10/26/2012 IV -Principiul unitatii de cont ca si in alte organizatii international problema unitatii monetare ce trebuie folosite a aparut si pentru Bugetul

general al UE. Principiul adoptarii unei unitati de cont distincte de monedele nationale a fost stabilit inca de la inceptulul CECO prin decizia numarul 3 din 23 decembrie 1952 si in cadrulCEE si EURATOM insasi tratatele de constituit( art. 279 din CEE si art 181 din EURATOM). Cu exceptia anilor 1958-1959si 1960 cand au avut loc pregatirile pentru aplicarea prevederilor art. 279 din CEE si art. 181 din EURATOM cand bugetele CEE si EURATOM au fost intocmite in franci belgieni; bugetul Uniunii a fost intotdeauna exprimat printr-o unitate de cont. Unitate de timp 1951-1958 CECO a adoptat unitatea de cont folosita de catre Uniunea Europeana de Plati si anume dolarul American. 1958-1960 Bugetul CECO a fost exprimat prin unitatea de cont Paritate-Aur care corespunde unei anumite cantitati de aur fin in conformitate cu acordul de la Bretton Huchs (unitatea de cont este definita cu x grame aur) Incepand cu 1961 : utilizarea unitatii de cont definita in aur a fost extinsa la CEE si EURATOM. Ca urmare a crizei sistemului financiar international de la inceputul anilor 70 s-a renuntat la definirea in aur si s-a cautat o noua unitate de cont 1976-1980 a fost introdusa o unitate de cont bazata pe un cos al diferitelor monede nationale si anume EUA ( EUROPEAN UNION OF ACCOUNT) care s-a sperat sa nu fie aplicata de fluctuatiile monetare externe si astfel sa fie mai stabil. 1981-1998 ECU ( EUROPEAN COMPOSITE UNIT) a fost aplicat Bugetului General; el s-a bazat tot pe un cos valutar ca si EUA spre deosebire de predecesorul sau a fost subiectul unor revizuiri regulate a compozitiei cosului de monede Inceand cu 1999 euro a devenit moneda unica a Uniunii Economice si Monetare si a fost aplicata bugetului general al UE.

In regulamentul financiar la art. 16 se prevede bugetul se intocmeste si se executa in euro iar conturile se prezinta in euro totusi pentru nevoi de trezorerie contabili si in cazul conturilor de avans administratorii acestor conturi sunt autorizati sa efectueze operatiuni in monede nationale in conditiile precizate in normele de aplicare a regulamentului financiar. V Principiul universalitatii bugetare : este un corolar al principiului unitatii: veniturile bugetare sunt colectate si utilizate pentru finantarea tuturor cheltuielilor fara deosebiri, el nu deriva direct din tratate si din regulamentul financiar care la art.17 prevedeveniturile totale acopera creditele totale de plata, toate veniturile si cheltuielile se inregistreaza integral fara a fi regularizate intre ele. Conform acestui

principiu veniturile bugetare nu pot fi aruncate direct unor anume cheltuieli (regula de neafectare) si veniturile si cheltuielile se inscriu in buget, sumele lor totale fara nici o ajustare (regula bugetului brut). Art 18.din regulamentul financiar prevede unele exceptii de la regula de neafectare precizand veniturile ce se utilizeaza pentru finantarea unor cheltuieli specifice: a). contributiile financiare ale statelor membre la anumite programe de cercetare b). contributiile financiare din partea statelor membre si altor tari donatoare pentru anumite proiecte sau programe de asistenta externa finantate de uniune si gestionate de comisie in numele acestora c). dobanzile pentru depozite si amenzile prevazute in regulament vizand accelerare si clarificare punerii in aplicare a procedurii privind deficitele excesive d). veniturile allocate pentru un anumit scop cum ar fi veniturile din fundatii, subventii, donatii si mosteniri e). contributiile tarilor terte sau a diferitelor organisme la activitatiile Uniunii f) . veniturile provenite de la terti pentru livrari de bunuri prestari de servicii sau efectuarea de lucrari la cererealor g). veniturile obtinute din restituirea sumelor platite in mod necuvenit h). veniturile din vanzarea de vehicule, echipamente, instalatii, materiale si aparatura stiintifica si tehnica inlocuite sau casate dupa amortizarea complete a valorii contabile a acestora i). incasari din vanzari de bunuri, prestari de servicii sau efectuarea de lucrari in beneficiul alto institutii sau organisme inclusiv indemnizatiile de legale platite in numele altor institutii sau organisme si rambursate de acestea j). totalul sumelor incasate din asigurari ca venituri din plati legate de cedarea folosintei unor bunuri imobiliare l). venituri din vanzarea publicatiilor si filmelor inclusiv a celor pe support electronic. Art.20 din regulamentul financiar prezinta unele exceptii de la regula bugetului brut : 1. Normele de aplicare pot preciza cazurile in care anumite venituri pot fi deduse din facturi sau cereri de plata care apoi sunt ordonantate in suma neta 2. Costul produselor si serviciile furnizate de Uniune care includ taxe ce se ramburseaza de statele membre sau de terte tari in temeiul unor acorduri relevante, se inputa bugetului cu suma fara taxa. 3. Se pot face regularizari cu privire la diferentele de curs aparute in executia bugetara. Rezultatul final profit sau pierdere se inregistreaza in soldul exercitiului

