VI.

MANAGEMENTUL FINANCIAR IN
ADMINISTRATIA PUBLICA
 6.1. BUGETUL PUBLIC
 

Strategia fundamentala, planificarea si controlul actiunilor

administratiei publice se constituie in bugetul acesteia.
Bugetul – asigura in expresie financiara, dimensionarea obiectivelor,
cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, precum si evaluarea eficientei economice
prin compararea rezultatelor cu nivelul estimat al acestora.
In practica managementul prin bugete se concretizeaza in :
  fundamentarea, elaborarea si aprobarea bugetului;
  implementarea, executarea si monitorizarea bugetului;
  controlul bugetului.
 BUGETUL PUBLIC
6.1. BUGETUL PUBLIC (continuare)
Tipuri de buget
 
Resursele financiare publice si cheltuielile se constituie si se
gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete din care fac parte:
-        bugetul de stat;
-        bugetul asigurarilor sociale de stat;
-        bugetele fondurilor speciale;
-        bugetul trezoreriei statului;
-        bugetele institutiilor publice autonome;
-        bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial
din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor
speciale, dupa caz;
-        bugetele institutiilor publice finantate integral din
venituri proprii;
-        bugetul fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri
se asigura din fonduri publice;
-        bugetul fondurilor externe nerambursabile.
-        bugetele locale
 BUGETUL PUBLIC
6.1. BUGETUL PUBLIC (continuare)
Tipuri de buget
 

   Buget pe tipuri de cheltuieli – este bugetul clasic in care cheltuielile

sunt structurate astfel :
   personal ;
   materiale si prestari de servicii;
   subventii si transferuri ;
   capital.
 
 Buget structurat pe programe – detaliaza cheltuielile pe programe sau pe
activitati si nu pe categorii de cheltuieli;
 
 Buget orientat catre eficienta – este un buget structurat pe programe si
raportat la performanta.
 BUGETUL DE STAT
 
  
  Bugetul de stat cuprinde resursele financiare care se
mobilizeaza anual prin lege, la dispozitia statului in vederea
finantarii actiunilor social-culturale, instructiv-educative,
asigurarea apararii tarii, mentinerea ordinii publice, infaptuirea
justitiei, finantarea unor investitii si a unor activitati de interes
strategic, asigurarea protectiei si refacerii mediului inconjurator,
asigurarea masurilor de protectie sociala a populatiei stabilita prin
lege, realizarea programelor de cercetare si alte actiuni de interes
national.
 6.1.1. PRINCIPIILE ELABORARII, APROBARII SI
EXECUTARII BUGETULUI PUBLIC
 
 
 UNIVERSALITATII
- veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute;
- veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume;
 
 PUBLICITATII - sistemul bugetelor este deschis si transparent realizandu-se
prin:
- dezbatere publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora;
- dezbatere publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu
prilejul aprobarii acestora;
- publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a actelor normative de
aprobare a bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat;
- mijloace de informare in masa, pentru informatiile asupra continutului
bugetului
 6.1.1. PRINCIPIILE ELABORARII, APROBARII SI
EXECUTIEI BUGETULUI PUBLIC
(continuare)
  
 UNICITATII – veniturile si cheltuielile se inscriu intr-un singur document
pentru a asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.
 
 ANUALITATII – veniturile si cheltuielile se aproba pe o perioada de un an
care corespunde exercitiului bugetar si, respectiv, anului calendaristic.
 
 SPECIALIZARII BUGETARE – veniturile si cheltuielile bugetare se
inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii
de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit
clasificatiei bugetare.
 
 UNITATII MONETARE – toate operatiunile bugetare se exprima in
moneda nationala.
 BUGETUL DE STAT
6.1.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
IN PROCESUL BUGETAR
  

 APROBAREA BUGETELOR - Bugetul de stat, bugetul

asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
creditelor externe contractate sau garantate de stat si bugetele fondurilor
externe nerambursabile in care beneficiar este statul ,se aproba prin lege.
 
