Resurse si destinatii turistice

Potentialul touristic Este definit ca ansamblul componentelor natural, culturalistorice, socio-demografice si tehnico-economice recunoscute stiintific cantitativ si calitativ si dovedite prin practica si care prezinta posibilitati de valorificare turistica si care dau functionalitate pentru turism. Cu alte cuvinte un teritoriu intereseaza sub aspect touristic in masura in care acesta ofera resurse turistice sau antropice si tehnice in contextual protejarii mediului inconjurator, poate determina o activitate de turism care sa permita intrarea acestuia in circuitul touristic. Ordonanta Guvernului nr 58/98 (legea turismului) stipuleaza: resursele turistice sunt component ale mediului natural si antopic care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute, inscrise si valorificare prin turism in masura in care nu sunt supuse unui regim de protective integral. In literature de specialitate notiunea de potential touristic este redata si prin notiunile de fond turistic si patrimoniu turistic sau zestrea turistica. Acestea au uneori continut mai rar incluzand in potentialul touristic si dotarile tehnico-edilitare, serviciile turistice si infrastructura tehnica generala care se confrunta cu patrimoniul turistic.

Potentialul touristic sau oferta turistica potential cuprinde: a) Potentialul turistic natural: - Componentele cadrului natural (relief, clima) - Pozitia geografica - Calitatea mediului b)Potentialul turistic antropic (creat de om) - Potentialul cultural istoric si religios - Potentialul tehnico-economic - Potentialul socio- demografic Componentele resurselor antropice - Megalitii ( Anglia) - Edificii istorice ( castrele, fortificatii, cetatile, forturile, castelele si palatele) - Edificii religioase (templele egiptene), bisericile, manastirile, catedralele sinagogele, moscheele) - Edificii cultural (muzeele) - Edificii sportive (stadioane clbre) - Monumente si grupuri statuare (grupuri statuare, monumente, statui si busturi)

- Edificii economice (poduri si viaducte, tunele, metroul, canalele, baraje si lacuri de acumulare, turnuri, sedii de firma) c) Potentialul socio-demografic (nr si structura populatiei ) - Nivelul - Instruirea populatiei Potentialul turistic sau oferta turistica efectiva cuprinde: a) Potentialul natural si antropic sau oferta turistica potential b)Baza tehnico materiala turistica (structure de primire turistica, cazare) c) Bunuri alimentare si industriale ( restaurant, baruri ) d)Infrastructura generala si turistica (aeroporturi, gari) e) Forta de munca f) Conditii de comercializare (prestatori hotelieri) Ordonanta de Guvern 28/58 arata ca patrimoniul turistic reprezinta resursele turistice si structurile turistice realizat in scopul valorificarii lor prin activitati de turism Oferta turistica potentiala (resursele natural, atractiile cultural istorice, tehnico-economice si socio demografice) constituite material prima care materializeaza in diferite produse turistice prin munca celor ce lucreaza in turism munca concretizata

Potentialul turistic natural Potentialul turistic al reliefului, structurilor si fenomenelor geologice 1. Potentialul turistic al reliefului Relieful reprez un element major in structura potentialului turistic al oricarui teritoriu. Se caracterizeaza prin: - Valoarea peisagistica - Dispunerea spatial a treptelor de relief (Romania o treime munte, o treime subcarpati, o treime campie) - Complexitatea unitatilor de relief si tipurilor de relief (glaciar, volcanic, carstic si eolian) - Forme de relief deosebite (terase de belvedere, abrupturi, varfuri, defile, chei, pasuri, pesteri) - Gradul de accesibilitate pt cunoasterea obiectivelor turistice - Concentrarea sau dispersia formelor de relief in teritoriu - Gradul de fragmentare si energia formelor de relief - Analiza treptelor hipsometrice ( munti inalti ) de peste 2000 m, mijlocii 1800 m si mici < 1000 m. 1.1 Potentialul turistic al unitatilor montane

Carpatii Romanesti ocupa o treime din suprafata Romaniei si se situeaza pe primul loc ca participare in cadrul economiei turismului in Romania Carpatii concentreaza un potential turistic bogat dat de : - Structura geologica variata - Altitudinii 1000 2500 m - Accesibilitate si pretabilitatea lor pentru diferite forme de turism ( alpinism, frumetii, ciclo-turism, climatoterapie) - Prezenta unor fenomene post vulcanice, emanatii de dioxid de carbon, mofete, folosite in balneatie. - Climatul alpin si montan (precipitatii si vanturi) - Persistent stratului de zapada, gradul de insorire, calmul atmosferic. - Gradul de acoperire cu vegetatie si multitudinea etajelor de vegetatie - Retea hidrografica bogata - Gama larga de izvoare minerale sau termo minerale - Lacurile glaciare ( Bucura, Zanoaga) care dau farmec peisajelor respective - Lacul vulcanic Sf. Ana - Lacul de baraj natural Lacul Rosu