VI Principiul Specializarii Bugetare. Conceptul specializarii cheltuirlilor bugetare este inscris in art.316 al tratatului prinind functionarea UE aceasta inseamna ca fiecare credit bugetar trebuie sa aiba o definitie precisa sis a fie afectat unui scop specific astfel incat sa se previna orice confuzie ce s-ar putea produce ntre creditele aferente diferitelor categorii de cheltuieli atat in procesul autorizarii cat si in cel al executarii acestora. Principiul specializarii se aplica si veniturilor bugetare sic ere ca diferitele surse de venituri incasate la buget sa poata fi clar identificate principiul specializarii determina structura orizontala si verticala a bugetului. Structura orizontala a bugetului cuprinde : -situatia generala a veniturilor; -sectiuni separate in situatii ale veniturilor si situatii ale cheltuiielilor pentru fiecare institutie: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comsie , Curtea de Justitie, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Ongusmanul European, Controlorul European al Protectiei Datelor . peste 95% sunt la sectiunea Structura verticala a bugetului reflecta defalcarea creditelor pe titlu,capitole, articole, si alienate in functie de natura si destinatia cheltuielilor. Solutiile adoptate in aplicarea principiului specializarii denota fermitatea in repartizarea creditelorpe subdiviziunile clasificatiei bugetare si preocuparea pentru intarirea disciplinei financiare . Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca fiecare institutie in interiorul bugetului sau poate sa propuna autoritatii bugetare viirari de credite de la un titlu la altul iar institutia in cauza poate sa faca virari de la un capitol la altul si de la un articol la altul . Dispozitiile speciale se refera la viramentele ce se pot efectua de comisie . In cazul propriei sectiuni a bugetului comisia poate efectua (art 23 regulamentul financiar: a). transferal de credite in cadrul articolelor si de la un articol la altul in cadrul fiecarui capitol; b).in ceea ce priveste cheltuielile de personal si cheltuielile administrative transferul de credite de la un titlu la altul pana la o limita totala de10% din creditele exercitiului financiar indicat pe linia de pe care se efectuaeza transferul si pana la o limita totala de 30% din creditele pentru eexercitiul financiar indicat pe linia catre care se efectueaza transferul; c). transferuri de credite intre capitolele aceluiasi titlu in ceea ce priveste cheltuielile operationale pana la o liimta totala de 10% din creditele exercitiului financiar respectiv inscrise in linia din care se face transferul; d). transferul de credite imediat dupa adoptarea actului de baza de la titlu credite provizoriipentru cazurile in care nu a existat un act de baza pentru actiunea in cauza la intocmirea bugetului ) dar comisia trebuie sa informeze autoritatea bugetara cu 3 saptamani inainte cu privire la intentia sa . VII Principiul Bunei Gestiuni Financiare sau daca respectam traducerea ( principiului managementului financiar solid ) asest principiu se bazeaza pe articolul 316 al tratatului privind functionarea Uniunii Europene care prevede ca comisia in cooperarea cu statele membre executa bugetul pe propria raspundere si in limitele creditelor allocate in conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare . Regula reda la art. 27 alineat 1 ca creditele bugetare se utilizeaza in conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare adica in conformitate cu principiile economicitatii efiecientei si eficacitatii iar la alineatul 2 : principiul economicitatii presupune ca resursele utilizate de institutie pentru desfasurarea

activitatilor sale sa fie puse la dispozitie in timp util in cantitatea si la calitatea corespunzatoare si la cel mai bun pret. Principiul eficientei vizeaza cel mai bun raport intre resursele utilizate si rezultatele obtinute. Principiul eficacitatii vizeaza indeplinirea obiectivelor specifice stabilite si obtinerea rezultatetlo scontate. Principiul bunei gestiuni financiare se bazeaza in practica pe definirea obiectivelor specifice (masurabile realizabile relevante si datate) care pot fi monitorizate prin intermediul unor indicatori de performanta in scopul de se trece de la gestiunea bazata pe mijloace la gestiunea orientata spre rezultate. Pentru a imbunatatii procesul decisional institutiile procedeaza la evaluarii preliminare si ulterioare conform orientarilor stabilite de catre comisie. Aceste evaluari se aplica tuturoro programelor si activitatilor care implica cheltuieli semnificative iar rezultatele evaluarii sunt comunicate autoritatilor insarcinate cu efectuarea cheltuilelilor, autoritatilor legislative si bugetare. VIII Principiul Transparentei ( regulamentul financiar art.29 aplicat intregului ciclu bugetar ia forma cerintei de publicare a bugetului, a bugetelor rectificative si a situatiilor financiare in jurnalul official al Uniunii Europene si a cerintei de a furniza informatii autoritatii bugetare si curtii de conturi.

Procedura bugetara

De la tratatele din 1960-1965 rolul parlamentului din cadrul procedurii bugetare a sporit treptat. Tratatul de la Lisabona a acordat Parlamentului European competente egale cu cele ale consiliului in ceea ce priveste totatlitea BUGETULUI UNIUNII EUROPENE. Temeiul juridic al procedurii bugetare este reprezentat de art.314 din Tratatul privind functionarea Uniounii Europene si art 177. Din EURATOM -art.31-46 din RF ( Regulamentul Financiar) astfel cum a fost modificat ultima data prin regulamentul ( UE EURATOM nr 1081 din 2010 al Parlamentului European si al consiliului din 24 noiembrie 2010.) -acordul interinstitutional (AII) din 17 mai 2007 privind disciplina bugetara si buna gestiune financiara. Exercitarea competentelor bugetare consta atat in stabilirea cuantumului total si a distribuirii cheltuielilor anuale ale UE precum si a veniturilor necesare pentru a le acoperi cat si in exercitarea controlului asupra executiei bugetului. Procedura bugetara in sine implica pregatirea si adoptarea bugetului. Descrierea Procedurii Bugetare A. Istoric parlamentul European si consiliul formeaza impreuna autoritatea bugetara . Inainte de 1970 competentele bugetare apartineau exclusive Consiliului, Parlamentul European nu detinea decat iun rol consultativ . Tratatele din 22 aprilie 1970 si 22 iulie 1975 au sporit competenele bugetare ale