 ROLUL PARLAMENTULUI – Parlamentul Romaniei – adopta
legile bugetare anuale si legile de rectificare a bugetelor elaborate de
Guvern in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
 

 BUGETUL DE STAT
6.1.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
IN PROCESUL BUGETAR
(continuare)
ROLUL GUVERNULUI
Guvernul asigura:
- realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia in considerare perspectivele
economice si prioritatile politice cuprinse in Programul de guvernare acceptat de
Parlament;
- elaborarea raportului privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar
respectiv si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani;
- elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre
adoptare Parlamentului, in cadrul termenului limita prevazut de prezenta lege;
- exercitarea conducerii generale a activitatii executive in domeniul finantelor
publice, scop in care examineaza periodic executia bugetara si stabileste masuri
pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar, dupa caz;
- supunerea spre adoptare ,Parlamentului ,a proiectelor legilor de rectificare si a
contului general anual de executie;
- utilizarea fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia
sa, pe baza de hotarari.
 BUGETUL DE STAT
6.1.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
IN PROCESUL BUGETAR
(continuare)

Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor elaborate de catre Guvern,

prin Ministerul Finantelor Publice, au la baza:
a) prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar
pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3
ani;
b) politicilor fiscale si bugetare;
c) prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de
intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii
financiare internationale, semnate si/sau ratificate;
d) politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea
propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de
credite;
 BUGETUL DE STAT
6.1.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
IN PROCESUL BUGETAR
(continuare)

f) programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul

finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective
precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt insotite de
estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze:
actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate
pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este
justificata;
g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice
locale;
h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.
 BUGETUL DE STAT
6.1.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
IN PROCESUL BUGETAR
Rolul ordonatorilor de credite

In procesul de elaborare a proiectelor de buget si de executie a

bugetelor aprobate, un rol deosebit il au ordonatorii de credite.
Ordonatorii de credite sunt ierarhizati pe trei nivele:
Ordonatori principali;
Ordonatori secundari;
Ordonatori tertiari.
Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor
autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome.
In cazurile prevazute de legi speciale ordonatorii principali de credite
sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.
Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din
subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau
tertiari de credite, dupa caz.
 BUGETUL DE STAT
6.1.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
IN PROCESUL BUGETAR
Rolul ordonatorilor de credite (continuare)

(1) Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare

aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice
ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau
tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(2) Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare
aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice
subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, in
raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(3) Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au
fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le
conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile
stabilite prin dispozitiile legale.
 6.1.2. CONTINUTUL BUGETULUI PUBLIC
  
 Legile bugetare cuprind:
la venituri, estimarile anului bugetar;
la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile
continute in legi specifice, in structura functionala si economica a
acestora;
deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz;
reglementari specifice exercitiului bugetar.

Gruparea veniturilor si cheltuielilor:

Venituri – sunt structurate pe capitole, subcapitole, surse;
Cheltuieli – sunt grupate pe parti, capitole, subcapitole,
titluri, articole si alineate.
 6.2. BUGETUL LOCAL
 
 Bugetul local – cuprinde resursele financiare care se mobilizeaza la
nivelul unitatii administrativ-teritoriale ,la dispozitia autoritatilor publice
locale in vederea finantarii activitatilor si actiunilor date in
responsabilitatea acestora.
 
 
La nivel local se elaboreaza si aproba urmatoarele bugete:
bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din
bugetele locale, dupa caz;
bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri
proprii;
bugetului imprumuturilor externe si interne, pentru care
rambursarea, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor
costuri se asigura din bugetele locale;
bugetului fondurilor externe nerambursabile
 bugetul unitatii administrativ- teritoriale
 BUGETUL LOCAL
6.2.1. PRINCIPII SPECIFICE BUGETELOR LOCALE
 

Bugetelor locale le sunt aplicabile principiile enumerate si pentru

bugetul de stat dar pentru aceste bugete exista si alte principii specifice.
Acestea sunt:

 AUTONOMIEI LOCALE FINANCIARE – unitatile administrativ-
teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente de care autoritatile
administratiei publice locale pot dispune in mod liber in exercitarea
atributiilor lor, pe baza si in limitele prevazute de lege.
 
