1. Figuri de sunet17 n terminologia Grupului , ele se numesc metaplasme; sunt legate de nivelul sonor al discursului (substana sonor).

n cadrul acestei clase se disting: a) figuri de sunet propriu-zise: realizate prin repetarea unor elemente: a1) vocalice sau consonantice (aliteraia, asonana, paronomaza, rima etc.)18; a2) silabice (ca n paronomaz19); a3) (cuvinte) cu rezonan apropiat, dar cu sens diferit (paronime20); a4) verbale (ca n antanaclaz21); b) accidentele fonetice. Aceast subclas este reprezentat de toate procedeele de deformare a semnificantului (afereza, apocopa, metateza, sinereza, sincopa)22; c) jocuri de cuvinte care se bazeaz pe procedee cu implicaii semantice (anagrama, calamburul, palindromul). 2. Figurile de construcie Sau figurile sintactice legate de structura frazei (metataxe n terminologia Grupului ). Principalele mecanisme prin care se realizeaz sunt: permutarea (ca n inversiune23), bazat sau nu pe simetrie (chiasm24 i antimetatez25); sustragerea (elips26, asindet); repetiia (epanaleps27, anafor). DSL propune pentru aceast grup urmtoarele subcategorii: figuri propriu-zise (paralelismul sintactic, enumerarea, climaxul, anticlimaxul, repetiia); construcii sintactice (care exist i n limbajul curent): asindet, polisindet, tmez, elips, zeugm, anacolut, dislocare, hiperbat, hipalag, inversiune; figuri sintactico-lexicale sau figuri sintactice care au implicaii semantice (poliptoton, parigmenon, antanaclaz). 3. Figuri semantice tropi n terminologia Grupului , aceste figuri se numesc metasememe. Tropii, identificai ca atare de Quintilian, se mpart n: tropi de mai multe cuvinte (personificare, alegorie28, aluzie istoric, cultural, litot29, licen30, ironie); tropi de un cuvnt (metonimie, bazat pe contiguitate logic cauzefect, produsloc de origine, etc. i metafor31). Dintr-o alt perspectiv, R. Jakobson propune clasificarea figurilor semantice n: seria metonimic: metonimia, sinecdoca; seria metaforic: metafora explicit sau implicit, comparaia, personificarea, antonomaza, oximoronul, epitetul, simbolul. 4. Figurile de gndire Snt figuri logice (metalogisme n terminologia Grupului ), care se bazeaz pe relaia oratorului cu discursul su i afecteaz structuri mai extinse ale textului (ntreg discursul), i nu doar un cuvnt, o sintagm sau o fraz: alegoria, antifraza, antiteza, deliberarea, eufemismul, hiperbola, ironia, paradoxul, parabola, pleonasmul, prosopopeea, portretul, reticena, tabloul, apostrofa32, prosopopeea33, deliberarea34.