parlamentului European astfel tratatul din 1970 desi mentinea dreptul consiliului de a avea ultimul cuvant cu privire la cheltuielile obligatorii legata de obligatiile decurgand din tratat sau din actele adoptate in conformitate cu tratatul acordat Parlamentului European ultimul cuvant cu privire la cheltuielile neobligatorii care reprezentau initial 8 % din buget . tratatul din 1975 a acordat parlamentului dreptul de a respinge bugetul in ansamblu. Alineat 2 Pana la tratatul de la Lissabona atat consiliul cat si parlamentul European efectuau doua lecture pe parcursul procedurii bugetare la finalul carora parlamentul putea sa adopte bugetul sau sa-l respinga in ansamblu. Tratatul de la Lisabona a introdus o procedura bugetara mai simpla si mai transparenta, modificarile provin in special din eliminarea distinctiei dintre cheltuieli obligatorii si cheltuieli neobligatorii care se ridicasera la 68 % din buget pana in 2010 ) permitand abordarea similara a tuturor cheltuielilor in temeiul aceleaiasi proceduri . Procedura este simplificata si prin faptul ca in cadrul fiecarei institutii va avea loc o singura lectura bazata pe proiectul de buget prezentat de comisie . B. Fazele Procedurii . art.314 in TFUE prevede fazele si termenele care trebuie respectate pe parcursul procedurii bugetare. In practica parlamentul European consiliul si comisia au aplicat totusi un calendar pragmatic diferitele faze se desfasoara dupa cum urmeaza. 1. Prima faza: stabilirea de catre comisie a unui proiect de buget. Parlamentul European si Consiliul stabilesc orientari privind proioritatile bugetare, Comisia elaboreaza proiectul de buget si il transmite sonciliului si Parlamentului European cel tarziu pana la 1 septembrie ( in conformitate cu articolul 314 alineat 2 din tratatul prinvind functionarea UE dar pana la sf lui aprilie sau inceputul lui mai conform calendarului pragmatic) . Comisia Europeana poate modifica proiectul de buget intr-o faza ulterioara pentru a se lua in considerare noi evolutii insa nu mai tarziu de momentul convocarii comitetului de conciliere. 2 Stabilirea pozitei consiliului asupra proiectului de buget . Consiliul adopta pozitia sa asupra proiectului de buget si o transmite Parlamentului European cel tarziu pana la 1 octombrie ( pana la sf lui iulie conform calendarului pragmatic). Acesta informeaza pe deplin parlamentul European asupra motivelor care l-au condus la adoptarea pozitiei respective. 3 Lectura parlamentului. Parlamentul European are la dispozitie 42 de zile pentru a reactiona. In termenul respective acest act poate fie sa aprobe pozitia consiliului sau sa refuze sa ia o decizie caz in care bugetul este considerat adoptat definitiv fie sa adopte amenamente cu majoritatea membrilor care il compun caz in care proiectul modificat se trimite inapoi consiliului si comisiei. Presedintele Parlamentului European in consesc cu Presedintele Consiliului convoaca fara intarziere Comitetul de Conciliere. 4. Reuniunea Comitetului de Conciliere si adoptarea Bugetului. Din ziua cand este convocat comitetul de conciliere ( compus din reprezentanti ai membrilor consiliului si un numar egal de reprezentanti ai parlamentului European ) dispune de 21 de zile pentru a a ajunge la un accord asupra unui proiect comun. In acest scop este necesara o decizie cu majoritatea calificata a membrilor consiliului sau a reprezentatilor lor si cu majoritatea reprezentantilor Parlamentului European . Comisia participa la lucrariloe comitetului de conciliere si adopta toate initiatiivele necesare pentru promovarea apropierii pozitiilor parlamentului European si consiliului. In cazul in care in termenul de21 de zile mentionat mai

sus comitetul de conciliere nu ajunge la un accord asupra unui proiect comun comisia trebuie sa prezinte un nou proiect de buget . In cazul in care comitetul de conciliere ajunge in termenul respectiv la un accord asupra unui proiect comun atunci parlamentul European si consiliul dispun de 14 zile de la data acordului pentru aprobarea proiectului comun. In tabelul urmatorse prezinta succinct posibilele rezultate la sfarzitul acestor 14 zile . Procesul de aprobare a proiectului comun in cadrul Comitetului de Conciliere . Parlament Pozitii asupra Aprobat proiectului comun Rezultat Adoptarea proiectului comun Respins Revenire la pozitia PE ( eventual *) Nici o decizie Adoptarea proiectului comun Nici o decizie Adoptat Adoptarea proiectului comun Respins Prezentarea unui noi proiect de buget de catre comisie Nici o decizie Adoptarea proiectului comun Respins Adoptat Prezentarea unui noi proiect de buget de catre comisie Respins Prezentarea unui noi proiect de buget de catre comisie Nici o decizie Prezentarea unui noi proiect de buget de catre comisie * In cazul in care PARLAMENTUL EUROPEAN ca amendamentele sale anterioare hotarand cu majoritatea membrilor sai si cu 3/5 din totalul voturilor exprimate. In cazul in care parlamentul nu obtine majoritatea necesara se retine pozitia convenita in proiectul comun. Daca procedura s-a incheiat cu success presedintele parlamentului European declara ca bugetul este aprobat definitive. In cazul in care nu se ajunge la nici un accord pana la inceputul unui exercitiu financiar se instituie un sistem de doisprezecimi provizorii 1/12 pana la analizarea unui accord. In acest caz cheltuielile pot fi effectuate lunar pe capitol in limita unei doisprezecimi din creditele deschise in capitolul corespunzator din bugetul exercitiului precedent fara sa poata depasi o doisprezecime din creditele prevazute in acelasi capitol din proiectul de buget. Totusi in temeiul articolului 315 din tratatul privind functionarea UE consiliul la propunerea comisiei poate autoriza cheltuieli care depasesc doisprezecimea prevazuta (in conformitate cu art. 13 din regulamentul financiar ) in cazul in care parlamenul European in termen de 30 de zile nu decide sa reduca aceste cheltuieli . Consiliu Adoptat

11/2/2012 5. Bugete rectificative si suplimentare. In cazul unor situatii inevitabile exceptionale sau neprevazute comisia poate propune proiecte de bugete rectificative pentru a modifica bugetul adoptat afferent exercitiului respectiv. Bugetele rectificative sunt supuse acelorasi reguli ca si Bugetul General.