 ECHILIBRULUI – veniturile prevazute a se realiza in bugetele locale
trebuie sa asigure integral acoperirea cheltuielilor propuse a se efectua in
unitatea de timp.
 BUGETUL LOCAL
6.2.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI IN
GESTIONAREA BUGETULUI
 
 
Gestionarea bugetului local genereaza competente si responsabilitati
pentru autoritatile publice locale in ceea ce priveste:
 
-        Elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
-        Stabilirea, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale;
-        Urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe
parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;
-        Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei
bugetare in conditii de eficienta;
-        Stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si efectuarea
cheltuielilor publice;
-        Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar.
 BUGETUL LOCAL
6.2.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI IN
GESTIONAREA BUGETULUI
(continuare)
 
Bugetul local si celelalte bugete enumerate mai sus se aproba prin
hotarare a consiliului local sau judetean, dupa caz, la propunerea
ordonatorului principal de credite respectiv a primarului sau a
presedintelui consiliului judetean, dupa caz.
Proiectele acestor bugete se elaboreaza de catre ordonatorii
principali de credite, avand in vedere :
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali,
pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum
si pentru urmatorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
b) politicile fiscale si bugetare, nationale si locale;
c) prevederile acordurilor de imprumuturi interne sau externe
incheiate, ale memorandumurilor de finantare sau ale altor acorduri
internationale, semnate si/sau ratificate;
 BUGETUL LOCAL
6.2.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI IN
GESTIONAREA BUGETULUI
(continuare)

d) politicile si strategiile sectoriale si locale, precum si prioritatile

stabilite in formularea propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din
subordine;
f) programele intocmite de ordonatorii principali de credite in
scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt
asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta;
programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui
program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele
urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin
indicatori precisi, a caror alegere este justificata;
g) programele de dezvoltare economico-sociala in perspectiva ale
unitatii administrativ-teritoriale, in concordanta cu politicile de dezvoltare
la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.
 BUGETUL LOCAL
6.2.2. COMPETENTE SI RESPONSABILITATI IN
GESTIONAREA BUGETULUI
(continuare)
Categorii de ordonatori de credite
Ca si in cazul bugetului de stat ordonatorii de credite ai bugetelor locale sunt
ierarhizati pe trei nivele:
Ordonatori principali;
Ordonatori secundari
Ordonatori tertiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii

consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii
celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor
de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare
ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.
 Etapele procesului bugetar
Activitatea bugetara la nivel local parcurge urmatoarele etape

1. Elaborarea proiectului de buget

Cuprinde activitatea de fundamentare si determinare a
veniturilor posibil de incasat pentru finantarea cheltuielilor necesare a se
realiza in vederea oferirii serviciilor publice locale ce intra in
competenta autoritatilor administratiei publice locale.

    2.  Aprobarea bugetului

Presupune analizarea, dezbaterea si aprobarea bugetului
local de catre autoritatile deliberative ale administratiei publice locale
respectiv consiliile locale pentru bugetele comunelor, oraselor si
municipiilor si consiliile judetene pentru bugetele proprii ale judetelor.
 Etapele procesului bugetar

3. Executia bugetului
            Consta in derularea efectiva a operatiunilor de gestionare
a bugetului local, aceasta realizandu-se prin incasarea
veniturilor si prin angajarea si efectuarea cheltuielilor
planificate.
 
