Capitolul al V-lea.

Bugetul de stat: noțiune, procedură bugetară, principii

și etape ale procedurii bugetare

1. Noțiunea de buget de stat:

 Bugetul de stat este programul ce cuprinde veniturile și cheltuielile anuale
desinate exercitării funcțiilor statului și a altor servicii publice de interes
național ce se aprobă de către Parlament și se adoptă printr-o lege

2. Procedura bugetară privind bugetul de stat. Principii:

 Procedura bugetară reprezintă o înlănțuire de acte și operațiuni care
împreună dau naștere unui proces bugetar, constituit din mai multe etape, și
care demarează cu întocmirea proiectelor de bugete ale tuturor instituțiilor
publice ce desfășoară activități finanțate integral sau parțial de la bugetul de
stat, și se sfârșește cu încheierea exercițiului bugetar, respectiv cu adoptarea
unei legi de aprobare a contului general anual de execuție a bugetului de stat
 Principiul universalității se referă la faptul că în buget se includ veniturile și
cheltuielile în totalitatea lor, menționate în sume brute
 Principiul unității, care constă în faptul că veniturile și cheltuielile bugetare se
înscriu într-un document unic, fapt ce permite utilizarea eficientă a fondurilor
publice, dar și o permanentă monitorizare a acestora
 Principiul anualității, ce guvernează întreg sistemul bugetar public național,
și nu doar bugetul de stat, făcând referire la faptul că veniturile și cheltuielile
bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde
exercițiului bugetar
 Principiului specializării bugetare, care se referă la faptul că veniturile și
cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în bugetul de stat pe surse de
proveniență, respectiv pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor
economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare
 Principiul unității monetare, care se întemeiază pe regula potrivit căreia toate
operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională
 Principiul publicității, care stabilește faptul că bugetul de stat trebuie să fie
deschis și transparent
3. Etapele procedurii bugetare privind bugetul de stat:
3.1. Elaborarea proiectului bugetului de stat:
3.1.1. Cadrul bugetar:
 În calitate de stat membru UE, România este obligată să respecte cerințele
cadrului bugetar al Uniunii Europene, în vederea întăririi supravegherii
bugetare la nivelul Uniunii și asigurării obligației prevăzute de Tratatul privind
funcționarea UE
 Planificarea bugetară elaborată de MFP se bazează pe previziuni
macroeconomice și bugetare, care sunt ulterior comparate cu previziunile cele
mai recente ale Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme
independente internaționale
 MFP și CNP publică pe site-ul lor oficial, conform competențelor lor legale,
previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea
bugetară
 Rezultatele evaluării previziunilor de către Consiliul Fiscal și organele
abilitate în acest scop sunt luate în considerare, în mod adecvat, în viitoarele
previziuni
 Cadrul bugetar pe termen mediu constituie baza pentru elaborarea proiectului
de buget anual. MFP motivează, în anexă separată, orice abatere a
previziunilor și priorităților privind veniturile și cheltuielile care rezultă din
cadrul bugetar pe termen mediu

3.1.2. Calendarul bugetar:

 Elaborarea proiectului bugetului de stat începe încă din prima parte a anului
anterior celui pentru care se întocmește proiectul de buget
 Legea finanțelor publice stabilește o serie de termene ferme până la care
trebuie îndeplinite anumite acte și operațiuni specifice ce compun această
etapă, după cum urmează:
 Până la data de 1 iunie a anului curent se elaborează prognozele
indicatorilor macroeconomici și sociali de către CNP
 Până la data de 31 iulie a fiecărui an, MFP va înainta
Guvernului limitele de cheltuieli pentru anul bugetar următor,
precum și estimările pentru următorii 3 ani, stabilite pe
ordonatorii principali de credite
 Până la data de 1 august a fiecărui an, ministrul finanțelor
publice va transmite ordonatorilor principali de credite o
scrisoare-cadru, care va specifica contextul macroeconomic pe
baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile
de elaborare a acestora, precum și limitele de cheltuieli
aprobate de Guvern
 Până la data de 1 septembrie a fiecărui an, ordonatorii
principali de credite au obligația să depună la MFP propunerile
pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul
 bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli și
estimările pentru următorii 3 ani, care se vor comunica însoțite
de documentații și fundamentări detaliate
 Până la data de 15 septembrie a fiecărui an se depun la MFP
proiectele de buget și anexele la acesta, refăcute
 Până la data de 30 septembrie a fiecărui an, MFP, pe baza
proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a
bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și
proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima
lectură
 Până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, MFP, pe baza
prognozelor de toamnă ale CNP, definitivează proiectele de
buget ale ordonatorilor principali de credite și cel al bugetului
propriu și proiectele legilor bugetare anuale, pe care le depune
la Guvern
 Cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an,
Guvernul își însușește proiectul bugetului de stat și al legii
bugetare anuale și le transmite Parlamentului spre aprobare