Controlul Bugetar

Este efectuat in cadrul fiecarei institutii a Uniunii Europene si la nivelul fiecarui stat membru sunt realizate activitatii de control importante la diferite niveluri de catre Curtea de Conturi si de Parlalment. In fiecare an acestea din urma examineaza executia bugetului in vederea accordarii, descarcarii d gestiune Comisiei Europene. Temei juridic : -articolele 317 318 319 322 325 din Tratatul privind functionarea UE. -regulamentul financiar partea I cu titlu VII capitolele 1 si 2 . - acordul interinstitutional din 17.mai 2006 - regulamentul de procedura al Parlamentului European, titlul II capitolul 7 art 76,77,78 ; titlul IV capitolul 2 art 112 si anexa VI. Obiective: Controlul bugetar are scopul de a asigura legalitatea, exactitatea si soliditatea financiara a operatiunilor bugetare si a sistemelor de control financiar precum si buna gestiune financiara a bugetului European( economicitate , eficienta si eficacitate + ecologic ). Realizari. a). Controlul la nivel national controlul initial al veniturilor si cheltuielilor este exercitat in parte de catre autoritatile nationale, acestea si-aupastrat competentele mai ales in ceea ce priveste resursele proprii traditionale(RPT) in legatura cu care dispun de procedurile necesare pentru colectarea si verificarea sumelor respective. 25% din resursele proprii traditionale sunt retinute de catre statele membre sub forma de Taxa dee colectare . Colectarea resurselor propii traditionale reprezinta o chesttiune de importanta majora pentru institutiile uniunii europene. In acest sens Parlamentul European a instituit o comisie de ancheta privind tranzitul. Cheltuielile operationale din cadrul FEGA ( FONDUL EUROPEAN DE GARANTARE AGRICOLA) FADR ( Fondul European agricol dezvoltare rurala ) si sunt de asemenea controlate in prima instanta de catre autoritatile din statele membre care trebuie sa suporte adesea o parte din costul unor astfel de interventii

b). Controlul la nivelul Uniunii 1 Controlul intern in fiecare institutie controlul este exercitat de catre ordonatorii de credit si contabil si apoi de catre auditorul intern al institutiei. 2 Controlul extern exercitat de catre curtea de conturi. Controlul extern este efectuat de catre CCE ( curtea de conturi europeana ) care prezinta autoritatii bugetare rapoarte anuale detaliate in temeiul articolului 287 al tratatului prind FUE . Acestea sunt:- declaratia deasigurare privind fiabilitatea conturilor si legalitatea si regularitatea operatiunilor (cunoscuta DAS) - raportul annual privind executia bugetului general inclusiv a bugetelor tuturor institutiilor -rapoarte specialepe probleme specifice - rapoarte anuale specifice privind agentiile si organele UE. 3 Controlul politic exercitat de catre Parlamentul European. In cadrul P.E comisia pentru control bugetar este responsabila de pregatirea pozitiei PE in special cu privire la : - controlul executiei bugetului Uniunii Europene si a FED( fondul European de dezvoltare) - inchiderea prezentarea si auditarea conturilor si bilanturilor UE precum si ale institutiilor si ale oricaror organe finantate de catre aceasta. - controlul activitatiilor financiare ale BEI ( Bancii europene de investitii) - monitorizarea raportului cost/eficacitate al diverselor forme de finantare a Uniunii in procesul de punere in aplicare a politicilor Uniunii - examinarea fraudelor si a neregulilor in procesul de executie a BUE , adoptarea unor masuri menite sa previna si sa asigure urmarirea in justitie a acestor cazuri precum si protejarea intereselor financiare ale Uniunii in general. De asemenea comisia de control bugetar pregateste deciziile privind descarcarea de gestiuni. Procedura de descarcare de gestiune la recomandarea consiuliui Parlamentul acorda annual comisiei europene descarcarea de gestiune privind executia bugetului pentru anul end -2 dupa ce a examinat in prealabil raportul annual al curtii de conturi europene si raspunsurile comisiei si ale celorlalte institutii la intrebarile sale(art. 319 din TPFUE). Comsia si celelalte institutii au obligatia de a lua masuri pentru a da curs observatiilor formulate de parlamentul European in rezolutiile sale privind descarcarea de gestiune. (art 147 din regulamentul financiar) Parlamentul European acorda annual descarcarea de gestiune si celorlalte institutii precum si agentiilor. De asemenea paralamentul acorda descarcarea de gestiune comisiei separate pentru FED intrucat acest fond nu este inca inclus in bugetul general.

