Morunul

Huso huso (Linnaeus, 1758)

Denumire populara : morun

Distributie

Specia este raspandita in Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspica, Marea Adriatica. In tot arealul de distributie se cunosc numai forme migratoare, diadrome. In prezent, morunul urca pe Dunare pana la Portile de Fier (Km 863). In trecut, migra pe Dunare pentru reproducere pana la Komarno (DKm 1.768 1.810). De aseamenea intra in Tisa si afluenti (Cris si Mures).

Descriere

D 62-73; A 28-41; SD 11-14; SL 41-52; SV 9-12; sp. br. 24.

Morunul atinge o lungime de 6 m si o greutate de peste 1.000 kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunare avea o greutate de 882 kg.

Gura este transversala, semilunara, foarte larga (deschiderea ei ajunge pana la marginile capului). Spre deosebire de alte specii de sturioni gura deschisa este indreptat spre in fata. Buza superioara este contiua pe cand cea inferioara are o intrerupere larga. Membranele branhiale, concrescute intre ele si neatasate de istm, formeaza un pliu liber. Are doua perechi de mustati lungi, turtite lateral, cu capetele franjurate.

La exemplarele batrane, scuturile sunt ingropate in piele. Pedunculul caudal nu este turtit lateral.

1/3

Morunul

Hibrizi

In apele Romaniei, morunul da hibrizi naturali cu cega, viza, nisetrul. Hibrizii se caracterizeaza printr-o gura mai larga si un numar relativ mai mare de scuturi laterale. Comparativ cu speciile parentale, hibrizii au o tendinta de a ramane un timp mai indelungat in fluviu. Hibridul artificial H. huso x A. ruthenus (bester) se creste in scop comercial.

Biologie

In mare, morunii stau in special in zona pelagica. In Marea Neagra, morunii pot cobora pana la 180 m. Distributia pe verticala este in functie de prezenta hranei.

S-au descris doua forme biologice de morun: forma de primavara si forma de toamna. Migratia de primavara incepe din ianuarie (imediat dupa dezghet, la 4- 5 0 C) si dureaza pana in mai -iunie cu o intensitate maxima in martie aprilie. Migratia de toamna incepe in august si inregistreaza o intensitate maxima in octombrie-noiembrie. Capturile maxime in Dunare se inregistreaza in lunile mai, septembrie, octombrie si noiembrie (Staras et al., 2000).

Hrana : Hrana variaza in functie de sezon. Morunul este un peste pradator. In Dunare, morunul se hraneste cu peste: crap (Cyprinus carpio), avat (Aspius aspius), babusca (Rutilus rutilus), platica (Abramis brama), cega (Acipenser ruthenus). In stomac s-au gasit si pasari de apa.

In Marea Neagra, in zona costiera se hraneste cu guvizi, hamsie, creveti, crabi. In timpul iernii consuma barbuni (Mullus barbatus ponticus), bacaliar (Merlangius merlangus), calcan (Platichthys flesus luscus), guvizi, crustacei, moluste (Modiola).

Longevitate : morunul este un peste longeviv. Adultii pot avea intre 30 si 60 de ani dar exemplarele mai batrane pot depasi 100 de ani.

2/3

Morunul

Maturitate : masculii ating maturitatea sexuala la 12 14 ani iar femelele la 14 16 ani.

Fecunditatea : depinde de marimea femelei. Fecunditatea absoluta variaza intre 500.000 and 5.00.000.000 icre, fecunditatea medie relativa este de 6000 icre / hg corp.

Perioada de reproducere . Perioada de reproducere este din martie pana in mai, cu o intensitate maxima in luna aprilie. Temperatura optima este cuprinsa intre 9 si 17
0

C. Unii autori considera ca in Dunare morunii se reproduc si in octombrie-noiembrie dar aceasta informatie necesita confirmare.

Locurile de reproducere . Dintre toti sturionii, morunul intreprinde cea mai lunga migratie in amonte. Prin urmare indiguirile si barajele au avut un impact puternic asupra reproducerii naturale la aceasta specie. Locurile de reproducere sunt situate la adancimi de 4 20 m in zone cu fund pietros sau chiar stancos (sunt faimoase istoricele zone de reproducere din zona defileului stancos "Portile de Fier").

3/3