3.2. Aprobarea bugetului de stat și adoptarea legii bugetare anuale:

 Această etapă a procedurii bugetare, așa cum rezultă și din titulatura ei, are în
vedere realizarea a două obiective:
 Aprobarea proiectului bugetului de stat, care, potrivit naturii
sale juridice, este un program ce cuprinde sarcini și obiective
de realizat în anul bugetar pentru care s-a întocmit programul
 Adoptarea legii bugetare anuale menite să confere forța juridică
de care are nevoie bugetul pentru a putea fi pus în executare
 Adoptarea bugetului de stat și a legii bugetare anuale se va face ținându-se
cont și de propunerile de amendare formulate de comisiile pentru buget,
finanțe, bănci și trebuie să se realizeze până la data de 15 decembrie a anului
anterior celui pentru care se aprobă bugetul

3.3. Execuția bugetului de stat:

 Această etapă presupune două sub-etape, respectiv:
 Execuția părții de venituri a bugetului de stat
 Execuția părții de cheltuieli a bugetului de stat
 Ambele sub-etape se derulează simultan pe toată durata anului bugetar

3.3.1. Execuția părții de venituri a bugetului de stat:

 Această sub-etapă are ca scop realizarea integrală și la termenele legale a
veniturilor prevăzute în legea bugetară anuală
  Este de asemenea supusă cerinței de stabilire, calcul și plată conformă a
fiecărui impozit, taxă, ori altă formă de venit bugetar

3.3.2. Execuția părții de cheltuieli a bugetului de stat:

 Execuția părții de cheltuieli este acea etapă a procedurii bugetare care asigură
finanțarea întregului aparat al statului, respectiv funcționarea sistemului
bugetar al statului
 Cea de-a doua etapă a execuției bugetare este guvernată de o serie de principii,
instituite prin lege, după cum urmează:
 Prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele
bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar
 Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata
exercițiului bugetar
 Alocațiile pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate și nici
nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli
 Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de
credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui
ordonator principal de credite
 Creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate
pentru finanțarea altuia, decât în mod excepțional
 Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care
au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară și de
intervenție la dispoziția Guvernului
 Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza
creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor
aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor
publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale
 Separarea atribuțiilor persoanelor care au calitatea de
ordonatori de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea
de contabili
 Organele implicate în realizarea execuției părții de cheltuieli a bugetului de
stat sunt ordonatorii de credite, care sunt împărțiți de lege în trei categorii:
I. Ordonatorii principali de credite, adică miniștrii, conducătorii
celorlalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii
instituțiilor publice autonome
II. Ordonatorii secundari de credite, respectiv conducătorii
instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea
ordonatorilor principali de credite
III. Ordonatorii terțiari de credite, adică conducătorii instituțiilor
publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor
principali sau secundari de credite
 Ordonatorii de credite au o serie de responsabilități comune, indiferent de
categoria din care fac parte:
  Răspund la angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în
limita creditelor bugetare repartizate și aprobate
 Răspund de realizarea veniturilor
 Răspund de angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza
unei gestiuni financiare
 Răspund de integritatea bunurilor încredințate instituției pe care
o conduc
 Răspund de organizarea și ținerea la zi a contabilității și
prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației
patrimoniului aflat în administrare și asupra execuției bugetare
 Răspund de organizarea sistemului de monitorizare a
programului de achiziții publice și a programului de lucrări de
investiții publice
 Răspund de organizarea evidenței programului, inclusiv a
indicatorilor aferenți acestora
 Răspund de organizarea și ținerea la zi a evidenței
patrimoniului conform prevederilor legale