Decizia Parlamentului European referitoare la descarcarea de gestiune si rezolutia privind executia bugetului general al UE sectiunea I Parlamentul European sunt adresate presedintelui PE. Parlamentul examineaza rapoartele de descarcare de gestiune in plen inainte de 15 mai ( art.145 din regulamentul financiar) accordarea descarcarii de gestiune este supusa la vot in perioada de sesiune din mai iar in cazul amanarii acordarii in perioada de sesiune din octombrie. In cazul in care propunerea de acordare a descarcarii de gestiune nu este sustinuta de o majoritate a voturilor sau in cazul in care parlamentul European hotaraste amanarea deciziei de acordare a descarcarii de gestiune acesta informeaza institutiile sau agentiile in cauza cu privire la motivele refuzului de a accorda descarcarea de gestiune. Acestea trebuie sa ia fara intarziere masurile de rigoare pentru a elimina obstacolele care impiedica luarea deciziei de acordare a descarcarii de gestiune. Ulterior comisia pentru control bugetar prezinta in termen de 6 luni un nou raport cuprinzand o noua propunere de accordare sau de refuzare a descarcarii de gestiune. 4. masuri de combatere a fraudei luate de catre OLAF ( OFICIUL EUROPEAN DE LUPTA ANTIFRAUDA )a fost infiintat in 1999 (decizia comisiei 1999/ 352). OLAF are competenta de a efectua investigatii independent de consum. Rolul sau este de a proteja interesele financiare ale uniunii avand responsabilitatea de a combate fraudele comise in detrimentul fondurilor europene in toate institutiile si de a coordona organelle responsabile din statele membre. CE nr. 1073 /1999 si 1074/1999 privind investigatiile effectuate de catre OLAF, PE , consiliul si comisia au semnat la 25 mai 1999 acordul interinstitutional privind investigatiile interne. Accordul stipuleaza faptul ca fiecare institutie trebuie sa stabileasca norme interne comune menite sa asigure o buna desfasurare a investigatiilor OLAF . O parte din aceste norme acum incluse in statutul functionarilo UE obliga personalul sa coopereze cu OLAF si prevad o anumita protectie membrilor personalului care divulga informatii cu privire la posibile cazuri de frauda sau coruptia. Acest sistem este cunoscut ca si denuntarea neregulilor . O reforma a OLAF se afla in discutie din 2003 la 20 noiembrie 2008 parlamentul si-a prezentat pozitia in prima lectura depunand aproximativ 100 de amendamente la a 2-a propunere a comisiei din 2006 ( prima proupunere in 2004). In pozitia sa Parlamentul a subliniat nevoia imbunatatirii eficacitatii si a calitatii investigatiilor OLAF prind intermediul consolidarii garanatiilor procedurale a rolului comisiei de supraveghere a prezumtiei de nevinovatie , a dreptului de aparare a persoanelor investigate si a drepturilor persoanelor care transmit informatii adoptarea de norme de investigare clare si transparente precum si imbunatatirea cooperari cu autoritaile nationale competente si cu institutiile uniunii europene si a invitat consiliul sa deschida negocieri privind o reformare a legislatiei in materie de antifrauda. Dosarul a ramas insa blocat la consiliu pana cand comisia a adoptat o noua propunere la 17 martie 2011. In septembrie 2011 o delegatie a PE a fost mandatata sa negocieze amendamentele cu consiliul pe baza pozitiei in prima lectura a parlamentului din 20 noiembrie 2008. Principalele probleme sensilibile discutate in cadrul acestor reuniuni au inclus necesitatea :-

- de a simplifica si consolida legislatia antifrauda - de a define cu claritate notiunea de interese financiare ale Uniunii - unui control independent al legalitatii investigatiilor in curs - de a clarifica rolul comitetului de supraveghere - de a clarifica rolul directorului general si al directorului adjunct ( directorilor adjuncti) ai OLAF. In acest moment ( ianuarie 2012) este dificil de prevazut un calendar fiabil pentru inchiderea procedurii. Art.325 din Tratatul privind FUE prevede o cooperare stransa si constanta intre statele membre si comisie precum si adoptarea de catre consiliu a unor masuri specifice pentru a oferi o protectie efectiva si echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene in statele membre. Actualul cfg a luat forma anexei 1 a acordului intereinstitutional din 16 mai 2006 privind displina bugetara si buna gestiune financiara . Art.312 din T. privind functionarea UE in vigoare de la 1 decembrie 2009 prevede adoptarea unui regulament obligatoriu din punct de vedere juridic de stabilire a CFM. Proiectul de regulament privind CFM si un nou proiect de AII privind cooperarea in chestiuni bugetare si buna gestiune financiara astfel cum au fost modificate de consiliu au fost response de parlament in 6 iulie 2011. Noile propuneri obligate de comisie vizand perioada 2014/2020sunt momentan in discutie. Context In anii 80 echilibrul politic si institutional al modalitatilor financiare comunitare a fost supus unei presiuni in crestere avand la origine 3 tipuri de dificultati -un climat conflictual in relatiler dintre institutii -problema dezechiloibrelor bugetare -o nepotrivire crescanda intre resurse si cerinte Prin urmare instituiile comunitare au fost impulsionate sa se puna de accord cu privire la o metoda menita sa imbunatateasca procedura bugetara, sa decida asupra unei programari pe termen mediu a principalelelor prioritati bugetare pentru perioada urmatoare si in cele din urma sa transpuna aceste prioritati intr-un cadru financiar sub forma perspective financiare. Din 1988 aceasta a permis uniunii europene sa elaboreze si sa puna in aplicare program de politica multianuale cu mai multa rigurozitate. Primul AII a fost incheiat in 1988 acesta a inclus perspectiva financiara pentru perioada 1988-1992 cunoscuta sub numele de PACHETUL VELOS 1 care era menit sa furnizeze resursele necesare pentru executia bugetara a actului unic European.