Aceasta etapa este cea mai importanta avand in vedere
ca reprezinta transpunerea in plan concret a previziunilor
realizate in prima faza bugetara, asigurandu-se astfel finantarea
activitatilor si functionarea institutiilor publice la nivel local.
 Etapele procesului bugetar

4.      Incheierea executiei bugetare

                      Incheierea exercitiului bugetar se concretizeaza in
intocmirea unei dari de seama complexe care reflecta modul de
realizare al veniturilor si de efectuare a cheltuielilor in anul bugetar
expirat.
 
5.      Controlului executiei bugetare
                      Se realizeaza atat pe parcursul executiei bugetare prin
auditul propriu organizat de catre fiecare autoritate publica locala dar
si dupa inchiderea executiei bugetare de catre organele abilitate prin
lege .
 
6.      Aprobarea executiei bugetare
Se realizeaza prin prezentarea si aprobarea contului de
executie bugetara in sedinta publica a consiliului local.
 
Fazele bugetului local şi organele competente să le realizeze

Ordonatorii
principali de credite FUNDAMENTARE ŞI
ELABORARE

Consiliul APROBARE
Local

Ordonatorii de EXECUŢIE
credite

Ordonatorii de ÎNCHEIEREA EXECUŢIEI

credite

Ordonatori, audit,
cetăţeni, alte CONTROL
organe abilitate

Consiliul APROBAREA EXECUŢIEI

Local
 VENITURILE BUGETULUI LOCAL

Veniturile bugetelor locale sunt clasificate astfel:

A.    Venituri proprii – definite prin Legea nr.273/2006 privind
finantele publice locale si prin legile bugetare anuale;
B.    Cota defalcata din impozitul pe venitul global – definita
prin prin Legea nr.273/2006 si prin legile bugetare anuale;
C.    Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si
transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat –
definite prin prin Legea nr.273/2006 privind finantele publice
locale  si legile bugetare anuale.
D. Donatii si sponsorizari
 VENITURILE BUGETULUI LOCAL
(continuare)
 
 
A. Veniturile proprii – provin din impozite, taxe si alte
venituri locale stabilite prin lege si care se incaseaza de la
persoanele fizice si juridice de pe raza unitatii administrativ
teritoriale - sau care au bunurile impozabile in raza unitatii
administrativ teritoriale respective.
 
Acestea sunt clasificate ca:
 
       Venituri curente fiscale si nefiscale;
       Venituri de capital;
       Venituri cu destinatie speciala.
 
 VENITURILE BUGETULUI LOCAL
(continuare)
 
B. Cota din impozitul pe venit – reprezinta o sursa
importanta a bugetului local.
Potrivit prevederilor legale o cota de 47,0% din impozitul
pe venit incasat la nivelul fiecarei unitati administrativ – teritoriale
se varsa lunar la bugetul local al unitatii respective.
 
 
D. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat – reprezinta sumele de echilibrare care se aloca bugetelor
locale si care in cea mai mare parte se repartizeaza cu destinatie
speciala (ex. : cheltuieli de personal pentru invatamant, pentru
subventionare energie termica, persoane cu handicap, etc.)
 CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL

Din bugetul local se finanteaza urmatoarele cheltuieli:

I. SERVICII PUBLICE GENERALE (autoritati publice,tranzactii
privind datoria publica si imprumuturile)
II. APARARE SI ORDINE PUBLICA(politie comunitara si
aparare civila)
III.CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (invatamant, sanatate,
cultura ,recreere, actiuni privind activitatea sportiva si de tineret,
asistenta sociala)
IV.SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA , LOCUINTE,
MEDIU SI APE (iluminat, spatii verzi, locuinte, alimentari cu
apa,,salubritate, canalizare, statii de epurare pentru ape uzate,mediu)
V. ACTIUNI ECONOMICE (retele, centrale si puncte termice,
agricultura si silvicultura, transporturi si comunicatii)
Clasificarea cheltuielilor bugetare după structura economică

CHELTUIELI
CHELTUIELI

Curente
Curente Capital
Capital

Materiale şi
Materiale şi Transferuri
servicii Personal Subvenţii Transferuri
servicii