3.3.3. Execuția de casă a bugetului de stat:

 Execuția de casă a bugetului de stat se realizează de către Trezoreria Statului,
ce se constituie ca structură în cadrul MFP
 Trezoreria efectuează următoarele activități și operațiuni:
 Încasarea veniturilor bugetare
 Efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale
instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare aprobate și în
conformitate cu destinațiile stabilite prin dispozițiile legale
 Efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria
publică internă și externă rezultată din împrumuturi contractate
direct de către stat sau garantate de acesta
 Efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților
administrației publice centrale și locale
 Păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe
nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe
bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale ori de la
organisme internaționale și utilizarea acestora potrivit bugetelor
aprobate ori dispozițiilor cuprinse în HG
 Efectuarea de plasamente financiare din disponibilitățile aflate
în contul general al Trezoreriei Statului, prin BNR
3.4. Încheierea exercițiului bugetar privind bugetul de stat:
 Procedura de derulare a încheierii exercițiului bugetar începe prin depunerea,
de către ordonatorii principali de credite, la MFP, a situațiilor financiare
referitoare la modul în care s-a realizat execuția bugetară aferentă anului
bugetar încheiat
 MFP elaborează contul general anual de execție a bugetului de stat și îl
prezintă Guvernului
 Conturile anuale de execuție a bugetului de stat vor cuprinde, în conformitate
cu legea, următoarele:
 La venituri: prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare
definitive, încasări realizate
 La cheltuieli: credite bugetare inițiale, credite bugetare
definitive, plăți efectuate
 Guvernul analizează contul general anual de execuție al bugetului de stat și îl
înaintează Parlamentului în vederea aprobării, cel mai târziu până la data de 1
iulie a anului următor celui de execuție
 MFP întocmește apoi contul general anual al datoriei publice a statului, care
va fi prezentat Parlamentului ca anexă la contul de execuție al bugetului de
stat
 Înainte ca acest document să fie luat în discuția Parlamentului, el va fi analizat
și de către Curtea de Conturi, ce va întocmi, în acest sens, un raport pe care îl
va înainte și ea Parlamentului
 Aprobarea contului general anual de execuție al bugetului de stat se face prin
adoptarea unei legi în acest sens și are valoarea unei descărcări de răspundere
dată executivului în legătură cu execuția bugetului de stat

4. Creditul bugetar:
 Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă
până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru
angajamentele legale contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din
exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja,
ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni
 Actele procedurale ce trebuie îndeplinite în realizarea creditului bugetar sunt:
 Aprobarea deschiderii de credite bugetare, care constă în
aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite prin
Trezoreria Statului de către MFP și care se acordă în
următoarele situații:
 Cu respectarea limitei creditelor bugetare, a
destinațiilor aprobate și în funcție de gradul de
folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior,
dar și în funcție de gradul de încasare a
 veniturilor bugetare și de posibilitățile de
finanțare a deficitului bugetar
 Repartizarea creditelor bugetare
 Alimentarea cu fonduri a conturilor deschise
 În măsura în care aceste acte procedurale se realizează, creditele bugetare
parcurg și ele următoarele faze:
 Angajarea cheltuielilor bugetare, care reprezintă acea fază a
procesului execuției bugetare constând în orice act juridic din
care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor
publice
 Lichidarea cheltuielilor bugetare, reprezintă faza procesului în
care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se
verifică realitatea sumei datorate și se verifică condițiile de
exigibilitate ale angajamentului pe baza documentelor
justificative care să ateste operațiunile respective
 Ordonanțarea cheltuielilor bugetare, reprezintă faza
procesului în care se confirmă că livrările de bunuri sau de
servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate, iar,
în concluzie, plata poate fi realizată
 Plata cheltuielilor bugetare, adică faza execuției bugetare
reprezentând actul final prin care instituția publică achită
obligațiile sale față de terți

5. Modificarea destinației creditelor bugetare:

 În practica execuției părții de cheltuieli a bugetului de stat se utilizează mai
multe mijloace de modificare a destinației creditelor bugetare, și anume:
 Virările de credite bugetare, adică acele operațiuni prin care se
diminuează creditele bugetare de la acele subdiviziuni ale
clasificației bugetare unde sunt disponibilități și se majorează
corespunzător acele subdiviziuni unde fondurile sunt
insuficiente
 Transferurile de credite bugetare, respectiv acele operațiuni ce
se efectuează în timpul exercițiului bugetar, pe baza
dispozițiilor legale, în situațiile când au loc treceri de unități,
acțiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la
altul
 Suplimentarea creditelor bugetare este operațiunea prin care
se acordă sume în plus pentru finanțarea unor activități sau
sarcini care în timpul execuției bugetare se constată că sunt mai
complexe și mai costisitoare decât s-a estimat inițial sau pentru
finanțarea unor sarcini ori activități noi, intervenite în timpul
execuției bugetare și cu privire la care Guvernul decide că
trebuie să fie efectuate
 Blocarea sau reducerea de credite bugetare, ambele operațiuni
de oprire sau diminuare a finanțării unor activități sau sarcini ce
se constată că au fost realizate în mod defectuos