Un nou AII a fost convenit la 29 octombrie 1993 incluzand perspectiva financiara pentru perioada 19931999 respectiv PACHETUL VELOS 2 fapt care a permis dublarea fondurilor structurale si cresterea plafonului de resurse proprii Al treilea AII privind perspectiva financiara pentru perioada 2000-2006 cunoscut si sub numele de AGENDA 2000 a fost semnat la 6 mai 1999 una din principalele sale provocari constand in asigurarea resurselor necesare pentru finantarea extinderii . Al patrulea AII referitor la perioada 2007-2013 a fost convenit la 17 mai 2006. Cadrul financiar multiannual a fost inclus in tratatul privind functionarea UE al carui artifcol 312 mentioneaza ca CFM adoptat pentru o perioada de cel putin 5 ani vizeaza asigurarea evolutiei ordonate a cheltuielilor Uniunii europene in limita resurselor proprii precum si faptul ca bugetul annual al uniunii respecta cadrul financiar multiannual punand astfel bazele disciplinei financiare. Tratatul privind functioarea UE stipuleaza ca CFM stabileste valorile plafoanelor anuale ale alocarilor pentru angajamente pe categorii de cheltuieli si ale plafonului annual de credite pentru plati. De asemenea prevede orice alte dispozitii utile bunei desfasurari a procefondul durii bugetare anuale indeplinind astfel in mare masura obiectivele actualului accord interinstiitutional.

AII actual are 3 parti, partea I cuprinde o definitie si o serie de dispozitii de aplicare pentru cadrul financiar. Sectiunea respective include cateva instrumente care asigura o mai mare flexibilitate (fondul de solidaritate al UE, fondul European de ajustare la globalizare rezerva pentru ajutoare de urgenta si instrumental de flexibilitate). Partea aII-a se refera la imbunatatirea colaborarii interinstitutionale in cursul procedurii bugetare. Partea aIII-a cuprinde dispozitii referitoare la buna gestiune financiara a fondurilor UE. Cadrul financiar propriu-zis este prezentat la anexa 1 la accordul inteinrstituional adoptat la 17 mai 2006 afost revizuit in 4 randuri de atunci pentru -galileo si institutul European de inovare si tehnologie (decizie din 17 decembrie 2007) -planul European de redresare economica 1 (mai 2009) -planul European de redresare economica 2 ( decembrie 2009) -proiectul reactorului thermonuclear experimental international ( decembrie 2011) Actualul CFM cuprinde urmatoarele rubrici 1. crestere durabila

1a. competitivitatea pentru crestere si ocuparea fortei de munca. 1b. coeziune pentru crestere si ocuparea fortei de munca 2. conservarea si gestionarea resurselor naturale. 3. cetatenie, libertate, securitate si justitie 3a.libertate securitate si justitie 3b. cetatenie 4. UE ca partener global 5. administratia AII cuprinde de asemnea o declarative prin care comisia a fost invitata sa realizeze o revizuire completa globala acoperind toate aspectele legate de cheltielile uniunii europene inclusiv politica agricola comuna si de resurse inclusiv compensarea in favoarea regatului unit si sa prezinte un raport in 2008-2009. La 19 octombrie 2010 comisia a publicat comunicarea sa privind revizuriea bugetului care cuprindea idei pentru discutii referitoare la cadrul financiar de dupa 2013. Punctual 30 din AII solicita comisiei sa prezinte propuneri din anul financiar de dupa 2013 pana la mijlocul lui 2013. Propunerile au fost prezentate la 29 iunie 2011. Punctual 7 din AII solicita de asemnea comisiei sa prezinte un raport privind functionarea AII iar acest raport a fost publicat la 26 aprilie 2010. Tratatul de la Lisabona CFM devine un act obligatoriu dpdv. Juridic adoptat printr-o procedura legislativa speciala care presupune adoptarea in unanimitate de catre consiliu dupa obtinerea aprobarii parlamentului European care se pronunta cu majoritatea membrilor care il compun. Rolul parlamentului European este consolidat prin articolul 312 alineatul 5 din tratatul privind functioarea UE care prevede ca pe tot parcursul procedurii care conduce la adoptarea cadrului financiar Parlamentul European consiliul si comisia iau toate masurile necesare pentru a facilita adoptarea. Comsia a publicat la 3 martie 2010 un proiect de regulament privind CFM un nou proiect de AII si modificari ale regulamentului financiar pe care le-a considerat necesare pentru transpunerea completa a continutului actualului accord interinstitutional in cadrul juridic post Lisabona. Consiliul a adoptat pozitia sa referitoare la proiectul de regulament privind CFM si la proiectul de AII la data de 18 ianuarie 2011. La 6 iulie 2011 Parlamentul European a refuzat sa is idea aprobarea in ceea ce priveste propunerea consiliului deoarece aceasta era cu mult mai putin flexibila decat actualul accord interinstituional si dat seama din solicitarile parlamentului european prezentate intr-o rezolutie parlamentara si in cursul discutiilor trilaterale privind bugetul pentru 2011.