- Lacurile antropice (Vidraru, Portile de fier) care au o valoare peisagistica mare - Formele carstice de adancime: pesterile (Pestera Ursilor), vai carstice sub forma de chei, camioane - Domeniul schiabil - Cascadele 1.2 Potentialul turistic al unitatilor de deal si podis Valentele turistice ale acestui areal sunt: - Formele de relief specific (200 800 m) - Bioclimat sedative de crutare ( factor natural de cura) - Bioclimatul subteran al vechilor saline ( Slanic Prahova, Targu Ocna, Sprai, Ocnele Mari) - Clima blanda, temperaturi moderate, precipitatii reduse - Resurse hidro minerale si lacuri cu valoare terapeutica - Specii fauristice variate, potential cinegetic deosebit - Plantatii ovicole si viticole, fanete naturale, ofera prin farmec prin forme si colorit - Gradul inalt de umanizare a spatiilor deluroase si de podis (forme traditionale de organizare si bunuri cultural etnografice)

- Vulcanii noroiosi Paclele Mici si Mari din judetul Buzau - Focurile distinse de la Andreiasu, jud Vrancea - Carstul pe sare dezvoltat la Cacica, Ocnele Mari, Slanic Prahova, Prai si Sovata - Chei scurte dar spectaculoase - Statiuni balneare de interes national si regional (Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Calimanesti, Pucioasa, Baltaltesti, Gogora, Olanesti, Sarata Monteoru) - Pod Mehedinti si podisul Dobrogei, pitoresc inedit dat de relieful carstic pesteri, abrupturi si chei 1.3 Potentialul turistic al campiilor si luncilor - Forme de relief specific (80 200 m ) - Clima temperat continental cu influente mediteraneene - Atractive resurse hidro-geologice, hidro-minerale si ape sarate in Campia Romana (Lacul Sarat si Lacul Amara) - Lacul cu apa dulce din lunci si lacurile antropice folosite pentru agrement de la sfarsit de saptamana si pescuit sportiv - Fond forestier, rezervatii naturale

- Specii faunistice potential cinegetic ( turism de vanatoare) - Umanizare spatiilor de campie (traditie, folclor) - Lacurile cu apa dulce din jurul capitalei (Buftea, Straulesti, Baneasa, Cernica, Herastrau, Tei, Floreasca) - Oglinziile de apa de la Snagov, Caldarusani - Lacurile de stepa sarata din Estul Romaniei (Lacul sarat) - Apele termo minerale cu valente terapeutice din campia de VEST care au sustinut dezvoltarea statiunilor necunoscute (Baile Herculane, Felix) - Areale impadurite 1.4 Delta Dunarii rezervatia biosferei - Originalitate peisagistica, geologica, climatica si bio-geografica - Reprez una dintre cele mai reprezentative zone, 564.000 hectare, locul 2 si locul 24 pe glob - 82% apartie Romaniei - 18% apartine Ucrainei - Peisajul antropic al satelor din delta, ocupatii traditionale, tehnica populara - Cel mai nou pamant al Romaniei

- Cea mai bine conservata zona a Europei ( umeda) - Detine cel mai mare lac din tara ( Razim), 42.000 ha - Patrimoniul natural include peste 5200 de specii de flora si fauna - Cea mai mare concentrare de pelicani (8000 de specii) - Avifauna detine 315 specii de pasari din care 80 migratoare (paradis al pasarilor) - Fauna acvatica 136 de specii adica 82% din fauna acvatica a Europei - Fauna piscicola: 150 specii, 18 fonduri de vanatoare (gaste, rate, iepuri, fazani), cu o suprafata de peste 130.000 ha. - Fond piscicol bogat, plafon max 6280 kg din care 8 tone sturioni (pescuit sportiv) - Rezervatia biosferei, Delta Dunarii detine 18 zone de protectie integrala, 19 trasee turistice acvatice si 7 trasee turistice terestre.

Curs By BuDyZ0R

Anul II FR, Seria B