii decât cele în care se pregătesc prin liceu
(inspector OPC – 29% respectiv 38%; altele – 51% respectiv 40%), ceea ce indică faptul că
elevii nu sunt informaţi că liceul reprezintă o etapă în formarea lor profesională.

6. Alegerea profilului şi a şcolii, în fişa de opţiuni ai făcut-o:

4
5

În alegerea profilului şi a şcolii pentru cea mai mare parte a elevilor din ambele
eşantioane (64%- cl a IX a; 57%- cl a XI a) elementul determinant a fost propria dorinţă şi în
mai mică măsură a contat sugestia părinţilor sau a profesorilor. Din nou se poate observa că
elevii din clasa a IX a au hotărât într-o proporţie mai mare decât cei din clasa a XI a propria
alegere, ceea ce indică o mai bună consiliere şcolară şi profesională a elevilor din clasa a IX a.

7. Înainte de înscrierea într-o o nouă etapă de educaţie, ai urmat lecţii de orientare

şcolară şi profesională?

Din răspunsurile date de elevi la această întrebare se poate aprecia în ce măsură se

acordă importanţă activităţilor de orientare şcolară şi profesională a elevilor desfăşurate
înainte de admiterea în liceu. Într-o proporţie foarte mare atât elevii din clasa a IX a (63%) cât
şi cei din clasa a XI a (74%) n-au desfăşurat activităţi de orientare profesională şi doar o
parte destul de mică susţin că au participaţi la astfel de activităţi (27% - cl a IX a; 14% - cl a
XI a). Din nou se poate observa că în ultimul timp se pune tot mai mare accent pe importanţa
orientării şcolare şi profesionale, elevii din clasa a IX a aproape în procent dublu au desfăşurat
mai multe activităţi de orientare decât cei din clasa a XI a.

5
6

8. Ştiţi ce aptitudini specifice aveţi?

Cunoaşterea aptitudinilor specifice are foarte mare importanţă în alegerea liceului mai
ales a unui liceu tehnologic şi a şcolilor de arte şi meserii unde elevii îşi formează o serie de
competenţe în special practice şi pentru care sunt necesare unele aptitudini. Şi la ceastă
întrebare răspunsurile elevilor din cele două grupe sunt foarte diferite. Elevii din clasa a IX a
în proporţie de 80% susţin că îşi cunosc aptitudinile pe când cei din clasa a XI a doar 38% au
răspuns afirmativ, 31% nu-şi cunosc aptitudinile iar alţi 31% nu ştiu la ce anume se referă
acest lucru.

9. Aţi ales profilul în funcţie de aptitudini?

În cazul elevilor de clasa a IX a, chiar dacă marea majoritate a răspuns că-şi cunosc
aptitudinile, totuşi puţini (45%) au ales profilul ţinând seama de acest lucru, iar elevii din
clasa a XI a , 88%, n-au avut deloc în vedere aptitudinile proprii atunci când au optat pentru
un liceu tehnologic.

10. Profilul şi şcoala pe care le urmezi a fost:

6
7

După cum se poate observa din răspunsurile elevilor doar aproximativ jumătate dintre
ei au fost admişi la prima opţiune (48%- cl a IX a; 40% - c a XI a ), ceilalţi la a doua sau la a
treia opţiune. Un procent destul de mare (22%- cl a IX a; 18%- cl a XIa) nu mai reţin poziţia
şcolii pe care o urmează în lista opţiunilor.

11. Dacă ar fi să mai alegi, ai alege acelaşi profil şi aceiaşi şcoală?

La această întrebare subiecţii din ambele eşantioane răspund aproximativ la fel.

Proporţia celor care ar mai opta pentru aceiaşi şcoală şi acelaşi profil este destul de redus (cca
56%); aproximativ un sfert ar avea altă opţiune iar restul nu ştiu ce ar face.

12. Consideri că forma de intrare în liceu cu examen de admitere ar fi mai indicată

pentru a ajunge la şcoala dorită?

7
8

Prin această întrebare am dorit să aflu părerea elevilor despre forma de intrare în liceu
prin examen de admitere. După cum se poate observa aproximativ jumătate dintre cei
chestionaţi sunt de părere că nu prin examen de admitere pot accede în şcoala dorită. Totuşi
un procent destul de semnificativ (cl a IX a – 39%; cl a XI a – 31%) consideră examenul de
admitere o formă mai potrivită de opţiune pentru liceu sau şcoala de arte şi meserii.

CONCLUZII

Ipoteza nr 1 a fost confirmată doar într-o mică parte, având în vedere că aproximativ
jumătate din numărul elevilor chestionaţi învaţă în şcoala pe care şi-au dorit-o, se pregătesc în
profilul pe care ei l-au ales şi ar mai opta pentru aceiaşi şcoală şi acelaşi profil şi a doua oară.
A doua ipoteză a fost confirmată în cea mai mare parte, argumentând acest lucru
astfel:
o Deşi, elevii îşi cunosc aptitudinile specifice în cea mai mare parte (cl a IX a – 80%),
totuşi, n-au ţinut cont de acestea decât într-o măsură mică, în special elevii din clasa a
XI a – 12%.
o La mai mult de 50% dintre elevi, şcoala şi profilul în care se pregătesc n-au fost pe
lista de opţiuni pe primul loc.
o Un procent destul de mare de elevi nu este mulţumit de alegerea făcută şi n-ar mai
face aceiaşi alegere.
o Foarte puţini dintre elevii chestionaţi îşi doresc să practice profesie din domeniul în
care se pregătesc în liceu şi aproape jumătate optează pentru profesii din alte domenii.
o Aproximativ 50% dintre elevi nu consideră admiterea cu examen mai potrivită decât
repartizarea computerizată.
De aici reiese clar importanţa orientării şcolare şi profesionale, care urmăreşte dezvoltarea
personală şi înzestrarea tânărului cu cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru realizarea unui
management eficient al propriei cariere. Acest fapt se impune cu necesitate în condiţiile
unei pieţe de muncă flexibile şi în mare parte imprevizibile aflate într-o continuă
schimbare.

8
9

Activităţile de consiliere profesională trebuie să vizeze educarea tinerilor pentru

independenţă şi flexibilitate în: cunoaşterea de sine, informaţii ocupaţionale, luarea
deciziei, planificare, rezolvarea de probleme.