Friday, November 23, 2012 Veniturile bugetului UE veniurile bugetare sunt stabilite de consiliu dupa ratificarea de catre parlamentele statelor membre . Temei juridic articolele 310pana la 325 din tratatul privind functionarea Uniunii Europene si art 173 din tratatul eruatom. Art.352 din tratatul prinvind functionarea ue si 203 172 din tratatul euratom . Decizia2007/436/ CE EURATOM a consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al comunitatilor europene. Regulamentul CEEURATOM nr 105 /2009 al consiliului de modificare a regulamentului ( CE EURATOM nr 1150 /2000 privind punerea in aplicare a deciziei 2000/597/CEEURATOM privind sistemul de resurse proprii al comunitatii. Regulament CE EURATconsiliului OM nr 2028/2004 de modificare a regulamentului ( CEEURATOM nr 1150/2000) Regulamentul financiar acordul interinstitutional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetara si buna gestiune financiara. Veniturileee bugeeetului ue Pot fi impartite in 2 mari categorii Resurse proprii si alte venituri . Acest aspect este prevazut la articolul 311 al tratatului privind functionarea UE care spune ca fara a adduce atingere altor venituri bugetul trebuie finantat in intregime din resurse proprii Resursele proprii ar putea fi definite ca fiind acele venituri ce revin automat uniunii europene pentru finalizarea bugetului sau fara a fi necesara o decizie ulterioara a autoritatilor nationale. Marea majoritatea a cheltuielilor bugetare este finantata prin resurse proprii. Alte venituri avand o pondere minora in totalul finantarii. Aceste alte venituri sunt obtinute din impozitele pe salariu platite de personalul UNIUNII EUROPENE contributiile unor tari nemembre ale UE la anumite programe europene si amenzile aplicate intreprinderilor care incalca legislatia in domeniul concurentei sau alte reglementari. Aceste resurse diverse s-au ridicat anul trecut in 2011 la 1 % din buget. Resursele proprii pot fi impartite in 3 categorii 1. Resurse proprii traditionale respective taxe agricole si cotizatii pentru zahar si izoglucoza sit axe vamale acestea au fost create printr-o decizie din 1970 si au fost colectate incepand cu acel moment. In 2011 acestea reprezentau cca. 13% din buget 2. Resursa proprie bazata pe TVA desi este prevazuta in decizia din 1970 aceasta resursa nu a fost aplicata pana in momentul armonizarii sistemelor de TVA din statele membre. 1979

Aceasta resursa este prelevata de la statele membre asupra bazelor TVA armonizeaza in acest scop in conformitate cu regulile comunitare. Acelasi procentaj (cota uniforma exigibila) respective 30 % este prelevat asupra bazei armonizate de la fiecare stat membru pentru perioada 2007-2013 Austria 0.225 germania 0.15% tarile de jos 0.10% si suedia 0.10% beneficiaza de cote reduse de tva. Totusi baza tva este limitata la 50 % din venitul national brut al fiecarui stat membru .

Comisia verifica situatiile anuale privind baza tva transmise de catre statele membre in vederea determinarii sumei absolute pe care fiecare stat membru trebuie sa o plateasca catre buget. In aceasta activitate comisia este ghidata de 3 principii Transparenta Uniformitate Echitate. Resursa proprie bazata pe TVA a reprezentat 11% din buget in 2011 3. Resursa proprie bazata pe VNB este utilizata entru echilibrarea veniturilor si cheltuielilor bugetare adica finanteaza partea din buget care nu este acoperita din alte surse de venit. Acelasi procentaj este prelevat asupra VNB al fiecarui stat membru stabilit in conformitate cu regulile comunitare. In2011 procentajul a fost de cca 0.75% din VNB al statelor membre in conformitate cu art. 2 alineat 1 litera c. prin decizia 2007/436 /CEEURATOM a consisliului . Pentru perioada 2007-2013 Suedia si Tarile de jos beneficiaza de reduceri brute ale contributiilor lor anuale bazate pe VNB . 605 milioane euro si 150 milioane euro pentru Suedia in preturile anului 2004. Initial resursa proprie bazata pe VNB urma sa fie colectata doar in cazul in care celelalte resurse proprii nu acopereau in totalitate cheltuielile. Insa ea finanteaza in prezent majoritatea bugetului UE. In 2011 a reprezentat cca 75% din bbugetul general al UE . A 4-a resursa PNB produs national brut. A fost introdusa prin decizia privind resursele proprii din 1988. De la intrarea in vigoare a deciziei privind resursele proprii din 2000 produsul national brut a fost inlocuit cu VNB. Acest lucru este firesc deoarece in cazul economiilor foarte deschise cele 2 valori pot sa difere sensibil. Este de exemplu cazul LUXEMBURGULUI sau al ISLANDEI al caror PNB pe locuitor este net superior mediei comunitare in timp ce VNB se situeaza la nivelul mediei Uniunii europene ecartul diferenta fiind datorat veniturilor varsate rezidentilor din state non comunitare. 4. Mecanismul de corectie. Din sistemul resurselor proprii face parte si un mechanism specific destinat corectarii dezechilibrului bugetar al Marii Britanii (compensarea britanica sau rabatul britanic). Actualul mecanism in favoarea marii britanii a fost introdus in anul 1985 in vederea corijarii dezechilibrului dintre contributia marii britanii la bugetul comunitar si partea sa de cheltuieli comunitare ca beneficiar de finantari de la bugetul comunitar. Acest mecanism a fost modificat in mai multe randuri pentru a compensa modificari intervenite in sistemul de finantare al bugetului UE dar principiile sale fundamentale au ramas aceleasi in. contextul socului. petrolier din anii 80 guvernul conservator britanic a decis sa adopte o politica de restabilire a echilibrului bugetar prin reducerea contributiei sale la bugetul european. Pentru prima data un stat membru al CE punea deschis in discutie principiul solidaritatii financiare si isi

calcula propria contributie net, iar premierul Margareth Thatcher lansa celebra fraza I WANT MY MONEY BACK amenintand ca daca nu va obtine satisfactie va paraliza functionarea comunitatii (la acea vreme domina regula votului cu unanimitate) . Pentru a evita criza de la Fountain Bleu din 1984 a acceptat ca o parte din contributia britanica la bugetul comunitar sa fie returnata. Aceasta reducere a contributiei Marii Britanii este egala cu doua treimi diferenta dintre diferenta sa bazata pe TVA si cota care ii este alocata din cheltuielile bugetare. Costul corectiei este asumat de toate celelalte state membre in functie de ponderea VNB fiecarei tari in VNB total al UE. Insa ponderea finantarii a acestui mecanism de corectie al Germaniei este limitata la un sfert. Din valoarea sa normal iar incepand cu 1999 s-A DECIS ca Tarile de jos Austria si Suedia sa beneficieze de asemenea de o reducere de 25% din contributiile lor la finantarea rabatului britanic. Friday, December 07, 2012 Regulamentul financiar contine o prevedere expresa prin articolul 52 in care interzice oricarui actor financiar sa adopte un act privind executia bugetului in urma caruia interesele sale proprii ar putea veni in conflict cu interesele comunitatii acest conflict de interese survine in cazul in care exercitarea impartiala si obiectiva a functiilor unui anumit factor al executiei bugetului sau ale unui auditor intern este compromisa din motive familiare , affective de afinitate politica sau nationala de interes economic sau de orice alt motiv de comunitate de interese cu beneficiari . Actele care ar putea fi prejudiciate de un conflict de interese pot avea urmatoarele forme : a) Acordarea in folos propriu de avantaje nejustificare directe sau indirecte b) Refuzul de a accorda unui beneficiar drepturile sau avantajele la care este indreptatit c) Comiterea de acte nejustificate sau abuzive sau neindeplinirea unor acte obligatorii.

In conformitate cu art 53 din regulamentul financiar comisias executa bugetul folosind urmatoarele modalitati. 1. Prin gestiune centralizata cand sarcinile de executie sunt efectuate fie direct de catre serviciile sale fie indirect prin agentii executive prin organisme nationale publice, sau entitati de drept privat investite cu misiunea de servicii publice care prezinta suficiente garantii financiare 2. Prin gestiune partajata cand sarcinile de executie sunt delegate statelor membre 3. Prin gestiune descentralizata cand sarcinile de executie sunt delegate tarilor terte 4. Prin gestiune comuna cand anumite sarcini de executie sunt incredintate organizatiilor internationale ( cum ar fi organizatii internationale din sectorul public constituite prin acorduri interguvernamentale si agentii specializate infiintate de astfel de organizatii, Comitetul international al crucii rosii, Federatia Internationala a societatilor nationale ale crucii rosii si Semilunii rosii). Agentiile executive sunt persoane juridice de drept comunitar infiintate prin decizia comisiei carora li se poate delega aplicarea totala sau partiala a unui program sau

proiect comunitar in numele comisiei si sub raspunderea sa. Exectutarea creditelor operationale este delegata Directorului agentiei. Deciziile prin care le sunt incredintate sarcini de executie includ toate dispozitiile menite sa asigure transparenta operatiunilor efectuate si trebuie sa cuprinda a) Procedura de transparente si nediscriminatorii in materie de achizitii publice si alocare de subventii prin care sa se previna orice conflict de interese . b) Un sistem efficient de control intern al operatiunilor de gestionare c) O contabilitate a acestor operatiuni care sa permita asigurarea utilizarii judicioase a fondurilor UE si care sa reflecte un grad real de utilizare d) Audit extern independent. e) Acces public la informatii la nivelul pregatit de reglementarile uniunii.

Comisia nu poate incredinta actiuni de executie cu privire la fonduri de provenienta bugetara, unor entitati sau organisme externe din sectorul privat cu exceptia celor investite cu o misiune de servicii publice. Sarcinile care pot fi incredintate prin contract unor entitati sau organisme externe din sectorul privat altele decat cele investite cu o misiune de servicii publice sunt sarcini de expertiza tehnica sau sarcini administrative pregatitoare si auxiliare care nu implica exercitarea autoritatii publice sau utilizarea competentelor discretionare de apreciere.

Actorii financiari sunt reprezentati de ordonatorul de credite si de contabil. Regulamentul financiar ( art.58) prevede ca functiile indeplinite de acestia sunt distincte si incompatibile intre ele (observatii pe langa ordonatori si contabili mai are calitatea de actor financiar si persoana imputernicita de contabiliul institutiei sa efectueze plati si sa incaseze venituri altele decat cele reprezentand resursele proprii numita administrator de avansuri ). In fiecare institutie ordonatorul dde credite raspunde de executarea veniturilor si cheltuielilor in conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare raspunzand totodata de asigurarea respectarii cerintelor de legalitate si regularitate. Competentele ordonatorului de credit nu pot fi delegate sau sub delegate decat persoanelor care intra sub incidenta reglementarilor aplicate funtionarilor si altor angajati . pentru executarea cheltuielilor oddonatorul de credite procedeaza la angajamente bugetare si legale, lichideaza cheltuieli si ordonanteaza plati si desfasoara activitatile preliminare executarii creditelor. Executarea veniturilor include intocmirea unei prognoze a creantelor constatarea creantelor de recuperat si emiterea ordinelor de recuperare si in anumite cazuri renuntarea la creantele constatate.

Ordonatorul decredite stabileste in conformitate cu standardele minime adoptate de fiecare institutie si tinand seama de riscurile associate mediului de gestionare dar si de natura actiunilor finanate consiliul stabileste structura organizatorica si procedurile interne si de control pentru indeplinirea sarcinilor sale. Inainte de autorizarea unei operatiuni aspectele operationale si financiare sunt verificate de alte persoane decat cele care au intiat operatiuni. Verificarea preliminara, ulterioara si initierea unei operatiunui sunt functii separate. Contabiliul unei institutii realizeza urmatoarele sarcini: executarea corecta a platilor; incasarea veniturilor si recuperarea creantelor constatate; pregatirea si prezentarea conturilor ; tinerea contabilitatii ; stabilirea normelor si metodelor contabile ; definirea si validarea sitemelor contabile ; gestiunea trezoreriei. Contabilul obtine de la ordonatorul de credite toate informatiile necesare intocmirii conturilor care ofera o imagine reala a activelor comunitare si a executiei bugetare. Contabilul este singurul imputernicit sa manipuleze fonduri si alte valori. El raspunde de pastrarea lor. In indeplinirea sarcinilor sale contabilul poate sa delege anumite sarcini unor persoane subordonate pe linie ierarhica .

Executia veniturilor.